MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 529/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 iulie 2010

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

528. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR - HA „Hărti aeronautice", editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008

 

1.043. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public

 

1.045. - Ordin al ministrului sănătătii pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale si pentru modificarea Normelor sanitare de bază pentru desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 381/2004


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR- HA „Hărti aeronautice", editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. I. - Reglementarea Aeronautică Civilă Română RACR - HA „Hărti aeronautice", editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 si 471 bis din 26 iunie 2008, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul 1 sectiunea 1.1, după nota de la definitia „Model digital al cotelor (DEM)" se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

„Navigatie bazată pe cerintele de performantă (PBN). Navigatie RNAV bazată pe cerintele de performantă pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spatiu desemnat.

Notă. Cerintele de performantă sunt exprimate prin specificatii de navigatie (specificatii RNAV, specificatii RNP), în termeni de acuratete, integritate, continuitate, disponibilitate si functionalitate, necesare pentru operarea propusă în contextul unui concept particular de spatiu aerian."

2. La capitolul 1 sectiunea 1.1, definitia „Obstacol" se modifică si va avea următorul cuprins:

„Obstacol. Orice obiect fix (temporar ori permanent) sau mobil ori părti ale acestuia care:

a) sunt localizate pe o suprafată destinată pentru miscarea la sol a aeronavelor; sau

b) se înaltă deasupra unei suprafete definite destinate a proteja aeronavele în zbor; sau

c) se găsesc în afara acestor suprafete definite si au fost evaluate ca reprezentând un pericol pentru navigatia aeriană."

3. La capitolul 1 sectiunea 1.1, după definitia „Punct de apropiere întreruptă (MAPt)" se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

„Punct de navigatie. Un loc geografic determinat utilizat pentru definirea unei rute RNAV sau a traiectului de zbor al unei aeronave angajate în zbor RNAV. Punctele de navigatie sunt identificate după caz:

a) punct de navigatie la travers (fly-by) - punct de navigatie care necesită anticiparea virajului pentru a permite interceptarea tangentială a următorului segment al rutei ori procedurii; sau

b) punct de navigatie de survol (flyover) - punct de navigatie la care se initiază un viraj pentru interceptarea următorului segment al rutei sau procedurii."

4. La capitolul 1 sectiunea 1.1, definitia „Punct de raport" se modifică si va avea următorul cuprins:

„Punct de raport. Un loc geografic determinat fată de care poate fi raportată pozitia unei aeronave.

Notă. Există 3 categorii de puncte de raport: mijloc de navigatie aflat la sol, intersectie si punct de navigatie. În contextul acestei definitii, intersectia este un punct semnificativ exprimat prin radiale, relevmente si/sau distante fată de mijloacele de navigatie aflate la sol. Un punct de raport poate fi indicat ca punct «la cerere» sau «obligat»."

5. La capitolul 1 sectiunea 1.1, definitia „Punct semnificativ" se modifică si va avea următorul cuprins:

„Punct semnificativ. Un loc geografic determinat utilizat în definirea unei rute ATS sau a traiectoriei de zbor a unei aeronave, precum si pentru alte scopuri pentru navigatia aeriană si servicii de trafic aerian.

Notă. Există 3 categorii de puncte semnificative: mijloc de navigatie aflat la sol, intersectie si punct de navigatie. În contextul acestei definitii, intersectia este un punct semnificativ exprimat prin radiale, relevmente si/sau distante fată de mijloacele de navigatie aflate la sol."

6. La capitolul 1 sectiunea 1.1, după definitia „Rezolutie" se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

„RNAV. O metodă de navigatie care permite operarea aeronavelor pe orice traiect de zbor dorit în cadrul acoperirii mijloacelor de navigatie aflate la sol ori în spatiu sau în limita capabilitătilor mijloacelor proprii de la bord ori a unei combinatii a acestora (RNAV este definită si ca «navigatie de suprafată»).

Notă. RNAV include navigatia bazată pe cerintele de performantă cât si alte metode de navigatie care nu îndeplinesc conditiile specifice navigatiei bazate pe cerintele de performantă."

7. La capitolul 1 sectiunea 1.1, după nota de la definitia „Sistem de supraveghere ATS" se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

„Specificatie de navigatie. Un set de cerinte privind aeronava si echipajul necesar pentru a sprijini desfăsurarea operatiunilor de navigatie aeriană bazată pe cerintele de performantă într-un spatiu aerian definit. Există două feluri de specificatii de navigatie:

- Specificatie privind performanta de navigatie cerută (RNP). O specificatie de navigatie bazată pe conceptul RNAV care include cerintele de monitorizare si de alertare în ceea ce priveste performanta si care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNPAPCH.


- Specificatie RNAV. O specificatie de navigatie bazată pe conceptul RNAV care nu include cerintele de monitorizare si de alertare în ceea ce priveste performanta si care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1.

Nota 1. Documentul OACI 9613, Manualul de navigatie bazată pe cerintele de performantă, volumul II, contine îndrumări detaliate referitoare la specificatiile de navigatie.

Nota 2. Termenul RNP, definit anterior ca fiind «o declaratie a performantei de navigatie care este necesară pentru operarea într-un spatiu aerian definit», a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit de conceptul PBN (navigatie bazată pe cerintele de performantă), în cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este utilizat doar în contextul specificatiilor de navigatie care prevăd cerintele de monitorizare si de alertare în ceea ce priveste performanta. De exemplu, RNP 4 desemnează cerintele privind aeronava si operarea acesteia, incluzând o cerintă de performantă laterală de 4 NM, cu monitorizarea si alertarea la bord în ceea ce priveste performanta, cerintele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, Manualul de navigatie bazată pe cerintele de performantă."

8. La capitolul 1 sectiunea 1.1 se elimină din text următoarele definitii:

- Performantă de navigatie cerută (RNP) - inclusiv nota;

- Punct RNAV;

- Tip RNP - inclusiv exemplul.

9. La capitolul 2, sectiunea 2.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„2.4 Semne conventionale

2.4.1 Semnele conventionale utilizate sunt conforme cu cele incluse în «Addenda 2. Semnele conventionale OACI» din anexa 4 la Conventia aviatiei civile internationale - Hărti aeronautice, cu exceptia cazurilor în care, pentru reprezentarea unor caracteristici speciale sau a unor elemente importante pentru aviatia civilă pentru care nu sunt prevăzute semne conventionale, poate fi ales orice simbol convenabil, asigurându-se în acelasi timp că nu va cauza confuzie prin comparatie cu semnele conventionale OACI sau nu va afecta lizibilitatea hărtii.

