MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 463/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 463         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 6 iulie 2010

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 587 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 668 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 683 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 685 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 707 din 25 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 738 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

Decizia nr. 755 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 800 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

617. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.244/2009 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operatiunilor de urgentă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundatiile din luna iulie 2008

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.73. - Ordin al ministrului apărării nationale pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului apărării nationale nr. M.69/2010 privind desfăsurarea unor activităti în memoria personalului militar căzut la datorie în misiuni în străinătate, în teatrele de operatii, în actiuni de luptă sau în atentate teroriste


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 587

din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 855/35/2008 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât nu reprezintă o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci vizează modul de aplicare a dispozitiilor legale de către autoritătile publice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 29 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 855/35/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Iustin Popa.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că art. 58 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 stipulează expres că, în regiunile supuse prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 si ale Legii nr. 42/1947, înstrăinările privitoare la imobile cuprinse în cărtile funciare sau de publicitate imobiliară vor continua să fie făcute în aceste cărti până la terminarea măsurătorilor cadastrale realizate în temeiul actualei reglementări. Însă introducerea sistemului cadastral reglementat de Legea nr. 7/1996 creează, în opinia autorului exceptiei, o gravă dezordine în regiunile sus-mentionate. Astfel, desi art. 27 din Legea nr. 18/1991 prevede că punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate au loc după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători si s-au stabilit vecinătătile pe baza schitei amplasamentului, Legea nr. 7/1996 prevede necesare alte măsurători cadastrale, desi existau măsurători si schite topografice. Într-o atare împrejurare, sunt încălcate dispozitiile art. 16 din Constitutie care prevăd egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii, fără privilegii sau discriminări, întrucât se creează regimuri juridice diferite pentru cetătenii care au obtinut titluri de proprietate anterior datei de 27 ianuarie 2007, fată de cei care au obtinut titlurile de proprietate ulterior acestei date.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 59 din Legea nr. 7/1996, acestea stipulează că actele si faptele juridice referitoare la imobilele situate pe teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat măsurătorile cadastrale se vor înscrie în câte o carte funciară. Neconstitutionalitatea acestui text rezidă tocmai în faptul că, datorită ambiguitătii redactării, cei care aplică legea au ajuns la concluzia că este vorba de cărti funciare noi si nu de cele deja existente. Ambiguitatea, deci neconstitutionalitatea dispozitiilor criticate, ar putea fi eliminată dacă legea, care este prin ea însăsi un act juridic civil, si, implicit, vointa legiuitorului s-ar interpreta potrivit prevederilor referitoare la interpretarea conventiilor civile, respectiv art. 879, 978, 982 si 985 din Codul civil.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 58 alin. (1) si (3): „(1) În regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cărtile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărtilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărti de publicitate funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărtile funciare sau, după caz, în cărtile de publicitate funciară, vor continua să fie făcute în aceste cărti, cu respectarea si în conditiile dispozitiilor prezentei legi. [...]

(3) În cazul înscrierii unei constructii, a dezmembrării sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciară întocmită în baza Decretului-lege nr. 115/1938, precum si pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o nouă carte funciară, potrivit prevederilor prezentei legi.";

- Art. 59: „Actele si faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o carte funciară. În aceleasi conditii, se vor înscrie si titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va atasa documentatia cadastrală la care se referă înscrierea, întocmită de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agentia Natională sau de oficiile teritoriale, după caz. Continutul documentatiei cadastrale si modul de întocmire al acesteia se stabilesc de către Agentia Natională."

De asemenea, sunt criticate si dispozitiile art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul continut: „(1) Punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptătiti nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătătilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoasterea reciprocă a limitelor proprietătii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare si înaintează documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

(21) Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari si mostenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

(22) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât fostii proprietari iar acestia detineau la acel moment adeverinte de proprietate si aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitătii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societătilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale si cele judetene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevăzute la alin. (1) si (2) si vor elibera titlurile de proprietate.

