MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 116/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 116         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 22 februarie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.677 din 15 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 10 din 12 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

90. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

 

102. - Hotărâre privind aprobarea plătii de către Ministerul Mediului si Pădurilor a taxei de asociere a Gărzii Nationale de Mediu la reteaua europeană IMPEL pentru anii 2010 si 2011

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            99. - Decizie privind numirea doamnei Irina Sanda Cajal-Marin în functia de subsecretar de stat la Ministerul Culturii si Patrimoniului National

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            8. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind organizarea si desfăsurarea activitătii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în unitătile care produc alimente de origine animală, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 64/2007

 

            120. - Ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale privind stabilirea tarifelor serviciilor de tratament balnear si recuperare a capacitătii de muncă, prestate de sucursalele Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „T.B.R.C.M." - S.A

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.677

din 15 decembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comis" - S.R.L. din Vălenii de Munte în Dosarul nr. 525/105/2009 al Tribunalului Prahova - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 525/105/2009, Tribunalul Prahova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comis" - S.R.L. din Vălenii de Munte.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, 21 si 124 din Constitutie, în măsura în care scutirea de la plata taxei de timbru pentru actiunile având ca obiect restituirea unor imobile, întemeiate pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, se aplică si în cazul actiunilor în revendicare intentate conform prevederilor din dreptul comun.

Tribunalul Prahova - Sectia civilă consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

(...)

r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si incidente."

Dispozitiile constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justitie si art. 124 privind înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că principala critică de neconstitutionalitate vizează încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Autorul exceptiei este nemultumit de faptul că, potrivit textului de lege atacat, sunt scutiti de la plata taxei de timbru si cei care intentează o actiune în revendicare potrivit dreptului comun.

Sub acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 309 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 9 mai 2006, si Decizia nr. 773 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, a statuat, făcând referire la jurisprudenta anterioară, că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nicio diferentiere între contribuabili si nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Pe de altă parte, Curtea, în jurisprudenta sa (Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, si Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009), a retinut că accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

Considerentele retinute de Curte în deciziile mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei acesteia.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comis" - S.R.L. din Vălenii de Munte în Dosarul nr. 525/105/2009 al Tribunalului Prahova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 decembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 10

din 12 ianuarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Johanna Sinka în Dosarul nr. 8.190/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 8.190/325/2009, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Johanna Sinka într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia consideră că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată si art. 46 privind dreptul la mostenire, în măsura în care nu permit reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea cetătenilor străini, mostenitori legali ai unor fosti cetăteni români.

Judecătoria Timisoara si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului


Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul continut: „Cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestieră, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

Autorul exceptiei sustine neconstitutionalitatea reglementării criticate din perspectiva contrarietătii cu dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată si art. 46 privind dreptul la mostenire, din Legea fundamentală.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii din

Constitutie si cu motivări asemănătoare, prilej cu care Curtea a constatat că acest text de lege este constitutional.

Astfel, prin Decizia nr. 1.011 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea a constatat că prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea fostilor cooperatori, a mostenitorilor acestora si a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României.

Având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - si scopul declarat al acesteia - retrocedarea către fostii proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de productie sau de către stat -, reglementarea conditiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptătite, constituie optiunea legiuitorului, astfel încât este pe deplin constitutională conditionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetătean român.

De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constitutie, desi nu mai prevăd in terminis interdictia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini si apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile si conditiile în care acestia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităti speciale. Potrivit Constitutiei revizuite, una dintre modalitătile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este si mostenirea legală, ceea ce presupune că mostenitorii pot dobândi după anul 2003 terenuri în conditiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil si următoarele), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială ce are ca destinatari doar pe cetătenii români.

Solutia pronuntată în decizia anterior mentionată, precum si considerentele ce au stat la baza acesteia îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Johanna Sinka în Dosarul nr. 8.190/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 ianuarie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Ministerul Culturii si Patrimoniului National, înfiintat prin reorganizarea Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează si asigură aplicarea strategiei si politicilor în domeniul culturii si patrimoniului national.

(2) Ministerul Culturii si Patrimoniului National are sediul în municipiul Bucuresti, Soseaua Kiseleff nr. 30, sectorul 1.

Art. 2. - În activitatea sa, Ministerul Culturii si Patrimoniului National asigură respectarea si promovarea libertătilor si drepturilor fundamentale, consacrate de Constitutia României, precum si de tratatele si conventiile internationale semnate si ratificate de România, în ceea ce priveste:

a) libertatea de expresie si de creatie;

b) accesul liber, neîngrădit si egal la cultură, inclusiv la patrimoniul cultural;

c) participarea tuturor cetătenilor la viata culturală, inclusiv la formularea politicilor culturale;

d) dreptul la identitate culturală, precum si dreptul la diversitate culturală si lingvistică.