Notă. Mărimea si evidentierea semnelor conventionale, precum si grosimea si spatierea liniilor pot varia în functie de scala si destinatia hărtii, în raport cu importanta informatiilor exprimate prin intermediul acestora.

2.4.2 Pentru reprezentarea mijloacelor de navigatie aflate la sol, a intersectiilor si a punctelor de navigatie trebuie utilizat acelasi semn conventional pe toate hărtile, indiferent de scopul hărtii.

2.4.3 Semnul conventional utilizat pentru punctele semnificative trebuie să se bazeze pe o ierarhie a semnelor conventionale selectate în următoarea ordine: mijloc de navigatie aflat la sol, intersectie, punct de navigatie. Un semn conventional pentru reprezentarea unui punct de navigatie trebuie utilizat doar atunci când un punct semnificativ particular nu este deja reprezentat ca mijloc de navigatie aflat la sol sau ca intersectie.

2.4.4 Prevederile paragrafelor 2.4.2, 2.4.3 si utilizarea semnelor conventionale de la pozitia 121 din anexa nr. 2 la RACR - HA se aplică începând cu 18 noiembrie 2010."

10. La capitolul 2 sectiunea 2.15 se introduc două noi paragrafe, paragrafele 2.15.3 si 2.15.4, cu următorul cuprins:

„2.15.3 în cazul hărtilor de proceduri instrumentale, publicarea unei modificări a declinatiei magnetice trebuie finalizată într-un interval de cel mult 6 cicluri AIRAC.

2.15.4 In cazul zonelor terminale de întindere foarte mare care cuprind mai multe aerodromuri se publică o singură valoare a declinatiei magnetice, rotunjită, astfel încât procedurile instrumentale aferente aerodromurilor să utilizeze aceeasi valoare."

11. La capitolul 7, sectiunea 7.8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„7.8 Relevmente, drumuri si radiale

7.8.1 Relevmentele, drumurile si radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu exceptia situatiei prevăzute la paragraful 7.8.2. Acolo unde relevmentele si drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T).

7.8.2 În zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileste că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referintă, de exemplu nordul geografic sau nordul grilei.

7.8.3 În situatiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referintă al grilei."

12. La capitolul 7 sectiunea 7.9 paragraful 7.9.3 subparagraful 7.9.3.1 punctul 7.9.3.1.1, subpunctul 4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„4) toate rutele ATS destinate zborului pe rută, inclusiv indicativul de rută, valoarea drumului, rotunjită în grade, pentru ambele directii de-a lungul fiecărui segment de rută si, acolo unde este stabilită, denumirea specificatiei/specificatiilor de navigatie, incluzând orice limitări, precum si directia fluxului de trafic aerian."

13. La capitolul 8, sectiunea 8.8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„8.8 Relevmente, drumuri si radiale

8.8.1 Relevmentele, drumurile si radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu exceptia situatiei prevăzute la paragraful 8.8.2. Acolo unde relevmentele si drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T).

8.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileste că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referintă, de exemplu nordul geografic sau nordul grilei.

8.8.3 în situatiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referintă al grilei."

14. La capitolul 8 sectiunea 8.9 paragraful 8.9.4 subparagraful 8.9.4.1 punctul 8.9.4.1.1, după subpunctul 4) se introduce un nou subpunct, subpunctul 41), cu următorul cuprins:

,,41) acolo unde este stabilită, denumirea specificatiei/ specificatiilor de navigatie si a oricăror limitări;".

15. La capitolul 8 sectiunea 8.9 paragraful 8.9.4 subparagraful 8.9.4.1 punctul 8.9.4.1.1, după subpunctul 14) se introduce un nou subpunct, subpunctul 15), cu următorul cuprins:

„15) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover)."


16. La capitolul 9, sectiunea 9.8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„9.8 Relevmente, drumuri si radiale

9.8.1 Relevmentele, drumurile si radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu exceptia situatiei prevăzute la paragraful 9.8.2. Acolo unde relevmentele si drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T).

Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect.

9.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileste că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referintă, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei.

9.8.3 în situatiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referintă al grilei."

17. La capitolul 9 sectiunea 9.9 paragraful 9.9.4 subparagraful 9.9.4.1 punctul 9.9.4.1.1, după subpunctul 7) se introduce un nou subpunct, subpunctul 71), cu următorul cuprins:

,,71) acolo unde este stabilită, denumirea specificatiei/specificatiilor de navigatie si a oricăror limitări;".

18. La capitolul 9 sectiunea 9.9 paragraful 9.9.4 subparagraful 9.9.4.1 punctul 9.9.4.1.1, după subpunctul 9) se introduce un nou subpunct, subpunctul 10), cu următorul cuprins:

„10) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover)."

19. La capitolul 10, sectiunea 10.8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„10.8 Relevmente, drumuri si radiale

10.8.1 Relevmentele, drumurile si radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu exceptia situatiei prevăzute la paragraful 10.8.2. Acolo unde relevmentele si drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T).

Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect.

10.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileste că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referintă, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei.

10.8.3 în situatiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referintă al grilei."

20. La capitolul 10 sectiunea 10.9 paragraful 10.9.4 subparagraful 10.9.4.1 punctul 10.9.4.1.1, după subpunctul 6) se introduce un nou subpunct, subpunctul 61), cu următorul cuprins:

,,61) acolo unde este stabilită, denumirea specificatiei/specificatiilor de navigatie si a oricăror limitări;".

21. La capitolul 10 sectiunea 10.9 paragraful 10.9.4 subparagraful 10.9.4.1 punctul 10.9.4.1.1, după subpunctul 8) se introduce un nou subpunct, subpunctul 9), cu următorul cuprins:

„9) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover)."

22. La capitolul 11, sectiunea 11.9 se modifică si va avea următorul cuprins:

„11.9 Relevmente, drumuri si radiale

11.9.1 Relevmentele, drumurile si radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu exceptia situatiei prevăzute la paragraful 11.9.2. Acolo unde relevmentele si drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9°T).

Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect.

11.9.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileste că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referintă, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei.

11.9.3 în situatiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referintă al grilei."