(4) Membrii si conducerea acestor societăti agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operatiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

(41) Primarul va afisa lunar suprafata constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum si suprafata rămasă în rezerva comisiei locale.

(5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societătilor agricole în cauză.

(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului, în conditiile prevăzute de lege."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate cuprind norme de reglementare a procedurilor de înscriere a imobilelor, cuprinse în cărtile funciare sau, după caz, în cărtile de publicitate funciară, a titlurilor de proprietate emise în temeiul legilor funciare, precum si a modului de întocmire a documentatiei cadastrale la care se referă înscrierea.

Analizând critica autorului exceptiei, conform căreia dispozitiile art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea nr. 7/1996, precum si art. 27 din Legea nr. 18/1991, din cauza unor redactări deficitare, au creat confuzie în aplicarea acestora de către organele competente, Curtea constată că aceasta nu reprezintă veritabile critici de neconstitutionalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce tin de competenta instantei de judecată, singura în măsură a aprecia cu privire la legalitatea actelor întocmite de institutiile abilitate. Or, dispozitiile art. 2 alin. (3) din legea criticată prevăd expres posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară (ANCPI) de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, de a se adresa în contencios administrativ instantei competente.

Prin urmare, critica, astfel cum a fost formulată de autorul exceptiei, excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, alart. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (1) si (3) si art. 59 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 855/35/2008 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2010.

 

În temeiul dispozitiilor art. 261 alin. 2 din Codul de

procedură civilă si ale art. 1 din Hotărârea Plenului

Curtii Constitutionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 668

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comprest Universal 2006" - S.R.L. si de Cristina Ghinet în Dosarul nr. 1.414/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Arges.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 8 septembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.414/1.259/2008, Tribunalul Comercial Arges a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Comprest Universal 2006" - S.R.L. si de Cristina Ghinet într-un dosar având ca obiect excluderea unui asociat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că prin textele de lege criticate se încalcă dreptul de asociere, iar prin eliminarea asociatului se comite un abuz si se încalcă dreptul de proprietate asupra părtilor sociale care au format capitalul social si dreptul de a exercita o activitate economică, în conditiile legii.

Tribunalul Comercial Arges apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 441/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, prevederi care au următorul continut: „(1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată: [...]

c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite frauda în dauna societătii sau se serveste de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora."

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată si art. 45 privind libertatea economică.

Examinând exceptia, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, prin Decizia nr. 1.088 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 11 decembrie 2007, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constitutionale.

Curtea a retinut cu această ocazie că într-o economie de piată, guvernată de regulile concurentei loiale, ale liberului acces la activitatea economică si ale liberei initiative, statul, urmând mecanismul propriu unui stat de drept, social si democratic, nu poate să sustină si să protejeze o societate comercială neviabilă, al cărei obiect de activitate este perturbat în realizarea sa prin lipsa de diligentă, reaua-credintă sau neîntelegerile grave dintre asociati. Este în interesul general al societătii, dar si o consecintă firească a mecanismelor economiei de piată ca astfel de participanti la activitatea economică să nu constituie subiecti fată de care statul trebuie să-si asume îndeplinirea obligatiilor prevăzute de art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, iar asupra lor să-si producă efectul normele juridice referitoare la încetarea activitătii în una dintre modalitătile prevăzute în acestea. Prin urmare, dispozitiile de lege criticate reprezintă tocmai expresia prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi si ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală, întrucât prin reglementarea celor două modalităti de dizolvare a unei societăti comerciale sunt respectate exigentele principiului economiei de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă, precum si obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d)din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comprest Universal 2006" - S.R.L. si de Cristina Ghinet în Dosarul nr. 1.414/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Arges.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 683

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Presate Dacia" - S.A. în Dosarul nr. 166/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Arges.


