MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 827/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 827         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 10 decembrie 2010

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.142. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.211 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Decizia nr. 1.242 din 7 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3 lit. c), art. 31 alin. (2) si art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.208. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare si a valorii de inventar ale unor bunuri apartinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pentru unele unităti din subordine

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

326. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Memorandumului de întelegere pentru dezvoltarea modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2010 si la Londra la 21 iulie 2010


 

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile directorului Serviciului de Protectie si Pază,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2010.

Nr. 1.142.


*) Anexele nr. 1-3 contin informatii clasificate si urmează regimul Legii nr. 182/2002.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.211

din 5 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Monica Măria Bârsan în Dosarul nr. 28.217/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, personal si asistat de avocatul Eusebiu Severin Rosu. Lipseste partea Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan” din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei asa cum a fost formulată si solicită extinderea analizei Curtii Constitutionale si asupra dispozitiilor art. 184 alin. (10) din Legea nr. 95/2006.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile de lege nu contravin dispozitiilor din Constitutie invocate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 28.217/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Monica Măria Bârsan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate instituie o discriminare pe criterii de vârstă, restrângând, în acelasi timp, si dreptul la muncă. În sprijinul argumentelor sale, invocă cele retinute de Curtea de Justitie a Comunitătilor Europene prin Hotărârea din 22 noiembrie 2005, pronuntată în Cauza W. Mangold contra R. Helm, în care s-a arătat că o legislatie care retine vârsta muncitorului ca unic criteriu de încheiere a unui contract de muncă cu durată determinată, fără a se fi demonstrat că fixarea unui prag de vârstă este necesară pentru atingerea unui obiectiv de insertie profesională, trebuie să fie considerată ca depăsind cadrul potrivit si necesar pentru a atinge obiectivul urmărit.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că dispozitiile de lege criticate sunt discriminatorii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că limitarea exercitării unor functii de conducere până la împlinirea unei anumite vârste este justificată prin natura specifică a domeniului de activitate în care se aplică, respectiv sănătatea, domeniu de interes public, reglementat prin norme de natură a garanta o bună desfăsurare a sistemului medical. De asemenea, principiul libertătii alegerii profesiei nu se referă la obligatia statului de a garanta accesul tuturor cetătenilor la ocuparea tuturor functiilor de conducere, ci la posibilitatea concretă de alegere pe care o are fiecare cetătean cu privire la un loc de muncă. Cu alte cuvinte, alegerea profesiei este liberă din momentul în care conditiile solicitate pentru respectiva profesie sunt îndeplinite.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii potrivit cărora: “Medicii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută la alin. (1) nu pot detine functii de conducere în cadrul Ministerului Sănătătii, al ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitară proprie, al autoritătilor de sănătate publică, al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, al caselor judetene de asigurări de sănătate si a municipiului Bucuresti, precum si în cadrul spitalelor publice si al oricărei alte unităti sanitare publice.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si art. 41 alin. (1) privind munca si protectia socială a muncii. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispozitiile art. 20 din Constitutie referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, prin raportare la dispozitiile art. 2 paragraful 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului care interzice discriminarea.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 385 din Legea nr. 95/2006 stabilesc vârsta de pensionare a medicilor la 65 de ani, exceptie făcând persoanele care se încadrează în ipoteza alin. (3) al aceluiasi articol, pentru care legea stabileste vârsta de pensionare la 70 de ani. După împlinirea vârstei de pensionare, alin. (4) si (5) prevăd că medicii pot profesa în continuare în unitătile medicale private, cu îndeplinirea conditiilor cerute de lege sau, cu titlu de exceptie, în unitătile sanitare publice cu deficit de personal, până la ocuparea posturilor vacante. Urmând acestor prevederi, textul de lege criticat stabileste interdictia detinerii unui post de conducere în cadrul Ministerului Sănătătii Publice, al ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitară proprie, al autoritătilor de sănătate publică, al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, al caselor judetene de asigurări de sănătate si a municipiului Bucuresti, precum si în cadrul spitalelor publice si al oricărei alte unităti sanitare publice, ulterior vârstei de pensionare.

Fată de acestea, Curtea retine că art. 47 alin. (2) din Constitutie nu instituie o obligatie de a iesi la pensie, ci un drept al cetătenilor de a obtine pensia la împlinirea conditiilor de vârstă si stagiu prevăzute de lege. Asa fiind, împlinirea vârstei prevăzute de lege pentru pensionare nu poate constitui un obstacol în fata exercitării dreptului la muncă. Cu toate acestea, posibilitatea deschiderii dreptului la pensie, ca venit de înlocuire pentru pierderea totală sau partială a veniturilor profesionale, îi dă legiuitorului posibilitatea să aducă anumite limitări rezonabile si proportionale dreptului la muncă. Aceste limitări nu se întemeiază, asadar, pe discriminări bazate pe criteriul vârstei. Astfel, însesi prevederile Codului muncii prevăd la art. 56 alin. (1) lit. d) că împlinirea cumulativă a conditiilor de vârstă standard si a stagiului minim de cotizare reprezintă un motiv de încetare de drept a contractului individual de muncă. În consecintă, continuarea raporturilor de muncă se poate face numai cu acordul angajatorului. În anumite cazuri, asa cum sunt si prevederile amintite ale art. 385 alin. (4) si (5) din Legea nr. 95/2006, legea însăsi stabileste conditiile în care poate fi exercitat dreptul la muncă după împlinirea vârstei de pensionare.

Cu toate acestea, Curtea observă că, limitând dreptul la muncă, legiuitorul trebuie să evite crearea unor situatii discriminatorii între persoane aflate în situatii identice.

În cazul textului de lege supus analizei de constitutionalitate, Curtea observă că nu sunt create diferente între persoane apartinând aceleiasi categorii, respectiv cele care ocupă functii de conducere. Pentru toate acestea, normele au un caracter imperativ, în sensul că nu mai pot ocupa aceleasi functii după împlinirea vârstei prevăzute de lege.

