MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 369/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 369         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 4 iunie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 322 din 23 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin.1 si 3, art. 496 si art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 395 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 396 din 13 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Decizia nr. 612 din 6 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

482. - Hotărâre pentru transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură

 

486. - Hotărâre privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2007 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Sporirea capacitătii de circulatie pe Centura Ploiesti Vest km 0+000 - km 12+850"

 

499. - Hotărâre privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Lărgire la 4 benzi - Centura Bucuresti Sud între A2 (km 23 + 600) si A1 (km 55 + 520)"

 

500. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Centura de ocolire Craiova - varianta Sud DN 56-DN 55-DN 6"

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.855. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2010-2011

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 6 decembrie 2007, definitivă la 6 martie 2008, în Cauza Bragadireanu împotriva României

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHEREA SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

            9. - Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 7/2010 privind ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 322

din 23 martie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 si 3, art. 496 si art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 si 3, art. 496 si art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Aerokarfotiki" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.841/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.841/215/2009, Judecătoria Craiova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 si 3, art. 496 si art. 504 alin.1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Aerokarfotiki" - S.R.L.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, 21, 24 si 44 din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece art. 403 din Codul de procedură civilă conditionează suspendarea executării de plata unei cautiuni, art. 496 lasă pe seama executorului judecătoresc întocmirea procesului-verbal de situatie a imobilului urmărit, iar în aplicarea art. 504 nu se evidentiază nici în procesul-verbal de situatie si nici în publicatia de vânzare locatiunile existente sau eventuala posesie a imobilului de către un tert, cu consecinta prejudicierii drepturilor locatarilor.

Judecătoria Craiova - Sectia civilă consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 403 alin. 1 si 3, art. 496 si art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 403 alin. 1 si 3: „Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

[...]

Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2, instanta, în toate cazurile, se pronuntă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.";

- Art. 496: „În vederea identificării imobilului urmărit, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va încheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângă datele prevăzute în art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 si 14, si descrierea cât mai amănuntită a imobilului urmărit.";

- Art. 504 alin. 1: „În termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va întocmi si va afisa publicatia de vânzare a acestuia, care va cuprinde următoarele mentiuni:

1. denumirea si sediul organului de executare;

2. numărul dosarului de executare;

3. numele si calitatea executorului;

4. numele si domiciliul ori, după caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;

5. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară;

6. identificarea imobilului si descrierea lui sumară;

7. pretul la care a fost evaluat imobilul;

8. mentiunea, dacă va fi cazul, că imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, si că, în cazul în care aceste creante nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, în aceeasi zi, la o nouă licitatie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor începe aceste licitatii va fi cel prevăzut de art. 509 alin. 3 si 4;

9. data, ora si locul vânzării la licitatie;


10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului să-l anunte executorului înainte de data stabilită pentru vânzare;

11. invitatia către toti cei care vor să cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop si, până la acel termen, să prezinte oferte de cumpărare;

12. mentiunea că ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o cautiune reprezentând 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul;

13. data afisării publicatiei de vânzare;

14. semnătura si stampila executorului judecătoresc." Dispozitiile constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare si art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. Este invocată si încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea retine următoarele:

Asupra constitutionalitătii prevederilor art.403 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, prin raportare la aceleasi norme constitutionale ca si cele invocate în prezenta cauză, Curtea s-a pronuntat în numeroase cauze.

Astfel, cu privire la obligativitatea plătii cautiunii pentru suspendarea executării, Curtea a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 248 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, si prin Decizia nr. 1.672 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 10 februarie 2010, că instituirea obligatiei de plată a cautiunii ca o conditie a suspendării executării are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

În ce priveste pretinsa încălcare a principiului constitutional al egalitătii în drepturi, Curtea a retinut, prin Decizia nr. 289 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 6 octombrie 2004, că dispozitiile art. 403 alin. 1 din

Codul de procedură civilă se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

De asemenea, prin Decizia nr. 394 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai 2009, Curtea a retinut că prevederile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură care tin de optiunea legiuitorului, exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Referitor la constitutionalitatea art. 496 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 1.316 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, a retinut că acest text de lege acordă un rol important executorului judecătoresc în cadrul executării silite, hotărârile judecătoresti, precum si celelalte titluri executorii fiind executate de către acesta, în temeiul art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Curtea a retinut că este de resortul exclusiv al legiuitorului de a prevedea în sarcina executorului judecătoresc dreptul de a efectua anumite operatiuni ce premerg vânzării la licitatie a bunurilor imobile ale acestuia, în spetă încheierea procesului-verbal de situatie. Acest lucru nu echivalează însă cu lipsa oricărui remediu procesual aflat la îndemâna părtilor interesate. De aceea, legiuitorul a prevăzut, la art. 399 din Codul de procedură civilă, faptul că împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. În consecintă, este evident că si debitorul împotriva căruia poartă executarea silită a unui bun imobil are posibilitatea de a face o asemenea contestatie.

Considerentele si solutia deciziilor mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Referitor la constitutionalitatea art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că este de resortul exclusiv al legiuitorului de a prevedea în sarcina executorului judecătoresc dreptul de a efectua anumite operatiuni ce premerg vânzării la licitatie a bunurilor imobile ale acestuia, în spetă afisarea publicatiei de vânzare a imobilului ce urmează a fi scos la vânzare, fără ca prin aceasta să fie încălcate normele constitutionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 si 3, art. 496 si art. 504 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Aerokarfotiki" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.841/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 martie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 395

din 13 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice în Dosarul nr. 7.076/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, dna consilier juridic Mihaela Adelina Cretu. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.076/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 124 si art. 138 din Constitutie, în măsura în care pot fi interpretate în sensul că instantele judecătoresti pot obliga autoritătile publice să efectueze acte administrative contrare normelor legale în vigoare sau de natură să modifice legea.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia în legătură cu exceptia ridicată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 26 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1) - Subiectele de sesizare a instantei:

„(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât si public.";

- Art. 18 alin. (1) - Solutiile pe care le poate da instanta: „(1) Instanta, solutionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operatiune administrativă."

În opinia autorului exceptiei, textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separatiei puterilor, ale art. 124 - „înfăptuirea justitiei" si ale art. 138 - „Bugetul public national".

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că motivarea exceptiei se bazează pe o ipoteză de interpretare si aplicare a textelor legale criticate, potrivit căreia „instantele judecătoresti pot obliga autoritătile publice să efectueze acte administrative contrare normelor legale în vigoare sau de natură să modifice legea". Un asemenea argument nu poate fi primit de Curtea Constitutională ca fiind un motiv de neconstitutionalitate a textelor de lege examinate.

Potrivit art. 124 alin. (1) din Constitutie, „Justitia se înfăptuiesteÎn numele legii", iar în temeiul alin. (3) al aceluiasi text, „Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii". Solutiile pe care instanta de judecată le pronuntă în rezolvarea cauzelor se pronuntă, asadar,În numele legii, fiind temeinic justificate sub aspectul legalitătii, iar în cazul interpretării sau aplicării gresite a legii, persoanele vătămate pot apela la căile legale de atac.

Prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 constituie expresia dispozitiilor art. 52 din Legea fundamentală, în temeiul cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. În acest sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 226/2010 (nepublicată)*).

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice în Dosarul nr. 7.076/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 aprilie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 396

din 13 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hotel Lido" - S.R.L. în Dosarul nr. 22.014.01/299/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 22.014.01/299/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hotel Lido" - S.R.L.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, 21, 44, 53 si 124 din Constitutia României, deoarece limitează posibilitatea persoanelor vătămate în alte drepturi decât cele succesorale de a se adresa instantei de judecată cu cerere de anulare a certificatului de mostenitor.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având următorul continut: „Cei care se consideră vătămati în drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecătoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de mostenitor face dovada deplină în privinta calitătii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui mostenitor în parte.

În cazul anulării certificatului de mostenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătoresti definitive si irevocabile. În acest scop, instantelor judecătoresti le revine obligatia de a trimite la biroul notarului public competent în solutionarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă si irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecătii."

Acest text de lege este raportat la prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 124 - „înfăptuirea justitiei".

Examinând exceptia, Curtea constată următoarele:

Prevederile art. 88 din Legea nr. 36/1995 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, pentru motive similare. Astfel, prin Decizia nr. 747 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 4 iunie 2009, Curtea, făcând referire la jurisprudenta sa anterioară, a retinut că sustinerea autorului exceptiei referitoare la excluderea, în temeiul prevederile de lege criticate, a posibilitătii persoanelor străine de mostenire de a contesta certificatul de mostenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se face nicio distinctie între succesori si tertele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de mostenitor emis cu încălcarea legii.