Art. 3. - Ministerul Culturii si Patrimoniului National îsi desfăsoară activitatea pe baza următoarelor principii fundamentale:

a) creatia culturală este domeniul privilegiat al libertătii de exprimare, fiind o sursă a progresului uman;

b) sustinerea si promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetătenilor: acces la cultură si participare la viata culturală, în interdependenta si relatia acestora cu celelalte drepturi fundamentale;

c) sustinerea, respectarea si protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă si lingvistică, recunoscut ca atare de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

d) promovarea sectorului cultural ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă si ca instrument esential în coeziunea socială si în lupta împotriva excluziunii sociale;

e) promovarea si stimularea creativitătii, a creatiei contemporane, ca factor inconturnabil în dezvoltarea umană si în cresterea calitătii vietii;

f) promovarea rolului central al culturii si artelor, al creativitătii si inovării în societatea bazată pe cunoastere, includerea culturii ca factor-cheie pentru atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona relansate si pentru conturarea noii strategii UE 2020;

g) protejarea patrimoniului cultural, inclusiv a celui ce apartine minoritătilor nationale, ca factor determinant al identitătii culturale a României si ca resursă neregenerabilă;

h) protejarea si respectul identitătilor culturale, a traditiilor si mostenirii culturale, a patrimoniului material si imaterial;

i) protejarea si respectarea dreptului la proprietate intelectuală al creatorilor si artistilor.

Art. 4. - În activitatea sa, Ministerul Culturii si Patrimoniului National urmăreste îndeplinirea următoarelor obiective generale:

a) dezvoltarea sinergiilor între sectorul culturii si alte sectoare de activitate, precum sectorul educational, social, economic, si elaborarea unor politici publice transsectoriale;

b) protejarea patrimoniului cultural, a celui apartinând minoritătilor nationale, precum si a patrimoniului imaterial, prin promovarea unui cadru legislativ specific în vederea promovării eficiente si proactive a patrimoniului national, precum si prin programe si măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea si conservarea, respectiv punerea lor în valoare si reinsertia în viata comunitătii, prin dezvoltarea de proiecte integrate si de retele de cooperare;

c) sustinerea mostenirii si diversitătii culturale, conservarea identitătilor culturale, atât la nivel national, cât si în cadrul comunitătilor locale, prin implicare proactivă a acestora în viata culturală si recunoasterea valorilor patrimoniale;

d) cresterea gradului de acces si de participare a publicului la cultură;

e) dezvoltarea economiei culturale prin asigurarea unui cadru juridic, economic si financiar-fiscal eficient si stimulativ care să răspundă nevoilor specifice ale creatorilor, producătorilor si mediatorilor, institutii publice de cultură, organizatii neguvernamentale si IMM-uri din cadrul industriilor culturale si creative, si ale consumatorilor/publicului;

f) dezvoltarea, renovarea si înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale actuale, sprijinirea înfiintării de noi muzee si spatii expozitionale;

g) sustinerea creatiei artistice contemporane si stimularea dezvoltării industriilor culturale, a circulatiei bunurilor culturale, inclusiv prin promovarea dialogului intercultural si a diplomatiei culturale;

h) gestiunea eficientă si eficace a resurselor umane din sectorul culturii, managerii din administratia culturală, specialistii din reteaua institutiilor si asezămintelor publice de cultură, artistii si creatorii, prin programe specializate;

i) sustinerea si promovarea de studii si cercetări privind tendintele si evolutiile actuale ale consumului si ofertei de bunuri si servicii culturale, pentru fundamentarea politicilor culturale;

j) promovarea rolului proactiv al institutiilor si asezămintelor publice de cultură în satisfacerea nevoilor culturale ale consumatorului si asumarea de către acestea a misiunii de centre de acces universal la informatie si de educare continuă pentru toate segmentele de public;

k) promovarea valorilor culturii române, precum si a celor apartinând minoritătilor nationale în circuitul cultural international si sustinerea mobilitătii creatorilor, artistilor, specialistilor din domeniul culturii, prin implementarea unui program de măsuri de sprijin, care să cuprindă acordarea de sprijin financiar si material/logistic pentru călătorii, studii si cercetări, pentru stimularea prezentei si pozitionării pe piata culturală internatională;

l) sustinerea participării comunitătilor la dezvoltarea cunoasterii, promovarea multiculturalismului si protejarea culturii minoritătilor;

m) reforma si descentralizarea, după caz, a sistemului institutional al culturii, pentru a răspunde nevoilor culturale exprimate de colectivitate si pentru a diversifica oferta culturală si a o apropia de consumator;

n) reforma si diversificarea sistemelor publice si private de finantare a culturii, cu accent pe transparentă, acces egal si nediscriminatoriu la fondurile publice, eficacitate si evaluare specializată, cu scopul de a promova diversitatea, calitatea, excelenta si inovarea, inclusiv prin forme alternative de expresie artistică;

o) dezvoltarea unor politici comune între cultură si educatie, atât în ceea ce priveste educarea publicului tânăr pentru consumul cultural si dezvoltarea abilitătilor lor creative, cât si în ceea ce priveste educatia artistică specializată, precum si pentru formarea profesională continuă si reconversia profesională;

p) elaborarea si implementarea, într-o primă fază prin proiecte-pilot, a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local;