23. La capitolul 11 sectiunea 11.10 paragraful 11.10.6 subparagraful 11.10.6.1, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), care va avea următorul cuprins:

,,i) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover)."

24. La capitolul 16 sectiunea 16.7, paragraful 16.7.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„16.7.4 Reperele naturale sau artificiale, precum poduri, linii electrice de înaltă tensiune, instalatii de funicular si telecabină permanente, centrale eoliene, mine, forturi, ruine, baraje, conducte, stânci, versanti abrupti, faleze, dune de nisip, faruri izolate, faruri navale etc, trebuie reprezentate pe hartă atunci când se consideră că sunt importante pentru navigatia aeriană la vedere."

25. La capitolul 16 sectiunea 16.9 paragraful 16.9.3, subparagraful 16.9.3.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„16.9.3.2 Liniile electrice de înaltă tensiune, instalatiile de funicular si telecabină permanente si centralele eoliene trebuie reprezentate pe hartă atunci când se consideră că sunt importante pentru navigatia aeriană la vedere."

26. La anexa nr. 2 la RACR-HA, în tabelul „Mijloace de radionavigatie", pozitiile 100, 101, 103 si 107*) se modifică si vor avea următorul cuprins:

 

TABEL

 


*) Pozitiile 100, 101, 103 si 107 sunt reproduse în facsimil.


 

27. La anexa nr. 2 la RACR-HA, în tabelul „Servicii de trafic aerian", pozitiile 121 si 124*) se modifică si vor avea următorul cuprins:

 

TABEL

 

 

28. La anexa nr. 2 la RACR-HA, în tabelul „Diverse", după pozitia 140 se introduc două noi pozitii, pozitiile 1401 si 1402**), cu următorul cuprins:

 

TABEL

 

29. La anexa nr. 6 la RACR-HA „Cerintele de calitate a datelor aeronautice", tabelul 1 „Latitudini si longitudini" rândul 6, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Mijloace de navigatie, puncte de navigatie si intersectii pe rută, puncte SID/STAR, puncte ale procedurii de asteptare".

Art. II. - Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română", Regia Autonomă „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA", precum si orice alti agenti aeronautici certificati/autorizati să furnizeze servicii de navigatie aeriană vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 8 iulie 2010.

Nr. 528.


*) Pozitiile 121 si 124 sunt reproduse în facsimil. **) Pozitiile 1401 si 1402 sunt reproduse în facsimil.


 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale economice nr. Cs.A. 7.765/2010,

având în vedere prevederile art. 191 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 62 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice si ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aplică spitalelor publice, finantate integral din venituri proprii, din reteaua Ministerului Sănătătii si din reteaua autoritătilor administratiei publice locale.

(3) Pentru ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie, normele metodologice de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli se aprobă prin ordin sau decizie de conducătorul acestora, după caz, cu avizul Ministerului Sănătătii.

Art. 2. - Directiile din cadrul Ministerului Sănătătii, directiile de sănătate publică si unitătile sanitare publice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin, Normele metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 896/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 7 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sanatatn,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 16 iulie 2010.

Nr. 1.043.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public

 

1. Norme cu caracter general

(1) Spitalul public este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale. Spitalul public este institutie publică finantată integral din venituri proprii si functionează pe principiul autonomiei financiare, care presupune următoarele:

a) organizarea activitătii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, pe total unitate, precum si pe fiecare sectie sau compartiment, astfel încât cheltuielile necesare pentru realizarea serviciilor medicale să fie acoperite din veniturile realizate;

b) evaluarea corectă a veniturilor proprii, fundamentarea cheltuielilor pe baza propunerilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, în raport cu obiectivele programate, si elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli potrivit Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005;

c) aprobarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, la propunerea managerului spitalului, de către ordonatorul de credite ierarhic superior, respectiv conducătorul directiei de sănătate publică sau ministrul sănătătii ori, după caz, consiliul local, judetean sau primarul general al municipiului Bucuresti;

d) repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat pe sectiile si compartimentele din structura spitalului;

e) modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de către structurile care l-au aprobat;

f) executarea bugetului de venituri si cheltuieli printr-o bună gestiune economico-financiară, realizarea serviciilor medicale contractate, precum si a celorlalte prestatii si activităti ale spitalului, în conditii de echilibru financiar între venituri si cheltuieli.

(2) Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică, care îndeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credite, în conditiile legii. Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu ministrul sănătătii ori, după caz, cu primarul unitătii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean, pe o perioada de maximum 3 ani, în care se cuprind si obligatii legate de realizarea indicatorilor economico-financiari rezultati din modul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli.


(3) Responsabilitătile managerului, ca ordonator tertiar de credite, sunt:

a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în limita bugetului aprobat numai pentru realizarea sarcinilor institutiei pe care o conduce si în conditiile stabilite prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, cu modificările si completările ulterioare. Managerii au obligatia de a stabili prin decizie internă:

- persoanele cu atributii si responsabilităti în cadrul compartimentelor de specialitate pentru operatiunile de angajare, lichidare si ordonantare;

- persoanele autorizate care efectuează plătile, pe baza documentelor ordonantate de către ordonatorul de credite;

- persoanele desemnate pentru executarea controlului financiar preventiv;

b) realizarea serviciilor medicale contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum si a celor prevăzute în celelalte contracte;

c) asigurarea, în conditiile legii, a drepturilor pacientilor;

d) realizarea veniturilor contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum si cu terte persoane fizice si juridice;

e) angajarea si utilizarea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat si pe baza bunei gestiuni financiare;

f) asigurarea integritătii bunurilor încredintate institutiei pe care o conduce;

g) organizarea si tinerea la zi a contabilitătii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat în administrare si a executiei bugetare;

h) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

i) organizarea evidentei programelor nationale de sănătate si realizarea indicatorilor aferenti acestora;

j) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform reglementărilor legale;

k) analizarea periodică, cel putin lunar, a executiei bugetului de venituri si cheltuieli si stabilirea de măsuri operative pentru remedierea deficientelor;

l) asigură, prin măsurile stabilite, ca drepturile de personal să nu depăsească 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătătii cu această destinatie;

m) asigurarea monitorizării cheltuielilor de personal si a executiei bugetare pe structura bugetului aprobat;

n) asigurarea codificării corecte a DRG;

o) asigură încheierea contractelor cu directiile de sănătate publică si răspunde pentru îndeplinirea obligatiilor cuprinse în acestea, pentru: desfăsurarea activitătilor prevăzute în programele nationale de sănătate; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îsi desfăsoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în conditiile legii - cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfăsoară activitate de cercetare stiintifică în conditiile legii; asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor si serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinetelor TBC, cabinetelor LSM cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în conditiile legii; asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) si, după caz, alin. (51) pentru UPU si CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgentă, aprobate în conditiile legii, asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenti în toată perioada rezidentiatului, anii I-VII;

p) asigură încheierea contractelor cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate, pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îsi desfăsoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura spitalului, precum si a cheltuielilor de natura bunurilor si serviciilor necesare pentru functionarea acestor cabinete; răspunde de îndeplinirea obligatiilor cuprinse în acestea.