Pe de altă parte, Curtea a retinut că, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc si pot fi atacate de părti sau de orice persoană interesată prin actiune în anulare la instanta judecătorească, în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Considerentele si solutia pronuntată în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare ajurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hotel Lido" - S.R.L. în Dosarul nr. 22.014.01/299/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 aprilie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 226 din 9 martie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 612

din 6 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii, exceptie ridicată de Claudiu Marian în Dosarul nr. 4102.01/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 4102.01/320/2006, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii, exceptie ridicată de Clajjdiu Marian în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si ale art. 78 referitoare la Intrarea în vigoare a legii, deoarece, în opinia sa, instanta de judecată nu a aplicat în mod corect legea mai favorabilă cuprinsă în art. 136 alin. 3 din Codul penal, potrivit căruia, în caz de gratiere, termenul de reabilitare curge de la data actului de gratiere. De asemenea, instanta de drept comun a retinut în mod nelegal aplicarea dispozitiilor art. 37 lit. b) din Codul penal referitoare la recidiva postexecutorie.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutie, cetătenii sunt egali în fata legii. În pofida acestui principiu, textul legal criticat instituie un tratament inegal pentru persoanele aflate în aceeasi situatie juridică. Astfel, în cazul în care o faptă a fost comisă în participatie de mai multi autori, este posibil ca, din motive obiective, unul dintre autori să fie condamnat la o dată ulterioară si deci să fie privat de drepturile de care au beneficiat ceilalti, respectiv să fie lipsit de efectele gratierii pentru perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a actului de gratiere si rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii de condamnare.

În sfârsit, autorul exceptiei mai consideră că art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 contravine prevederilor art. 78 din Constitutie, deoarece legea nu poate intra în vigoare în cazuri individuale, ci, având un caracter general, ar trebui să contină data exactă de la care va produce efecte juridice.

Judecătoria Târgu Mures opinează că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 16 octombrie 2002, care au următorul continut: „Atunci când legea de gratiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, gratierea îsi produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 385 din 25 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002, statuând că prevederile, „potrivit cărora gratierea îsi produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare atunci când legea de gratiere intră în vigoare înaintea acestei hotărâri, nu sunt de natură a afecta principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, deoarece se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeasi situatie juridică circumscrisă de text. De altfel, prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Curtea a statuat că este încălcat principiul egalitătii atunci când se limitează aplicarea legii de gratiere la pedepse, măsuri si sanctiuni stabilite prin hotărâri judecătoresti rămase definitive până la intrarea în vigoare a legii, excluzându-se pedepsele, măsurile si sanctiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârsite până la această dată.

Dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor constitutionale referitoare la principiul neretroactivitătii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, deoarece nu contin nicio dispozitie de natură a interzice aplicarea acestuia. De altfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 546/2002, dispozitiile legii criticate «se aplică numai cererilor de gratiere depuse după intrarea ei în vigoare, precum si cererilor de gratiere anterioare, dacă această reglementare este mai favorabilă.»

Însă modul de aplicare a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 nu mai este o problemă de constitutionalitate, ci una de interpretare, care nu intră în competenta instantei de contencios constitutional.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la art. 78 din Constitutie, deoarece, potrivit art. 22, Legea nr. 546/2002 a intrat în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, stabilirea acestui moment satisface pe deplin exigenta constitutională referitoare la intrarea în vigoare a legii, potrivit căreia acest lucru se poate face si la o dată ulterioară prevăzută în textul ei."

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii, exceptie ridicată de Claudiu Marian în Dosarul nr. 4102.01/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Viceprim-ministru,

Marko Bela

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 19 mai 2010.

Nr. 482.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National în administrarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură

 

Nr. MFP Codul de clasificare

Caracteristici

Valoarea de inventar

- lei -

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Temeiul legal din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, în baza căruia se face trecerea din domeniul public al statului

Administratorul de la care se transferă

Administratorul la care se transferă

1

2

3

4

5

6

33423 8.29.04

Casă - 1.034 m2

Suprafată desfăsurată - curte si grădină - 634 m2

1.677.878 lei

Imobil Bucuresti, intr. lulia Hasdeu nr. 3, sectorul 1

art. 12 alin. (1)

Ministerul Culturii si Patrimoniului National

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2007 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Sporirea capacitătii de circulatie pe Centura Ploiesti Vest km 0+000 - km 12+850"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2007 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Sporirea capacitătii de circulatie pe Centura Ploiesti Vest km 0 + 000 - km 12 + 850", cu completările ulterioare, cu suma globală estimată de 173 mii lei, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita prevederilor anuale aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) este aferentă imobilelor cuprinse în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2007, cu completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 19 mai 2010.

Nr. 486.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Lărgire la 4 benzi - Centura Bucuresti Sud între A2 (km 23 + 600) si A1 (km 55 + 520)"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Lărgire la 4 benzi - Centura Bucuresti Sud între A2 (km 23 + 600) si A1 (km 55 + 520)", potrivit hărtii topografice prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Art. 3. - Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1 suma globală estimată de 71.682 mii lei, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor aprobate cu această destinatie conform Legii bugetului de stat nr. 11/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 27 ianuarie 2010, la cap. 84.01 „Transporturi", titlul „Alte transferuri", pozitia „Investitii ale agentilor economici cu capital de stat".

Art. 4. - Suma prevăzută la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acesteia, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. pentru lucrarea prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în conditiile legii.

Art. 5. - Planul cu amplasamentul lucrării, delimitarea suprafetelor si a constructiilor supuse exproprierii, precum si tabelul cu imobilele care constituie coridorul de expropriere se aduc la cunostinta publică prin afisare la sediile consiliilor locale implicate si vor rămâne afisate până la finalizarea procedurii de despăgubire.

Art. 6. - Regularizarea documentatiilor cadastrale se va efectua de către expropriator, pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie, fără a afecta dispozitiile prezentei hotărâri, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berce a nu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 mai 2010.

Nr. 499.


*) Anexa se comunică persoanelor fizice si juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărtii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redactională.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Centura de ocolire Craiova - varianta Sud DN 56-DN 55-DN6"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România", aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Centura de ocolire Craiova - varianta Sud DN 56-DN 55-DN6", judetul Dolj, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 mai 2010.

Nr. 500


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2010-2011

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 364/2010 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2010-2011, coroborate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de învătământ superior, în vederea admiterii la studii în anul universitar 2010-2011,

în conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului, nr. 133/2000 privind învătământul universitar si postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finantate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 749/2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor institutiilor de învătământ superior si a specializărilor/programelor de studii universitare de licentă acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu de acestea, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de masterat, al Hotărârii Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificările ulterioare, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

 

CAPITOLUL I

Organizarea admiterii

 

Art. 1. - Admiterea în învătământul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu de studii universitare, se organizează prin concurs, pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de către fiecare institutie de învătământ superior, cu respectarea prevederilor legislatiei în vigoare si ale prezentului ordin.

Art. 2. - (1) Pentru ciclul de studii universitare de licentă, admiterea se organizează pe domenii de studii universitare, la specializările/programele de studii autorizate să functioneze provizoriu sau acreditate în cadrul institutiei de învătământ superior, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Pentru ciclul de studii universitare de masterat organizate conform Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, admiterea se realizează în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Pentru ciclul de studii universitare de doctorat organizate conform Legii nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare, admiterea se realizează pe domeniile aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului în cadrul institutiei de învătământ superior acreditate în acest sens, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 3. - (1) Concursul pentru admiterea la toate formele de învătământ ale studiilor universitare mentionate în art. 2 se poate organiza în una sau două sesiuni, înainte de începerea anului universitar.

(2) Perioadele celor două sesiuni de admitere, formele si probele de concurs se stabilesc prin metodologie proprie si se fac publice conform prevederilor legale în vigoare, prin afisare la sediul institutiei de învătământ superior si prin publicare pe pagina proprie de web.

Art. 4. - Admiterea la studii universitare de licentă poate să fie sustinută în limba română sau în limbile minoritătilor nationale, dacă disciplinele de concurs au fost studiate în liceu în limba respectivă.

