MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 473/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 473         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 9 iulie 2010

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.72. - Ordin al ministrului apărării nationale privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.39/2009

 

443. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenti"

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.39/2009

 

Pentru aplicarea dispozitiilor art. II din Legea nr. 41/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.39/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) activitătile de alertare si exercitiile executate cu tehnică de luptă, în teren, pe/sub apă si în aer, cu sau fără trageri de luptă;

c) misiunile desfăsurate ca urmare a declarării sau instituirii, după caz, a stării de mobilizare partială ori totală a fortelor armate, a stării de război, a stării de asediu sau a stării de urgentă;".

2. La articolul 2, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

,,e) activitătile de testare si evaluare a tehnicii militare, armamentului, munitiilor, explozivilor sau a altor asemenea produse pentru apărare cu grad ridicat de periculozitate."

3. La articolul 2, după primul alineat se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

„(2) Participarea la actiunile militare stabilite în conditiile alin. (1) se atestă, după caz, prin:

a) extras din ordinul de zi pe unitate sau din jurnalul actiunilor militare ori de luptă;

b) acte de constatare, de cercetare sau de investigare a catastrofei, accidentului, decesului ori a altor asemenea evenimente;

c) alte acte doveditoare eliberate de structurile prevăzute la art. 32.

(3) Structurile care întocmesc si/sau eliberează documentele prevăzute la alin. (2) poartă întreaga răspundere pentru exactitatea si realitatea atestării participării personalului armatei la actiuni militare."

4. Articolul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) Personalului armatei care a participat, începând cu anul 1990, la actiuni militare, timp de cel putin 12 luni, neîntrerupt sau cumulativ, precum si personalului invalid, indiferent de durata participării la actiuni militare, i se conferă titlul onorific de «Militar Veteran», pentru cadrele militare si soldatii si gradatii voluntari, respectiv titlul onorific de «Veteran», pentru personalul civil.

(2) Titlurile onorifice prevăzute la alin. (1) se conferă o singură dată, indiferent de numărul participărilor la actiuni militare, prin ordin al sefului Statului Major General, respectiv prin dispozitie a directorului general al Directiei generale de informatii a apărării, pentru personalul din subordine, pe baza propunerilor înaintate ierarhic de către comandantii/sefii structurilor care le-au organizat si condus.

(3) În situatia desfiintării structurilor care au organizat si condus actiunile militare, propunerile de acordare a titlurilor onorifice se înaintează ierarhic de către comandantii/sefii unitătilor militare în care este încadrat respectivul personal al armatei sau de către comandantii centrelor militare pe raza cărora domiciliază militarii si personalul civil în cauză, după trecerea în rezervă ori încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, după caz.

(4) Directia personal si mobilizare, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de armă si Centrul de conducere operatională centralizează, semestrial, propunerile primite de la comandantii/sefii structurilor prevăzute la alin. (2) si (3), le analizează si le înaintează sefului Statului Major General. Pentru personalul din structurile subordonate Directiei generale de informatii a apărării, propunerile se transmit directorului general al Directiei generale de informatii a apărării.

(5) Titlurile onorifice prevăzute la alin. (1) se înscriu în registrele speciale înfiintate la unitătile militare care au avut/au personal participant la actiuni militare, conform modelului stabilit de Muzeul Militar National «Regele Ferdinand I». Înscrierea se face pe baza ordinului/dispozitiei prin care se conferă titlul onorific respectiv. O copie a ordinului/dispozitiei se trimite Muzeului Militar National «Regele Ferdinand I», cu exceptia personalului Directiei generale de informatii a apărării, si în extras unitătii militare în care este încadrat la momentul respectiv personalul armatei prevăzut în ordin/dispozitie."

5. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 6. - Legitimatia tip «Militar Veteran» si legitimatia tip «Veteran» se confectionează de către Centrul tehnic-editorial al armatei, prin grija Directiei personal si mobilizare din cadrul Statului Major General, conform precizărilor din anexă, si se emite în termen de 60 de zile de la conferirea titlului onorific de «Militar Veteran» sau de «Veteran»."

6. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 7. - Modulele de personal ale unitătilor militare tin evidenta personalului militar si civil care a participat la actiuni militare si transmit ierarhic, semestrial, la Directia calitatea vietii personalului, situatia nominală a militarilor veterani/veteranilor, cu exceptia Directiei generale de informatii a apărării, care transmite situatia numerică a acestora."

7. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. - Invalizii, militarii si civilii veterani, precum si sotul/sotia, copiii si părintii celor decedati pot participa la actiunile comemorative dedicate zilei unitătilor militare, armelor si sărbătorilor nationale, la invitatia:

a) comandantilor de unităti militare/garnizoane, pentru activitătile organizate pe plan local;

b) sefilor categoriilor de forte ale armatei, pentru activitătile organizate de aceste structuri;

c) sefului Directiei calitatea vietii personalului, pentru activitătile organizate la nivelul Ministerului Apărării Nationale."

8. La capitolul V, înainte de articolul 19 se introduc patru noi articole, articolele 181-184, cu următorul cuprins:

„Art. 181. - Personalul armatei rănit si cel invalid ca urmare a actiunilor militare, precum si cel prevăzut la art. 81 alin. (3) din ordonanta de urgentă beneficiază de scutire de la plata abonamentului lunar pentru un singur post telefonic în reteaua de telefonie fixă natională, prin decontare, pe baza facturii emise de către operatorul de telefonie respectiv, în cuantumul înscris în aceasta, dar nu mai mult de 40 lei lunar.

Art. 182. - Personalul armatei rănit si cel invalid ca urmare a actiunilor militare, precum si cel prevăzut la art. 81 alin. (3) lit. a) din ordonanta de urgentă beneficiază de decontarea contravalorii a 12 călătorii interne dus-întors, pe calea ferată sau pe căile fluviale, într-un an calendaristic, pe baza legitimatiilor de călătorie emise conform prevederilor legale în domeniu, în limita contravalorii stabilite pentru foile de drum potrivit categoriei de personal din care fac parte beneficiarii.

Art. 183. - Personalul armatei rănit si cel invalid ca urmare a actiunilor militare, precum si cel prevăzut la art. 81 alin. (3) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun, de suprafată sau subteran, din localitatea de domiciliu ori din garnizoana în care îsi desfăsoară activitatea, prin decontarea unui singur abonament lunar emis conform prevederilor legale în domeniu.

Art. 184. - (1) Drepturile prevăzute la art. 181-183 se asigură de către:

a) unitatea militară în care este încadrat personalul armatei;

b) centrul militar pe raza căruia domiciliază personalul armatei care a încetat raporturile de muncă/de serviciu cu Ministerul Apărării Nationale.


(2) Decontarea drepturilor prevăzute la art. 181-183 se efectuează astfel:

a) lunar, începând cu data de 15 a lunii următoare celei în care s-au depus documentele, pentru drepturile prevăzute la art. 181 si 183;

b) semestrial, începând cu data de 15 a lunii următoare celei în care s-au depus documentele, pentru dreptul prevăzut la art. 182.

(3) Decontarea drepturilor prevăzute la art. 181-183 se efectuează pe baza unui dosar personal constituit, după caz, din următoarele documente:

a) cerere scrisă;

b) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum si pentru soldatii/gradatii voluntari, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical de clasare «inapt pentru serviciul militar» emis de comisiile de expertiză medico-militară, precum si decizie asupra capacitătii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru soldatii/gradatii voluntari clasati «inapt pentru serviciul militar», anterior datei de 23 aprilie 2010;

d) copie de pe actul de identitate al solicitantului;

e) extras din ordinul de zi pe unitate sau din jurnalul actiunilor militare ori de luptă;

f) atestate/brevete sau alte documente prin care se face, potrivit legii, dovada decorării pentru merite pe timpul misiunii;

g) adeverintă eliberată de către structurile responsabile, din care să rezulte participarea, cel putin 2 ani neîntrerupt sau cumulativ, la actiuni militare si obtinerea în această perioadă a unor calificative de cel putin «foarte bun» în aprecierea de serviciu, respectiv a punctajului maxim în evaluarea anuală."

9. La articolul 19, literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum si pentru soldatii/gradatii voluntari, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical de clasare «inapt pentru serviciul militar» emis de comisiile de expertiză medico-militară, precum si decizie asupra capacitătii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru soldatii/gradatii voluntari clasati «inapt pentru serviciul militar», anterior datei de 23 aprilie 2010;".

10. La capitolul V, după articolul 23 se introduce un nou articol, articolul 231, cu următorul cuprins:

„Art. 231. - Indemnizatia lunară prevăzută la art. 83 alin. (1) din ordonanta de urgentă se asigură de către unitatea militară în care este încadrat personalul beneficiar."