q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea traditiilor si mestesugurilor, turismul cultural, industriile culturale si creative, formarea profesională;

r) pregătirea unui program operational dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019;

s) sustinerea initiativei private în cultură si a sectorului cultural independent si stimularea cooperării culturale transfrontaliere;

s) sustinerea accesului si participării la cultură a publicului din mediul rural si urban mic, precum si din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritătile locale si cu sectorul independent;

t) sustinerea ofertei culturale si a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare si în parteneriat cu autoritătile centrale si locale si cu alti detinători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală;

t) sustinerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte autorităti si institutii cu competente în domeniu, cu accent pe educarea publicului consumator si pe sustinerea unor modele comerciale care să respecte drepturile titularilor si să faciliteze, în acelasi timp, accesul la aceste continuturi;

u) colaborarea cu Ministerul Administratiei si Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice;

v) colaborarea cu Ministerul Administratiei si Internelor si cu organele abilitate de lege pentru combaterea activitătii infractionale în domeniul patrimoniului cultural national;

x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective.

Art. 5. - (1) În vederea îndeplinirii rolului si a obiectivelor sale generale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National are următoarele atributii principale:

1. asigură gestionarea eficientă a sistemului său institutional specific, cuprinzând inclusiv institutiile subordonate si serviciile publice deconcentrate;

2. elaborează, cu consultarea si participarea atât a autoritătilor publice interesate, a institutiilor publice de cultură, a altor operatori culturali si specialisti în domeniul culturii, cât si a societătii civile, strategii, politici publice, programe nationale si directii de dezvoltare pentru domeniile din sfera sa de competentă;

3. promovează si finantează, în conditiile legii, printr-un sistem competitional deschis, proiecte, programe si activităti culturale în domeniul culturii si patrimoniului cultural national, cu respectarea principiului transparentei decizionale, a liberului acces la informatia publică si a primordialitătii valorii;

4. elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, potrivit legii, pentru domeniile specifice de activitate sau având incidentă cu acestea, cu respectarea principiului transparentei decizionale;

5. initiază si negociază, în conditiile legii, încheierea de conventii, protocoale, acorduri si alte întelegeri internationale în domeniul său de activitate sau formulează propuneri pentru aderarea la cele existente ori pentru ratificarea acestora, după caz, si, respectiv, dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea obligatiilor rezultate, semnarea si ratificarea acestora, pentru domeniile sale de competentă si activitate;

6. propune si promovează parteneriate cu autoritătile administratiei publice locale si cu structurile societătii civile pentru diversificarea, modernizarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesitătilor culturale si educative ale publicului;

7. sprijină, în colaborare cu autoritătile administratiei publice locale, buna functionare si activitatea institutiilor si a asezămintelor de cultură aflate în subordinea autoritătilor judetene sau locale;

8. promovează recunoasterea competentelor profesionale, respectiv garantează drepturile si interesele creatorilor, artistilor si specialistilor din domeniul culturii;

9. asigură, cu respectarea legislatiei în vigoare, colaborarea si consultarea cu sindicatele si patronatul din domeniile sale de activitate, precum si cu alte structuri ale societătii civile, pentru formularea politicilor culturale, elaborarea actelor normative cu incidentă asupra sectorului cultural si pentru rezolvarea problemelor care privesc interesele sau activitatea operatorilor culturali;

10. gestionează, în conditiile legii, relatiile cu Parlamentul, cu celelalte autorităti, pentru armonizarea initiativelor legislative si a măsurilor administrative din domeniile sale de interes;

11. elaborează, potrivit legii, norme, regulamente si metodologii pentru domeniile sale de activitate, acestea având caracter obligatoriu pentru derularea activitătilor din toate institutiile si asezămintele culturale, indiferent de subordonarea acestora;

12. coordonează si controlează activitatea institutiilor subordonate, numeste si revocă conducătorii acestora, sau, după caz, încheie contracte de management cu acestia;

13. contribuie la întărirea capacitătii institutionale a institutiilor, structurilor si serviciilor publice deconcentrate din subordinea sa, respectiv la formarea profesională a personalului angajat în cadrul acestora;

14. propune Guvernului măsurile pentru descentralizarea administrativă si financiară a institutiilor din subordine;


15. initiază proiecte de acte normative pentru înfiintarea sau reorganizarea unor institutii din subordine, respectiv avizează, în conditiile legii, înfiintarea ori reorganizarea institutiilor si a asezămintelor publice de cultură, indiferent de subordonarea acestora;

16. aprobă, potrivit legii, preturi si tarife pentru serviciile asigurate de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, prin institutiile din subordinea sa;

17. asigură, prin Consiliul tehnico-economic, avizarea documentatiilor tehnico-economice din competenta sa de aprobare, potrivit legii;

18. exercită atributiile ce îi revin, potrivit legii, ca organ central de specialitate al administratiei publice sub autoritatea căruia functionează operatorii economici din domeniul său de activitate;

19. colaborează cu institutiile specializate pentru elaborarea de indicatori statistici de specialitate, pentru colectarea datelor statistice primare si pentru prelucrarea acestora;