Art. 5. - Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de largă circulatie internatională, admiterea va contine obligatoriu o proba de competenta lingvistica. Competenta lingvistică poate fi dovedită prin certificate de competentă lingvistică eliberate de către institutii recunoscute de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

 

CAPITOLUL II

Candidatii la admitere

 

Art. 6. - (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licentă pot candida absolventii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de masterat pot candida absolventii cu diplomă de licentă ai ciclului de studii universitare de licentă organizate conform Legii nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si absolventii cu diplomă de licentă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) La admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat pot candida absolventii cu diplomă de licentă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si absolventii cu diplomă de master ai ciclului de studii universitare de masterat organizate conform Legii nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(4) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot candida cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene în aceleasi conditii prevăzute de lege pentru cetătenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare. Recunoasterea studiilor efectuate de către acestia în tările de domiciliu se va realiza de către directia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(5) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetătenii străini au obligatia să prezinte un certificat de competentă lingvistică pentru limba română, eliberat de către institutii abilitate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului. Aceeasi conditie se impune si în cazul transferurilor cursantilor între institutiile de învătământ superior acreditate, care potrivit legii au dreptul să scolarizeze cetătenii străini si sunt recunoscute de către statul român.

Art. 7. - (1) Un candidat declarat admis poate beneficia de finantare de la buget o singură dată, pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare.

(2) Depăsirea duratei învătământului gratuit, prevăzută de lege, se suportă de către studenti.

(3) Candidatii la studiile universitare de licentă care au obtinut în perioada studiilor liceale distinctii (premiile I, II, III, mentiune, premii speciale) la olimpiadele scolare internationale recunoscute de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului beneficiază de dreptul de a se înscrie, fără sustinerea concursului de admitere, pe locuri finantate de la buget, la cursurile a două specializări. De această prevedere se poate beneficia o singură dată, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Institutiile de învătământ superior pot prevedea, în metodologiile proprii si în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conditii specifice de admitere pentru cei care au obtinut distinctii la olimpiadele si concursurile scolare nationale, recunoscute de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, si la cele internationale, altele decât cele mentionate fa alin. (3).

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidatilor

 

Art. 8. - Institutiile de învătământ superior vor aduce la cunostinta candidatilor conditiile si documentele necesare pentru înscriere, prin afisare la sediul institutiilor si pe pagina proprie de web.

Art. 9. - (1) Candidatii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile corespunzătoare anului scolar 2009-2010 pot prezenta la înscriere, pentru sesiunea imediat următoare examenului de bacalaureat în anul 2010, în locul diplomei de bacalaureat adeverinta eliberată de către liceu, în care se mentionează media generală de la bacalaureat, mediile obtinute în anii de liceu, termenul de valabilitate si că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat.

(2) În vederea înmatriculării, candidatii admisi pe locurile finantate de la buget au obligatia să depună, până la data stabilită prin metodologia proprie de admitere, diploma de bacalaureat (adeverintă pentru candidatii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunea 2009-2010)/licentă/ disertatie, în original, la secretariatul facultătii/departamentului.

(3) Neprezentarea diplomei de bacalaureat (adeverintei) în original, din vina exclusivă a candidatului admis, în termenul stabilit prin metodologia proprie de admitere duce la pierderea locului finantat de la buget si la neînmatricularea în institutia de învătământ superior respectivă.

(4) Pentru înscrierea la studii universitare de masterat, precum si la studii universitare de doctorat, institutiile de învătământ superior vor prevedea în metodologia proprie de admitere conditiile si documentele necesare, pe care o vor aduce la cunostinta candidatilor prin afisare la sediul institutiei si pe pagina proprie de web.

(5) Pentru fiecare candidat înscris la admitere, institutiile de învătământ superior vor colecta datele cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 10. - Institutiile de învătământ superior au obligatia să restituie, după afisarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii si neconditionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renuntă la locul obtinut prin admitere.

Art. 11. - (1) Institutiile de învătământ superior pot percepe de la candidati, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea si desfăsurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare.

(2) Senatele universitare pot prevedea, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(3) Copiii personalului didactic sunt scutiti de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învătământul superior, o singură dată, pentru fiecare ciclu de studii universitare.

 

CAPITOLUL IV

Rezultatele admiterii

 

Art. 12. - (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licentă nu poate fi mai mică decât nota 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent cu această notă.

(2) Mediile generale de admitere la studii universitare de masterat si doctorat sunt stabilite prin metodologiile proprii ale institutiei de învătământ superior.

(3) Mediile generale/Punctajele generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia de învătământ superior la care acestia au candidat, în conformitate cu metodologiile proprii de admitere.

(4) Metodologiile proprii de admitere ale institutiilor de învătământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidatilor, inclusiv în cazul mediilor egale obtinute la admitere, astfel încât numărul candidatilor declarati admisi, cu finantare de la bugetul de stat, să nu depăsească cifra de scolarizare alocată fiecărui domeniu sau fiecărei specializări/fiecărui program de studii.

(5) Pentru fiecare candidat declarat admis si înmatriculat, institutiile de învătământ superior vor colecta datele cuprinse în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 13. - Rezolvarea contestatiilor este în exclusivitate de competenta institutiilor de învătământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Nu se admit contestatii pentru probele orale. Decizia comisiei de contestatii este definitivă.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 14. - Conducerile institutiilor de învătământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea si desfăsurarea examenului de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.

Art. 15. - Locurile rămase neocupate după admitere se gestionează la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior, potrivit prevederilor legale în vigoare, în cadrul aceluiasi ciclu de studii universitare.

Art. 16. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de către Directia generală învătământ superior din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, precum si de către senatele universitare.

Art. 17. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educatiei, cercetării si inovării nr. 3.331/2009 privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2009-2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 4 mai 2009, cu completările ulterioare.

Art. 18. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 17 mai 2010.

Nr. 3.855.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE

care se solicită tuturor candidatilor la admitere de către institutiile de învătământ superior

(pentru toate ciclurile de studii universitare)

 

            Date privind candidatul

 

Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

 

Sectiunea 1.1 - Date personale ale candidatului1 cu cetătenie română/străină

1.

Numele de familie la nastere (din certificatul de nastere)

 

 

2.

Numele de familie actual (după căsătorie, înfiere, modificare la cerere, dacă este cazul, conform actului doveditor)

 

 

3.

Prenumele

 

 

4.

Initialele tatălui/mamei2

 

 

5.

CNP3

 

 

6.

Data nasterii

Anul

 

 

 

Luna

 

 

 

Ziua

 

7.

Locul nasterii

Tara de origine

 

 

 

Judetul/(Tara4)

 

 

 

Localitatea

 

8.

Sexul

F/M

 

9.

Starea civilă5

Căsătorit(ă)

 

 

 

Necăsătorit(ă)

 

 

 

Divortat(ă)/Văduv(ă)

 

10.

Starea socială6 specială

Orfan (de un părinte sau de ambii părinti)/provenit din case de copii/provenit din familie monoparentală

 

11.

Cetătenia

Română, cu domiciliul în România/străinătate

 

 

 

Alte cetătenii

 

 

 

Cetătenie anterioară, dacă este cazul

 

12.

Etnia?

 

 

13.

Domiciliul stabil

Tara

 

 

 

Judetu|8/(Tara9)

 

 

 

Orasul/Comuna/Satul

 

 

 

Adresă (stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, sector)10

 

14.

Actul de identitate/Documentul de călătorie11

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Eliberat

 

 

 

Data eliberării

 

 

 

Perioada de valabilitate

 

15.

Alte date personale ale candidatului

Telefon, adresă de e-mail

 

16.

Candidat care se încadrează în categoria persoanelor cu dizabilităti

Se bifează numai de persoanele aflate în această situatie, pe bază de documente.

 


Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

 

Sectiunea l.3.a - Date privind pregătirea anterioară a candidatului12 (absolvent de liceu)

1.

Studiile preuniversitare absolvite, nivel liceu

Institutia unde a absolvit

 

 

 

Tara

 

 

 

Localitatea

 

 

 

Judetul

 

 

 

Profilul/Domeniul

 

 

 

Durata studiilor

 

 

 

Anul absolvirii

 

 

 

Forma de învătământ (zi/seral/FR/ID)

 

2.

Datele de identificare ale diplomei

Tipul (diploma de bacalaureat sau echivalentă pentru candidatul care a absolvit studii anterioare în străinătate)

 

 

 

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Emisă de

 

 

 

Anul emiterii

 

 

 

Numărul foii matricole care însoteste actul de studii

 

3.

Alte observatii (pentru cazurile în care candidatul a absolvit studii anterioare în străinătate)

Vizarea/Recunoasterea diplomei prezentate (DPIRP - acorduri bilaterale/CNRED/Directia cetăteni străini din MECTS) Nr./Serie act de recunoastere/echivalare (eliberat de DPIRP/CNREDP

 

 

Sectiunea l.3.b - Date privind pregătirea anterioară a candidatului14 (absolvent de ciclu de învătământ universitar)

1.