11. La articolul 25 alineatul (2), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) pe întregul an calendaristic, pe durata pregătirii în institutiile civile de învătământ de zi, de nivel primar, secundar, postliceal si universitar, după caz;".

12. La articolul 26 alineatul (1), literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) decizie medicală emisă de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare, precum si pentru soldatii/gradatii voluntari, de la data de 23 aprilie 2010;

c) certificat medical emis de către comisiile de expertiză medico-militară pentru soldatii/gradatii voluntari, anterior datei de 23 aprilie 2010;".

13. La articolul 26 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) documentele prevăzute la art. 2 alin. (2)."

14. La articolul 26 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) documentele prevăzute la art. 2 alin. (2)."

15. La articolul 32, literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) structurile din compunerea si subordinea Statului Major General: Directia personal si mobilizare, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de armă, Centrul de conducere operatională, Centrul tehnic-editorial al Armatei si Muzeul Militar National «Regele Ferdinand I»;

c) Directia calitatea vietii personalului si alte structuri."

16. Articolul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Personalul armatei care a participat la actiuni militare înainte de 10 iunie 2008, precum si urmasii sau părintii acestuia, după caz, care fac obiectul aplicării prezentelor norme metodologice, beneficiază de drepturile prevăzute la cap. III1 din ordonanta de urgentă de la data de 10 iunie 2008.

(2) Pentru acordarea drepturilor, persoanele prevăzute la alin. (1) formulează o cerere scrisă, însotită de documentele prevăzute de prezentele norme metodologice, pe care o adresează comandantului/sefului unitătii militare din care fac parte sau centrului militar în raza căruia domiciliază, după caz.

(3) Acordarea drepturilor cuvenite prevăzute la alin. (1) se face cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor prezentelor norme metodologice."

17. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins:

„Art. 341. - Directia calitatea vietii personalului este structura de specialitate a Ministerului Apărării Nationale abilitată să coordoneze activitatea de aplicare a prezentelor norme metodologice."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 5 iulie 2010.

Nr. M.72.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenti"

 

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare si functionare al Organismului Notificat Feroviar Român la anexa nr. 1 „Regulament de organizare si functionare a Autoritătii Feroviare Române - AFER" la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române -AFER, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică feroviară „Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenti", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către operatorii de transport feroviar, de către detinătorii vehiculelor feroviare, în vederea elaborării documentatiei aferente procurării unsorilor necesare vehiculelor feroviare, de către operatorii economici autorizati ca furnizori feroviari care fabrică si/sau livrează unsori consistente pe bază de litiu, de către operatorii economici care fabrică sau repară cutii de osie cu rulmenti, pentru întocmirea documentatiilor de licitatie necesare achizitionării unsorii si de către Autoritatea Feroviară Română - AFER în activitătile de avizare a documentatiei tehnice, de omologare/certificare/agrementare tehnică feroviară si de inspectie tehnică a vehiculelor feroviare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Prezentul ordin a fost emis cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii în domeniul standardelor si reglementărilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societătii informationale între România si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeană, cu modificările ulterioare.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 11 iunie 2010.

Nr. 443.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ

„Vehicule de cale ferată. Unsori pentru cutiile de osie cu rulmenti"

COD NTF 51-002:2010

Norma tehnică feroviară are caracter obligatoriu.

Preambul

Prezenta normă tehnică feroviară stabileste conditiile tehnice de fabricare, omologare si furnizare pentru unsorile pe bază de săpun de litiu utilizate la gresarea rulmentilor de la cutiile de osie ale materialului rulant feroviar în scopul asigurării functionării acestora în conditii de fiabilitate si sigurantă.

Elaborarea prezentei norme tehnice feroviare a apărut ca o necesitate de corelare a documentelor existente sau nou-apărute referitoare la unsoarea pentru cutii de osie în vederea tratării unitare de către beneficiari a ofertelor de pe piată, precum si a produselor noi. Astfel, se pun la dispozitia utilizatorilor de unsori pentru cutii de osie date relevante, caracteristici si metode de încercare care să îi ajute în alegerea produsului cel mai performant si să aprecieze, în acest context, si ofertele de pret.

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se utilizează de către operatorii de transport feroviar si operatorii economici care achizitionează unsori pentru cutiile de osie ale materialului în vederea lubrifierii rulmentilor, pentru întocmirea caietelor de sarcini, pentru achizitia prin licitatie a produselor, precum si de către operatorii economici care fabrică si furnizează unsori pentru cutii de osie necesare omologării produselor.

La baza elaborării prezentei norme tehnice feroviare au stat fisa UIC 814, SREN 12081, STAS 12721-89, caiete de sarcini, specificatii si fise tehnice elaborate de furnizori specializati, având ca scop tratarea unitară din punct de vedere tehnic si asigurarea interschimbabilitătii acestui produs deosebit de important în siguranta circulatiei feroviare.

Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indică documentele de referintă prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta normă tehnică feroviară.

1. Generalităti

1.1. Scop

(1) Prezenta normă tehnică feroviară stabileste cerintele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească unsorile consistente pe bază de litiu, utilizate pentru lubrifierea rulmentilor cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare care nu fac obiectul specificatiilor tehnice pentru interoperabilitate existente, în vigoare si care sunt în exploatare în cadrul sistemului de transport feroviar din România.


(2) Norma tehnică feroviară stabileste, de asemenea, cerintele minime ale unsorilor pentru rulmentii cutiilor de osie în scopul respectării conditiilor de functionare a cutiilor de osie/tipului vehiculului pe care acestea sunt montate; cerintele de omologare tehnică; cerintele de verificare/evaluare a conformitătii produselor; metodele de control al calitătii si de supraveghere a calitătii unsorilor aferente inspectiei tehnice, precum si conditiile de utilizare.

1.2. Domeniul de aplicare

(1) Prevederile prezentei norme tehnice feroviare sunt destinate:

a) aplicării de către operatorii economici care fabrică si/sau livrează unsori consistente pe bază de litiu;

b) întocmirii specificatiilor tehnice de produs si a documentatiei de omologare/evaluare a conformitătii produsului de către operatorii economici care fabrică sau repară cutii de osie cu rulmenti;

c) procurării si utilizării unsorilor de către detinătorii vehiculului feroviar;

d) întocmirii caietelor de sarcini si a specificatiilor tehnice în cadrul procedurilor de achizitii publice;

e) avizării caietelor de sarcini, specificatiilor tehnice, de încercare si de inspectie tehnică.

(2) Aplicarea prezentei norme tehnice feroviare la produsele legal comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice nationale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru si de abrogare a Deciziei nr. 3.052/95/CE.

(3) Cerintele prezentei norme tehnice feroviare nu se aplică produselor fabricate legal si/sau comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori fabricate legal într-un stat participant la Asociatia Europeană a Liberului Schimb - EFTA, care este parte contractantă la acordul Spatiul Economic European - EEA.

1.3. Sistemul de management al calitătii

În vederea tinerii sub control a proceselor de fabricatie, a monitorizării si măsurării calitătii unsorii, furnizorii trebuie să stabilească si să implementeze un sistem de management al calitătii. Pentru pregătirea si implementarea acestui sistem trebuie respectate prevederile din [68].

1.4. Clasa de risc

Unsoarea destinată lubrifierii rulmentilor cutiilor de osie de la materialul rulant motor si tractat se încadrează în clasa de risc 1A, conform prevederilor din [1].

1.5. Conditii generale

(1) Conditiile tehnologice pentru fabricatie si pentru controlul proceselor de fabricatie a unsorilor destinate cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare sunt specifice fiecărui furnizor feroviar si trebuie stabilite astfel încât produsele să aibă caracteristicile din prezenta normă tehnică feroviară.

(2) Unsorile fabricate pentru scopul mentionat mai sus trebuie livrate de furnizori feroviari autorizati si trebuie omologate/agrementate/certificate în conformitate cu prevederile si cu procedurile din [1] si [67], dacă caracteristicile lor corespund cerintelor prezentei norme tehnice feroviare.

(3) Furnizorul trebuie să determine, să asigure si să mentină infrastructura necesară pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.