Desi nu reiese din textul legal criticat, printr-o interpretare per a contrarie a art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006, Curtea observă că, după împlinirea vârstei de pensionare, aceste persoane pot ocupa functii de executie sau chiar functii de conducere în unitătile sanitare private. În consecintă, nu poate fi retinută nici existenta vreunei discriminări în raport cu ceilalti medici, care, după împlinirea vârstei legale de pensionare, pot profesa doar în unitătile sanitare private, cu exceptia situatiilor limitativ prevăzute de lege.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Monica Măria Bârsan în Dosarul nr. 28.217/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.242

din 7 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3 lit. c), art. 31 alin. (2) si art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3, art. 31 si art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gheorghe Mirea, Ion Mirea si Adrian Niculae în Dosarul nr. 5.201/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 256D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi texte de lege, exceptie ridicată de aceiasi autori în Dosarul nr. 5.200/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 255D/2010 si nr. 256D/2010 este identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 256D/2010 la Dosarul nr. 255D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 7 ianuarie 2010, pronuntate în dosarele nr. 5.201/312/2009 si nr. 5.200/312/2009, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3, art. 31 si art. 23 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocată de Gheorghe Mirea, Ion Mirea si Adrian Niculae cu prilejul solutionării unor cauze civile având ca obiect cererea de iesire din indiviziune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 21, art. 53, art. 56 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în acest sens arată că orice conditionare a accesului liber la justitie reprezintă o nesocotire a acestui principiu constitutional fundamental. Astfel, cuantumul taxelor de timbru stabilite prin textele de lege criticate a fost mărit fără a se tine seama de conditiile socioeconomice actuale si de gradul de sărăcie al populatiei majoritare, împrejurare de natură a împiedica accesul liber la justitie. În plus, dispozitiile criticate creează o discriminare între persoanele care au calitatea de mostenitori, respectiv între cele care reusesc de la început să urmeze procedura succesorală notarială si cele care, din motive obiective sau subiective, ajung să se adreseze instantelor pentru transarea eventualelor neîntelegeri. Prin urmare, este evident că noua lege a taxelor de timbru va conduce la rămânerea cetătenilor în indiviziune cu privire la bunurile care fac obiectul succesiunii si la împiedicarea liberei circulatii a acestor bunuri, fapt care se transpune din punct de vedere constitutional în încălcarea dreptului de acces la justitie, dar si a dreptului de proprietate.

Judecătoria Slobozia, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2, art. 3, art. 31 si art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare. În realitate, Curtea constată că autorii exceptiei au în vedere doar dispozitiile art. 2, art. 3 lit. c), art. 31 alin. (2) si art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997, dispozitii potrivit cărora:

- Art. 2: “(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 50 lei - 6 lei;

b) între 51 lei si 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depăseste 50 lei;

c) între 501 lei si 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depăseste 500 lei;

d) între 5.001 lei si 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depăseste 5.000 lei;

e) între 25.001 lei si 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depăseste 25.000 lei;

f) între 50.001 lei si 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depăseste 50.000 lei;

g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depăseste 250.000 lei.

(11) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si cererilor privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părtilor în situatia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.

(2) în cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată.

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în actiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instantă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.”;

- Art. 3 lit. c): “(1) Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

,,c) cereri pentru:

- stabilirea calitătii de mostenitor - 50 lei/mostenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cereri de reductiune a liberalitătilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reductiunea liberalitătilor;

- cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părtile contestă bunurile de împărtit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în conditiile art. 2 alin. (1);”;

- Art. 31 alin. (2): “Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părti. În cazul în care valoarea declarată de părti este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare.”;

- Art. 23 alin. (21): “În cazul în care, până la prima zi de înfătisare, părtile încheie tranzactie sau renuntă la judecată, suma achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru se restituie în întregime, iar în cazul în care tranzactia ori renuntarea la judecată intervin ulterior primei zile de înfătisare, se restituie până la jumătate din suma achitată, tinând seama de actele procesuale deja îndeplinite.”

Autorii exceptiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constitutie: art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti, art. 56 referitor la contributiile financiare si art. 124 alin. (2) prin care se arată că justitia este unică, impartială si egală pentru toti. De asemenea, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a mai analizat aspectele puse în discutie de autorii acesteia.

Astfel, referitor la prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, Curtea, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 220 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, si Decizia nr. 813 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, a statuat că “accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. [...] în virtutea dispozitiilor constitutionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora «Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice», plata taxelor si a impozitelor reprezintă o obligatie constitutională a cetătenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii. În acelasi sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justitie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăsi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăsi substanta sa”.

De asemenea, Curtea a mai retinut, că, pentru aceleasi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justitia este unică, impartială si egală pentru toti, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

Argumente identice au fost retinute si cu privire la constitutionalitatea art. 2 din Legea nr. 146/1997, asa cum se constată din Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003.

În ceea ce priveste constitutionalitatea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, Curtea, prin Decizia nr. 765 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, a statuat că ratiunea reglementării acestui text de lege a fost aceea de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetăteni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase si, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, în una contencioasă. Pentru a se atinge acest scop, prin textul criticat, s-a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita actiunile judiciare promovate, din punctul de vedere al timbrajului, în frauda legii.

Prin urmare, Curtea a retinut că “Această motivatie care a stat la baza adoptării solutiei legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În spetă, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în functie de valoarea imobilului stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.