La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 24 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 166/1.259/2009, Tribunalul Comercial Arges a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Presate Dacia" - S.A. într-un dosar având ca obiect anularea unei hotărâri a unei adunări generale a actionarilor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că libertatea economică nu presupune doar dreptul de asociere în vederea obtinerii de profit, ci si dreptul de a-si gestiona resursele de o manieră independentă, de natură a maximiza profitul societătii respective. Fiind vorba despre o nulitate absolută, un actionar se poate prezenta la Adunarea Generală a Actionarilor si, dacă punctul său de vedere nu este împărtăsit, poate cere anularea hotărârii pe alte motive decât pentru nelegalitatea deciziei. O astfel de limitare a libertătii economice din motive pur formale nu este necesară într-o societate democratică deoarece, atât timp cât persoana care a invocat motivele de nulitate absolută nu a fost prejudiciată, societatea ar trebui lăsată să se concentreze pe scopul pentru care a fost creată.

Tribunalul Comercial Arges apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, astfel cum a fost modificată si completată prin Legea nr. 441/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, prevederi care au următorul continut: „(6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunării, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va mentiona că lista cuprinzând informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se află la dispozitia actionarilor, putând fi consultată si completată de acestia.

(7) Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată si art. 45 privind libertatea economică.

Examinând exceptia, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia nu face o critică efectivă de neconstitutionalitate a textului, ci este nemultumit de continutul acestuia, urmărind, astfel, modificarea lui. În consecintă, având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, rezultă că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (6) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Presate Dacia" - S.A. în Dosarul nr. 166/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Arges.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 685

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Stefan Kovacs si Luiza Bulea în Dosarul nr. 6.328/221/2008 al judecătoriei Deva.

La apelul nominal răspund pentru partea Societatea Comercială „Servagra" - S.R.L. Deva doamna avocat Măria Parferiu si domnul avocat Viorel Muntean, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatilor părtii prezente, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 7 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 6.328/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Exceptia a fost ridicată de Stefan Kovacs si Luiza Bulea într-o cauză având ca obiect solutionarea unor actiuni privind dreptul de proprietate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia consideră că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constitutie si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, iar în continuare invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 913/2009 prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 1/2005, apreciind că textul art. 30 din Legea nr. 18/1991 este similar cu cel al art. 107 alin. (1) din Legea nr. 1/2005.

Judecătoria Deva apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse de părti, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul continut: „(1) Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăti comerciale pe actiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de productie în asociatie, precum si bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societătii comerciale, iar cooperatorii si celelalte persoane îndreptătite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societătii, precum si salariatii acesteia pot deveni actionari în conditiile legii.

(3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptătite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni actionari ai societătii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de productie în asociatie."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată si dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că prevederile legale criticate se referă la terenuri asupra cărora nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea fostilor proprietari, acestia având posibilitatea de a opta fie să devină actionari la societătile agricole care urmează să se înfiinteze prin transformarea fostelor asociatii intercooperatiste sau de stat, fie să li se reconstituie dreptul de proprietate pe un alt amplasament care nu a fost revendicat. În aceste conditii, nu poate fi vorba despre încălcarea art. 44 din Constitutie care garantează un drept de proprietate actual si nu un drept de proprietate care urmează a fi dobândit. Analogia făcută de autor cu situatia din Decizia nr. 913 din 23 iunie 2009 a Curtii Constitutionale este fortată, situatia juridică la care se raporta acea decizie fiind diferită de cea din speta de fată.


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Stefan Kovacs si Luiza Bulea în Dosarul nr. 6.328/221/2008 al Judecătoriei Deva.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 707