1.6. Prescurtări

FF - furnizor feroviar OE- operator economic

NLGI - National Lubricating Grease Institute - Institutul National pentru Unsori Lubrifiante

EP - extremă presiune

ASTM - American Society for Testing and Materials - Societatea Americană pentru încercări si Materiale

API- American Petroleum Institute - Institutul American de Petrol

IP - Energy Institute IP Standard Methods - Institutul pentru Energie IP

Metode Standardizate

1.7. Definitii

Termenii specifici din prezenta normă tehnică feroviară sunt definiti după cum urmează:

a) aditiv EP- compus chimic care se adaugă într-o unsoare pentru ca în cazul utilizării acesteia suprafetele de frecare să poată suporta sarcini mai mari, fără să se uzeze sau să se deterioreze;

b) agenti antiuzură - aditivi sau produsele lor de reactie care formează pelicule subtiri si tenace în zonele foarte solicitate pentru a împiedica contactul metal pe metal;

c) anhidru - fără continut de apă;

d) antioxidant - substantă care împiedică sau întârzie actiunea de oxidare, antioxigen;

e) aspect - termenul general referitor la caracteristicile care se determină numai prin examinare vizuală;

f) caracteristici optionale ale unsorilor- caracteristici pentru tipuri de rulmenti specifici, pentru aplicatii la viteze mari/conditii de mediu si conditii de exploatare speciale;

g) cenusă sulfat - reziduu de unsoare rezultat în urma arderii acesteia, tratat ulterior cu acid sulfuric si calcinat până la o masă constantă;

h) clasa de risc 1A - clasă de risc care cuprinde produse feroviare a căror defectare antrenează o pierdere a sigurantei si securitătii transporturilor comportând următoarele riscuri:

- risc de accident feroviar, care poate să cauzeze răniri corporale personalului feroviar sau pasagerilor;

- risc de distrugere majoră a echipamentelor feroviare sau a mărfurilor transportate;

i) clasificare NLGI - scală de clasificare a unsorilor din punctul de vedere al consistentei, conform [9];

j) componenta de bază a unei unsori - fluid de bază, care este în general un ulei mineral sau un ulei sintetic în care se adaugă aditivi pentru a se obtine lubrifiantul finit;

k) consistentă - rezistenta unsorii la deformare în cazul aplicării unei sarcini; se asociază cifra de consistentă NLGI corespunzătoare altor simboluri, asa cum se arată în tabelul 4 din [9];

l) coroziune - proces chimic sau electrochimie de degradare, exercitat la suprafata corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substante chimice;

m) inhibitor de coroziune - aditiv care protejează suprafata lubrifiată de atacul chimic al apei sau al altor contaminanti;

n) inhibitor de oxidare (antioxidant) - substantă adăugată în cantităti mici în produsele petroliere pentru cresterea rezistentei la oxidare, prelungindu-se astfel perioada de depozitare;

o) incompatibilitate - situatie în cazul în care un amestec de două unsori prezintă parametrii uneia dintre unsori înainte de mixarea lor;

 

NOTE:

1. Performanta sau caracteristicile inferioare ale uneia dintre unsori si cele superioare ale celeilalte unsori nu determină obligatoriu incompatibilitatea.

2. Nu se garantează că unsorile care se încadrează în clasificarea unsorilor descrisă în [10] sunt miscibile. Deoarece lipsa de compatibilitate poate genera reducerea nivelului de performantă trebuie consultati furnizorii de unsoare înainte de a permite contactul dintre produse diferite.


p) îngrosător - o substantă compusă din particule fin divizate, dispersate într-un lichid lubrifiant pentru a se forma structura produsului;

q) malaxare - operatie constând în supunerea unei unsori lubrifiante la forfecarea produsă de un malaxor pentru unsoare;

r) oxidare - reactie prin care oxigenul din aer influentează, de obicei negativ, produsele petroliere. Procesul este accelerat de căldură, lumină, catalizare metalică si de prezenta apei, a acizilor sau a unor contaminanti solizi;

s) penetratie - măsură a consistentei bazată pe măsurarea inversă a penetratiei (consistenta scăzută echivalează cu valoarea ridicată a penetratiei);

t) penetratie cu con - adâncimea la care un con standardizat pătrunde într-o probă de încercare în conditii standard de sarcină, durată si temperatură [12];

u) proprietăti EP - acele proprietăti ale unei unsori care în conditiile unor sarcini ridicate reduc uzura prin frecarea, zgârierea si griparea suprafetelor în contact;

v) punct de picurare - temperatura la care unsoarea începe să formeze picături si curge prin orificiul aparatului de testare [9];

w) săpun complex - cristale sau fibre de săpun formate de obicei prin cristalizarea comună a două sau mai multe componente; săpunurile complexe pot fi săpunuri normale (cum sunt cele metalic stearate sau oleate) sau pot încorpora agenti complecsi care să producă schimbări ale caracteristicilor unsorii de obicei recunoscuti prin cresterea punctului de picurare;

x) ungere - metodă de tinere sub control si reducere a uzurii unor suprafete aflate în contact si în miscare prin introducerea între acestea a unei pelicule antifrictiune;

y) unsoare lubrifiantă - produs semisolid sau solid obtinut prin dispersia unui îngrosător într-un lichid lubrifiant [67];

z) beneficiar final - detinător al unui vehicul feroviar care stabileste modalitătile de introducere în revizie/reparatie, precum si predarea si constatarea stării tehnice la încheierea lucrărilor de constructie sau reparatie;

aa) disponibilitate - capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze functia cerută în conditii date, la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp dat, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute;

bb) furnizor feroviar- orice operator economic autorizat si supravegheat din punct de vedere tehnic, care realizează si/sau furnizează produse si/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitatea de proiectare, fabricatie, întretinere, reparare si exploatare a materialului rulant si a infrastructurii feroviare.

1.8. Cerinte pentru procesele de fabricatie, livrare si utilizare

1.8.1. Cerinte privind securitatea transportului feroviar si a personalului implicat în activitatea de fabricare si utilizare:

a) unsorile trebuie să asigure functionarea rulmentilor si a cutiilor de osie astfel încât acestea să reziste solicitărilor normale sau exceptionale specificate în documentatia tehnică de fabricatie a acestora, în vederea garantării sigurantei circulatiei vehiculelor feroviare;

b) componentele folosite la fabricarea unsorilor pentru cutii de osie trebuie să reziste pe toată durata de utilizare prescrisă, solicitărilor normale sau suprasolicitărilor identificate în tema de proiectare;

c) mentenanta sigurantei echipamentelor, dispozitivelor, instalatiilor si a facilitătilor.

1.8.2. Cerinte privind sănătatea si securitatea în muncă Operatorii economici care fabrică si utilizează unsorile trebuie să stabilească si să mentină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor existente si a celor potentiale, pentru evaluarea riscurilor si pentru implementarea măsurilor de monitorizare necesare tinerii sub control si prevenirii riscurilor profesionale, pentru protectia sănătătii, securitatea operatorilor si pentru eliminarea factorilor de risc si de accidentare [6].

1.8.3. Cerinte privind protectia mediului:

a) impacturile semnificative asupra mediului înconjurător aferente desfăsurării proceselor de fabricatie, transport, depozitare si utilizare a unsorilor trebuie identificate si luate în considerare în conformitate cu [27] si [71];

b) materiile si materialele utilizate la fabricarea unsorilor, precum si modul de depozitare a acestora trebuie să nu polueze apa, aerul si solul;

c) instalatiile tehnologice si procedeele aferente proceselor de fabricatie trebuie să functioneze astfel încât să se asigure respectarea cerintelor de reglementare privind prevenirea poluării mediului înconjurător.

Respectarea cerintelor în conformitate cu [27], [71] si [72] trebuie să fie monitorizată prin procesele de agrementare, omologare tehnică, evaluare a conformitătii sau inspectie tehnică, conform prevederilor din [1] si [67].

2. Cerinte

2.1. Generalităti

(1) Nivelurile de consistentă, în conformitate cu clasificarea NLGI trebuie să se selecteze în functie de destinatia unsorii si trebuie încadrate în clasele 1, 2 si 3, după caz. Pentru a îmbunătăti performantele unsorilor consistente trebuie să se folosească aditivi antiuzură, protectie anticorosivă, presiuni extreme si aditivi fizici solizi sau chimici (de exemplu, grafit sau disulfură de molibden).

(2) Valorile caracteristicilor obligatorii stabilite în prezenta normă tehnică feroviară trebuie să fie similare cu cele ale unsorile pe bază de săpun de litiu care sunt utilizate la cutiile de osie cu rulmenti de la materialul rulant apt să circule în trafic intern si international.

(3) În cazul în care clientul final selectează pentru utilizare unsori pe baza altor tipuri de îngrosători trebuie redefinite caracteristicile obligatorii împreună cu metodele de verificare adaptate corespunzător. Dacă consideră necesar, clientul final trebuie să completeze cerintele tehnice obligatorii stabilite în prezenta normă tehnică feroviară cu încercări suplimentare care să corespundă criteriilor sale, în functie de tipul vehiculului feroviar si de cerintele de întretinere sau trebuie să utilizeze doar anumite module necesare pentru caracterizarea altor tipuri de unsori.

2.2. Substante chimice componente Unsoarea trebuie să contină următoarele:

a) săpun de litiu (12 - hidroxistearat de litiu);

b) ulei de bază: mineral sau sintetic;

c) aditivi: antioxidant, anticorosiv, eventual de extremă presiune.