Dispozitiile art. 771 alin. (4) si (5) din Codul fiscal stabilesc obligatia camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulatie a bunurilor imobile si de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv si precis în functie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, avându-se în vedere entitatea care le dispune (camera notarilor publici) si persoanele care le întocmesc (experti). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulatie în scopul plătii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate fată de situatia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulatie a bunului imobil”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, cu privire la dispozitiile art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstitutionalitate vizează obligatia de a plăti taxa judiciară de timbru anterior înfăptuirii actului de justitie. Această solutie nu este reglementată expres de textul de lege criticat, ci rezultă indirect, pe cale de interpretare, din reglementarea posibilitătii restituirii taxelor judiciare de timbru în situatia încheierii unei tranzactii sau a renuntării la judecată. Or, asa cum s-a retinut în mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale, “impunerea prin lege a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene sau plata unor taxe, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie îngrădiri ale accesului liber la justitie, are o solidă si indiscutabilă justificare prin prisma finalitătii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice si în restrângerea posibilitătilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură climatul de ordine, indispensabil pentru valorificarea plenară a drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât si a drepturilor si intereselor legitime ale celorlalti titulari, cărora statul este tinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire”. În acest sens poate fi amintită Decizia nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004. De asemenea, asa cum Curtea retinea prin Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003, Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu contine prevederi care să consacre gratuitatea actului de justitie.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea respinge ca neîntemeiată critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3 lit. c), art. 31 alin. (2) si art. 23 alin. (21)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gheorghe Mirea, Ion Mirea si Adrian Niculae în dosarele nr. 5.201/312/2009 si nr. 5.200/213/2009 ale Judecătoriei Slobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare si a valorii de inventar ale unor bunuri apartinând domeniului public al statului,

aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pentru unele unităti din subordine

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea datelor de identificare ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pentru unele unităti din subordine, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a bunurilor aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pentru unele unităti din subordine, având datele de identificare conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică conform prevederilor art. 1 si 2.

Art. 4. - Institutiile implicate vor actualiza inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si datele din evidenta cantitativ-valorică în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.208.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor pentru care se modifică denumirea si caracteristicile tehnice ca urmare a efectuării unor investitii

de reabilitare si/sau executării lucrărilor de cadastru si publicitate imobiliară, conform legii

 

Nr. MF

Denumirea

Adresa

Administratorul

Descrierea tehnică

Baza legală a modificărilor

35712

Sediu

(Statie prognoză si

avertizare - UF Podu

Turcului)

Judetul Bacău,

comuna Podu

Turcului

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/ Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

Parter

Se -182,22 m2,

suprafată teren

Ce -515,81 m2

Nr. cad. 1242-C1

CF nr. 932

35714

Sediu

(Statie prognoză si

avertizare - UF Târgu

Ocna)

Judetul Bacău, orasul Târgu Ocna

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/ Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

Parter

Se - 79 m2,

suprafată teren

Cc+L- 1.495m2

Nr. cad. 60176-C1

CFnr. 60.176

35715

Sediu UF Bacău - Laboratoare

Judetul Bacău,

comuna Mărgineni,

str. Barati nr. 1

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/ Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

P+1,Sc - 200 m2,

suprafată teren

Cc+L+Fn+V -5.240 m2

Nr. cad. 60430-C1

CF nr. 60.430

35718

Copertină (magazie pesticide)

Judetul Bacău,

comuna Mărgineni,

str. Barati nr. 1

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/ Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

Parter, Se-119 m2

Nr. cad. 60430-C3

CF nr. 60.430


Nr. MF

Denumirea

Adresa

Administratorul

Descrierea tehnică

Baza legală a modificărilor

35719

Magazie combustibil (beci)

Judetul Bacău,

comuna Mărgineni,

str. Barati nr. 1

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si  Dezvoltare Rurală Bacău

Parter, Se-11 m2 Nr. cad. 60430-C4

CF nr. 60.430

35733

Magazie (la sediu UF Bacău)

Judetul Bacău,

comuna Mărgineni,

str. Barati nr. 1

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

Parter, Se-184,32 m2

cărămidă

Nr. cad. 60430-C2

CF nr. 60.430

27082

Clădire administrativă + laborator

Judetul Vaslui,

municipiul Vaslui,

str. Sos. Natională

nr. 96, suburbia

Moara Grecilor

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

S+P+E

Se - 345,89 m2

Scd - 839,37 m2

Su - 78,88 m2

Suprafată teren

Cc+Dr+A+Ps+L -

10.270 m2

Nr. cad. 4473-C1

CF nr. 73.434

27083

Magazie + garaje

Judetul Vaslui,

municipiul Vaslui,

str. Sos. Natională

nr. 96, suburbia

Moara Grecilor

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter Se -248,17 m2 Su -203,02 m2

Nr. cad. 4473-C3

CF nr. 73.434

27086

Magazie

Judetul Vaslui,

municipiul Vaslui,

str. Sos. Natională

nr. 96, suburbia

Moara Grecilor

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter, Se -32,12 m2

Su -25,31 m2

Nr. cad. 4473-C4

CF nr. 73.434

27096

Atelier mecanic

Judetul Vaslui,

municipiul Bârlad,

Str. 1 Decembrie

nr. 91

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter, Se -54,12 m2

Su -43,80 m2

Nr. cad. 4034-C2

CF nr. 72.163

104187

Magazie pesticide

Judetul Vaslui,

municipiul Bârlad,

Str. 1 Decembrie

nr. 91

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Se - 183,53 m2

Su -143,93 m2

Suprafată teren

Cc+Dr+A-5.830 m2

Nr. cad. 4034-C1

CF nr. 72.163

104188

Centrală termică

Judetul Vaslui,

municipiul Bârlad,

Str. 1 Decembrie

nr. 91

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter, Se - 36,00 m2

Su - 26,40 m2

Nr. cad. 4034-C3

CF nr. 72.163

104209

Magazie pesticide

Judetul Vaslui, municipiul Husi, Str. Basarabiei

nr. 16

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia

pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter

Se -158,41 m2

cărămidă, acoperis

tablă, suprafată teren

Cc+Dr+A+L+Ps+Vie -

11.192,82 m2

Nr. cad. 2742-C1

CFnr. 71.704

104210

Magazie pesticide

Judetul Vaslui, municipiul Husi, Str. Basarabiei nr. 16

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Vaslui

Parter

Se -86,50 m2

Nr. cad. 2742-C2

CF nr. 71.704

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor pentru care se modifică valoarea de inventar ca urmare a investitiilor efectuate