2. Structura, elaborarea si fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli

2.1. Structura bugetului devenituri si cheltuieli

(1) Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde resursele financiare si cheltuielile din cadrul unui an bugetar, necesare în vederea asigurării conditiilor de desfăsurare normală a activitătii spitalelor publice, de furnizare a serviciilor medicale contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum si a altor servicii, în conditiile legii. Veniturile si cheltuielile se cuprind în macheta de buget din structura prevăzută în Clasificatia indicatorilor privind finantele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului se compune din:

a) bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) bugetele de venituri si cheltuieli ale sectiilor/ compartimentelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

c) situatia privind numărul de posturi si structura acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3;

d) bugetul fondului de dezvoltare al spitalului, conform modelelor prevăzut în anexele nr. 4 a) si 4 b).

(2) Veniturile proprii ale spitalelor se cuprind în macheta de buget pe capitole, subcapitole si paragrafe. În capitolul de venituri se evidentiază:

a) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale încheiate de spitale cu casele de asigurări sociale de sănătate judetene si a municipiului Bucuresti, în calitate de furnizor de servicii medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum si din alte prestatii si activităti prevăzute de lege;

b) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale cu case de asigurări de sănătate private sau cu operatori economici;

c) valoarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale solicitate de alte unităti spitalicesti, farmaceutice, de cabinete medicale sau de alte unităti sanitare publice ori private acreditate, care nu au specialisti pentru unele activităti sau manopere medicale;

d) sume realizate din editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

e) sume realizate din servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terti, atât în structurile cu paturi, cât si în cele ambulatorii;

f) sume realizate din servicii de asistentă medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

g) valoarea contractelor de cercetare si alte surse;

h) valoarea contractelor reprezentând asocieri investitionale în domenii medicale ori de cercetare medicală si farmaceutică;

i) sume din închirierea unor spatii medicale către alti furnizori de servicii medicale, în conditiile legii;


j) sume din închirierea de echipamente, aparatură medicală si alte bunuri către alti furnizori de servicii medicale, în conditiile legii, care apartin spitalului;

k) sume din donatii si sponsorizări;

l) sume din legate;

m) sume alocate de la bugetul de stat si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si băuturi alcoolice, în conditiile si potrivit destinatiilor stabilite de lege;

n) sume alocate de la bugetul local, în conditiile si potrivit destinatiilor stabilite de lege;

o) valoarea contractelor încheiate de spitalele publice din reteaua autoritătilor administratiei publice locale cu directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti pentru: desfăsurarea activitătilor prevăzute în programele nationale de sănătate; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îsi desfăsoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în conditiile legii; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfăsoară activităti de cercetare stiintifică; cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor necesare cabinetelor de medicină sportivă, cabinetelor TBC, cabinetelor LSM; cheltuieli prevăzute de lege pentru UPU/CPU; drepturile salariale ale rezidentilor pe toată perioada anilor de studiu I-VII;

p) valoarea contractelor încheiate de spitale cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate, pentru asigurarea drepturilor de personal si a cheltuielilor materiale necesare functionării.

(3) Veniturile proprii evidentiate si realizate de spital, altele decât sumele provenite din bugetul de stat, de la bugetul local, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătătii (accize), la capitolul cheltuieli si care nu au o anumită destinatie si pot fi utilizate pentru cheltuieli curente si de capital.

(4) Veniturile spitalelor provenite din fonduri din bugetul local, din bugetul de stat, precum si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si băuturi alcoolice se utilizează numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, potrivit legii.

(5) Spitalele publice din subordinea Ministrului Sănătătii, a directiilor de sănătate publică si cele din subordinea autoritătilor administratiei publice locale pot primi cu titlu gratuit, în conditiile actelor normative în vigoare, medicamente prin programele nationale de sănătate.

(6) Unitătile sanitare publice cu paturi care derulează proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, în executie, vor detalia subdiviziunile de la capitolul 45.10 „Sume primite de la UE/alti donatori în contul plătilor efectuate si prefinantări" si de la titlul 56.10 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare" pe subcapitole si paragrafe la venituri si, respectiv, pe articole si alineate la cheltuieli, potrivit Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005.

(7) Cheltuielile spitalului se evidentiază în macheta de buget pe structura clasificatiei economice si functionale pe total cheltuieli si, separat, cheltuielile privind activitatea finantată din venituri proprii (exclusiv subventiile), cheltuielile privind activitătile finantate din sume de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul constituit din contributiile instituite pentru producerea, importul si publicitatea pentru produse din tutun si alcool, precum si, după caz, din alte surse de venituri a căror utilizare este stabilită prin lege.

(8) Bugetul de venituri si cheltuieli se elaborează în conditii de echilibru financiar între venituri si cheltuieli.

(9) Excedentul bugetului de venituri si cheltuieli se stabileste ca diferentă între totalul veniturilor si totalul cheltuielilor. Bugetul spitalelor publice poate fi încheiat cu excedent sau cu excedent zero, când veniturile sunt egale cu cheltuielile. Excedentul anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli se reportează în anul următor si se utilizează pentru cheltuieli curente si de capital. În situatia în care spitalul public a rămas cu excedent de casă la finele anului precedent, pentru utilizarea acestuia în noul exercitiu bugetar se procedează astfel:

a) cheltuielile pentru exercitiul curent se măresc în limita excedentului înregistrat la finele anului precedent si care se află sub formă de disponibilităti în contul curent deschis la Trezoreria Statului. În această situatie cheltuielile activitătii curente vor fi mai mari decât veniturile curente si se echilibrează prin pozitia „Excedent din anul precedent pentru echilibrarea cheltuielilor în anul curent". Ca urmare, în acest caz, se va completa la finele machetei rubrica „Deficit";

b) este interzisă cuprinderea excedentului din anul precedent în capitolul „Venituri", deoarece acestea nu apartin anului curent.