din 25 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Textila Sinmatex" - S.A. din Pucioasa în Dosarul nr. 7.669/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Sentinta nr. 509 din 7 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.669/120/2007, Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Textila Sinmatex" - S.A. din Pucioasa.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că dispozitiile criticate au în vedere interzicerea debitorului de a mai solicita reorganizarea judiciară după ce anterior a contestat existenta stării de insolventă, iar contestatia i-a fost respinsă, împrejurare ce aduce atingere principiului constitutional al libertătii economice.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială apreciază că, având în vedere specificul procedurii insolventei care impune reguli de procedură derogatorii de la normele dreptului comun, dar care corespund exigentelor constitutionale si necesitătii de a se asigura celeritatea procedurii, exceptia de neconstitutionalitate apare ca fiind neîntemeiată. Astfel, în situatia în care debitorul, cunoscând lipsa lichiditătilor sale, contestă în mod neîntemeiat starea de insolventă, se poate deduce intentia sa de a tergiversa procedura, periclitând astfel drepturile creditorilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut: „în termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existenta stării de insolventă. Dacă debitorul contestă starea de insolventă, iar contestatia sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21, 53 si art. 135 alin. (2) lit. a), precum si dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor criticate s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, Curtea a retinut că „garantarea libertătii economice trebuie să aibă loc, în mod egal, pentru toti cei care desfăsoară o activitate economică. Astfel, garantarea drepturilor comerciantilor debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exercitiului unor drepturi ale debitorilor care nu si-au exercitat voluntar obligatiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfăsurării procedurii insolventei ce urmăreste tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creantelor creditorilor.

Restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însă la disparitia totală a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea solutiei cu privire la deschiderea procedurii insolventei si propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea solutiei de deschidere a procedurii insolventei, contestare care însă nu trebuie să tindă spre o simplă tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacă va fi respinsă contestatia, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciarsau de către creditori. Astfel, legea pune la dispozitie mai multe căi prin care debitorul îsi poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justitie".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile anterioare îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Textila Sinmatex" -S.A. din Pucioasa în Dosarul nr. 7.669/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 738

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de


Tănase Joita în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 27 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.810/301/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de Tănase Joita.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 15, 16 si 21 din Constitutie, fără a motiva în ce constă această contradictie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă consideră că exceptia este neîntemeiată, arătând că, desi autorul nu si-a motivat critica de neconstitutionalitate, dispozitiile legale nu încalcă principiile neretroactivitătii legii civile, al egalitătii în drepturi a cetătenilor sau al accesului liber la justitie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15, 16 si 21, referitoare la neretroactivitatea legii civile, egalitatea în drepturi a cetătenilor, respectiv accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă, precum si argumentele invocate de autorul acesteia, Curtea constată că, pe lângă faptul că pretinsa neconstitutionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 de către instanta judecătorească, autorul exceptiei se limitează în a enumera textele constitutionale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală.

Prin urmare, exceptia nu este motivată, nefiind respectate dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate". În mod constant, jurisprudenta instantei constitutionale a stabilit că sesizările de neconstitutionalitate adresate Curtii fără a fi motivate trebuie respinse ca inadmisibile, Curtea neputându-se substitui subiectelor îndreptătite să o sesizeze întrucât ar exercita un control din oficiu, ceea ce este contrar sistemului nostru constitutional.

Mai mult, analizând actele dosarului, Curtea apreciază că autorul exceptiei a urmărit tergiversarea solutionării cauzei de fond, acesta exercitându-si dreptul procesual de a invoca exceptia de neconstitutionalitate exclusiv în scop dilatoriu.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de Tănase Joita în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 755

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Siperom" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 32.386/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 15 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 32.386/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Siperom" - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul apreciază că art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstitutionale, întrucât, prin instituirea unei prezumtii de insolventă, se creează o situatie nefavorabilă debitorului în raport cu creditorul, debitorul fiind cel care trebuie să probeze inexistenta stării de insolventă. Cu privire la prevederile art. 3 pct. 6 din lege, se apreciază că derogă de la dispozitiile dreptului comun din materia recuperării creantelor, întrucât oferă un temei de drept suplimentar, nejustificat creditorului pentru valorificarea drepturilor sale. Art. 3 pct. 12 reglementează o distinctie artificială si neconstitutională între comercianti, instituind un tratament discriminatoriu care încalcă art. 16 din Constitutie. Prevederile art. 8 alin. (1) si (2) din lege sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (3) din Constitutie, întrucât existenta unei singure căi de atac este contrară dispozitiilor constitutionale mentionate.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006, acestea încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 si 21 din Constitutie, întrucât textele criticate limitează dreptul de a solicita reorganizarea judiciară în situatia în care debitorul a contestat starea de insolventă. Pierderea dreptului de a formula un plan de reorganizare apare ca o sanctiune aplicată debitorului pentru demersul său exercitat în conditiile legii.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate de autor nu înfrâng prevederile constitutionale invocate de acesta.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1)si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12: „în întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. insolventă esfe acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:

a) insolventă este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadentă, nu a plătit datoria sa fată de unul sau mai multi creditori;[...]

6. prin creditor îndreptătit să solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a cărui creantă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă si exigibilă de mai multde30dezile;[...]

12. cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;".

- Art. 8 alin. (1) si (2): „(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotărârile pronuntate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11.

(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.";

- Art. 33 alin. (2) teza a doua: „[...] Dacă debitorul contestă starea de insolventă, iar contestatia sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si art. 135 alin. (2) lit. a).


Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006, Curtea retine că sunt neîntemeiate criticile de neconstitutionalitate formulate.

Astfel, prin Decizia nr. 954 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a statuat, cu privire la art. 3 pct. 1 lit. a), că acesta „instituie o prezumtie de insolventă pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadentă. Instituirea acestei prezumtii este justificată de necesitatea asigurării celeritătii în desfăsurarea procedurii insolventei, principiu recunoscut pentru desfăsurarea raporturilor de drept comercial, cât si de nevoia de a se evita obligatia creditorului de a dovedi starea de insolventă, fapt ce ar fi imposibil în conditiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului si la datele privind disponibilitătile bănesti ale acestuia.

Cu toate acestea, prezumtia instituită de art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 nu are caracter absolut. Astfel, debitorul are posibilitatea, potrivit art. 33 alin. (2) din aceeasi lege, să conteste existenta stării de insolventă, dovedind că, în realitate, nu sunt întrunite conditiile pentru constatarea existentei acesteia".

În ceea ce priveste critica art. 3 pct. 6 si 12 din Legea nr. 85/2006, Curtea, prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a stabilit că, „potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situatii deosebite. O situatie deosebită o reprezintă si starea de insolventă cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creante certe, lichide si exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile si care, sub imperiul celeritătii specifice solutionării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului si reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în acelasi timp, valorificarea cu eficientă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creantelor creditorilor.

Acest mod de reglementare este în perfect acord cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi, care, după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune omogenitate, astfel încât situatii diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferentiat".

Prin Decizia nr. 786 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 8 ianuarie 2007, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 85/2006. Cu acel prilej, a retinut că prevederile referitoare la competenta tribunalelor prin judecătorul-sindic, ca primă instantă, si a curtilor de apel pentru judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorul-sindic au fost stabilite prin lege, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, iar nu prin încălcarea acestora. Curtea a mai retinut că optiunea legiuitorului pentru stabilirea competentei curtilor de apel în solutionarea recursurilor a fost determinată de faptul că acestea sunt instantele imediat superioare în grad tribunalelor în cadrul cărora functionează judecătorul-sindic. De altfel, nicio dispozitie constitutională si niciun instrument juridic international nu stabilesc câte grade de jurisdictie si câte căi de atac trebuie să existe pentru înfăptuirea justitiei în diferite categorii de cauze, astfel încât existenta numai a unei singure căi de atac nu aduce nicio atingere dreptului de acces liber la justitie.

Cu privire la critica de neconstitutionalitate a art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, prin Decizia nr. 1.247 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, Curtea a constatat că „aceasta are în vedere, de fapt, doar interzicerea debitorului de a mai solicita reorganizarea judiciară după ce anterior a contestat existenta stării de insolventă, iar contestatia i-a fost respinsă. Curtea a retinut că garantarea libertătii economice trebuie să aibă loc, în mod egal, pentru toti cei care desfăsoară o activitate economică. Astfel, garantarea drepturilor comerciantilor debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exercitiului unor drepturi ale debitorilor care nu si-au exercitat voluntar obligatiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfăsurării procedurii insolventei ce urmăreste tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creantelor creditorilor.

Restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însă la disparitia totală a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea solutiei cu privire la deschiderea procedurii insolventei si propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea solutiei de deschidere a procedurii insolventei, contestare care însă nu trebuie să tindă spre o simplă tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacă va fi respinsă contestatia, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciarsau de către creditori. Astfel, legea pune la dispozitie mai multe căi prin care debitorul îsi poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justitie".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în decizia de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a), pct. 6 si 12, ale art. 8 alin. (1) si (2), precum si ale art. 33 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Siperom" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 32.386/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 800

din 3 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local

 

Augustin Zegrean - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Simona Ricu – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, exceptie ridicată de Daniel Octavian Păcurariu în Dosarul nr. 1.708/33/2009 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, prin Decizia nr. 1.629/2009, Curtea Constitutională a constatat neconstitutionalitatea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 10 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.708/33/2009, Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Daniel Octavian Păcurariu într-o cauză având ca obiect solutionarea unei actiuni în anulare a unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 a preluat în integralitate dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, act normativ declarat ca fiind neconstitutional prin Decizia nr. 1.259/2009 a Curtii Constitutionale. Dispozitiile art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, aplicabile în speta sa, sunt, asadar, în vigoare în continuare. Sustine autorul exceptiei că aceste prevederi încalcă dreptul la muncă, îngrădind dreptul său de acces la postul pe care în mod legal l-a ocupat. Totodată, adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 nu poate fi justificată ca fiind o măsură necesară si proportională cu situatia care a determinat-o si nici nu reglementează o situatie extraordinară si urgentă, deoarece activitatea institutiilor publice nu se îmbunătăteste în cazul în care se schimbă doar denumirea unor functii publice si nici nu se reduc cheltuielile bugetare prin acest fapt. În plus, ordonanta criticată afectează drepturile fundamentale, si anume dreptul la muncă, ceea ce contravine art. 115 alin. (6) din Constitutie. Aceeasi ordonantă afectează siguranta persoanei nu din perspectiva dreptului penal, adică a libertătii individuale si a măsurilor de restrângere a acesteia, ci sub aspectul teoriei drepturilor câstigate, al principiului securitătii juridice si al principiului încrederii legitime, aplicabile, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si Curtii de Justitie a Uniunii Europene, statutului functionarilor publici.

Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, ca si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, încalcă art. 115 alin. (6) din Constitutie, întrucât reglementează în domeniul regimului institutiilor fundamentale ale statului si contravine, de asemenea, art. 41 alin. (1), art. 53 alin. (2) din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilă. Astfel, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si anexa nr. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit motivării autorului, dispozitiile art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 (si nu întregul act normativ) privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 6 octombrie 2009.

Curtea Constitutională observă că dispozitiile de lege criticate au fost declarate ca fiind neconstitutionale prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie, „Dispozitiile din legile sau ordonantele în vigoare (...), constatate ca fiind neconstitutionalitate, îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept."întrucât în intervalul de timp mentionat de norma constitutională, textul de lege criticat nu a fost modificat în sensul punerii sale de acord cu dispozitiile Constitutiei si expirând termenul de 45 de zile prevăzut de aceeasi normă fundamentală, rezultă că dispozitiile art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 si-au încetat, în prezent, efectele juridice.

Textele din Constitutie pretins încălcate sunt, în ordinea invocării lor, cele ale art. 41 alin. (1), art. 53 alin. (2), art. 115 alin. (4) si (6) si ale art. 23 alin. (1). Sunt invocate, de asemenea, principiile securitătii juridice si al încrederii legitime, consacrate în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Astfel, ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei, instanta de contencios constitutional a constatat, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, că dispozitiile art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si anexa nr. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local sunt neconstitutionale.

Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale." Mai mult, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constitutie, mai sus citate, dispozitiile de lege criticate si-au încetat efectele juridice. De altfel, în acelasi sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 715 din 25 mai 2010, încă nepublicată*).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, exceptie ridicată de Daniel Octavian Păcurariu în Dosarul nr. 1.708/33/2009 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

AUGUSTJN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 715 din 25 mai 2010 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2010.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.244/2009 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operatiunilor de urgentă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundatiile din luna iulie 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.244/2009 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operatiunilor de urgentă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundatiile din luna iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 27 octombrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Beneficiarii finali sunt consiliile judetene si, respectiv, Administratia Natională «Apele Române», prin administratiile bazinale de apă, din judetele direct afectate de dezastru: Maramures, lasi, Suceava, Botosani, Neamt. Beneficiarii finali detin responsabilitatea implementării tehnice si financiare a FSUE, potrivit prevederilor acordurilor de implementare subsidiare, fiind abilitati să stabilească criteriile de selectie si prioritizare a contractelor ce vor fi înaintate Autoritătii coordonatoare si de management în vederea decontării din FSUE."

2. La articolul 4 se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

„(2) Sumele repartizate consiliilor judetene pentru care nu au fost depuse proiecte eligibile în vederea decontării din FSUE până la data de 31 iulie 2010 se redistribuie Administratiei Nationale «Apele Române», care întocmeste documentatiile de decontare împreună cu administratiile bazinale de apă care au efectuat lucrări ca urmare a inundatiilor din perioada 22-31 iulie 2008.

(3) Autoritatea coordonatoare si de management si Administratia Natională «Apele Române» încheie un acord de implementare subsidiar, în care se stabilesc responsabilitătile/ atributiile, precum si sumele aferente acesteia."

3. Articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 5

Utilizarea sumelor alocate

(1) Sumele primite de România de la FSUE pentru înlăturarea efectelor/pagubelor inundatiilor din luna iulie 2008 se folosesc pentru decontarea integrală/partială a cheltuielilor eligibile efectuate cu operatiunile de urgentă întreprinse în baza contractelor de achizitii, rambursând/decontând o parte din cheltuielile efectuate în baza contractelor încheiate în perioada 22 iulie-31 octombrie 2008, cu respectarea prevederilor legislatiei nationale. Sumele decontate sunt utilizate de beneficiarii finali pentru refacerea, consolidarea, inclusiv dezvoltarea infrastructurii, conform procedurilor proprii ale fiecăruia dintre acestia.

(2) Sumele primite de către consiliile judetene, în calitate de beneficiari finali, se înregistrează ca venit al bugetului local la capitolul 37.02 «Transferuri voluntare altele decât subventiile», subcapitolul 37.02.50 «Alte transferuri voluntare»."

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 30 iunie 2010.

Nr. 617.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului apărării nationale nr. M.69/2010 privind desfăsurarea unor activităti în memoria personalului militar căzut la datorie în misiuni în străinătate, în teatrele de operatii, în actiuni de luptă sau în atentate teroriste

 

În temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.69/2010 privind desfăsurarea unor activităti în memoria personalului militar căzut la datorie în misiuni în străinătate, în teatrele de operatii, în actiuni de luptă sau în atentate teroriste, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 29 iunie 2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică si va avea următorul cuprins:

„ORDIN

privind desfăsurarea unor activităti în memoria personalului militar căzut la datorie în misiuni în străinătate, în teatrele de operatii, în actiuni de luptă sau în atentate teroriste, precum si în misiuni desfăsurate pe teritoriul national"

2. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - Pentru personalul armatei căzut la datorie în misiuni de interventie sau de instruire desfăsurate pe teritoriul national, activitătile prevăzute la art. 1 si 2 se desfăsoară la data stabilită de ministrul apărării nationale."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 5 iulie 2010.

Nr. M.73.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.