 

Nr. MF

Denumirea

Adresa

Administratorul

Baza legală

Valoarea

de inventar

- lei -

35712

Sediu (Statie prognoză si

avertizare - UF Podu Turcului)

Judetul Bacău,

comuna Podu

Turcului

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

PV receptie nr. 15.032/26.10.2007

123.118,52

35713

Centrul local Sascut

Judetul Bacău, comuna Sascut

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură - Centrul Judetean

Bacău

PV receptie nr. 15.032/26.10.2007

siPV nr. 15.534/31.12.2007

91.227,89

35714

Sediu

(Statie prognoză si

avertizare -

UF Târgu Ocna)

Judetul Bacău, orasul Târgu Ocna

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

PV receptie nr. 15.207/22.11.2007

107.570,84

35715

Sediu UF Bacău - Laboratoare

Judetul Bacău, municipiul Bacău

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

PV receptie nr. 14.927/10.10.2007

1.065.037,29

35726

Cabană

Judetul Bacău, municipiul Moinesti

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

PV receptie nr. 15.207/22.11.2007

98.393,50

35734

Clădire sediu DADR Bacău

Judetul Bacău,

municipiul Bacău,

str. George

Bacovia nr. 20

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Bacău

PV receptie nr. 15.181/21.12.2006 si 15.379/18.12.2007

2.463.715,19

28355

CTRSA Onesti

Judetul Bacău,

municipiul Onesti,

Str. Buciumului

nr. 3

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” -

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie Bacău

PV receptie nr. 4/29.06.2006

Protocol 10.575/11.06.2008

271.849,54

149549

Clădire CTRSA Bacău

Judetul Bacău,

municipiul Bacău,

Str. Bucovinei

nr. 21

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale/Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” -

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie Bacău

PV receptie

nr. 15.281/05.12.2007

Protocol

10.575/11.06.2008

243.719,49


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Memorandumului de întelegere pentru dezvoltarea

modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile,

semnat la Bucuresti la 16 iulie 2010 si la Londra la 21 iulie 2010

 

În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare

emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Memorandumului de întelegere pentru dezvoltarea modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2010 si la Londra la 21 iulie 2010, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Presedintele Comisiei Nationale

pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Angelica Preoteasa

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2010.

Nr. 326.

 

ANEXĂ

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

pentru dezvoltarea modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în sigurantă

al materialelor radioactive în scopuri civile

(Aderare la Asociatia Autoritătilor Competente)

 

Părtile prezentului memorandum de întelegere (MDI) sunt:

A. Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN), autoritatea competentă din România pentru transportul în sigurantă al materialelor radioactive, denumită în continuare Autoritatea din România;

B. Asociatia Autoritătilor Competente pentru Transportul în Sigurantă al Materialelor Radioactive1, denumită în continuare Asociatia.

Având în vedere că:

1. Autoritatea din România este pe deplin constientă de obiectivele cooperării prevăzute în Memorandumul-cadru;

2. Autoritatea din România recunoaste necesitatea si beneficiile unei cooperări extinse cu ceilalti participanti în conformitate cu Memorandumul-cadru;

3. statele participantilor aplică, prin intermediul legilor nationale, Acordul european referitor la transportul rutier international al mărfurilor periculoase (ADR), Conventia privind transporturile internationale feroviare (COTIF), anexa B - Reguli uniforme privind contractul de transport international feroviar al mărfurilor (CM), anexa 1 - Regulamentul privind transportul international feroviar al mărfurilor periculoase (RID), Codul maritim international pentru mărfuri periculoase si instructiunile tehnice ale organizatiei internationale a aviatiei civile pentru transportul aerian al mărfurilor periculoase în conditii de sigurantă (ICAO TI) (“Instrumentele relevante” pentru siguranta transportului de materiale radioactive),

participantii convin asupra următoarelor aspecte:

4. Participantii vor coopera, în conformitate cu Memorandumul-cadru, la nivelul de cooperare si în domeniile detaliate în registrul central (Registru; anexa nr. 3), la care se face referire la pct. 17 din Memorandumul-cadru, supus prevederilor specifice stabilite în continuare.

5. Participantii vor revizui periodic nivelurile de cooperare stabilite în Registru, relevante pentru Autoritatea din România, si le vor modifica în consecintă.

6. Registrul va circula la intervale regulate de timp si de fiecare dată când intervine o schimbare semnificativă care trebuie înregistrată în acesta.

7. Este de la sine înteles că această cooperare privind orice activitate poate continua în cadrul prezentului MDI numai în măsura în care aceasta este consimtită de către toti participantii competenti.

Prevederi specifice

8. Forme de cooperare

Activitătile desfăsurate de participanti în cadrul prezentului MDI pot include următoarele:

1. Întâlniri organizate pentru a discuta despre subiecte tehnice specifice si activităti de cooperare prevăzute în anexele nr. 1,2 si 3;

2. vizite individuale sau în echipă ale unuia dintre participanti la sediul celuilalt participant (schimburi de personal);

3. diseminarea informatiilor de la un participant la altul;

4. orice subiecte suplimentare de cooperare stabilite de comun acord.

9. Confidentialitate

Fiecare participant păstrează confidentialitatea tuturor informatiilor, desemnate ca a fi de natură confidentială, schimbate între participanti. Participantii nu intentionează ca furnizarea de informatii de la un participant la altul să afecteze confidentialitatea sau proprietatea intelectuală conexă informatiilor si orice parte destinatară care întâmpină dificultăti în mentinerea confidentialitătii (de exemplu, orice prevedere din legislatia natională prin care se solicită diseminarea) va colabora cu participantul emitent în măsura în care acest lucru este posibil.