 

NOTĂ:

Unsorile nu trebuie să contină produse toxice sau nocive pentru mediul înconjurător sau pentru sănătatea si securitatea ocupatională. Utilizarea aditivilor continând clor, nitrit de sodiu, butilfenol si metilfenol nu trebuie permisă, iar în cazul constatării unei prezente accidentale a acestora continutul lor în unsoare trebuie limitat la maximum 50 mg/l.

2.3. Temperatura de utilizare

Unsorile consistente destinate cutiilor de osie ale vehiculelor feroviare trebuie să functioneze în intervalul de temperaturi cuprinse între -30°C si +120°C.

2.4. Caracteristici

2.4.1. Generalităti

(1) Caracteristicile unsorilor pe bază de litiu pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare, precum natura si categoria încercărilor (de tip sau de serie) în vederea omologării si tinerii sub control a fabricatiei trebuie fie stabilite în conformitate cu cerintele din cap. 6 din prezenta normă tehnică feroviară.


(2) Trebuie efectuate încercări de tip pentru:

a) determinarea conformitătii produsului cu cerintele de calitate în vederea omologării/certificării;

b) determinarea valorilor caracteristicilor care se impun în timpul încercărilor de serie.

(3) Pentru verificarea mentinerii în timp a calitătii unei unsori omologate/certificate trebuie efectuate încercări de serie.

2.4.2. Caracteristici tehnice obligatorii

Caracteristicile tehnice obligatorii ale unsorilor trebuie să se stabilească în conformitate cu cele indicate în paragraful 6.2, în scopul satisfacerii conditiilor de lubrifiere pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare cu viteza maximă de circulatie de 200 km/h.

2.4.3. Caracteristici tehnice optionale

Caracteristicile tehnice optionale ale unsorilor reprezintă caracteristicile suplimentare ce satisfac cerintele pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare cu viteza de circulatie mai mare de 200 km/h sau care circulă în conditii de mediu si de exploatare speciale. Acestea trebuie stabilite avându-se în vedere caracteristicile indicate în paragraful 6.3.

2.4.4. Informatii furnizate de client

Următoarele informatii trebuie furnizate si documentate de către client:

a) date relevante privind aplicarea: tipurile de rulmenti, sarcinile, temperatura ambientală, clasa de viteză a sau b;

b) tipul de aprobare si conditiile conform tabelelor 1 si 2 si cap. 3;

c) cerinte tehnice suplimentare privind securitatea produsului si conditiile de depozitare, ambalare si livrare.

2.4.5. Cerinte pentru acordul dintre părtile contractante Următoarele cerinte trebuie să facă obiectul acordului încheiat între părtile contractante si trebuie să fie pe deplin documentate într-o specificatie stabilită în vederea aprobării produsului:

a) cerinte tehnice suplimentare, dacă este cazul;

b) încercări, înregistrări calitate si trasabilitate (a se vedea cap. 4);

c) conditii pentru livrare, ambalare si marcare (a se vedea cap. 5);

d) rezultatele încercărilor în vederea aprobării (a se vedea cerintele din cap. 3 si tabelele 1 si 2).

e) clasa de viteză a sau b pentru care unsoarea este aprobată (vezi paragraful 6.1);

f) limitele viscozitătii uleiului de bază, consistenta unsorii si continutul de apă necesare atât aprobării, cât si încercărilor de lot (a se vedea tabelul 1);

g) metoda de evaluare a capacitătii de lubrifiere;

h) caracteristicile de încercare, limitele si periodicitatea încercărilor (vezi tabelele 1 si 2).

3. Aprobarea unsorilor pentru cutiile de osie

3.1. Cerinte pentru fabricatie

(1) Unsorile utilizate la cutiile de osie trebuie să îndeplinească cerintele definite în cap. 2 si 6.

(2) Unsorile corespunzătoare prezentei norme tehnice feroviare trebuie livrate de furnizori feroviari autorizati, iar produsele trebuie să fie omologate/agrementate/certificate de organismul care realizează evaluarea conformitătii.

(3) Furnizorul trebuie să dispună de infrastructura de productie necesară pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.

(4) Unsoarea pentru care se solicită omologarea/agrementul/ certificarea trebuie să fie rezultatul unor procese de fabricatie.

(5) Unsoarea destinată utilizării nu trebuie realizată în conditii de laborator.

(6) Certificatul de omologare/certificare trebuie emis numai pentru unsoarea care a fost supusă încercărilor. Orice modificare a compozitiei acesteia conduce la reluarea procedurilor de încercare/omologare/certificare.

(7) Furnizorul trebuie să facă cunoscute clientilor si organismului care realizează omologarea/certificarea modificările pe care intentionează să le efectueze, pentru ca acestia să poată stabili în ce conditii se va efectua o nouă omologare/certificare.

3.2. Aprobarea unsorilor

(1) Unsorile trebuie să fie supuse unei proceduri de aprobare documentată în conformitate cu cerintele de agrementare/certificare, după caz.

(2) Fiecare tip nou de unsoare sau fiecare domeniu de utilizare nou pentru o unsoare aflată deja în utilizare trebuie să fie aprobat corespunzător prevederilor din tabelele 1 si 2 si din prezentul capitol.

(3) Cantitătile de unsoare necesare efectuării tuturor încercărilor aferente aprobării acestora trebuie să provină din acelasi lot de fabricatie si trebuie furnizate într-un singur lot de marfă.

(4) în cazul în care se cere certificarea conformitătii produsului, producătorul trebuie să demonstreze că produsul satisface cel putin cerintele prezentei norme tehnice feroviare.

(5) încercările pentru evaluarea conformitătii trebuie să corespundă încercărilor stabilite în tabelul 1 sau 2, după caz. Caracteristicile unsorilor pentru cutiile de osie necesare asigurării cerintelor minime de siguranta circulatiei sunt descrise în anexa nr. 2.

(6) Organismul care realizează evaluarea conformitătii unsorilor trebuie, dacă consideră necesar, să solicite dovezi suplimentare privind conformitatea produsului sau a substantelor componente în orice fază a procesului de fabricatie.

(7) În cazul în care oricare mostră prelevată dintr-un produs nu este în conformitate cu cerintele specificate, întregul lot trebuie respins.

3.2.1. Cerinte de omologare

(1) Omologarea unsorilor pentru cutiile de osie trebuie realizată în două variante, varianta omologării preliminare si varianta omologării finale, în functie de cerintele clientului si de domeniul de utilizare.

(2) Pentru unsorile noi se efectuează încercările de tip de laborator, conform tabelului 1, precum si probele în stand si în exploatare. În varianta omologării preliminare trebuie să se efectueze numai încercările de tip de laborator.

3.2.2. Încercări de tip

(1) În vederea omologării unsorile trebuie supuse încercărilor de tip precizate în paragraful 6.2.

(2) În situatia omologării finale, dacă rezultatele încercărilor de laborator sunt corespunzătoare, beneficiarul final, de comun acord cu organismul care realizează evaluarea conformitătii, trebuie să stabilească conditiile de realizare a probelor pe stand si în exploatare.

3.2.3. Încercări pentru caracteristici optionale

(1) Pentru furnizarea de garantii suplimentare clientilor finali, în special pentru utilizări la vehicule de mare viteză sau în conditii de temperatură extremă, trebuie efectuate încercări corespunzătoare.

(2) Clientii, corespunzător conditiilor de utilizare, trebuie să solicite una sau mai multe încercări, care sunt precizate în paragraful 6.3, după cum este necesar.

3.2.4. Încercări desfăsurate în exploatare

(1) Încercările în exploatare trebuie efectuate în cazul aparitiei pe piată a unor unsori sau producători de astfel de produse noi, care nu au fost încercate pentru cutiile de osie la nicio administratie de cale ferată.


(2) Pentru efectuarea încercărilor în exploatare trebuie utilizate locomotive, vagoane de călători si vagoane de marfă reprezentative, care sunt stabilite de beneficiarii finali de resort, în acest scop trebuie selectate vehiculele care efectuează parcursuri anuale lungi, având cele mai mari viteze si sarcini pe osii pentru tipul respectiv.

(3) În timpul perioadei de încercare în exploatare a unsorii trebuie să se realizeze încercări în scopul determinării comportării în serviciu, prin verificarea mentinerii proprietătilor si a capacitătii de ungere.

(4) La intervale de aproximativ 3 luni trebuie să se preleveze esantioane de unsoare de la cutiile de osie ale vehiculelor aflate în urmărire pentru a fi analizate chimic si pentru a se determina conformitatea cu cerintele de calitate.

(5) Mostrele trebuie prelevate din cutiile de osie din zona rulmentilor, iar cantitătile prelevate trebuie să fie suficiente pentru efectuarea analizelor chimice si în acelasi timp să nu prejudicieze functionarea ulterioară a cutiilor de osie aflate în urmărire. Cantitatea ce urmează a fi prelevată pentru determinarea stabilitătii mecanice este de 50 g.