2.2. Elaborarea si fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli

(1) în etapa de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli comitetul director trebuie să analizeze resursele posibile si cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi furnizate, alte resurse, dezvoltarea/restructurarea unor activităti, după caz.

(2) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se elaborează de către comitetul director pe baza propunerilor prezentate de conducătorii sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, având în vedere:

a) estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor medicale, alte prestatii si activităti;

b) cheltuielile necesare si prioritătile stabilite pentru activitatea de acordare a asistentei medicale si alte activităti;

c) realizarea echilibrului financiar între veniturile si cheltuielile cuprinse în proiectul de buget.

Propunerile prezentate sunt centralizate de către compartimentul financiar-contabil al spitalului.

(3) Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli reprezintă un complex de analize si decizii prin care managerul evaluează nivelul surselor de venituri si perioada în care urmează să se încaseze, dimensionează categoriile de cheltuieli necesare, le prioritizează si le prevede în strânsă corelare cu perioada de încasare a veniturilor.

(4) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli are la bază principiul specializării bugetare, potrivit căruia veniturile si cheltuielile se înscriu pe surse de provenientă si pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

(5) Fundamentarea veniturilor spitalului se face pentru fiecare sursă de venit, prin indicatori care să conducă la stabilirea corectă a nivelului acestora. Analiza cuprinde situatia veniturilor realizate în ultimii 3 ani.

(6) La fundamentarea veniturilor se au în vedere aspectele care reglementează sursele de venituri si conditiile specifice fiecărei unităti de furnizare a serviciilor medicale, după cum urmează:

a) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea serviciilor medicale se iau în consideratie:

- conditiile de contractare prevăzute anual prin Contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul


sistemului de asigurări sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia, precum si celelalte reglementări în domeniu;

- numărul de servicii pe structură (spitalizare continuă, de zi etc.) estimat a se realiza si finanta;

- modalitatea de plată (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de spitalizare, cronici, UPU etc);

- inflatia prognozată;

- analiza valorii serviciilor în anul curent fată de anul precedent si identificarea cauzelor plusurilor si minusurilor constatate;

b) la estimarea veniturilor realizate din serviciile prestate persoanelor fizice si juridice se au în vedere:

- numărul estimat al persoanelor solicitante;

- volumul si natura serviciilor medicale solicitate la cerere;

- veniturile medii pe persoană;

- analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent;

c) veniturile din asocieri investitionale se estimează pe baza contractelor în curs si care rămân valabile si în anul curent sau pe baza noilor contracte;

d) alte venituri, în concordantă cu volumul prestărilor de servicii medicale, inclusiv actele aditionale, având ca nivel de referintă realizările din anul anterior, cresterea sau reducerea capacitătii unitătii de a presta servicii medicale, indicele de inflatie prognozat de către institutiile abilitate, noi surse de venituri etc;

e) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti se iau în consideratie conditiile de contractare, modalitătile privind executarea si decontarea sumelor, destinatia acestora;

f) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate se iau în consideratie conditiile de contractare, modalitătile privind executarea si decontarea sumelor, destinatia acestora.

(7) Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de comitetul director împreună cu sefii de sectii si compartimente, urmărindu-seîn principal:

a) utilizarea resurselor materiale si bănesti pentru cheltuieli oportune si strict necesare;

b) reducerea cheltuielilor materiale, de functionare si administrare prin stabilirea de norme proprii de consum;

c) aprovizionarea cu materiale sanitare, medicamente pentru asigurarea tratamentului adecvat, în limita cerintelor actelor medicale, evitându-se formarea de stocuri;

d) stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate la nivelul sectiilor, stabilirea listelor proprii de medicamente, materiale sanitare si reactivi, aprobate de comitetul director;

e) stabilirea necesarului de lucrări de întretinere pe bază de studii si documentatii tehnice în cadrul unor strategii de îmbunătătire a calitătii actului medical;

f) evaluarea produselor din gestiuni si eliberarea acestora în functie de cerintele actelor medicale si de respectarea scopului pentru care au fost achizitionate;

g) întărirea controlului intern asupra consumurilor pe sectii si compartimente;

h) reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii si activităti, potrivit normelor legale.

(8) La fundamentarea cheltuielilor se mai au în vedere următoarele:

a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariati, număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc);

b) evolutia cheltuielilor pe ultimii 3 ani, pentru a constata tendinta de crestere sau de reducere a cheltuielilor;

c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare sectie sau compartiment si a responsabilitătilor stabilite conducătorilor acestor structuri;

d) normele si reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocatii de hrană, salarii etc);

e) eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli neeconomicoase.

(9) Estimarea cheltuielilor necesită efectuarea calculelor pentru stabilirea necesarului de resurse umane, materiale si de capital, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte si generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale. La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au în vedere prevederile legale ce reglementează fiecare natură de cheltuieli, precum si alte elemente de calcul, după cum urmează:

a) cheltuieli de personal (titlul 10):

- în domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice managerul stabileste si aprobă numărul de personal pe categorii si locuri de muncă, propune structura organizatorică si reorganizarea unitătii. La stabilirea numărului de posturi se are în vedere realizarea furnizării serviciilor medicale contractate, cu îmbunătătirea calitătii la acordarea actului medical;

- calculul numărului de personal si al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza statului de functii aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe structura clasificatiei indicatorilor financiari, pentru întregul personal, pe baza organigramei unitătii, pe fiecare sectie si compartiment ale spitalului;

- numărul de posturi, structura acestora si cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă la bugetul de venituri si cheltuieli al fiecărei unităti sanitare publice;

- numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unităti sanitare publice nu poate fi depăsit;

- începând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal reprezintă maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul national unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătătii cu această destinatie;

b) bunuri si servicii (titlul 20).