Autoritătile competente convin următoarele:

10. Nu se intentionează ca prezentul MDI să producă obligatii legale asupra participantilor.

11. Prin urmare, prezentul MDI nu produce efecte juridice asupra participantilor sau asupra guvernelor participantilor si nu creează sau modifică relatiile juridice dintre acestia. Pentru evitarea oricăror confuzii, nicio prevedere cuprinsă în prezentul MDI nu poate fi implementată, dacă si în măsura în care aceasta este sau devine incompatibilă cu obligatiile asumate de oricare dintre statele participantilor în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, instrumentele relevante sau reglementările Agentiei Internationale pentru Energie Atomică (AIEA).

12. Prezentul MDI va intra în vigoare după semnarea acestuia de către toti participantii (Autoritatea din România si reprezentantul Asociatiei autorizat să semneze în numele Asociatiei).

13. Prezentul MDI poate fi terminat în orice moment prin acordul scris al participantilor.

Persoanele ale căror semnături apar mai jos certifică prin aceasta faptul că sunt autorizate să semneze în numele participantilor respectivi prezentul MDI. Prezentul MDI va fi semnat în dublu exemplar (un exemplar pentru Asociatie si unul pentru viitorul membru).


1 Membrii Asociatiei Autoritătilor Competente pentru Transportul în Sigurantă al Materialelor Radioactive sunt:

- Departamentul pentru Transport al Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord (Regatul Unit), care actionează în numele secretarului de stat pentru transport, a cărui adresă este str. Marsham nr. 76, Londra SW1P 4DR. Departamentul pentru Transport al Regatului Unit este autoritatea competentă a Regatului Unit în domeniul transportului de materiale radioactive; si

- autoritătile competente, semnatare ale Memorandumului de întelegere, prezentate la pct. 14 din Memorandumul-cadru (anexa nr. 4) si care sunt înregistrate periodic în registrul central, la care se face referire la pct. 17 din Memorandumul-cadru, de la data semnării (Registrul; anexa nr. 3).

 

Anexe

Anexa nr. 1. Prevederi referitoare la modalitătile de cooperare între autoritătile competente privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile

Anexa nr. 2. Prevederi privind domeniile de cooperare

Anexa nr. 3. Registrul domeniilor si nivelurilor de cooperare

Anexa nr. 4. Memorandumul-cadru pentru dezvoltarea modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în conditii de sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile

Semnat, în duplicat, la Bucuresti la 16 iulie 2010 si la Londra la 21 iulie 2010, în limba engleză.

 

Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare

Reprezentantul Asociatiei Autoritătilor Competente

din România,

pentru Transportul în Sigurantă al Materialelor Radioactive

Vajda Borbâla,

Steve Whittingham,

secretar de stat, presedintele CNCAN

presedintele Asociatiei

 

ANEXA Nr. 1

 

PREVEDERI

referitoare la modalitătile de cooperare între autoritătile competente privind transportul în sigurantă al materialelor

radioactive în scopuri civile

 

Obiective

Obiectivul acestui instrument este înfiintarea unei asociatii a autoritătilor competente cu scopul de a se angaja în activităti comune de colaborare privind transportul materialelor radioactive în scopuri civile.

Domeniul activitătilor autoritătilor competente pentru care se doreste colaborarea este descris în anexa 2 la MDI.

Activitatea initială a Asociatiei

În etapa initială, activitatea principală a Asociatiei va consta în identificarea celor mai bune practici si elaborarea de ghiduri comune.

Argument

Principalul argument pentru înfiintarea Asociatiei îl constituie mentinerea unui nivel înalt de sigurantă, simultan cu reducerea

 costurilor si a dificultătilor din industrie si cele ale autoritătilor competente prin:

- promovarea convergentei internationale în interpretarea si aplicarea prevederilor reglementărilor;

- orientarea activitătii spre asigurarea unor reglementări clare si cuprinzătoare;

- simplificarea procedurilor;

- realizarea unei mai bune coordonări între administratii;

- schimbul de personal pentru a se evita duplicarea inutilă a activitătii;

- utilizarea mai eficientă a personalului, folosind astfel resursele limitate în acele domenii mai importante pentru sigurantă.

Colaborare

Sunt prevăzute 3 niveluri de colaborare:

- schimbul de informatii si identificarea/dezvoltarea celor mai bune practici si a ghidurilor;

- activitatea de colaborare, incluzând schimbul de informatii privind sistemele existente:

1. ulterior, dezvoltarea unei abordări comune fie prin implementarea comună a celor mai bune practici convenite, fie prin

2. schimbul de personal sau prin

3. alcătuirea unor echipe comune pentru anumite activităti (ca efectuarea auditului, participarea la testări sau evaluarea în comun a coletelor);

- recunoasterea reciprocă a practicilor. Aceasta se va aplica initial numai unui număr limitat de autorităti competente cu atributii si, respectiv, competente ale personalului, similare, si doar în cadrul anumitor activităti, unde acest lucru este posibil/util.

Într-o primă fază, ca priorităti, Asociatia va identifica cele mai bune practici si va elabora ghiduri comune.

Auditul va fi efectuat periodic pentru analizarea implementării efective a reglementărilor. Aceste evaluări vor fi folosite pentru a identifica punctele forte si cele mai bune practici ale autoritătilor competente analizate si pentru a face recomandări, spre analiză, autoritătilor competente.

Acestea vor fi folosite pentru evaluarea nivelurilor de cooperare si pentru identificarea expertilor si observatorilor care să participe la evaluări comune ale coletelor în baza unor întelegeri care urmează să fie încheiate de comun acord.

Statutul de membru al Asociatiei

Statutul de membru al Asociatiei este deschis fiecărei autorităti competente a Uniunii Europene (UE), dispusă să coopereze în domeniile mentionate, după efectuarea unui audit privind activitătile autoritătii competente care doreste să adere ia Asociatie în scopul descris mai sus.