Studiile universitare absolvite

Tara

 

 

 

Localitatea

 

 

 

Judetul

 

 

 

Denumirea institutiei de învătământ superior

 

 

 

Facultatea

 

 

 

Domeniul/Profilul

 

 

 

Programul de studii/Specializarea

 

 

 

Titlul obtinut

 

 

 

Forma de învătământ (ZI/FR/ID/seral)

 

 

 

Forma de finantare a studiilor (buget/taxă)

 

 

 

Durata studiilor (număr de ani sau număr de semestre, după caz)

 

 

 

Anul absolvirii

 

2.

Datele de identificare ale actului de studii

Tipul - denumirea (diplomă/diplomă de licentă/echivalentă/diplomă de master)

 

 

 

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Emitentul

 

 

 

Anul emiterii

 

 

 

Supliment diplomă/Foaia matricolă care însoteste actul de studii

 

3.

Alte observatii

Vizarea/Recunoasterea diplomei prezentate (DPIRP - acorduri bilaterale/CNRED) Nr./Serie act de recunoastere/echivalare (eliberat de DPIRP/CNRED)15

 

 

NOTĂ:

Numerotarea sectiunilor 1.1 si I.3 corespunde cu cea care va fi utilizată în Registrul matricol unic. Sectiunea l.3.b se aplică si pentru înscrierea la studiile universitare de masterat si/sau doctorat.


1 La înscriere sau la modificarea datelor personale (după caz).

2 Acolo unde este cazul (de exemplu: familie monoparentală).

3 Sau alt cod de identificare personală pentru candidatii străini.

4 Numai pentru candidatii străini.

5 Poate să nu fie declarată.

6 Se aplică doar candidatilor cu o situatie socială specială.

7 Numai pentru candidatii români (poate să nu fie declarată).

8 Numai pentru candidatii români.

9 Numai pentru candidatii străini.

10 Se solicită si pentru studentii străini.

11 Documentul de călătorie numai pentru candidatii străini (act de identitate pentru cetătenii UE/SEE sau pasaport pentru studentii străini cu altă cetătenie decât UE/SEE).

12 Pentru candidatul străin care vrea să studieze în România se va considera numai documentul care atestă recunoasterea/echivalarea studiilor anterioare (document eliberat de Directia de specialitate din MECTS), care permit înscrierea în învătământul superior.

13 Aplicabil pentru candidatii români care au finalizat studiile anterioare în străinătate sau pentru candidatii străini.

14 Se aplică si pentru candidatii străini.

15 Idem 13.

ANEXA Nr. 2

 

DATELE

care se solicită tuturor studentilor declarati admisi si înmatriculati, începând cu anul universitar 2009 - 2010

(pentru toate ciclurile de studii universitare)

 

            I. Date privind studentul

 

Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

 

Sectiunea 1.1. - Date personale ale studentului1 cu cetătenie română/străină

1.

Numele de familie la nastere (din certificatul de nastere)

 

 

2.

Numele de familie actual (după căsătorie, înfiere, modificare la cerere, dacă este cazul, conform actului doveditor)

 

 

3.

Prenumele

 

 

4.

Initialele tatălui/mamei2

 

 

5.

CNP3

 

 

6.

Data nasterii

Anul

 

 

 

Luna

 

 

 

Ziua

 

7.

Locul nasterii

Tara de origine

 

 

 

Judetul/(cod tară4)

 

 

 

Localitatea

 

8.

Sexul

F/M

 

9.

Starea civilă5

Căsătorit(ă)

 

 

 

Necăsătorit(ă)

 

 

 

Divortat(ă)/Văduv(ă)

 

10.

Starea socială6 specială

Orfan (de un părinte sau de ambii părinti)/Provenit din case de copii/Provenit din familie monoparentală

 

 

 

Student cu dizabilităti

 


Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

11.

Cetătenia

Română, cu domiciliul în România/străinătate

 

 

 

Alte cetătenii

 

 

 

Cetătenie anterioară, dacă este cazul

 

12.

Etnia ?

 

 

13.

Domiciliul stabil

Tara

 

 

 

Judetu|8/(cod tară9)

 

 

 

Orasul/Comuna/Satul

 

 

 

Adresă (strada, număr, bloc, scara, etaj, apartament, sector)10

 

14.

Actul de identitate/Documentul de călătorie11

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Eliberat

 

 

 

Data eliberării

 

 

 

Perioada de valabilitate

 

15.

Alte date personale ale studentului

Telefon, adresă de e-mail (cu afiliere la universitate)

 

16.

Candidat care se încadrează în categoria persoanelor cu dizabilităti

Se bifează numai de persoanele aflate în această situatie, pe bază de documente.

 

 

Sectiunea I.2. - Date privind scolaritatea studentului12

1.

Universitatea

 

 

2.

Facultatea/Departamentul

 

 

3.

Ciclul de studii

Licentă, masterat, doctorat

 

4.

Domeniul fundamental de artă, stiintă si cultură

 

 

5.

Domeniul de studii

 

 

6.

Programul de studii/specializarea

Denumire

 

 

 

Localitatea în care se desfăsoară programul de studii

 

 

 

Limba de predare în care se desfăsoară programul de studii

 

 

 

Durata programului de studii/specializării

 

 

 

Număr de credite

 

7.

Anul universitar

 

 

8.

Anul de studii

 

 

9.

Forma de învătământ

Zi

 

 

 

Frecventă redusă

 

 

 

învătământ la distantă

 

10.

An pregătitor (pentru studiul limbii române de către studentii străini)

 

 

11.

Forma de finantare a studiilor

Sustinut de la buget

 

 

 

Cu taxă (CPL, CPV, bursier, CPNV)

 


Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

12.

Tipul de bursă

Nebursier

 

 

 

Bursier

 

 

 

Bursier, cu bursă acordată pe criterii profesionale (de excelentă, de merit, de studiu)

 

 

 

Bursă de excelentă

 

 

 

Bursă de merit

 

 

 

Bursă de studiu

 

 

 

Bursier, cu bursă acordată pe criterii sociale

 

 

 

Alte tipuri de bursieri

 

 

 

Bursă olimpic international

 

13.

Situatia scolaritătii la începutul anului universitar

Admis prin concurs

 

 

 

Admis ca olimpic (national/international)

 

 

 

Admis la continuare de studii

 

 

 

Repartizat de minister (bursier al statului român)13 - numai pentru studentii străini

 

 

 

Admis la studii paralele

 

 

 

Transferat în interiorul universitătii

 

 

 

Reînmatriculat

 

 

 

Promovat (integralist)

 

 

 

Promovat (promovat prin credite)

 

 

 

Revenire din întrerupere de studii

 

 

 

Prelungire scolaritate

 

 

 

Transfer interuniversitar

 

 

 

Universitatea de la care s-a transferat

 

 

 

Înscris pentru prima oară ca student în ciclul respectiv de studii

 

 

 

Provenit din promotia curentă/anterioară (de liceu, licentă, master, în functie de ciclul la care este admis)

 

 

 

Admis/Student la un al doilea program de studii din acelasi ciclu de studii universitare

 

14.

Situatia scolaritătii la sfârsitul anului universitar

Promovat (integralist)

 

 

 

Promovat (promovat prin credite)

 

 

 

Număr de credite (atât pentru promovare integrală, cât si pentru promovare partială)

 

 

 

Exmatriculat

 

 

 

Prelungire scolaritate

 

 

 

Retras de la studii

 

 

 

întrerupere de studii semestrul I

 

 

 

întrerupere de studii semestrul II

 

 

 

Absolvent (cu sau fără diplomă)

 

 

 

Student în semestru de mobilitate Erasmus/Socrates

 

 

 

Cu situatia neîncheiată

 

15.

Alte date privind scolaritatea studentului

 

 


Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

 

Sectiunea l.3.a - Date privind pregătirea anterioară a studentului14 (absolvent de liceu)

1.

Studiile preuniversitare absolvite, nivel liceu

Denumirea institutiei unde a absolvit

 

 

 

Tara

 

 

 

Localitatea

 

 

 

Judetul

 

 

 

Profilul/Domeniul

 

 

 

Durata studiilor

 

 

 

Anul absolvirii

 

 

 

Forma de învătământ (zi/seral/FR/ID)

 

2.

Datele de identificare ale diplomei

Tipul (diplomă de bacalaureat sau echivalentă pentru candidatul care a absolvit studii anterioare în străinătate)

 

 

 

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Emitentul

 

 

 

Anul emiterii

 

 

 

Foaia matricolă care însoteste actul de studii

 

3.

Alte observatii (pentru cazurile în care candidatul a absolvit studii anterioare în străinătate)

Vizarea/Recunoasterea diplomei prezentate (DGRIAE - acorduri bilaterale/CNRED/directia de specialitate din MECTS) Nr./Serie act de recunoastere/echivalare (eliberat de DGRIAE/CNRED)15

 

 

Sectiunea l.3.b - Date privind pregătirea anterioară a studentului16 (absolvent de facultate)

1.