(6) Pentru determinarea modului de comportare în exploatare a unsorii trebuie să se realizeze determinări chimice aferente următoarelor caracteristici: penetratia, punctul de picurare, continutul de cenusă de sulf, indicele de neutralizare si continutul de apă.

(7) Pentru urmărirea comportării unsorii experimentale trebuie să se prevadă osii montate care să poată fi usor de identificat pe toată perioada de urmărire. În paralel, pe aceleasi vehicule trebuie să existe osii ale căror cutii de osie să fie gresate cu o unsoare deja omologată, astfel încât să existe posibilitatea comparării atât a modului de comportare a unsorii experimentale în raport cu cea de referintă, cât si a stării rulmentilor. La sfârsitul perioadei de probe în exploatare unsoarea experimentală trebuie supusă încercărilor de tip, iar rulmentii se spală si se examinează vizual.

(8) Dacă pe toată perioada de probă din cauza unsorii nu s-a constatat nicio neconformitate sau nicio defectare a functionării cutiilor de osie rezultatele urmăririi în exploatare trebuie considerate ca fiind corespunzătoare.

(9) Cu ocazia omologării unsorii trebuie să se stabilească tipurile de vehicule/tipurile de rulmenti/vitezele maxime/sarcinile pe osie/perioada de valabilitate.

4. Controlul calitătii loturilor de produs

4.1. Stabilirea loturilor

(1) Unsoarea provenită din acelasi recipient de fabricatie, bine omogenizată si care a trecut prin ultima operatie tehnologică, trebuie să formeze un lot/o sarjă de livrare. Dacă nu se specifică altfel, mărimea unui lot realizat în conditii uniforme de fabricatie si pentru care s-a eliberat acelasi document privind conformitatea produsului trebuie să fie de aproximativ 4 t.

(2) Clientii, dacă consideră necesar, trebuie să stabilească de comun acord cu furnizorul cantitatea minimă a unui lot si trebuie să verifice corectitudinea omogenizării acesteia.

4.2. Tipul încercărilor si trasabilitatea

(1) Rezultatele verificărilor si controalelor efectuate de furnizorul de unsoare în timpul fabricatiei pentru a se asigura de calitatea uleiului de bază trebuie să fie înregistrate si să poată fi consultate de clienti.

(2) Unsorile se supun încercărilor de serie obligatorii de control al calitătii stabilite în tabelul 1 si celor indicate în tabelul 2. În functie de clasa de viteză, de asemenea, clientul poate verifica si celelalte caracteristici prin sondaj.

(3) încercările de serie trebuie efectuate cel putin o dată pentru fiecare lot.

(4) Orice rezultat neconform al încercărilor si verificărilor poate conduce la refuzul lotului de unsoare respectiv.

(5) Trasabilitatea si, în particular, prelevarea de probe pentru încercări trebuie să fie agreate si documentate în conformitate cu prevederile recomandate de [6].

5. Ambalare, marcare, depozitare, transport

5.1. Ambalare

(1) Unsoarea trebuie livrată în recipiente etanse, care să asigure mentinerea caracteristicilor fizico-chimice pe perioada de garantie si de depozitare.

(2) În lipsa altor prevederi, livrarea unsorii se va efectua în recipiente de 180-200 kg.

5.2. Marcare (etichetare)

Fiecare recipient de unsoare ambalat trebuie să poarte o etichetă pe care să fie înscrise în limba română, fără a se exclude însă si prezentarea în alte limbi, următoarele date:

a) denumirea sau marca furnizorului;

b) denumirea unsorii;

c) masa netă;

d) data fabricatiei si numărul lotului de fabricatie, în clar sau sub formă codificată;

e) simbolul (codul) de aprovizionare.

5.3. Depozitare

(1) Unsorile trebuie depozitate în spatii ferite de intemperii, la temperaturi cuprinse între -5°C si + 30°C, în ambalajul original închis, nu mai mult de 12 luni de la data fabricatiei, într-un spatiu uscat, ventilat si acoperit. Trebuie evitată expunerea directă la razele soarelui, la vreo sursă de încălzire sau la un agent puternic de oxidare.

(2) La deschiderea ambalajului se îndepărtează de pe capacul etans urmele de umezeală si impuritătile. După deschiderea ambalajului unsoarea trebuie protejată de influenta mediului si trebuie utilizată în cel mai scurt timp. Clientul trebuie să utilizeze unsoarea în termen de 12 luni de la data livrării.

(3) Dacă unsoarea a fost depozitată mai mult de 24 de luni de la data fabricatiei trebuie reverificată calitatea acesteia prin reluarea încercărilor de serie.

5.4. Transport

Transportul recipientelor cu unsoare trebuie efectuat cu mijloace de transport acoperite. Pentru asigurarea împotriva răsturnării/deteriorării/deversării recipientelor unsorii trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare.

6. Caracteristici tehnice si categorii de încercări

6.1. Clase de viteză

Cerintele pentru unsori trebuie stabilite pentru două clase de viteză a rulmentilor:

a) clasa a cuprinde unsori pentru rulmenti în cutia de osie cu n x dm<250 000;

b) clasa b cuprinde unsori pentru rulmenti în cutia de osie cu n x dm >250 000,

unde:

n - viteza de rotatie a inelului interior în rotatii/minut;

dm - diametrul mediu al rulmentului (D+d)/2, în milimetri;

D - diametrul exterior al rulmentului, în milimetri;

d- diametrul interior al rulmentului, în milimetri.

 

NOTĂ:

Valoarea n x dm = 250 000 corespunde pentru:

- diametrul rotii = 840 mm;

- diametrul mediu al rulmentului (dm) = 195 mm;

- viteza = 200 km/h.

6.2. Caracteristici tehnice si categorii de încercări obligatorii

Caracteristicile tehnice obligatorii pentru V<200 km/h, natura încercărilor (de tip sau de serie) si metodele de încercare aferente trebuie stabilite conform celor indicate în tabelul 1.


6.3. Caracteristici tehnice si categorii de încercări optionale

Caracteristicile tehnice optionale, natura încercărilor (de tip sau de serie) si metodele de încercare aferente trebuie stabilite conform celor indicate în tabelul 2.

 

Tabelul 1  - Încercări obligatorii pentru omologarea unsorilor pentru cutii de osie

 

Nr. crt.

Caracteristici

Unitatea de măsură

Conditiile de

admisibilitate

Categoria încercării

Metoda de încercare aferentă

Corespondenta cu standarde din România

Observatii

Tip

Serie

1.

Culoare si aspect

-

omogene

X

X

examinare vizuală

 

 

2.

Clasa de consistentă NLGI

 

2

X

 

ISO 6743-99 ASTM D217 DIN 51818

SRISO 6743/9: 1997

 

3.

Viscozitatea uleiului de bază la 40°C

mm2/s

100 ± 10

X

X

EN ISO 3104

SRENISO 3104:2002

 

4.

Diferenta dintre penetratia după 60 de malaxări si cea în stare nemalaxată

0,1 mm

± 15

X

X

ISO 2137 ASTM D217

SRISO 2137: 1997

 

5.

Stabilitate mecanică la malaxare

- diferenta dintre penetratia după 100.000 de malaxări si cea în stare nemalaxată

0,1 mm

45

X

X

ISO 2137 ASTM D217 NFT60-190

SRISO 2137: 1997

STAS 8945/1-86

 

6.

Stabilitate mecanică V2F, scurgerea unsorii

g

0-323

X

 

EN 14865-2

SREN 14865-2: 2006

 

7.

Stabilitate mecanică la rulare - diferenta dintre penetratia înainte si după laminare 50 h la 80°C

0,1 mm

50

X

X

ASTM D 1831 NFT60-190

STAS 8945/2-86

 

8.

Penetratia la - 20°C

0,1 mm

120

X

X

ISO 13737

STAS 2392-86

 

9.

Punct de picurare

°C

180

X

X

ISO 2176

SRISO 2176: 1997

STAS 37-67

 

10.

Continutul de apă

%

0,2

X

X

ISO 3733 DIN 51777-2 metoda Karl Fischer

SR 13484:2003

ISO 3733 este hotărâtor în caz de litigiu

11.

Rezistenta la coroziune

clasificare

0/0

X

-

ISO 11007 fluid de încercare a

-

la solicitarea clientului

12.

Spectrul infrarosu

etalon de referintă

corespunde

X

-

DIN 51820-1

-

 

13.

Verificarea continutului de ulei separat după 168 h la 40°C

%

0,5 + 0,6

X

X*

DIN 51817 hotărâtor în caz de litigiu

NFT60-191 BS 2000-121

STAS 11618-81

*Pentru încercările de serie se reduce durata la 18 h la 40°C

14.