Auditul poate fi realizat si ulterior aderării, în vederea atingerii obiectivelor definite mai sus si actualizării nivelurilor posibile de cooperare.

Activitatea secretariatului Asociatiei

Asociatia va fi asistată de un secretariat, care va fi autorizat să semneze în numele Asociatiei. Secretariatul va fi numit prin acordul membrilorAsociatiei. Activitătile Asociatiei vor include, în timp, următoarea abordare:

Abordarea generală: identificarea celor mai bune practici si elaborarea de ghiduri

- Schimbul de informatii

- Identificarea/Dezvoltarea celor mai bune practici si ghidurilor comune

- Autoritătile competente vor lua în considerare implementarea recomandărilor/celor mai bune practici.

- Asociatia va determina procedura de actualizare viitoare a ghidurilor relevante.

Dezvoltarea de procese pentru activitatea de colaborare

- Dezvoltarea de procese pentru revizuirea evaluărilor privind siguranta

- Dezvoltarea de procese pentru evaluarea comună a activitătii de aprobare si autorizare

- Dezvoltarea proceselor de cooperare privind inspectiile si sanctiunile

Dezvoltarea unui proces de evaluare a recunoasterii reciproce a practicilor

Dezvoltarea unor abordări comune privind mentinerea unui nivel înalt de competentă

- Revizuirea necesitătii pentru competente

- Dezvoltarea unui sistem de instruire

Domenii de cooperare în cadrul Asociatiei

Fiecare autoritate competentă poate adera la Asociatie pentru unul sau mai multe dintre următoarele domenii (detaliate în anexa nr. 2):

1. Stabilirea de principii, reglementări si ghiduri

2. Stabilirea unui sistem de evaluare si autorizare care să asigure baza pentru operare

3. Asigurarea sigurantei în timpul transportului

4. Transparenta în comunicare

5. Mentinerea competentei

Un registru central (anexa nr. 3) va înregistra domeniile si nivelurile de cooperare, pe care fiecare autoritate competentă le va stabili pentru cooperarea în cadrul Asociatiei. Registrul va fi actualizat periodic, după caz.

Membrii Asociatiei vor stabili prioritătile pentru activitătile de colaborare privind fiecare dintre domeniile asupra cărora au convenit cu ceilalti membri ai Asociatiei si care sunt indicate pentru fiecare autoritate competentă în registru.

 

ANEXA Nr. 2

 

Prevederi privind domeniile de cooperare

 

Principiul de reglementare

Participanti

I. Stabilirea de principii, reglementări si ghiduri

 

1. Stabilirea principiilor si criteriilor de sigurantă

Să implementeze legislatia bazată pe TS-R-1 pentru toate modalitătile de transport

Stabilirea reglementărilor

 

2. Editarea de ghiduri

Să utilizeze recomandările si ghidurile AIEA (precum: TS-G-1.1 si alte standarde de securitate conexe) ca bază în elaborarea de ghiduri pentru transportul intern si international:

 

1. furnizarea reciprocă de ghiduri

 

2. alcătuirea unei liste de subiecte pentru ghiduri care necesită o pozitie comună (în cazul în care o pozitie comună este oportună)

 

3. colaborarea în sensul elaborării de ghiduri comune

 

4. colaborarea pentru mentinerea unor ghiduri comune


Principiul de reglementare

Participanti

3. Dezvoltarea si utilizarea standardelor

Să se utilizeze standardele ISO sau alte standarde nationale echivalente:

1. schimbul de informatii privind utilizarea standardelor

2. revizuirea standardelor nationale echivalente referitoare la transportul materialelor radioactive (TRAM)

3. promovarea utilizării standardelor comune, în cazul în care acestea au efecte mutual pozitive

4. Colaborarea în sensul stabilirii de principii, reglementări si standarde acceptate la nivel international

Să participe activ în activitatea AIEA si Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) pentru a stabili si mentine principii, reglementări si standarde acceptate la nivel international

 

De exemplu:

Legislatia si ghidurile aferente ale Uniunii Europene (UE) si statelor membre

Reglementările si ghidurile AIEA

Reglementările Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE)

Standardele ISO si standardele britanice (BS), standardele germane (DIN)

Criteriile de evaluare

II. Stabilirea unui sistem de evaluare si autorizare care să asigure baza pentru operare

 

 

1. Utilizarea unui sistem de evaluare si autorizare pentru transportul materialelor radioactive

2. Schimbul de experientă de operare, în mod regulat

3. Identificarea celor mai bune practici

1. Evaluări ale sigurantei

- Necesitatea efectuării evaluărilor privind siguranta

- Necesitatea revizuirii, când este cazul, a evaluărilor privind siguranta

1. Schimbul de informatii dintre participanti privind procesele în desfăsurare pentru evaluările privind siguranta

2. Dezvoltarea unui proces comun (sau a unor procese reciproc recunoscute) privind activităti (evaluări ale sigurantei) care nu necesită autorizarea si aprobarea coletelor de către autoritătile competente

3. Stabilirea si utilizarea unui proces comun de revizuire a evaluărilor privind siguranta

2. Sistemul de autorizare

- Necesitatea cererilor de autorizare

- Eliberarea autorizatiilor

- Stabilirea si utilizarea unui proces de revizuire a evaluărilor si de eliberare a autorizatiilor

- Modificarea sau retragerea autorizatiilor, după caz

1. Schimbul de informatii referitoare la activităti care necesită cereri de autorizare/aprobare în vigoare

2. Dezvoltarea unui proces comun (sau a unor procese reciproc recunoscute) între participanti pentru subiectele care necesită autorizarea/aprobarea unilaterală/multilaterală

3. Stabilirea si utilizarea unui proces comun pentru activitătile care necesită autorizarea/aprobarea unilaterală/multilaterală