20. initiază, organizează si sustine, în conditiile legii, concursuri interne si internationale, tabere, rezidente de creatie si interpretare, precum si alte manifestări similare, cu respectarea principiului transparentei decizionale, a liberului acces la informatia publică si a primordialitătii valorii;

21. acordă, în conditiile legii, burse, granturi de studii si călătorie, premii si distinctii pentru toate domeniile sale de activitate si sustine participarea specialistilor în domeniul culturii, a creatorilor si artistilor români la manifestări culturale si stiintifice din străinătate, cu respectarea principiului transparentei decizionale, a liberului acces la informatia publică si a primordialitătii valorii;

22. colaborează atât cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului, Ministerul Mediului si Pădurilor si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, cât si cu institutiile si organismele abilitate din subordinea acestora pentru elaborarea unei strategii nationale de atenuare a impactului asupra patrimoniului cultural national generat de implementarea proiectelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a infrastructurii, respectiv pentru formularea unui set de politici comune si metodologii de lucru în acest domeniu si implementarea acestora;

23. colaborează cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului, Ministerul Mediului si Pădurilor, cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, precum si cu institutiile si organismele abilitate din subordinea acestora pentru corelarea Strategiei de dezvoltare durabilă 2030 si a strategiilor sectoriale de profil în vederea armonizării legislatiei si politicilor în aceste domenii;

24. colaborează cu Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului si cu institutiile si organismele abilitate din subordinea acestuia pentru dezvoltarea programelor de învătământ artistic si diversificarea ofertei de specializări necesare domeniului culturii, respectiv implementarea acestora;

25. colaborează atât cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului, cât si cu institutiile si organismele abilitate din subordinea acestora pentru elaborarea unei strategii nationale de promovare a valorilor culturii române si de dezvoltare a turismului cultural în România, respectiv pentru formularea unui set de politici comune în acest domeniu si implementarea acestuia;

26. colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Departamentul pentru Afaceri Europene în cadrul sistemului national de coordonare a afacerilor europene;

27. colaborează cu Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finantelor Publice, precum si cu

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale în vederea asigurării unui cadru juridic, financiar-fiscal si economic pentru dezvoltarea economiei culturale, stimularea IMM-urilor din industriile creative si culturale, precum si sustinerea si stimularea creatorilor;

28. colaborează cu organele abilitate de lege pentru combaterea activitătii infractionale în domeniul patrimoniului cultural;

29. propune Guvernului recunoasterea statutului de utilitate publică pentru organizatiile neguvernamentale cu activitate în domeniul culturii, cu respectarea normelor legale;

30. participă la procesul decizional al Uniunii Europene, pentru promovarea si sustinerea corespunzătoare a intereselor României în domeniile de competentă.

(2) Ministerul Culturii si Patrimoniului National urmăreste îndeplinirea măsurilor necesare, specifice domeniului culturii, ce decurg din aderarea României la Uniunea Europeană si garantează ducerea la îndeplinire a obligatiilor României rezultate din actul aderării, inclusiv prin elaborarea de politici publice si strategii de armonizare a legislatiei specifice domeniilor sale de activitate, conform prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si oricăror altor reglementări comunitare cu caracter obligatoriu în domeniile sale de activitate.

Art. 6. - (1) În îndeplinirea rolului si a obiectivelor sale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National are următoarele atributii specifice:

1. coordonează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Institutul Cultural Român, în colaborare cu Academia Română si cu alte institutii interesate, după caz, activitatea si programele institutelor culturale ale României din străinătate, promovează si sustine programele si proiectele culturale derulate de acestea;

2. numeste si eliberează din functie, prin ordin comun al ministrului culturii si patrimoniului national, al ministrului afacerilor externe si al presedintelui Institutului Cultural Român, în conditiile legii, directorii si directorii adjuncti ai institutelor culturale ale României din străinătate;

3. avizează numirile si eliberările din functie ale personalului diplomatic cu atributii în domeniul culturii;

4. propune Guvernului, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Institutul Cultural Român, înfiintarea de noi institute culturale ale României în străinătate;

5. promovează si sustine, în conditiile legii, programe si proiecte culturale cu participarea diasporei românesti si colaborează în acest scop cu autorităti, institutii, organizatii neguvernamentale sau cu alte entităti;

6. stabileste si implementează, prin comisiile de specialitate, Strategia natională de salvgardare si promovare a patrimoniului cultural national material si imaterial, în vederea actualizării Planului national de dezvoltare 2007-2013 în privinta patrimoniului cultural si a elaborării sectiunilor specifice ale Planului national de dezvoltare 2014-2020;

7. elaborează si implementează norme, regulamente si metodologii pentru domeniul patrimoniului cultural national, potrivit legii;

8. coordonează activitătile de cercetare, conservare, evidentă, proiectare si restaurare, regenerare si punere în valoare a patrimoniului cultural national, material si imaterial, si asigură finantarea adecvată a acestora, potrivit legii;