Studiile universitare absolvite

Tara

 

 

 

Localitatea

 

 

 

Judetul

 

 

 

Denumirea institutiei de învătământ superior

 

 

 

Facultatea

 

 

 

Domeniul/Profilul

 

 

 

Programul de studii/Specializarea

 

 

 

Titlul obtinut

 

 

 

Forma de învătământ17 (zi/FR/lD/seral)

 

 

 

Forma de finantare a studiilor18 (buget/taxă)

 

 

 

Durata studiilor (numărul de ani sau numărul de semestre, după caz)

 

 

 

Anul absolvirii

 

2.

Datele de identificare ale actului de studii

Tipul/Denumirea (diplomă/diplomă de licentă/echivalentă)

 

 

 

Seria

 

 

 

Numărul

 

 

 

Emitentul

 

 

 

Anul emiterii

 

 

 

Supliment diplomă/Foaia matricolă care însoteste actul de studii19

 


Nr. crt.

Câmpuri

Subcâmpuri

Observatii

3.

Alte observatii

Vizarea/Recunoasterea diplomei prezentate (DPIRP - acorduri bilaterale CNRED) Număr/Serie act de recunoastere/echivalare (eliberat de DPIRP/CNREDp

 

 

Sectiunea I.4 - Date de tip administrativ privind studentul

1.

Numărul matricol din registrul matricol (al facultătii)

Din registrul facultătii

 

2.

Informatii privind cazarea studentilor

Căminist

 

 

 

Căminist, cu unul dintre părinti cadru didactic

 

 

 

Necăminist, cu subventie cazare

 

 

 

Necăminist

 

 

 

Alte informatii privind cazarea studentilor înregistrate la nivelul institutiei dumneavoastră

 

3.

Alte categorii de informatii având caracter administrativ

Trebuie să fie detaliate.

 

4.

Alte optiuni ale candidatului român

Moldova - Ordin cifră/Ordin DPIRP

 

 

Sectiunea I.5 - Date privind absolventul

1.

Ciclul de studii absolvit

Licentă/Masterat/Doctorat

 

 

 

Licentă/Masterat/Doctorat

 

 

 

Seria, nr.

 

2.

Diploma de absolvire

Data eliberării

 

 

 

Institutia emitentă

 

 

 

Data sustinerii examenului de finalizare studii

 

3.

Alte date suplimentare

Media examenului de finalizare studii (calificativ de absolvire)

 

 

 

Nr. si seria atestatului de echivalare eliberat de CNRED21

 


1 La înscriere sau la modificarea datelor personale (după caz).

2 Acolo unde este cazul (de exemplu: familie monoparentală). s Sau alt cod de identificare personală pentru studentii străini. 4 Numai pentru studentii străini.

s Poate să nu fie declarată.

6 Se aplică doar studentilor cu o situatie socială specială.

7 Numai pentru studentii români (poate să nu fie declarată).

8 Numai pentru studentii români.

9 Numai pentru studentii străini.

10 Se solicită si pentru studentii străini (nu s-a trecut în propunerea anterioară).

11 Documentul de călătorie numai pentru studentii străini (act de identitate pentru cetătenii UE/SEE sau pasaport pentru studentii străini cu altă cetătenie decât UE/SEE).

12 Se completează cu informatii pe an universitar (pentru fiecare an universitar).

13 Doar pentru studentii străini.

14 Pentru studentul străin care vrea să studieze în România se va considera numai documentul care atestă recunoasterea/echivalarea studiilor anterioare (document eliberat de directia de specialitate din MECTS), care permite înscrierea în învătământul superior.

15 Aplicabil pentru studentii români care au finalizat anterior studiile în străinătate sau studentii străini care studiază în România.

16 Se aplică si pentru studentii străini.

17 Idem 16.

18 Idem 16.

19 Idem 16.

20 Idem 13.

21 Se aplică doar studentilor care au început studiile în România si au finalizat studiile în altă tară.


 

            II. Date privind universitatea

 

 

Sectiunea 11.1 - Structură administrativă

1.

Universitatea

 

 

2.

Facultatea/Departamentul

 

 

3.

Ciclul de studii

 

 

4.

Domeniul de studii (pe ciclu)

Licentă, masterat, doctorat

 

5.

Programul de studii/Specializarea

 

 

6.

Acreditat/Autorizat provizoriu

 

 

7.

Anul universitar

 

 

8.

Forma de învătământ

Zi (inclusiv seral)

 

 

 

Frecventă redusă

 

 

 

învătământ la distantă

 

 

Sectiunea II.2 - Date privind cifrele de scolarizare

1.

Anul de studii

 

 

2.

Cifra de scolarizare aprobată pentru fiecare ciclu de studiu (facultate/specializare)

Ciclu de studiu

 

 

 

Facultate

 

 

 

Specializare/Program de studiu

 

 

 

Finantare de la buget - ordin MECTS

 

 

 

Finantare cu taxă

 

3.

Tineri cetăteni din Republica Moldova

 

 

4.

Studenti de etnie rromă scolarizati pe locurile speciale

 

 

5.

Ordinul DGIAER pentru bursierii statului român

 

 

6.

Burse străini

 

 


ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 6 decembrie 2007, definitivă la 6 martie 2008, în Cauza Bragadireanu împotriva României

 

(Cererea nr. 22.088/04)

În Cauza Bragadireanu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnul B.M. Zupancic, presedinte, domnul C. Bîrsan, doamna A. Gyulumyan, domnul E. Myjer, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele, doamna I. Berro-Lefevre, judecători, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 15 noiembrie 2007,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 22.088/04) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, domnul Alexandru Bragadireanu (reclamantul) a sesizat Curtea la data de 25 mai 2004, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul, care a beneficiat de asistentă judiciară, a fost reprezentat de domnul A. Grigoriu, avocat exercitând profesia în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, doamna B. Ramascanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul a invocat, în special, că mentinerea sa în detentie, pe fondul gravelor sale probleme de sănătate, si fată de calitatea îngrijirilor medicale primite în închisoare, a încălcat art. 3 din Conventie. De asemenea, el s-a plâns, în temeiul art. 6 din Conventie, că procedura penală desfăsurată împotriva sa a fost injustă si a avut o durată prea lungă.

4. La data de 4 iulie 2006, Curtea a hotărât să comunice Guvernului plângerea de mai sus si să acorde prioritate oficială cererii, în baza Regulii 41 din Regulamentul Curtii. În temeiul prevederilor art. 29 § 3 din Conventie, Curtea a decis să analizeze în acelasi timp fondul si admisibilitatea cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a născut în anul 1954 si locuieste în Bucuresti.

A. Procedura penală împotriva reclamantului

6. La data de 9 iunie 1993, reclamantul a fost retinut timp de 5 zile sub acuzatia că si-a ucis concubina. La data de 14 iunie 1993, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a dispus cercetarea reclamantului în stare de arest preventiv.

1. Analiza fondului de către instantele interne

7. La data de 22 octombrie 1993, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu l-a trimis în judecată pe reclamant pentru săvârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 176 lit. a) din Codul penal.

8. La datele de 4 aprilie, 10 octombrie, 28 noiembrie 1994, 9 ianuarie, 13 februarie si 15 mai 1995, în prezenta reclamantului si a lui D.U., avocatul său ales, Tribunalul Judetean Giurgiu a audiat diferiti martori. La data de 10 octombrie 1994, reclamantul a fost si el audiat. La data de 15 mai 1995, Tribunalul Judetean Giurgiu a ascultat concluziile formulate de procuror, de partea civilă si de D.U. Ulterior, reclamantului i s-a dat dreptul la ultimul cuvânt.

9. Prin Sentinta din 29 mai 1995, Tribunalul Judetean Giurgiu l-a găsit pe reclamant vinovat de săvârsirea infractiunii de omor deosebit de grav si l-a condamnat la 20 de ani de închisoare. Instanta si-a întemeiat sentinta pe depozitiile martorilor, pe declaratiile si comportamentul reclamantului si pe rapoartele medicale referitoare la moartea victimei. La data de 16 februarie 1996, sentinta a fost confirmată, în urma apelului reclamantului, de către Curtea de Apel Bucuresti, care a analizat dovezile prezentate de reclamant si de I.C., avocatul acestuia.

10. Reclamantul a formulat recurs în fata Curtii Supreme de Justitie, afirmând că nu comisese crima si că, prin urmare, probele au fost gresit interpretate de instante.

2. Evolutia stării de sănătate a reclamantului în timpul procedurii penale

11. Reclamantul a fost trimis la spitalul penitenciar în perioadele 4 august-5 octombrie 1995, 4 aprilie-25 aprilie 1996 si, din nou, între 8 si 22 august 1996. Acolo el a fost supus mai multor interventii chirurgicale. În anul 1996, a fost diagnosticat cu tumoare perianală, dar a refuzat o nouă operatie.