4. Revizuiri periodice (comune sau reciproc recunoscute) ale proceselor de autorizare

3. Ghidul pentru cereri de autorizare

- Asigurarea de ghiduri privind redactarea cererilor de autorizare

- Motivarea respingerii cererilor de autorizare

1. Schimbul reciproc de ghiduri pentru cererile de autorizare

2. Revizuirea conformitătii ghidurilor cu procesele comune de autorizare (II.2)

3. Colaborarea în vederea elaborării unui ghid, reciproc recunoscut, compatibil cu un proces comun de autorizare (II.2) (Ghidul comun al solicitantilor)

4. Colaborarea în vederea elaborării si mentinerii unui ghid comun pentru cereri, dacă acesta este util

4. Aprobarea sistemelor de asigurare a calitătii

1. Schimbul reciproc de informatii privind:

- cerintele pentru sistemele de asigurare a calitătii

- procesul de audit privind asigurarea calitătii

- procesul de efectuare a testelor-martor, fabricarea coletelor si monitorizarea întretinerii acestora

2. În baza informatiilor anterioare si standardelor aplicabile AIEA, să colaboreze în vederea realizării unui/unor sistem(e) reciproc recunoscut(e) pentru:

- cerintele de asigurare a calitătii

- procesul de audit


Principiul de reglementare

Participanti

 

- testele-martor, fabricarea si întretinerea coletelor

3. Colaborarea în sensul realizării unui cadru pentru efectuarea în comun de:

- audit

- teste-martor, fabricarea si întretinerea coletelor, atunci când este cazul

- aprobarea sistemelor de asigurare a calitătii

4. În baza schimbului reciproc de informatii (potrivit paragrafelor 1.4.1 si I.4.2), să se identifice cele mai bune practici si activitătile în cazul cărora recunoasterea sau colaborarea este utilă

De exemplu:

Evaluarea designului

Emiterea aprobărilor

Auditul programelor de asigurare a calitătii

Teste-martor

Supravegherea procesului de fabricatie

III. Asigurarea sigurantei în timpul transportului

 

 

1. Utilizarea unui sistem de asigurare a sigurantei în timpul transportului de materiale radioactive

2. Schimbul de experientă de operare cu ceilalti participanti si asociati, în mod regulat

1. Necesitatea gestionării sigurantei

- Necesitatea furnizării de informatii si/sau de documente

- Necesitatea ca personalul să fie calificat si experimentat în mod corespunzător

- Necesitatea păstrării documentelor înregistrate

1. Schimbul de informatii privind păstrarea documentelor si a înregistrărilor

2. Identificarea celor mai bune practici referitoare la păstrarea documentelor si a înregistrărilor

3. Implementarea celor mai bune practici

4. Revizuirea posibilitătilor de instruire comună

2. Efectuarea de inspectii

- Necesitatea unor măsuri corective

- Necesitatea notificării privind ocurenta unor evenimente anormale si a informării publicului, atunci când este cazul

- Analiza experientei de operare, determinarea cauzelor originare/lectiilor învătate si diseminarea informatiilor

1. Schimbul de informatii privind modul în care sunt efectuate inspectiile

2. Identificarea celor mai bune practici

3. Necesitatea existentei unui plan în caz de urgentă

1. Schimbul de informatii privind măsurile în caz de urgentă, atunci când este posibil

2. Identificarea celor mai bune practici

3. Identificarea domeniilor în care este oportună o abordare armonizată

4. Participarea la exercitii comune

4. Aplicarea reglementărilor

Schimbul de informatii privind sistemele de aplicare a reglementărilor, când acest lucru este posibil:

- Identificarea celor mai bune practici

- Identificarea domeniilor în care este oportună o abordare armonizată

- Dezvoltarea unei abordări armonizate, atunci când este necesar

 

De exemplu:

Examinarea măsurilor de întretinere si reparare

Monitorizarea operatiilor de transport

Actiuni de aplicare a reglementărilor

Investigarea incidentelor

Planificarea în caz de urgentă


Principiul de reglementare

Participanti

IV. Transparenta în comunicare

 

Comunicarea directă, la nivel înalt, cu Guvernul

Comunicarea cu publicul

Comunicarea cu cei reglementati si alte părti interesate

Informarea cu privire la aparitia unor evenimente anormale

Comunicarea cu alte autorităti de reglementare nationale din cadrul statelor membre

Comunicarea cu organismele de reglementare străine si cu organizatiile internationale

1. Să se comunice referitor la transportul materialelor radioactive

2. Să se solicite si să se ia în considerare recomandările altor participanti referitoare la comunicarea în ceea ce priveste transportul materialelor radioactive, după caz (atunci când transportul implică si alti participanti sau asociati)

3. Să se utilizeze scala INES pentru operatii de transport

 

De exemplu:

Instruirea si furnizarea informatiilor

Feedbackul către organismele de reglementare

Informarea/Cooperarea interdepartamentală

V. Mentinerea competentei

 

Asigurarea calificării si experientei corespunzătoare a personalului

Asigurarea de resurse suficiente

1. Să se asigure că personalul care se ocupă de transportul materialelor radioactive este calificat si experimentat corespunzător si să i se asigure resurse adecvate

2. Să sprijine dezvoltarea personalului si să asigure resursele necesare în timpul activitătii de transport al materialelor radioactive

3. Schimbul de experientă în mod regulat

 

ANEXA Nr. 3

 

Registrul domeniilor si nivelurilor de cooperare România

 

Principiul de reglementare

 

1. Stabilirea de principii, reglementări si ghiduri

DA

2. Stabilirea unui sistem de evaluare si autorizare care să asigure baza pentru operare

DA

3. Asigurarea sigurantei în timpul transportului

DA

4. Transparenta în comunicare

DA

5. Mentinerea competentei

DA

 

ANEXA Nr. 4

 

Memorandumul-cadru pentru dezvoltarea modalitătilor de cooperare între autorităti privind transportul în conditii

de sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile

(Înfiintarea unei asociatii a autoritătilor competente)