9. colaborează cu autoritătile administratiei publice centrale si locale la elaborarea si avizarea, împreună cu comisiile de specialitate din cadrul său, după caz, a planurilor de amenajare si dezvoltare a teritoriului, pentru zonele protejate, respectiv pentru cele unde sunt delimitate situri arheologice, potrivit legii;

10. avizează temele de proiectare si solutiile arhitecturale si de artă monumentală, cu consultarea organizatiilor profesionale si de creatori din domeniu, pentru obiectivele arhitecturale sau de artă monumentală care se realizează din bugetele publice;

11. actionează, potrivit competentelor sale, pentru recuperarea bunurilor din patrimoniul cultural national sustrase sau exportate ilicit;

12. contribuie la crearea cadrului juridic si institutional prin care să se asigure păstrarea, dezvoltarea si punerea în valoare a artei si culturii minoritătilor nationale din România;

13. colaborează cu autoritătile publice centrale si locale pentru educarea publicului cu scopul de a cunoaste, a respecta si a pune în valoare patrimoniul cultural national;

14. sustine programe pentru promovarea, protejarea si revitalizarea culturii traditionale si a patrimoniului cultural imaterial;

15. promovează si coordonează, în conditiile legii, programe de formare în domeniul mestesugurilor si ocupatiilor traditionale;

16. coordonează activitatea de atestare a artistilor liber-profesionisti, a traducătorilor, precum si activitatea de atestare si avizare în domeniul impresariatului artistic;

17. suspendă sau retrage, după caz, avizele si/sau atestatele acordate, în cazul nerespectării de către titulari a actelor normative în vigoare;

18. colaborează cu autoritătile administratiei publice, cu institutiile de specialitate si cu organizatiile din domeniu pentru formarea si perfectionarea profesională a personalului din aparatul propriu si al serviciilor publice deconcentrate, precum si din institutiile publice de cultură, contribuind la organizarea si finantarea, în conditiile legii, a cursurilor sau a altor forme specifice de pregătire;

19. editează publicatii de specialitate si de informare pentru domeniile sale de competentă;

20. gestionează, asigură si monitorizează, potrivit legii, alocarea resurselor bugetare si îndeplinirea programului de dezvoltare a bazei materiale si de investitii în domeniul afacerilor si infrastructurii culturale;

21. elaborează, în colaborare cu Consiliul National al Audiovizualului, Strategia natională în domeniul audiovizualului;

22. coordonează atât elaborarea de către Centrul National al Cinematografiei a Strategiei de dezvoltare a cinematografiei nationale, cât si formularea si implementarea politicilor sectoriale în domeniul cinematografiei;

23. contribuie, în conditiile legii, la recunoasterea si protectia drepturilor de autor si ale artistilor interpreti.

(2) Ministerul Culturii si Patrimoniului National îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege.

Art. 7. - Pentru realizarea obiectivelor si pentru îndeplinirea atributiilor sale generale si specifice, pentru conceperea si punerea în aplicare de politici si actiuni intersectoriale si de parteneriate public-privat si central-local, Ministerul Culturii si Patrimoniului National actionează în cooperare cu autoritătile administratiei publice centrale si locale, cu institutii publice de specialitate, cu operatorii culturali, cu structurile societătii civile si ale mediului de afaceri, din tară si din străinătate, conform legii.

Art. 8. - Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Culturii si Patrimoniului National este abilitat să solicite si să primească informatii si date de la autoritătile administratiei publice, de la institutii publice si de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul său de competentă.

Art. 9. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Culturii si Patrimoniului National este prevăzută în anexa nr. 1; în cadrul acesteia, prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national, se pot înfiinta, în conditiile legii, compartimente, precum si colective temporare, pentru realizarea unor programe, proiecte, studii sau cercetări.

(2) Numărul maxim de posturi este de 141, exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului.

(3) Atributiile si modul de functionare a compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Culturii si Patrimoniului National, precum si relatiile functionale dintre acestea se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national.

(4) Ministrul culturii si patrimoniului national poate constitui comisii de specialitate si alte organisme consultative care să participe la elaborarea strategiilor din domeniu si la fundamentarea deciziilor de specialitate.

Art. 10. - (1) În vederea asigurării managementului proiectelor finantate prin împrumuturi externe, contractate sau garantate de stat, rambursabile ori nerambursabile, la nivelul Ministerului Culturii si Patrimoniului National functionează, în conditiile legii, unităti de management al proiectului.

(2) Structura organizatorică, numărul de posturi si regulamentul de organizare si functionare pentru unitătile de management al proiectului se stabilesc prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national.

(3) Ministrul culturii si patrimoniului national numeste personalul unitătilor de management al proiectului si stabileste atributiile directorilor acestora.

(4) Salarizarea personalului unitătilor de management al proiectului se stabileste conform legislatiei în vigoare.

Art. 11. - (1) Conducerea Ministerului Culturii si Patrimoniului National se exercită de către ministrul culturii si patrimoniului national.

(2) Ministrul culturii si patrimoniului national conduce activitatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National si îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităti publice, institutii si organizatii, precum si cu persoanele fizice si juridice din tară si din străinătate.