Din cauza unei probleme severe la ochi, doctorii care l-au examinat pe reclamant au recomandat eliberarea lui.

12. În timpul procesului în fata Curtii Supreme de Justitie, sănătatea reclamantului s-a deteriorat în mod constant. Prin urmare, el a lipsit de la aproape toate sedintele de judecată tinute în cauză, însă afirmă că ar fi solicitat în mod repetat suspendarea procesului din cauza bolii sale.

13. Din încheierile de sedintă reiese că reclamantul a fost reprezentat fie de un avocat din oficiu, fie de un avocat ales, la majoritatea sedintelor de judecată.

14. La data de 17 februarie 1997, după ce l-au examinat pe reclamant si au consemnat, în mod special, că acesta a pierdut 20 kg în 6 luni, doctorii de la penitenciar au recomandat ca reclamantul să fie supus unei expertize de către Institutul de Medicină Legală. La data de 10 martie 1997, aceiasi doctori au recomandat eliberarea reclamantului.

15. Acesta a fost internat din nou în perioada 8 ianuarie- 30 mai 1997. În luna martie 2007, a fost transferat sub escortă la Spitalul Public Bagdasar din Bucuresti, unde a suferit o colostomie. El sustine că a fost legat cu cătuse de pat.

16. La data de 23 aprilie 1997, doctorii au recomandat punerea lui în libertate din cauza stării grave de sănătate.

17. La data de 15 mai 1997, Institutul de Medicină Legală a concluzionat că reclamantul a trebuit să urmeze un tratament de 3 luni, care l-a împiedicat să participe la proces.

3. Suspendarea procesului

18. La data de 27 mai 1997, Curtea Supremă de Justitie a suspendat procesul din cauza stării de sănătate a reclamantului, astfel cum a fost prezentată de raportul Institutului de Medicină Legală, adus ca probă în proces. De asemenea, ea a dispus punerea în libertate a reclamantului, care a avut loc la data de 30 mai 1997.

19. Curtea Supremă de Justitie a solicitat periodic raportul de expertiză asupra stării de sănătate a reclamantului, pentru a vedea dacă motivele de suspendare a procesului mai persistau.

20. După eliberare, reclamantul a continuat să fie tratat pentru afectiunea sa. La data de 15 ianuarie 1998, Institutul de Medicină Legală a certificat faptul că era necesar încă un tratament de 6 luni si că, în acest timp, reclamantul nu putea participa la proces.

21. La data de 10 martie 1999, instanta a tinut o sedintă de judecată si a constatat că raportul medical nu fusese trimis încă. A stabilit următorul termen pentru data de 2 iunie 1999.

22. La data de 12 martie 1999, Institutul de Medicină Legală a informat Curtea Supremă de Justitie că reclamantul este capabil să participe la proces.

23. La data de 2 iunie 1999, instanta a luat notă de raportul medical, însă a observat câteva vicii de formă si l-a restituit Institutului de Medicină Legală. A stabilit următorul termen pentru data de 13 octombrie 1999.

4. Trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond

24. La data de 13 octombrie 1999, în prezenta avocatului ales al reclamantului, Curtea Supremă de Justitie a constatat că nici procurorul, nici instantele inferioare nu dispuseseră evaluarea psihiatrică a reclamantului, impusă de lege pentru orice persoană urmărită pentru infractiunea de omor deosebit de grav.

25. Prin urmare, în decizia rămasă definitivă din 25 octombrie 1999, Curtea Supremă de Justitie a casat hotărârile anterioare pronuntate în cauză si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Judetean Giurgiu, dispunând evaluarea psihiatrică a reclamantului.

5. Reexaminarea cauzei

26. La data de 10 martie 2000, dosarul a fost trimis la Tribunalul Judetean Giurgiu, care a tinut prima sedintă la data de 10 aprilie 2000, apoi alte câteva, reclamantul fiind absent din cauza problemelor sale de sănătate. Cu toate acestea, el a fost reprezentat în proces în principal de către D.U., un avocat ales de el.

27. Probele aflate la dosar arătau că la data de 31 mai 2000 el a fost externat din spital.

28. La data de 20 noiembrie 2000, Tribunalul Judetean Giurgiu a trimis cauza înapoi la procuror pentru a dispune expertiza psihiatrică.

29. Apelul procurorului împotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin Decizia rămasă definitivă din data de 1 martie 2001, care prevedea ca Tribunalul Judetean Giurgiu să dispună chiar el expertizarea reclamantului, conform Deciziei Curtii Supreme de Justitie din 25 octombrie 1999.

30. La data de 23 aprilie 2001, cauza a fost repusă pe rolul Tribunalului Judetean Giurgiu.

31. În fata Tribunalului Judetean Giurgiu au avut loc circa 20 de sedinte de judecată, cauza fiind amânată în mod repetat din cauza lipsei rapoartelor de expertiză sau din cauza citării incorecte a părtilor. Se pare că reclamantul nu s-a prezentat la niciuna dintre aceste sedinte, însă a fost reprezentat la cele mai multe dintre ele de către D.U., apărătorul său ales.

32. La data de 15 iunie 2001, reclamantul a fost internat pentru o altă operatie.

33. La data de 14 septembrie 2001, Institutul de Medicină Legală a apreciat că reclamantul a necesitat un tratament medical de 4 luni, ce nu ar fi putut fi administrat în închisoare. Cu toate acestea, la data de 29 octombrie 2001, la cererea Tribunalului Judetean Giurgiu, el a constatat că reclamantul era capabil să participe la proces.

34. La data de 5 noiembrie 2001, reclamantul s-a prezentat în fata comisiei medicale pentru examinarea sa psihiatrică.

35. La data de 27 martie 2002, raportul de expertiză psihiatrică a fost prezentat ca probă în proces. Acesta confirma faptul că, din punct de vedere mintal, reclamantul avusese discernământ la data uciderii victimei. Tribunalul Judetean Giurgiu a ascultat concluziile formulate de avocatul reclamantului si de procuror la data de 20 mai 2002 si a pronuntat sentinta la data de 10 iunie 2002. Din cauza absentelor repetate ale reclamantului, datorate stării sale de sănătate, Tribunalul Judetean Giurgiu nu l-a putut audia personal.

36. Instanta a reexaminat probele aflate la dosar si si-a întemeiat hotărârea pe coroborarea depozitiilor martorilor administrate de anchetatori si de instante cu rapoartele de expertiză referitoare la decesul victimei si cu comportamentul reclamantului fată de concubina sa, fată de fostele sale sotii (martore în proces) si din timpul urmăririi penale si al procesului în fata instantei - inclusiv pe evaluarea răspunsurilor pe care Ie-a dat în timpul unui test cu poligraful pe care a fost de acord să-l dea la data de 12 iunie 1993 si în cadrul căruia nu a fost asistat de avocat -, precum si pe evaluarea psihiatrică a reclamantului. Tribunalul Judetean Giurgiu l-a găsit vinovat de săvârsirea infractiunii de omor deosebit de grav si l-a condamnat la 20 de ani de închisoare.

37. Reclamantul, prin avocat, a formulat apel împotriva acestei sentinte, contestând interpretarea de fapt si de drept făcută de Tribunalul Judetean Giurgiu. El si-a sustinut nevinovătia si, în subsidiar, a solicitat instantei să îi reducă pedeapsa. Apelul i-a fost respins ca tardiv prin Decizia din 13 noiembrie 2002 a Curtii de Apel Bucuresti.

38. Cu toate acestea, la data de 28 februarie 2003, Curtea Supremă de Justitie, la cererea reclamantului, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti pentru o reanalizare a apelului. Ea a considerat că reclamantul respectase termenul legal de introducere a apelului.

39. Reclamantul nu s-a prezentat la niciuna dintre cele 4 sedinte de judecată în fata Curtii de Apel Bucuresti. I.C., reprezentantul său ales, s-a prezentat la una dintre aceste sedinte. Instanta a observat că atât reclamantul, cât si avocatul său au sustinut că starea lor de sănătate nu Ie-a permis să se prezinte la sedintele de judecată. Totusi, Curtea de Apel Bucuresti a constatat că reclamantul nu era internat în spital la momentul respectiv si că avocatul său nu si-a asigurat substituirea, desi instanta i-a solicitat acest lucru, conform legii.