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri si servicii se fundamentează pe fiecare alineat, avându-se în vedere:

- necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare sectie si compartiment, stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

- numărul de cazuri externate;

- alocatiile legale de hrană pe tipuri de sectii;

- necesarul de materiale sanitare, medicamente, reactivi etc;

- necesarul fundamentat pentru cheltuieli de reparatii curente;

- alte activităti si consumuri necesare;

c) cheltuielile de capital se estimează tinându-se cont de propunerile justificate ale sectiilor si compartimentelor, pe bază de documentatii tehnice, în conditiile legii. Cheltuielile de capital se înscriu în lista de investitii ce constituie anexă la bugetul de venituri si cheltuieli, conform Ordinului ministrului finantelor


nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea investitiilor institutiilor publice prin trezoreria statului si a Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finantare a investitiilor institutiilor publice, cu modificările si completările ulterioare. În cadrul cheltuielilor de capital, cheltuielile din Fondul de dezvoltare al spitalului se evidentiază distinct în conformitate cu conditiile cuprinse în prezentele norme metodologice.

(10) Spitalele publice din reteaua autoritătilor administratiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sănătătii, alocate prin transfer autoritătilor administratiei publice locale, pentru:

- finantarea obiectivelor noi de investitii, de investitii în continuare aflate în derulare, nominalizate în listele de investitii, anexă la bugetul Ministerului Sănătătii din legea bugetului;

- dotarea cu aparatură medicală;

- reparatii capitale;

- obiective de modernizare, transformare si extindere a constructiilor existente si expertizare, proiectare si consolidare a clădirilor.

Sumele se alocă în conformitate cu criteriile si conditiile prevăzute de lege, aprobate anual prin ordin al ministrului sănătătii.

(11) în cazul în care spitalul derulează programe nationale de sănătate, calculul necesarului se face având în vedere prevederile cuprinse în normele de organizare si finantare a programelor nationale de sănătate în vigoare la data fundamentării bugetului de venituri si cheltuieli.

3. Negocierea contractului de furnizare de servicii medicale si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli

(1) Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în conditiile stabilite în contractul-cadru si în normele de aplicare a acestuia.

(2) Reprezentantii directiilor de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătătii, după caz, în functie de subordonare, au rol de supraveghere a procesului de negociere, urmărind ca aceasta să se realizeze pe baza prevederilor legale, colaborând în acest sens cu reprezentantii Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si ai caselor de asigurări de sănătate, după caz.

(3) în cazul refuzului uneia dintre părti de a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanti ai Ministerului Sănătătii si ai Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, care în termen de maximum 10 zile solutionează divergentele.

(4) în cazul spitalelor publice apartinând autoritătilor administratiei publice locale, comisia de mediere este formată din reprezentanti ai autoritătilor administratiei publice locale si ai Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

(5) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se definitivează după semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate.

(6) Proiectul bugetului spitalului public, precum si bugetele sectiilor si compartimentelor spitalului se prezintă, pentru avizare, consiliului de administratie al spitalului.

(7) Bugetul de venituri si cheltuieli se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului. Bugetul de venituri si cheltuieli va fi însotit de o notă de prezentare a bugetului spitalului care va cuprinde enumerarea surselor de venituri si a sumelor corespunzătoare fiecărei surse de venit, precum si măsurile preconizate de spital pentru încadrarea cheltuielilor în prevederile bugetare de cheltuieli si în nivelul veniturilor estimate a fi realizate. În cazul existentei unor obligatii către furnizori la data întocmirii bugetului de venituri si cheltuieli, acestea vor fi evidentiate separat, stabilindu-se posibilitătile si intervalul în care vor fi achitate.

(8) După aprobare, bugetul se repartizează pe sectii si compartimente. Bugetele pe sectii si compartimente se comunică sefilor de sectie si intră în executie odată cu încheierea contractului de administrare.

(9) Un exemplar al bugetului de venituri si cheltuieli aprobat (în copie) se prezintă unitătii Trezoreriei Statului la care unitatea sanitară are conturile deschise.

4. Executia bugetului de venituri si cheltuieli

(1) Veniturile unitătii sanitare publice se încasează, se administrează, se utilizează si se contabilizează potrivit dispozitiilor legale aplicabile unitătilor finantate integral din venituri proprii. Veniturile se înregistrează în contabilitatea spitalului în conturile corespunzătoare de venituri la momentul creării lor.

(2) Sumele aprobate la cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se ordonantează si se efectuează plăti, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăsite. Angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

(3) Cheltuielile înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli au destinatie precisă si limitată si nu pot fi efectuate dacă nu au temei legal.

(4) Documentele privind angajarea, lichidarea si ordonantarea pentru propunerile privind cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare se emit de către sectiile din spital, care reprezintă compartimentele de specialitate, si se semnează de seful de sectie sau de înlocuitorul acestuia, în calitate de conducător al compartimentului de specialitate.

(5) Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul exercitiului financiar, în limita disponibilului de prevederi la cheltuieli, pe subdiviziunile (subcapitol, titlu, articol si alineat) la care se încadrează plata respectivă, si a disponibilului din cont.

(6) Plătile se efectuează de către persoanele care îndeplinesc functia de contabil, stabilite de către conducătorul institutiei sanitare publice, în conformitate cu Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările si completările ulterioare. Obligatiile de plată către furnizori se înregistrează în contabilitatea spitalului pe baza documentelor justificative care reflectă crearea obligatiei de plată, si nu când are loc plata.

(7) Sumele rămase neutilizate la finele anului, cu exceptia sumelor alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sănătătii, se reportează în anul următor si se utilizează pentru cheltuieli curente si de capital.

(8) Sumele care se decontează în luna ianuarie, aferente serviciilor medicale acordate în luna decembrie în baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv regularizările aferente anului precedent, se includ în bugetul de venituri si cheltuieli si reprezintă venituri ale anului curent.

(9) Sumele reprezentând drepturile de personal aferente lunii decembrie a anului curent se înregistrează pe cheltuiala acestui an.

(10) Executia bugetului de venituri si cheltuieli se derulează prin conturile deschise la unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama spitalului public, iar operatiunile respective sunt înregistrate în contabilitatea proprie, potrivit normelor si procedurilor aprobate pentru institutiile publice. Pentru veniturile încasate si plătile dispuse în limita bugetului de venituri si cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia), institutia sanitară publică are deschise la Trezoreria Statului următoarele conturi:

- contul 5041 „Disponibil din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997", în care se înregistrează:

- veniturile proprii încasate din activitatea de prestări de servicii medicale pe bază de contracte încheiate cu casa de asigurări de sănătate, acte aditionale la contracte, venituri din servicii medicale la cerere;

- venituri din închirieri, asociatii investitionale în domeniul medical ori de cercetare stiintifică medicală si farmaceutică, editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical, donatii si sponsorizări, alte surse;

- plătile dispuse în limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli.