(3) Ministrul culturii si patrimoniului national este ordonator principal de credite.

(4) În exercitarea atributiilor sale, ministrul culturii si patrimoniului national emite ordine si instructiuni.

(5) În îndeplinirea atributiilor sale, ministrul culturii si patrimoniului national este ajutat de 2 secretari de stat, un subsecretar de stat si un secretar general.

(6) Ministrul culturii si patrimoniului national poate dispune exercitarea temporară de către alti demnitari sau functionari a unor atributii prevăzute prin Regulamentul de organizare si functionare a Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

(7) În situatia în care nu îsi poate îndeplini temporar atributiile, ministrul culturii si patrimoniului national poate delega exercitarea acestora, prin ordin, potrivit legii.

Art. 12. - (1) Secretarii de stat si subsecretarul de stat se subordonează ministrului culturii si patrimoniului national si îndeplinesc atributiile si sarcinile stabilite de acesta.

(2) Secretarii de stat coordonează compartimente de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, potrivit anexei nr. 1 si regulamentului de organizare si functionare a ministerului.

Art. 13. - (1) Secretarul general este subordonat ministrului culturii si patrimoniului national si îndeplineste atributiile prevăzute prin lege si sarcinile stabilite de acesta si de regulamentul de organizare si functionare a ministerului.


(2) În realizarea atributiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de un secretar general adjunct.

(3) Secretarul general adjunct este functionar public de carieră, numit prin concurs sau examen, conform legii.

Art. 14. - (1) Ministrul culturii si patrimoniului national numeste si revocă, potrivit legii, presedintii si membrii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, Comisiei Nationale de Arheologie, Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, precum si ai altor comisii de specialitate din domeniul culturii.

(2) Fondurile necesare functionării comisiilor de specialitate se suportă din bugetul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, în conditiile legii.

(3) Prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national, în limita fondurilor aprobate prin bugetul de stat, se stabilesc, în conditiile legii, indemnizatiile cuvenite membrilor comisiilor de specialitate care nu sunt salariati ai Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

Art. 15. - (1) Pentru realizarea obiectivelor si atributiilor sale generale si specifice, Ministerul Culturii si Patrimoniului National poate colabora cu specialisti în diverse domenii de activitate, prin încheierea de conventii civile sau contracte individuale de muncă cu timp partial, după caz, în conditiile legii.

(2) În situatiile în care persoanele prevăzute la alin. (1) se deplasează în tară, în interesul institutiei, Ministerul Culturii si Patrimoniului National poate suporta cheltuielile de transport, cazare si diurnă, în conditiile stabilite de lege pentru personalul propriu, în măsura în care prin conventiile civile sau contractele individuale de muncă cu timp partial încheiate s-a prevăzut acest lucru.

Art. 16. - (1) La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti functionează directiile judetene pentru cultură si patrimoniul national, respectiv a municipiului Bucuresti, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

(2) Directiile judetene pentru cultură si patrimoniul national, respectiv a municipiului Bucuresti sunt conduse de un director, potrivit legii.

(3) Directorii sunt numiti prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national, potrivit legii.

Art. 17. - (1) Directiile judetene pentru cultură si patrimoniul national, respectiv a municipiului Bucuresti au următoarele atributii principale:

a) îndeplinesc atributiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural national;

b) colaborează cu autoritătile publice si cu institutiile specializate pentru protejarea si punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural national si aplică în acest sens prevederile legale în domeniu;

c) participă, la cererea autoritătilor abilitate si împreună cu acestea, la actiuni de control al respectării legislatiei privind dreptul de autor si drepturile conexe;

d) solicită si primesc, în conditiile legii, în nume propriu sau în numele si pentru Ministerul Culturii si Patrimoniului National, de la autorităti ale administratiei publice, de la institutii publice si de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor si informării publice, date si informatii necesare pentru exercitarea atributiilor ce le revin;

e) controlează respectarea îndeplinirii obligatiilor de plată a contributiilor la Fondul Cultural National, în conditiile si la termenele stabilite prin lege;

f) îndeplinesc orice alte atributii stabilite de ministrul culturii si patrimoniului national, potrivit legii.

(2) Organizarea si functionarea directiilor judetene pentru cultură si patrimoniul national, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si atributiile acestora, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin regulamente aprobate prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national.

Art. 18. - (1) Unitătile care functionează în subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National ori în coordonarea ministrului culturii si patrimoniului national sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structurile organizatorice, regulamentele de organizare si functionare, precum si statele de functii pentru institutiile publice subordonate se aprobă prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national, dacă legea nu dispune altfel.

Art. 19. - (1) Ministerul Culturii si Patrimoniului National are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

(2) Ministerul Culturii si Patrimoniului National are de asemenea în dotare, pentru activitătile sale specifice, un autoturism, un microbuz pentru transport de marfă si persoane, cu un consum ce se stabileste potrivit reglementărilor în vigoare, în limita prevederilor bugetare.

Art. 20. - (1) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Încadrarea în numărul de posturi si în noua structură organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului culturii si patrimoniului national, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Prevederile art. 13 alin. (2) si (3) intră în vigoare la data de 1 aprilie 2010.