Puterea de lubrifiere FE8

 

 

X

-

PrEN 14865-1

-

la solicitarea clientului


15.

Capacitatea de lubrifiere1) R2F -B/120°C

mg

- pierdere de masă role interioare <25

- pierdere de masă role exterioare <25

- pierdere de masă colivii < 100

X

 

NFF 19-504 metoda de verificare facultativă

 

la solicitarea clientului

16.

Verificarea proprietătilor de comportare la extremă presiune

- sarcina maximă fără gripaj

N

minimum 2.500

X

X

ASTM D 2596 DIN 51350/4 DIN 51350/5

STAS 10293-83

 

17.

Verificarea proprietătilor atiuzură

(încercarea pe masina cu 4 bile):

- diametrul petei de uzură la o sarcină de 1.500 N/60 secunde

- diametrul petei de uzură la o sarcină de 200 N/60 minute

mm mm

maximum 1,6

maximum 0,45

X

X

ASTM D 2596 IP239

STAS 10293-83

 

18.

Penetratia la 25°C

1/10 mm

265-295

X

X

ISO 2137 ASTM D217

SRISO 2137:1997

STAS 2392-86

 

19.

Continutul de cenusă sulfatată

%

2 ÷ 3

X

-

NFT 60-144 DIN 51575

STAS 4949-76

 

20.

Modificarea relativă a continutului de cenusă sulfatată în raport cu esantionul de omologare

%

± 20

 

X

NFT 60-144 DIN 51575

 

la solicitarea clientului

21.

Impurităti mecanice abrazive

%

lipsă

X

X

ASTM D 1404 DIN 51813

STAS 12721-89 pct. 4

la solicitarea clientului

22.

Alcalii libere

% NaOH

0,1

X

-

ASTM D128

-

la solicitarea clientului

23.

Verificarea caracteristicilor de prevenire a coroziunii (2) - testul EMKOR-SKF

scală de la Ola 5

0/0

X

 

IP220

ISO11007:1997 fluid de încercare a) DIN 51802

 

la solicitarea clientului

24.

Actiunea corozivă pe lama de otel – 3 h la100°C

-

Rezistă

X

X

ASTM D 1743

STAS 8206-68

la solicitarea clientului

25.

Stabilitatea la oxidare statică, după 100 h la 100°C

kPa

maximum 45

X

 

ASTM D 942 DIN 51808 IP 142

STAS 8043-67

la solicitarea clientului

 


1) Trebuie să se efectueze pentru unsorile nou-apărute pe piată.

2) La cererea beneficiarului ar trebui să se efectueze testul de prevenire a coroziunii cu apă sărată (NaCI 3%).


 

Tabelul 2 -încercări optionale pentru omologarea unsorilor pentru cutii de osie

 

Nr. crt.

Caracteristici

Unitatea de măsură

Conditiile de

admisibilitate

Categoria încercării

Metoda de încercare aferentă

Corespondenta cu standarde din România

Observatii

Tip

Serie

1.

Penetratia - 40°C

0,1 mm

120

X

 

ISO 13737

STAS 2392-86

pentru aplicatii la care temperaturile sunt de regulă sub -20°C

2.

Coroziune cupru - 24 h la100°C

scala de la Ola 5

2

X

 

DIN 51811

 

pentru rulmentii cu colivie din aliaj de cupru

3.

Compatibilitate cu elastomeri – 70 h la 100°C

% °Shore

variatia volumică < 10

variatia duritătii 10

X

 

DIN 53521

 

rulmenti cu etansare sau alte elemente din elastomeri;

încercarea trebuie efectuată asupra elementului respectiv.

4.

Rezistenta la coroziune

clasificare

2/2 max

X

-

ISO 11007 fluid de încercare c)

-

 

5.

Compatibilitate cu materiale polimerice

% °Shore

Conform SREN 12080:2008 pct. 7.3

X

 

EN 12080:2008 Anexa D

SREN ISO 12080:2008 Anexa D

rulmenti cu colivie sau alte elemente din materiale polimerice

6.

Separare dinamică de ulei

g

2

X

-

NFT60-189

-

 

7.

Oxidare

 

cm-1

50

X

 

NFF 19-503

 

Pentru aplicatii în care riscul oxidării e ridicat sau se prevăd vibratii mai mari decât cele normale sau pentru aplicatii la viteze mari, clasa b) sau similară

8.

Metoda de determinare a stabilitătii mecanice

g

0-323

X

 

EN 14865-2

SREN 14865-2:2006

în particular pentru cutii de osie cu etansare labirint

9.

Metoda de determinare a stabilitătii mecanice ROPECS

 

 

X

 

NFF 19-502

 

metodă ROPECS

10.

Stabilitatea mecanică la rulare

0,1

după cum s-a convenit

X

-

ASTM 1831

-

 

11.

Comportarea la actiunea apei 3 h la 90°C

scală

1

X

-

DIN 51807/1

-

încercări complementare, conform [5]

12.

Încercarea „Water Washout" cu apă

scală

0

X

-

ASTM D 1264

-

 

13.

Miscibilitatea cu alte unsori omologate în acelasi scop

- verificarea stabilitătii mecanice a amestecului;

 

 

 

 

X

-

DIN 51804

 

 

 

conform [5]

- variatia penetratiei după 24 h la temperatura ambiantă;

1/10 mm

60

 

 

ASTM D 1831

ISO 2137

DIN 51804

SRISO 2137:1997

 

 

 

- variatia penetratiei după 24 h la 110°C fată de penetratia unsorii după

60 de malaxări;

1/10 mm

 

150

 

- penetratia maximă după 24 h la110oC;

1/10 mm

400

 

 

 

ISO 2176

ASTM D 2265

 

SRISO 2176:1997

 

- punctul de picurare al amestecului 1/1 după testul de rulare 24 h la 110°C

°C

140

 

7. Monitorizare si măsurare

(1) Operatorii economici care fabrică unsori pentru cutiile de osie ale vehiculului feroviar trebuie să tină sub control permanent procesele de fabricatie, de la receptia materiilor prime si până la ambalarea finală a unsorii, de aceea pe parcursul desfăsurării fluxurilor de fabricatie trebuie să existe echipamente de verificare intermediară, precum si laboratoare autorizate, dotate cu utilităti si instalatii specifice pentru efectuarea probelor si încercărilor de tip/serie. Clientul poate participa la efectuarea tuturor încercărilor, la solicitarea sa.

(2) Rezultatele încercărilor trebuie înregistrate si păstrate conform procedurilor interne si trebuie puse la dispozitia clientului, la cererea acestuia.

(3) Orice rezultat al încercărilor care nu este conform cu cerintele referitoare la produs conduce la respingerea lotului respectiv.

8. Receptie si inspectie tehnică

(1) Receptia unsorilor pentru cutiile de osie cu rulmenti trebuie să se realizeze în urma solicitărilor făcute de detinătorii vehiculelor feroviare si trebuie să constituie obiectul prevederilor contractuale.

(2) Inspectia tehnică trebuie să se desfăsoare în conformitate cu prevederile din [1], în scopul supravegherii proceselor de realizare a unsorilor nominalizate în autorizatia de furnizor feroviar. Inspectorul tehnic trebuie să vizeze declaratia de conformitate numai în cazul în care constată că în cadrul proceselor de fabricatie a unsorilor se respectă prevederile cuprinse în normele si prescriptiile tehnice obligatorii.

 

ANEXA Nr. 1

la norma tehnică feroviară

 

Documente de referintă

 

[1]

Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2000

Ordinul ministrului transporturilor privind admiterea tehnică a produselor si/sau serviciilor destinate utilizării în activitătile de construire, modernizare, întretinere si reparare a infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru transportul feroviar si cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 si 465 bis din 25 septembrie 2000, cu modificările ulterioare

[2]

Ordinul ministrului transporturilor nr. 490/2000

Ordinul ministrului transporturilor pentru aprobarea Instructiunilor privind tratarea defectelor unor produse feroviare critice aflate în termen de garantie - 906, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 31 octombrie 2000

[3]

RIC-2001

Acord privind transmiterea si folosirea vagoanelor de călători în trafic international

[4]

UIC515-5

Material rulant motor si remorcat - Boghiuri - Organe de rulare-încercări la cutiile de osie

[5]

UIC814-OR editia 2:1988

Specificatie tehnică pentru omologarea si furnizarea unsorilor destinate cutiilor de osii cu rulmenti de la vehiculele feroviare

[6]

SREN 12081:2008

Aplicatii feroviare - Cutii de osii. Unsori lubrifiante

[7]

SREN 12080:2008

Aplicatii feroviare - Cutii de osii. Rulmenti

[8]

SREN 12082:2008

Aplicatii feroviare - Cutii de osii. Încercări de performantă

[9]