40. La data de 29 mai 2003, Curtea de Apel Bucuresti a desemnat din oficiu un reprezentant pentru reclamant. În aceeasi zi, ea a analizat si a respins apelul, reclamantul nefiind prezent la sedinta de judecată. Ea a constatat că probele confirmau vinovătia reclamantului si că, în circumstantele spetei, pedeapsa aplicată de Tribunalul Judetean Giurgiu era justificată. Avocatul desemnat din oficiu a pledat pentru nevinovătia reclamantului si, în subsidiar, a solicitat instantei să reducă pedeapsa aplicată.

41. Reclamantul a formulat recurs împotriva acestei decizii la Curtea Supremă de Justitie, contestând, la fel ca mai înainte, interpretarea de fapt si de drept a instantelor inferioare. Reclamantul nu s-a prezentat la niciunul dintre cele 3 termene de judecată acordate pe fondul cauzei. La primul termen s-a prezentat asistentul său personal (vezi paragraful 42 de mai jos), care a informat Curtea despre starea precară de sănătate a reclamantului si a solicitat o amânare pentru a-i permite reclamantului să numească un reprezentant. Instanta a amânat procesul si a numit un avocat pentru reclamant. Înainte de următorul termen, I.C., apărătorul reclamantului care îl reprezentase în apelul de mai sus, a făcut o cerere scrisă pentru o altă amânare, pe motiv că nu a avut timp să studieze întregul dosar. In prezenta avocatului din oficiu si a procurorului, instanta a admis cererea. Cu toate acestea, I.C. nu s-a prezentat la ultimul termen din data de 12 februarie 2004. Avocatul din oficiu a participat în numele reclamantului. Prin decizia rămasă definitivă din aceeasi zi, după reevaluarea probelor aflate la dosar, Curtea Supremă de Justitie a confirmat sentinta.

B. Detentia reclamantului

42. La data de 28 august 2003, reclamantul a fost examinat de o comisie de doctori de la Comisia pentru Protectia Persoanelor cu Handicap. Ei au stabilit că starea sa de sănătate era caracterizată printr-o deficientă functională severă care îi dădea dreptul la un asistent personal.

1. Expertiza reclamantului în vederea amânării sau întreruperii executării pedepsei

43. La data de 19 februarie 2004, reclamantul a depus o cerere pentru amânarea executării sentintei din motive medicale. Mai târziu, el a reformulat-o, solicitând întreruperea executării sentintei.

44. La data de 1 martie 2004, reclamantul a fost deferit Institutului de Medicină Legală în vederea exprimării unei opinii asupra chestiunii dacă era sau nu capabil să execute pedeapsa.

45. Doctorii de la Institutul de Medicină Legală l-au reexaminat pe reclamant si au constatat că stadiul bolii sale permitea continuarea detentiei sale si că tratamentul său medical putea fi continuat în spitalele penitenciare:

„Patologia ... este severă, cu evolutie imprevizibilă, posibil către o prognoză fatală ce ar putea avea loc indiferent dacă [reclamantul] se află în închisoare sau este eliberat."

Doctorii au trimis raportul la data de 30 septembrie 2004.

46. Pe baza acestei probe, cererea de întrerupere a reclamantului a fost respinsă la data de 18 octombrie 2004 de către Tribunalul Judetean Giurgiu. Decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Bucuresti la data de 22 noiembrie 2004. Reclamantul nu a formulat recurs si, astfel, această decizie a rămas definitivă.

47. La data de 24 octombrie 2006, Institutul de Medicină Legală a declansat o nouă expertiză a reclamantului pentru a evalua posibilitatea de a întrerupe executarea pedepsei. Totusi, la data de 30 august 2006, reclamantul a refuzat să continue această examinare, deoarece a considerat că nu-i va aduce niciun beneficiu.

2. Îngrijirile medicale si conditiile din închisoare

48. La data de 10 martie 2004, reclamantul a fost încarcerat pentru a executa restul pedepsei. El sustine că a fost pus într-o celulă cu 30 de paturi dispuse pe 3 niveluri, prevăzute cu saltele foarte deteriorate, cu 2 detinuti în fiecare pat, două toalete si niciun dus sau apă caldă în cameră. Din cauza stării sale de sănătate (deoarece avea un anus artificial, îi era imposibil să îsi controleze intestinele), el a cerut să fie transferat într-o celulă cu un singur pat, însă această cerere a fost respinsă pe motiv că în penitenciarul respectiv nu existau astfel de celule, cu exceptia celulelor de izolare.

49. Conform afirmatiilor reclamantului, el a solicitat în mod repetat să fie examinat de un doctor, însă fără niciun rezultat. El sustine că medicamentele pentru tratamentul său nu i-au fost oferite de autorităti din lipsă de fonduri si că familia sa a fost nevoită să i le trimită.

50. Guvernul a transmis fisa medicală a reclamantului împreună cu o adresă de la Administratia Penitenciarelor din data de 26 septembrie 2006, ce prezenta detaliat îngrijirile medicale pe care reclamantul Ie-a primit în închisoare.

51. Se pare că, în perioada 10-22 martie 2004, el a fost internat la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost examinat de doctorii penitenciarului. El a fost supus unor teste de laborator si unei evaluări oncologice în spitale publice.

52. Ulterior, a fost examinat periodic de doctorii penitenciarului si adesea a fost trimis la specialisti pentru control.

53. În perioada 8 mai-22 iulie 2004, reclamantul a fost internat din nou la Spitalul Penitenciar Jilava. Au fost efectuate analize de laborator si a fost trimis si la spitalul public pentru mai multe examene amănuntite.

54. A fost internat din nou la Spitalul Penitenciar Jilava în perioada 8-28 august 2004. La data de 18 august 2004, doctorii au efectuat o scanare abdominală cu ultrasunete si au recomandat controale periodice la 3 luni.

55. La data de 6 august 2004, reclamantul a primit de la familia sa 30 de tuburi de Pentoxifilin.

56. Supravegherea sa medicală a continuat pe toată durata anilor 2004, 2005 si 2006. A fost supus unor verificări oftalmologice, a fost văzut de doctori specialisti cel putin o dată la două luni si a primit în fiecare lună medicamentele prescrise prin intermediul farmaciilor penitenciare.

57. La data de 28 iunie 2005, reclamantul a informat autoritătile că refuză să fie examinat în Spitalul Penitenciar Jilava, având în vedere plângerea sa penală de rele tratamente făcută împotriva doctorilor de la penitenciar (vezi paragrafele 61 si 62 de mai jos).

58. A fost internat din nou la Spitalul Penitenciar Jilava în perioada 23-31 august 2006.

59. Se pare că reclamantul a primit medicamente de la farmaciile penitenciare conform prescriptiilor doctorilor care l-au examinat.

60. Între perioadele de internare, reclamantul a fost detinut în penitenciarele Rahova si Giurgiu.

3. Plângerile referitoare la conditiile din închisoare si îngrijirile medicale

61. La data de 4 iunie 2004, reclamantul a depus o plângere penală împotriva doctorilor de la penitenciar care l-au operat în perioada detentiei. El i-a acuzat de vătămare intentionată si incompetentă profesională în timpul interventiei chirurgicale. La data de 1 aprilie 2005, Parchetul Militar Bucuresti a respins plângerea ca tardivă. Reclamantul a făcut plângere împotriva acestei decizii. În adresa sa către Parchet, el a invocat faptul că a fost „transportat si tinut în Spitalul Bagdasar - Arseni sub escortă". Plângerea penală a fost reexaminată si respinsă din nou, la data de 28 iulie 2005, de procurorul de la Parchetul Militar Bucuresti. Prin Decizia din 18 aprilie 2006, Tribunalul Militar Bucuresti a confirmat decizia procurorului, cu motivarea că acuzatia împotriva doctorilor de la penitenciar era neîntemeiată si că, în orice caz, din cauza timpului trecut de la operatii si până la depunerea plângerii penale, răspunderea pentru oricare dintre infractiunile din plângere se prescrisese.

62. La data de 3 august 2005, reclamantul a depus o plângere la Tribunalul Bucuresti în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. El a considerat că dreptul său la informare, la protectia sănătătii sale si la un mediu sănătos i-a fost încălcat în închisoare. Mai mult, el a afirmat că, în închisoare, conditiile de detentie au ajuns la nivel de tortură. Prin urmare, el a argumentat că, în ciuda stării sale grave de sănătate, autoritătile închisorii au refuzat să-l pună într-o celulă singur. De asemenea, el sustine că nu a avut acces la fisele sale medicale si la dosarul penal.

63. Prin Decizia din 17 octombrie 2005, judecătoria i-a respins actiunea. Acesta a considerat că lipsa de calitate a îngrijirilor medicale nu intra sub incidenta ordonantei invocate; reclamantul ar fi trebuit să introducă o actiune în răspundere civilă împotriva doctorilor. În orice caz, probele au arătat că reclamantul a primit îngrijiri medicale adecvate, a fost văzut si examinat de diferiti doctori, i s-au oferit îngrijirile posttratament ce îi fuseseră prescrise.