(10.1) Operatiunile efectuate si evidentiate în contul de mai sus se înregistrează în mod corespunzător în contabilitatea proprie în conturile următoare:

- 560 „Disponibil al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii";

- 706 „Venituri din chirii", cod 30.10;

- 701 „Venituri din vânzarea produselor finite", cod 33.10.16;

- 704 „Venituri din lucrări executate si servicii prestate", cod 33.10 (mai putin 33.10.16);

- 779 „Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit", cod 37.10;

- 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului", cod 39.10;

- în contul 50.47 „Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie specială", deschis la unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului si a municipiului Bucuresti, nu se mai încasează sume, acestea urmând să fie încasate în următoarele conturi analitice:

a) 50.47.03 „Disponibil din sume primite de la bugetul de stat" - pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul de stat;

b) 50.47.04 „Disponibil din sume primite de la bugetul local" - pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul local;

c) 50.47.10 „Disponibil din sume primite din bugetul constituit din contributii asupra produselor din tutun si alcool" - pentru gestionarea sumelor primite din bugetul constituit din contributii asupra producerii, comercializării si publicitătii asupra produselor din tutun si alcool.

Sumele existente la data emiterii prezentului ordin în soldul contului 50.47 „Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie specială", deschis pe numele unitătilor sanitare publice cu paturi al căror management se transferă către unitătile administratiei publice locale, pot fi utilizate din acest cont sau pot fi transferate în conturile analitice, în functie de optiunea titularului contului, cel mai târziu până la finele anului 2010.

(10.2) Operatiunile efectuate si evidentiate în contul de mai sus se înregistrează în mod corespunzător în contabilitatea proprie în conturile:

a) pentru sumele primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii si al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului se utilizează:

- contul 551.1 „Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie specială - buget de stat";

- contul 773.1 „Venituri din alocatii bugetare cu destinatie specială - buget de stat" (36.10.50.02);

- conturile 551.1 si 773.1 se dezvoltă pe analitice, după caz;

b) pentru sumele primite din bugetul constituit din contributii instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si alcool se utilizează:

- contul 551.2 „Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie specială - contributii instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si alcool";

- contul 773.2 „Venituri din alocatii bugetare cu destinatie specială - contributii asupra producerii, comercializării si publicitătii pentru produse din tutun si alcool" (36.10.50.03);

c) pentru sumele primite de la bugetele locale se utilizează:

- contul 551.3 „Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie specială - buget local";

- contul 773.3 „Venituri din alocatii bugetare cu destinatie specială - buget local" (36.10.50.01).

(11) în conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările si completările ulterioare, managerii spitalelor, în baza atributiilor pe care le îndeplinesc ca ordonatori tertiari de credite, au obligatia organizării evidentei creditelor bugetare aprobate, a angajamentelor bugetare si legale, folosindu-se în acest scop conturile în afara bilantului:

- contul 8060 „Credite bugetare aprobate";

- contul 8066 „Angajamente bugetare";

- contul 8067 „Angajamente legale".

Conturile mentionate mai sus se desfăsoară în evidenta analitică conform reglementărilor în vigoare, pentru activitatea realizată din venituri proprii si pentru cheltuielile efectuate din sumele primite din alocatii cu destinatie specială, pe capitole si, în cadrul acestora, pe titluri, articole si alineate. Pentru cheltuielile din bugetul de stat conturile respective se desfăsoară pe fiecare actiune si program, pe titluri, articole si alineate.

(12) Managerii spitalelor au obligatia de a analiza si raporta lunar, trimestrial si anual executia bugetului de venituri si cheltuieli ordonatorului de credite ierarhic superior. Analiza se efectuează atât la nivelul bugetelor sectiilor si compartimentelor, cât si pe total spital, pentru a se identifica aspectele care influentează negativ executia bugetară si, implicit, realizarea contractului de administrare.

5. Fondul de dezvoltare a spitalului

(1) Fondul de dezvoltare a spitalului se utilizează pentru dotarea spitalului si se constituie din următoarele surse:

a) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare;

b) sponsorizări cu destinatia „dezvoltare";

c) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli înregistrat la finele exercitiului financiar;

d) sume rezultate din închirieri, în conditiile legii;

e) cotă-parte de până la 5% din amortizarea calculată lunar pentru activele fixe, exclusiv clădirile, si preliminată pe an, potrivit anexei nr. 4a), cu conditia păstrării echilibrului financiar. Calculul sumei constituite din amortizare se efectuează în baza datelor din Nota de calcul privind modul de constituire a cotei-părti din amortizarea activelor fixe, cuprinsă în Fondul de dezvoltare al spitalului, potrivit anexei nr. 4b). Suma calculată se retine din excedentul anului precedent.

(2) Evidenta cheltuielilor din Fondul de dezvoltare al spitalului se face pe subdiviziunile titlului 70 „Cheltuieli de capital" al Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005.

(3) Sumele neutilizate la finele anului din Fondul de dezvoltare al spitalului se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie.

(4) Soldul contului de disponibil pentru Fondul de dezvoltare al spitalului se virează în contul 5041, deschis la unitătile Trezoreriei Statului.

6. Dispozitii finale

(1) Serviciile medicale realizate de spitale peste valoarea contractată se facturează distinct. Contravaloarea acestor servicii se prevede în bugetul unitătii, atât la venituri, cât si la cheltuieli.

(2) Anexele nr. 1-3, 4a) si 4b) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.


 

ANEXA Nr. V

la normele metodologice

 

- Model -

 

Denumirea institutiei sanitare

SE APROBA,

ORDONATOR DE CREDITE IERARHIC SUPERIOR,

 

BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI

pentru anul...........................................

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor

de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale si pentru modificarea

Normelor sanitare de bază pentru desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare,

aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 381/2004

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei sănătate publică si control în sănătate publică cu nr. Cs.A. 6.885 din 25 iunie 2010,

având în vedere prevederile:

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 68/2010;

- art. 41 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, se modifică si se completează, după cum urmează:

1. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Abilitarea este acordată prestatorului pe durată nelimitată.