Art. 21. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 9/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 21 ianuarie 2009, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

Marko Bela

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 10 februarie 2010.

Nr. 90.

 

ANEXA Nr. 1V

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Culturii si Patrimoniului National

 


* Se organizează la nivel de compartiment

** Se organizează conform legislatiei in vigoare, prin ordin al ministrului

1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


ANEXA Nr. 2

 

UNITĂTI

care functionează în subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National ori în coordonarea ministrului culturii si patrimoniului national

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

Sursa de finantare

 

Unităti care functionează în subordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

I.

Organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice finantate integral din bugetul de stat

1.

Directiile judetene pentru cultură si patrimoniul national, respectiv a municipiului Bucuresti - servicii publice deconcentrate

 

2.

Biblioteca Natională a României

Bugetul de stat

3.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor*)

Bugetul de stat

4.

Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale

Bugetul de stat

5.

Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel"

Bugetul de stat

NOTĂ: Unitătile prevăzute la nr. crt. 1-5 pot utiliza un număr maxim de 808 posturi.

 

II.

Organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

1.

Centrul National al Cinematografiei

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

2.

Muzeul National de Artă al României din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

3.

Muzeul National de Artă Contemporană al României

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

4.

Muzeul National al Hărtilor si Cărtii Vechi

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

5.

Muzeul National de Istorie a României din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

6.

Muzeul National „Brukenthal"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

7.

Muzeul National „Peles"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

8.

Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

9.

Muzeul National al Tăranului Român din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

10.

Muzeul National Bran

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

11.

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

12.

Complexul Muzeal National „Moldova"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

13.

Muzeul National al Carpatilor Răsăriteni

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

14.

Muzeul National de Istorie Naturală „Grigore Antipa"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

15.

Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor si colectionar"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

16.

Muzeul National „George Enescu" din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

17.

Teatrul National „I. L. Caragiale" din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

18.

Teatrul National „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

19.

Teatrul National „Vasile Alecsandri" din lasi

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

20.

Teatrul National „Minai Eminescu" din Timisoara

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

21.

Teatrul National „Marin Sorescu" din Craiova

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat


Nr. crt.

Denumirea unitătii

Sursa de finantare

22.

Teatrul National din Târgu Mures

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

23.

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

24.

Opera Natională Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

25.

Opera Natională Română din Cluj-Napoca

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

26.

Opera Maghiară din Cluj-Napoca

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

27.

Opera Natională Română din lasi

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

28.

Opera Natională Română din Timisoara

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

29.

Teatrul National de Operetă „Ion Dacian"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

30.

Filarmonica „George Enescu"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

31.

Centrul National al Dansului Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

32.

Centrul National de Cultură a Romilor Romano Kher

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

33.

Centrul National de Artă „Tinerimea Română"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

34.

Centrul pentru Artele Spectacolului „Sala Palatului"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

35.

Centrul de Cultură „George Apostu" din Bacău

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

36.

Centrul de Cultură „Arcus" din Covasna

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

37.

Centrul Cultural Toplita

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

38.

Institutul National al Patrimoniului

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

39.

Studioul de Creatie Cinematografică din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

40.

Editura „Video"

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

41.

Centrul de Cercetare si Consultantă în Domeniul Culturii

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

42.

Administratia Fondului Cultural National

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

NOTĂ: l

Jnitătile mentionate la nr. crt. 1-42 pot utiliza un număr maxim de 6.192 de posturi.

 

III.

Institutii publice finantate din venituri proprii

 

1.

ARTEXIM

Venituri proprii

2.

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură

Venituri proprii

IV.

Unităti care functionează sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

1.

Compania Natională a Imprimeriilor „Coresi" - S.A.

 

2.

Regia Autonomă de Distributie si Exploatare a Filmelor „Româniafilm"

 

3.

Studioul Cinematografic „Rofilm" - S.A.

 

4.

Studioul Cinematografic „Sahia Film" - S.A.

 

5.

Studioul Cinematografic „Animafilm" - S.A.

 

6.

Societatea Comercială „Editura Scrisul Românesc" - S.A.

 

7.

Societatea Comercială „Editura Meridiane" - S.A.

 


*) Organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat în coordonarea ministrului culturii si patrimoniului national.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plătii de către Ministerul Mediului si Pădurilor a taxei de asociere a Gărzii Nationale de Mediu la reteaua europeană IMPEL pentru anii 2010 si 2011

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 3 alin. (2) si al art. 14 alin. (1) lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă plata de către Ministerul Mediului si Pădurilor a sumei de 4.000 euro, reprezentând taxa de asociere a Gărzii Nationale de Mediu la reteaua europeană IMPEL pentru anii 2010 si 2011.

(2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se calculează pe baza raportului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plătii.