SRISO 6743/9:1997

Lubrifianti, uleiuri industriale si produse înrudite (clasa L). Clasificare. Partea 9: Familia X (Unsori)

[10]

ASTM D 217

Standard Test Methods for Cone Penetration of Lubricating Grease

[11]

DIN 51818

Lubricants; Consistency Classification of Lubricating Greases; NLGI Grades

[12]

SR ISO 2137:1997

Produse petroliere. Unsoare lubrifiantă si petrolatum. Determinarea penetratiei cu con

[13]

STAS 2392-86

Unsori consistente. Determinarea penetratiei

[14]

SR ISO 2176:1997

Produse petroliere. Unsori lubrifiante. Determinarea punctului de picurare

[15]

ASTM D 2265

Standard Test Method of Dropping Point of Lubricating Grease

[16]

ASTMD 1831

Standard Test Method for Roii Stability of Lubricating Grease

[17]

STAS 8945/1-86

Unsori consistente. Determinarea stabilitătii mecanice la malaxare

[18]

NFT 60-190

Produits petroliers. - Stabilite au laminage des graisses lubrifiantes

[19]

STAS 8945/2-86

Unsori consistente. Determinarea stabilitătii mecanice la rulare

[20]

NFT 60-144

Produits petroliers. Determination des cendres sulfatees

[21]

DIN 51575

Testing of Petroleum Products; Determination of Sulfated Ash

[22]

SR EN ISO 6245:2003

Produse petroliere. Determinarea continutului de cenusă

[23]

STAS 4949-76

Unsori consistente. Determinarea continutului de cenusă

[24]

ASTM D 1404

Standard Test Method for Estimation of Deleterious Particles in Lubricating Grease

[25]

DIN 51813

Determination of Solid Matter Content of Lubricating Greases (partide size 25 um)

[26]

STAS 12721-89

Unsori multifunctionale de litiu. Unsoare tip UM 185 Li 2 si UM 185 Li 3

[27]

SREN ISO 14001-2005

Sistemul de management al mediului. Cerinte cu ghid de utilizare

[28]

ASTM D 128

Standard Test Methods for Analysis of Lubricating Grease

[29]

SREN 14865-2:2006

Aplicatii feroviare - Unsori lubrifiante pentru cutii de osii. Partea 2: Metoda de încercare a stabilitătii mecanice pentru viteze ale vehiculelor până la 200 km/h

[30]

ISO 3733

Produits petroliers et produits bitumineux - Determination de la teneur en eau - Methode pardistillation

[31]

ASTMD 1123

Standard Test Methods for Water in Engine Coolant Concentrate by the Karl Fischer Reagent Method

[32]

STAS 37-67

Bitumuri, răsini, vaseline si unsori consistente. Determinarea punctului de curgere si de picurare

[33]

ISO 13737

Produits petroliers - Graisses lubrifiantes - Determination de la penetrabilite au câne ă basse temperature

[34]

STAS 2392-86

Unsori consistente. Determinarea penetratiei

[35]

ISO 11007

Produits petroliers et lubrifiants - Determination des caracteristiques antirouille des graisses lubrifiantes

 

[36]

DIN 51802

Testing of Lubricating Greases for Their Corrosion-lnhibiting Properties by the SKF Emcor Method

[37]

ASTMD 1743

Standard Test Method for Determining Corrosion Preventive Properties of Lubricating Greases

[38]

STAS 8206-68

Unsori consistente. Metodă rapidă de determinare a actiunii corosive pe metale

[39]

DIN 51811

Testing of Lubricants; Testing of Corrosiveness to Copper of Greases; Copper Strip Tarnish Test

[40]

ASTM D 4048

Standard Test Method for Detection of Copper Corrosion from Lubricating Grease

[41]

DIN 51817

Testing of Lubricants; Testing of Oii Separation from Greases under Static Conditions

[42]

ASTMD 1742

Standard Test Methods for Oii Separation from Lubricating Grease during Storage

[43]

STAS 11618-81

Unsori consistente. Determinarea uleiului separat si a pierderilor prin evaporare

[44]

ASTM D 942

Standard Test Method for Determining of Oxidation Stability of Lubricating Graises by the Oxygen Bomb Method

[45]

DIN 51808

Testing of Lubricants; Determination of Oxidation Stability of Greases; Oxygen Method

[46]

STAS 8043-67

Unsori consistente. Determinarea stabilitătii la oxidare, prin metoda bombei cu oxigen

[47]

ASTM D 2596

Standard Test Method for Measurement of Extreme Pressure Properties of Lubricating Grease (Four-Ball Method)

[48]

DIN 51350/4

Testing of Lubricants; Testing by the Shell Four-Ball Tester, Determination of Welding Load of Consistent Lubricants

[49]

DIN 51350/5

Testing of Lubricants; Determination of Wear Characteristics for Consistent Lubricants

[50]

ASTM D 2509

Standard Test Method for Measurement of Load-Carrying Capacity of Lubricating Grease (Timken Method)

[51]

STAS 10293-83

Unsori consistente. Determinarea rezistentei la presiuni ridicate pe masina cu patru bile

[52]

ASTM D 2266

Standard Test Method for Wear Preventive Characteristics of Lubricating Grease

[53]

DIN 51820-1

Testing of lubricants; Analysis of Greases by Infrared Spectrometry; Taking and Evaluating an Infrared Spectrum

[54]

SR ISO 3104:2002

Produse petroliere. Lichide opace si transparente. Determinarea viscozitătii cinematice si calculul viscozitătii dinamice

[55]

NFF 19-504

Materiei roulant ferroviaire - Methode dessais des graisses pour boîtes dessieux â roulements - Essai daptitude â la lubrification sur la machine R2F

[56]

DIN 51819-2

Testing of Lubricants - Mechanical- Dynamic Testing in the Roller Bearing Test Apparatus FE8 - Part 2: Test Method for Lubricating Greases, Oblique Ball Bearing or Tapered Roller Bearing

[57]

NFF 19-502

Materiei roulant ferroviaire - Methode dessais des graisses pour boîtes dessieux â roulements - Essai de resistance aux vibrations et aux chocs sur banc ROPECS

[58]

NFF 19-503

Materiei roulant ferroviaire- Methode dessais des graisses pour boîtes dessieux â roulements - Essai dynamique de la stabilite â I oxydation des graisses

[59]

NFT60-189

Graisses lubrifiantes - Tendance â lecoulement des graisses pour moyeux de roues automobiles

[60]

DIN 51807-1

Testing of Lubricants. Test of Behaviour of Lubricants Greases in the Presence of Water. Static Test

[61]

ASTM D 1264

Standard Test Method for Determining the Resistance of Lubricating Greases to Water Spray

[62]

ASTM D 4049

Standard Test Method for Determining the Water Washout Characteristics of Lubricating Greases

[63]

DIN 53521

Elastomers. Determination of Plasticity of the Raw Rubbers and their Unvulcanized Compounds

[64]

SR EN 58:2005

Bitumuri si lianti bituminosi. Esantionarea liantilor bituminosi

[65]

STAS 4225-79

Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare, transport si manipulare

[66]

SR ISO 6299: 2002

Produse petroliere. Determinarea punctului de picurare al unsorilor lubrifiante (domeniu de temperatură larg)

[67]

Hotărârea Guvernului nr. 626/1998

Hotărârea Guvernului privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române -AFER, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 1 octombrie 1998, cu modificările si completările ulterioare

[68]

SREN ISO 9001-2008

Sistemul de management al calitătii. Cerinte

[69]

SROHSAS 18001-2008

Sisteme de management al sănătătii si securitătii ocupationale. Cerinte

[70]

Legea nr. 319/2006

Legea securitătii si sănătătii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006

[71]

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005

Ordonanta de urgentă a Guvernului privind protectia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare

[72]

Legea nr. 307/2006

Lege privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările ulterioare

[73]

SR 13484/2003

Produse petroliere si bituminoase. Determinarea apei prin metoda distilării

 

ANEXA Nr. 2

la norma tehnică feroviară

 

Caracteristicile unsorilor pentru cutiile de osie necesare asigurării cerintelor minime de sigurantă a circulatiei

 

1. Penetratia

(1) Penetratia este o caracteristică a unsorii care defineste consistenta acesteia si se verifică prin gradul de pătrundere a unui con etalon lăsat să cadă liber în unsoare la o temperatură de 25°C timp de 5 secunde. Profunzimea de pătrundere se măsoară pe o scală gradată în zecimi de milimetru si cu cât adâncimea este mai mare cu atât unsoarea are o consistentă mai mică.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [12].

(3) În urma determinării penetratiei se realizează încadrarea unsorii într-o clasă de consistentă NLGI conform scalei cu valori de la 000 la 6. Pentru cutiile de osie ale vehiculelor feroviare gradul de consistentă NLGI trebuie să fie 2, iar penetratia trebuie să fie cuprinsă între 265-295 mm1 (aspect untos).