(2) În situatia în care au apărut schimbări în urma cărora prestatorul nu mai îndeplineste conditiile de abilitare, autoritatea competentă poate retrage abilitarea acordată prestatorului în cauză.

(3) Abilitarea se supune conditiei îndeplinirii continue a cerintelor.”

2. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61,cu următorul cuprins:

„Art. 61. - (1) Procedurile si formalitătile de abilitare trebuie să fie clare si usor accesibile, să fie făcute publice în avans si să ofere solicitantilor garantia că cererea lor este procesată în mod obiectiv si impartial.

(2) Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectată de prelungirea dispusă de autoritatea competentă. Prelungirea termenului de abilitare, precum si durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător si notificate solicitantului înainte de expirarea termenului initial.

(3) Abilitarea se consideră acordată în situatia în care autoritătile competente nu au răspuns în termenul prevăzut la alin. (2). Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terte părti.

(4) Autoritatea competentă transmite solicitantului o confirmare de primire a cererii în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii cererii. Confirmarea de primire a cererii trebuie să precizeze următoarele:

a) termenul de procesare a cererii;

b) căile de atac disponibile;

c) după caz, mentiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, abilitarea se consideră acordată.

(5) În cazul unei cereri sau al unei documentatii incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum si cu privire la consecintele asupra termenului de procesare a cererii, prevăzut la alin. (2).

(6) În cazul în care o cerere este respinsă pentru motive de natură procedurală, solicitantul este informat în cel mai scurt termen, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii.”

Art. II. - Normele sanitare de bază pentru desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 381/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 11 iunie 2004, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 2, la litera C „Continutul avizului sanitar”, punctul 11 va avea următorul cuprins:

„11. PRECIZAREA: «Prezentul aviz intră în vigoare la data de .......................».”

2. În anexa nr. 2, la litera F „Continutul autorizatiei sanitare”, punctul 11 va avea următorul cuprins:

„11. PRECIZAREA: «Prezenta autorizare intră în vigoare la data de .......................».”

3. În anexa nr. 2, litera G „Circuitul documentelor în vederea avizării/autorizării sanitare de către DSP” va avea următorul cuprins:

„G. CIRCUITUL DOCUMENTELOR ÎN VEDEREA AVIZĂRII/AUTORIZĂRII SANITARE DE CĂTRE DSP

1.1. Solicitantul întocmeste documentatia de avizare/autorizare, conform procedurilor în vigoare (anexa nr. 2 la norme).

1.2. Procedurile si formalitătile de autorizare trebuie să fie clare si usor accesibile, să fie făcute publice în avans si să ofere solicitantilor garantia că cererea lor este procesată în mod obiectiv si impartial.

2. Documentatia se depune de către solicitant la Biroul pentru avize si autorizatii sanitare din cadrul directiei de sănătate publică a judetului care are în structură laborator de igiena radiatiilor ionizante. Directiile de sănătate publică care au în structura lor laboratoare de igiena radiatiilor ionizante si arondarea teritorială a directiilor de sănătate publică care nu au în structura lor laboratoare de igiena radiatiilor ionizante sunt mentionate în Ordinul ministrului sănătătii nr. 431/2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor si compartimentelor de igiena radiatiilor ionizante aflate în reteaua ministerului sănătătii, cu modificările ulterioare.

3. Biroul pentru avize si autorizatii înregistrează documentatia si o repartizează laboratorului de igiena radiatiilor ionizante.

4. Pentru o bună întocmire a documentatiei necesare si pentru operativitate, solicitantul poate consulta si direct laboratorul de igiena radiatiilor teritorial, înaintea înregistrării documentatiei la Biroul pentru avize si autorizatii.

5.1. Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectată de prelungirea dispusă de autoritatea competentă. Prelungirea termenului de autorizare, precum si durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător si notificate solicitantului, de regulă înainte de expirarea termenului initial.

5.2. În cazul unei cereri sau al unei documentatii incomplete, solicitantul este informat în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea completării documentatiei si transmiterii documentelor solicitate, precum si cu privire la consecintele termenului de procesare a cererii prevăzut la punctul 5.1.

5.3. În cazul în care o cerere este respinsă pentru motive de natură procedurală, solicitantul este informat în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

6.1. Autorizatia este acordată unui prestator pe durată nelimitată.

6.2. Autorizatia se supune conditiei îndeplinirii continue a cerintelor. În acest sens autorizatia sanitară de functionare se vizează anual de către autoritatea emitentă, cu exceptia autorizatiilor pentru laboratoarele de roentgendiagnostic dentar dotate cu instalatii radiologice dentare având tensiunea radiogenă ≤ 80 kV, autorizatii care se vizează la 2 ani.

6.3. În perioada dintre două vize, în cazul în care au fost efectuate modificări fată de documentatia si situatia pe baza cărora s-a emis autorizatia, se solicită emiterea unei noi autorizatii de functionare.

6.4. Viza mentionată la punctul 6.2 se aplică pe acelasi formular de autorizatie, pe verso sau în rubrica special destinată, cuprinzând data, numărul referatului, numele persoanei care a întocmit referatul si stampila conducerii directiei de sănătate publică.

7. Anularea autorizatiei sanitare se poate face în următoarele situatii:

a) functionarea în alte conditii decât cele existente la data autorizării;

b) neremedierea deficientelor care pot aduce atingere sănătătii publice;

c) functionarea unitătii cu încălcarea repetată a normelor legale de igienă;

d) retragerea autorizatiei Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN).

8. Autorizatia pentru obiectivele/activitătile cu surse si generatori de radiatii care se autorizează pe faze de realizare este precedată de obtinerea avizelor sanitare, după caz, de amplasare, constructie, reamenajare, conservare si dezafectare instalatii nucleare si radiologice, conform tabelului prevăzut în anexa nr. 1 la norme.

9.1. Documentatiile de avizare/autorizare, însotite de referatele de evaluare si copii după avizele/autorizatiile eliberate, se arhivează, în conditii si spatii adecvate de păstrare la laboratorul de igiena radiatiilor ionizante, precum si la directiile de sănătate publică teritoriale în care se află obiectivul/activitatea autorizate.

9.2. Durata de păstrare a documentelor de la punctul 8: durata de viată a obiectivului/activitătii plus 30 de ani.”

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătătii,

Raed Arafat,

subsecretar de stat

 

Bucuresti, 16 iulie 2010.

Nr. 1.045.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.