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se suportă din prevederile bugetare aprobate, capitolul 7401 „Protectia mediului", titlul 55 „Alte transferuri", articolul 02 „Transferuri curente în străinătate", alineatul 01 „Contributii si cotizatii la organisme internationale", ale Ministerului Mediului si Pădurilor pentru Garda Natională de Mediu pentru anii 2010 si 2011, astfel: în anul 2010-2.000 euro si în anul 2011-2.000 euro.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

Borbély László

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 10 februarie 2010.

Nr. 102.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea doamnei Irina Sanda Cajal-Marin în functia de subsecretar de stat la Ministerul Culturii si Patrimoniului National

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Irina Sanda Cajal-Marin se numeste în functia de subsecretar de stat la Ministerul Culturii si Patrimoniului National.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 22 februarie 2010.

Nr. 99.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind organizarea si desfăsurarea activitătii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în unitătile care produc alimente de origine animală, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 64/2007

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 98 din 20 ianuarie 2010, întocmit de Directia generală sanitară veterinară din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004/CE al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitătii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sănătate animală si de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L165/1 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare,

tinând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Norma sanitară veterinară privind organizarea si desfăsurarea activitătii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în unitătile care produc alimente de origine animală, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 64/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 26 martie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, stabilesc numărul de personal de specialitate necesar fiecărei unităti mentionate la pct. I din anexa nr. 1, în functie de specificul activitătii acesteia, de capacitatea de productie, fluxul tehnologic si de sistemul de organizare.

(2) Personalul de specialitate care efectuează controale oficiale în unitătile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar care produc, prelucrează, depozitează si/sau distribuie alimente de origine animală îsi desfăsoară activitatea în subordinea directă a sefului serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(3) Seful serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vizează prezenta personalului de specialitate si documentul justificativ prevăzut în anexa nr. 3."

2. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Directia sanitar-veterinară si pentru siguranta alimentelor judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente, înaintează unitătilor documentele de plată pentru activitatea de control oficial sanitar-veterinar efectuat în luna precedentă, care contin sumele stabilite pe baza documentului justificativ întocmit si semnat de personalul de specialitate din unitate si de reprezentantul legal al unitătii si vizat de seful serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti."

3. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - În prima zi lucrătoare a lunii, personalul de specialitate din unitate întocmeste si înaintează sefului serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, spre avizare, documentul justificativ care cuprinde sumele calculate conform tarifului legal prevăzut la pct. II din anexa nr. 1 pentru activitatea de control oficial sanitar-veterinar desfăsurată de personalul de specialitate în unitate, pentru luna precedentă, si care constituie actul oficial în baza căruia directia sanitar-veterinară si pentru siguranta alimentelor judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, întocmeste formalitătile de plată pe care le transmite la unitate."

4. La articolul 14, partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Personalul de specialitate care realizează controlul oficial sanitar-veterinar în unitătile prevăzute la pct. I din anexa nr. 1 este subordonat tehnic si administrativ directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prin seful serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si are, în principal, următoarele obligatii:".

5. La articolul 14, litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) întocmeste si înaintează directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prin seful serviciului/biroului de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, la termenele si în conditiile stabilite de aceasta, situatiile si documentele solicitate, precum si pe cele prevăzute de reglementările în vigoare;".

6. În anexa nr. 3, sintagma „sef serviciu/birou de igienă veterinară si epidemiologie sau, după caz, sef serviciu inspectie si control din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti" se înlocuieste cu sintagma „sef serviciu/birou de igienă veterinară si epidemiologie din cadrul directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiva municipiului Bucuresti".

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Marian Zlotea

 

Bucuresti, 16 februarie 2010.

Nr. 8.

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

 

ORDIN

privind stabilirea tarifelor serviciilor de tratament balnear si recuperare a capacitătii de muncă, prestate de sucursalele Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „T.B.R.C.M." - S.A.

 

Având în vedere:

- prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.469/2002 privind înfiintarea Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „T.B.R.C.M." - SA., cu modificările ulterioare;

- prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010,

în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei si protectiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - Tarifele serviciilor de tratament balnear si recuperare a capacitătii de muncă, prestate de sucursalele Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „T.B.R.C.M." - S.A. pentru beneficiarii biletelor emise, potrivit legii, de Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Tarifele prevăzute la art. 1 se aplică începând cu luna februarie 2010.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Minai Constantin Seitan

 

Bucuresti, 5 februarie 2010.

Nr. 120.

 

ANEXĂ

 

1.      Unităti categoria 2 stele de confort

2.       

 

 

 

 

- lei -

Tarif servicii

Servicii hoteliere (cu TVA)

Servicii de masă (cu TVA)

Servicii bază de tratament

Pret total servicii/bilet cu TVA

Tarif/zi cu TVA

32

41

12

85

Nr. zile

18

18

14

 

Total tarif:

576

738

168

1.482


            2. Unităti categoria 3 stele de confort

 

 

 

 

 

- lei -

Tarif servicii

Servicii hoteliere (cu TVA)

Servicii de masă (cu TVA)

Servicii bază de tratament

Pret total servicii/bilet cu TVA

Tarif/zi cu TVA

35

41

12

88

Nr. zile

18

18

14

 

Total tarif:

630

738

168

1.536

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.