2. Punctul de picurare

(1) Punctul de picurare reprezintă caracteristica unei unsori care exprimă temperatura optimă de functionare a lagărului gresat cu unsoarea respectivă si se determină prin măsurarea temperaturii la care o mostră de unsoare începe să curgă printr-un orificiu calibrat al aparatului de testare. Punctul de picurare nu trebuie confundat cu temperatura maximă de utilizare a unsorii.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [14].

3. Stabilitatea mecanică la malaxare

(1) Se determină penetratia unei mostre de unsoare aflate în recipientul unui malaxor si care a fost supusă la 100.000 de cicluri de malaxare. Diferenta dintre penetratia măsurată după 60 de cicluri de malaxare si cea măsurată după 100.000 de cicluri de malaxare se înregistrează sub forma variatiei de penetratie a unsorii în stare malaxată.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [14].

4. Stabilitatea mecanică la rulare

(1) În timpul functionării consistenta unsorii pentru rulmenti trebuie să rămână neschimbată sau să nu sufere decât o usoară alterare. O schimbare a structurii unsorii poate fi evaluată astfel:

- se umple un cilindru de dimensiuni stabilite cu o cantitate prescrisă de unsoare;

- un rulou se plasează în interiorul cilindrului si se roteste acest ansamblu timp de două ore la temperatura ambiantă;

- se încălzeste ansamblul la 80°C si se roteste timp de 50 de ore;

- se lasă cilindrul să se răcească până la temperatura ambiantă si se măsoară penetratia unsorii.

Se determină diferenta de penetratie, în zecimi de mm, fată de valoarea initială.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [16].

5. Stabilitatea mecanică pentru viteze până la 200 km/h

(1) Un tip reprezentativ de cutie de osie cu un sistem de etansare labirint si 2 rulmenti cu bile este umplut cu unsoarea de lubrifiere destinată încercării. Axul cutiei de osie este prima dată rotit pentru 72 de ore cu 500 rotatii/minut (52,4 rad/s), în timp ce cutia de osie este subiectul acceleratiilor vibrationale. Vibratie se realizează prin lovirea în fiecare secundă a cutiei osiei cu un ciocan cu înăltimea de cădere de 4,5 mm. A doua parte a încercării continuă în acelasi mod pentru alte 72 de ore, dar viteza de rotatie este crescută la 1.000 rotatii/minut (104,7 rad/s). Masa unsorii de lubrifiere pierdută din cutia de osie este înregistrată ca o măsurare a stabilitătii mecanice.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [29].

6. Încercarea SKF V2F

O altă metodă de determinare a stabilitătii mecanice a unsorii este prin montarea pe bancul de probe a unei cutii de osie pentru vehicule feroviare si supunerea acesteia la vibratii unidirectionale de 1 Hz cu un nivel al acceleratiei cuprins între 12 si 15 g. Proba se execută la două viteze diferite, 500, respectiv 1.000 rotatii/minut. Se recuperează într-un recipient unsoarea care a fost expulzată din lagăr prin sicane. La sfârsitul a 72 de ore la o viteză de 500 rotatii/minut, dacă cantitatea este mai mică de 50 g, proba continuă timp de alte 72 de ore la o viteză de 1.000 rotatii/minut. Dacă la sfârsitul celor două încercări (72 de ore la 500 rotatii/minut si 72 de ore la 1.000 rotatii/minut) cantitatea totală de unsoare care s-a recoltat nu depăseste 150 g, se acordă criteriul de apreciere „M". Dacă unsoarea nu trece decât de prima parte a probei (72 de ore la 500 rotatii/minut si cantitatea de unsoare < 50 g), dar esuează la partea a doua, se acordă criteriul de apreciere „m". Dacă expulzarea unsorii după 72 de ore la 500 rotatii/minut este > 50 g se acordă criteriul de apreciere „esec".

7. Separarea uleiului

(1) Uleiul din unsori se separă când acestea sunt depozitate perioade lungi de timp sau sub efectul cresterii temperaturii. Gradul de separare a uleiului depinde de natura agentului de îngrosare si de uleiul de bază. Un recipient dotat cu sită este umplut cu o cantitate dată de unsoare (cântărită înainte de încercare), iar deasupra pe un capac se asază o greutate de 100 g.

Acest ansamblu se introduce într-un cuptor încălzit la o temperatură constantă de 400°C timp de 168 de ore. La sfârsitul probei, cantitatea de ulei care a trecut prin sită este cântărită si transformată în procente din greutatea totală a unsorii.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [41].

8. Prevenirea coroziunii

(1) Unsorile trebuie să asigure protectia suprafetelor metalice împotriva coroziunii în timpul functionării. Proprietătile anticorosive ale unsorilor pentru rulmenti sunt evaluate prin intermediul testului Emkor - SKF. În cadrul acestei metode de încercare rulmentul contine un amestec de unsoare si apă distilată. În timpul unui ciclu, rulmentul trece alternativ din oprire în rotatie de 80 de rotatii/minut. La sfârsitul ciclului gradul de coroziune se evaluează pe o scală de la 0 (fără coroziune) la 5 (coroziune foarte accentuată). O metodă de încercare mai agresivă consistă în utilizarea apei sărate în locul apei distilate. De asemenea, proba se poate executa prin supunerea rulmentului unei circulatii continue de apă, în acest caz metoda fiind denumită SKF Wash-out. Această metodă se aplică atunci când exigentele privind proprietătile anticorozive ale unsorii sunt mai ridicate. Procedura de evaluare este aceeasi ca în prima variantă.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [35].

9. Rezistenta la actiunea apei

(1) Rezistenta unsorii la actiunea apei se determină prin imersarea unei lame de sticlă acoperită cu un strat de unsoare într-un cilindru ce contine apă distilată introdus la rândul său într-o baie de apă cu recirculare timp de 3 ore la o temperatură de 90°C. Eventuala alterare a unsorii se evaluează vizual si se înregistrează sub forma unei valori cuprinse între 0 (nicio modificare) si 3 (modificare importantă).

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [60].

10. Durata unsorii în rulmenti

Efectuarea probei pe masina SKF R2F are ca scop determinarea duratei si temperaturii maximale de utilizare a unsorii. Proba se execută folosind 10 rulmenti cu bile plasati fără a avea joc în 5 lagăre, gresati cu unsoarea de testat si care se rotesc cu o viteză si la o temperatură prestabilite. O sarcină axială si una radială sunt aplicate, iar rulmentii functionează până când intervine o avarie. Pentru fiecare rulment este înregistrat timpul (în ore) dinaintea aparitiei avariei (dacă aceasta a apărut datorită unui defect de lubrifiere). Aplicarea unor metode statistice permite determinarea duratei normale de utilizare a unsorii în rulmenti. Rezultatul este utilizat pentru stabilirea perioadelor de reungere într-o aplicatie dată.

11. Capacitatea de lubrifiere

(1) Una dintre posibilitătile de determinare a capacitătii (puterii) de lubrifiere a unsorii este prin intermediul masinii SKF R2F care simulează conditiile reale de functionare a rulmentilor, conducând la evaluarea performantelor de mentinere a lubrifierii. Proba Ase efectuează la temperatura ambiantă. Un rezultat favorabil conduce la concluzia că unsoarea poate fi utilizată la temperaturile normale de functionare si vibratii usoare. Proba B, la temperatura de 120°C, se efectuează pentru rulmenti care functionează la temperaturi ridicate.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [56].

12. Verificarea performantelor EP

(1) Performantele EP ale unsorii se determină prin metoda masinii cu 4 bile. 3 bile de otel sunt mentinute într-un recipient si suportă apăsarea celei de-a patra bile antrenată în rotatie în jur de 1.425 rotatii/minut. Sarcina aplicată este crescută treptat până la gripajul de contact dintre bila rotitoare si celelalte 3. Sarcina la care se realizează sudura astfel determinată reprezintă capacitatea de extremă presiune a unsorii.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [49].

13. Viscozitatea uleiului de bază

(1) Uleiul de bază este uleiul ce intră în componenta unsorii si care are rolul principal de lubrifiere a suprafetelor în contact, principala sa caracteristică fiind viscozitatea. Aceasta se evaluează de obicei prin măsurarea timpului necesar de scurgere a unei cantităti standard de lichid la o temperatură dată printr-un orificiu standard. Deoarece viscozitatea scade cu cresterea temperaturii, temperatura de determinare a viscozitătii măsurate este totdeauna precizată. Viscozitatea uleiului de bază este totdeauna indicată sub forma de viscozitate cinematică la 40°C sau/si la 100°C.

(2) Metoda de determinare a acestei caracteristici este specificată în [54].


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.