 

Autoritatea competentă a Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord:

 

1. În domeniul transportului de materiale radioactive este Departamentul pentru Transport al Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord (Regatul Unit), care actionează în numele secretarului de stat pentru transport, a cărui adresă este str. Marsham nr. 76, Londra SW1P 4DR;

2. a stabilit relatii îndelungate cu majoritatea autoritătilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE);

autoritătilor competente)

3. a participat la activitătile Grupului de lucru privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive (SWG), creat, cu scopul de a functiona ca organism consultativ pentru institutiile UE, de Comisia Europeană, la solicitarea Parlamentului European;

4. recunoaste faptul că SWG a constituit un forum favorabil pentru clădirea sigurantei si încrederii între autoritătile competente ale UE;

5. totodată, a cooperat cu succes cu autoritatea competentă din Franta în conformitate cu Memorandumul de întelegere, încheiat în data de 24 februarie 2006, privind aprobarea certificatelor pentru transportul materialelor radioactive în conditii de sigurantă;

6. recunoaste necesitatea stabilirii unui cadru care să depăsească statutul de organism consultativ pentru SWG, precum si domeniul Memorandumului de întelegere cu Franta;

7. recunoscând necesitatea si beneficiile unei cooperări extinse cu alte state, a initiat consultări cu alte autorităti competente ale UE în acest sens;

8. ulterior acestor consultări, a remarcat faptul că celelalte autorităti competente din statele membre ale UE intentionează, în mod similar, să initieze dezvoltarea unei cooperări viitoare privind transportul în sigurantă al materialelor radioactive;

9. doreste astfel să promoveze si să dezvolte o cooperare mai strânsă cu celelalte state în domeniul transportului în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile;

10. recunoaste necesitatea dezvoltării unei structuri corespunzătoare în vederea initierii cooperării mentionate.

Autoritatea competentă a Regatului Unit a decis astfel:

11. Înfiintarea unei structuri-cadru în conformitate cu anexa nr. 1, denumită în continuare Asociatia Autoritătilor Competente, având drept obiectiv extinderea cooperării privind transportul materialelor radioactive în conditii de sigurantă, în domeniile descrise în anexa nr. 2, cu celelalte autorităti competente din statele membre ale UE, care să adere la o astfel de formă de cooperare.

Autoritatea competentă a Regatului Unit:

12. propune celorlalte autorităti competente din UE să îsi extindă cooperarea cu privire la politica proprie si la modul în care actionează în domeniul transportului în sigurantă al materialelor radioactive în scopuri civile, prin aderarea la Asociatia Autoritătilor Competente, în domeniile descrise în anexa nr. 2, care fac obiectul prevederilor specifice detaliate mai jos;

13. doreste să negocieze cu autoritătile competente ale statelor membre ale UE în acest sens; si

14. drept urmare, intentionează să încheie acorduri internationale, care nu produc efecte juridice, cu aceste state, în forma anexată, cu modificările de rigoare;

15. recunoaste faptul că domeniile în care se doreste cooperarea cu alte state, precum si nivelul de cooperare pot varia;

16. recunoaste necesitatea unui registru central în care să fie înregistrate domeniile si nivelul de cooperare care se aplică celorlalte state;

17. propune înregistrarea periodică a domeniilor si a nivelului de cooperare cu celelalte autorităti competente într-un tabel, în conformitate cu cel anexat (anexa nr. 3 - Registrul); si

18. propune revizuirea si diseminarea periodică a registrului către autoritătile competente;

19. propune nominalizarea unui reprezentant al Asociatiei Autoritătilor Competente, denumit Secretariatul, care să fie autorizat să semneze în numele Asociatiei Autoritătilor Competente si care va sprijini Asociatia Autoritătilor Competente în domeniile relevante.

Prevederi specifice:

20. Nu se intentionează ca întelegerile pentru aderarea la Asociatia Autoritătilor Competente, mentionate la alin. 14, să producă obligatii legale asupra viitorilor membri ai Asociatiei Autoritătilor Competente/participantilor.

21. Prin urmare, întelegerile încheiate în vederea aderării la Asociatia Autoritătilor Competente nu produc efecte juridice asupra participantilor sau asupra guvernelor participantilor si nu creează sau modifică relatiile juridice dintre acestia. Pentru evitarea oricăror confuzii, nicio prevedere inclusă în aceste întelegeri, în vederea aderării la Asociatia Autoritătilor Competente, nu poate fi aplicată în cazul si în măsura în care aceasta este sau devine incompatibilă cu obligatiile asumate de oricare dintre statele participantilor în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, instrumentele relevante2 sau reglementările AIEA.

22. Confidentialitate:

Fiecare membru/participant al Asociatiei Autoritătilor Competente mentionat la alin. 11 respectă confidentialitatea tuturor informatiilor care sunt desemnate a fi de natură confidentială, schimbate între participanti. Participantii nu intentionează ca schimbul de informatii dintre acestia să afecteze confidentialitatea sau drepturile de proprietate intelectuală atasate informatiilor, iar partea destinatară care întâmpină dificultăti în păstrarea confidentialitătii (de exemplu, orice prevedere din legislatia natională prin care se solicită diseminarea) va colabora cu participantul emitent în măsura în care acest lucru este posibil.

2 “Instrumentele relevante” pentru transportul materialelor radioactive în conditii de sigurantă sunt: Acordul european referitor la transportul rutier international al mărfurilor periculoase (ADR), Conventia privind transporturile internationale feroviare (COTIF), anexa B - Reguli uniforme privind contractul de transport international feroviar de mărfuri (CIM), anexa 1 - Regulamentul privind transportul international feroviar al mărfurilor periculoase (RID), Codul maritim international pentru mărfuri periculoase si Instructiunile tehnice ale Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile pentru transportul aerian al mărfurilor periculoase în conditii de sigurantă (ICAO TI).


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.