64. Instanta a respins ca neîntemeiată afirmatia reclamantului privind lipsa de acces la fisa sa medicală. Ea a observat că fisa respectivă fusese adusă ca probă la proces, atât reclamantul, cât si reprezentantul său având astfel acces la ea.

65. În cele din urmă, judecătoria a reamintit că ordonanta de urgentă nu a impus o obligatie pentru autoritătile închisorii de a asigura accesul reclamantului la dosarul său penal. Ea a reamintit că reclamantul avea dreptul să desemneze un reprezentant pentru a-l studia.

66. Apelul reclamantului a fost, de asemenea, respins de Tribunalul Bucuresti, prin Decizia definitivă din 5 decembrie 2005. Tribunalul a observat că penitenciarul a refuzat să îl mute pe reclamant într-o celulă individuală pe motiv că va fi transferat în curând într-o sectie nouă, într-o cameră ce va fi mai potrivită pentru necesitătile sale medicale. Se pare că instanta a apreciat că afirmatiile reclamantului referitoare la influenta negativă asupra sănătătii sale a conditiilor de detentie erau neîntemeiate. De asemenea, instanta a reamintit că era datoria autoritătilor închisorii să îi asigure un asistent personal.

67. Prin Adresa din 16 decembrie 2005, Comisia pentru Protectia Persoanelor cu Handicap l-a informat pe reclamant că, atât timp cât se afla în închisoare, el nu avea dreptul la nicio alocatie specială pentru nevoile sale personale sau pentru angajarea unui asistent personal, deoarece era obligatia penitenciarului să îi asigure îngrijiri.

68. Actualmente, reclamantul se află încă în închisoare. Se pare că nu a fost transferat într-o celulă individuală.

II. Dreptul intern pertinent

69. Prevederea relevantă din Codul de procedură penală reglementând evaluarea psihiatrică a unei persoane acuzate de o infractiune este următoarea:

 

ARTICOLUL 117

Expertiza obligatorie

 

„Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infractiunii de omor deosebit de grav...".

70. Codul de procedură penală prevede că viciile de formă din procedură, cum ar fi neaudierea în persoană a acuzatului de către instante, constituie o încălcare a drepturilor de apărare, ceea ce va duce la nulitatea hotărârii pronuntate. Prevederile relevante din dreptul si practica interne sunt descrise detaliat în Cauza IIisescu si Chiforec împotriva României (nr. 77.364/01, §§ 18-19, 1 decembrie 2005).

71. Partea relevantă din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat este următoarea:

ARTICOLUL 38

„Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele..., să se prezinte la fiecare termen...".

72. Partea relevantă din statutul profesiei de avocat este următoarea:

ARTICOLUL 221

„(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îsi va asigura substituirea...".

III. Prevederile relevante ale Consiliului Europei referitoare la conditiile de detentie

73. Extras din cel de al 11-lea Raport general al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) [CPT/lnf (2001) 16]:

„29. În anumite tări vizitate de CPT, mai ales în Europa Centrală si de Est, cazarea detinutilor se face deseori în dormitoare de mare capacitate care contin toate sau cele mai multe dintre facilitătile utilizate zilnic de prizonieri, cum ar fi: spatiul de dormit, spatiul de zi si utilitătile sanitare. CPT obiectează în privinta principiului pe care se bazează aceste modalităti de locuire în închisorile închise, iar aceste obiectii sunt si mai puternice atunci când, asa cum este cazul în mod frecvent, în dormitoarele respective sunt tinuti detinuti în spatii extrem de înghesuite si insalubre. Fără îndoială că diferiti factori, inclusiv cei de ordin cultural, fac să fie de preferat, în anumite tări, locurile de detentie colective în locul celulelor individuale. Totusi, sunt putine lucruri de spus în favoarea si multe de spus în defavoarea sistemului în care zeci de detinuti locuiesc si dorm împreună în acelasi dormitor."

74. Standardele CPT (Sectiuni „fundamentale" ale rapoartelor generale anuale ale CPT):

„50. CPT ar dori să adauge că este deosebit de preocupat atunci când constată o combinatie între suprapopulare, activităti cu regim precar si acces neadecvat la utilităti sanitare în aceeasi institutie. Efectul cumulat al acestor conditii se poate dovedi a fi extrem de dăunător prizonierilor...

[Prizonierii incapabili să continue detentia]

70. Exemple tipice de astfel de prizonieri sunt cei supusi unor prognoze fatale pe termen scurt, care suferă de o boală gravă ce nu poate fi tratată cum se cuvine în conditiile închisorii, care au un handicap major sau sunt înaintati în vârstă. Continuarea detentiei acestor persoane într-un mediu de închisoare poate crea o situatie intolerabilă. În cazuri de agest gen, doctorul închisorii are datoria să întocmească un raport pentru autoritatea responsabilă, în vederea efectuării unor alte aranjamente mai adecvate."

75. CPT a vizitat România în anii 1995, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004 si 2006. Toate rapoartele sale de vizită, mai putin ultimul, au fost făcute publice.

Suprapopularea închisorilor si lipsa de utilităti sanitare rezonabile au fost probleme ridicate în mod constant de CPT.

76. Recomandarea nr. R(98)7 cu privire la aspectele etice si organizatorice ale ocrotirii sănătătii în penitenciare prevede următoarele:

„C. Persoanele incapabile să continue detentia: handicap fizic major, vârstă înaintată, prognoză fatală pe termen scurt

50. Prizonierii cu handicapuri fizice majore si cei înaintati în vârstă ar trebui găzduiti astfel încât să le permită o viată cât se poate de normală si nu ar trebui separati de restul populatiei închisorii. Modificările de structură ar trebui făcute în asa fel încât să sprijine deplasarea persoanelor în scaun cu rotile si a handicapatilor în conditii similare cu cele din mediul exterior.

51. Decizia privind momentul în care pacientii supusi unei prognoze fatale pe termen scurt ar trebui să fie transferati la unităti spitalicesti externe ar trebui luată din considerente medicale. În asteptarea acestui transfer, acesti pacienti ar trebui să primească asistentă medicală optimă în ultima fază a bolii lor în cadrul centrului medical al închisorii. În astfel de cazuri, trebuie oferite îngrijiri periodice într-un ospiciu extern. Ar trebui analizată posibilitatea de gratiere din motive medicale sau de eliberare anticipată."

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 3 din Conventie

77. Reclamantul considera că [în cauză] conditiile sale de detentie si lipsa de tratament medical adecvat pentru boala sa au constituit o încălcare a art. 3 din Conventie, care prevede următoarele:

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."

A. Asupra admisibilitătii

78. Guvernul a prezentat comentarii în detaliu asupra detentiei reclamantului dinainte de proces si asupra conditiilor de eliberare a sa la data de 30 mai 1997, inclusiv asupra asa-zisei utilizări a cătuselor pentru a-l imobiliza pe reclamant de patul său la Spitalul Bagdasar- Arseni. În măsura în care plângerea este înteleasă ca făcând referire la aceste aspecte, Curtea reaminteste că cererea de fată a fost depusă abia la data


de 25 mai 2004, adică după mai mult de 6 luni de la sfârsitul detentiei preventive.

79. În ceea ce priveste presupusa utilizare a cătuselor, reclamantul nu a făcut nici măcar în substantă o astfel de plângere la autoritătile locale. Simplul fapt că a mentionat în plângerea sa penală împotriva doctorilor care l-au tratat în perioada 1995-1996 că fusese „transportat sub escortă" la spitalul public nu îi dă ocazia Curtii să considere că reclamantul a permis autoritătilor române să solutioneze problema. Dacă s-ar fi argumentat că nu a avut la dispozitie nicio cale efectivă de plângere, regula celor 6 luni, pe care reclamantul nu a respectat-o, s-ar fi aplicat din nou [vezi, mutatis mutandis, Cauza Rosengren împotriva României (dec. partială), nr. 70.786/01, 27 aprilie 2004].

80. Rezultă că această parte a plângerii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 1 si 4 din Conventie.

81. Cu toate acestea, în măsura în care plângerea se referă la conditiile de încarcerare a sa începând cu luna martie 2004, Curtea observă că aceste afirmatii nu sunt vădit neîntemeiate în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De asemenea, observă că acest capăt de cerere nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

82. Guvernul sustine că reclamantul nu a dovedit „dincolo de orice îndoială rezonabilă" asa-zisa supunere a sa la rele tratamente. El a reamintit că reclamantul a fost examinat periodic de specialisti si a primit tratamentul adecvat astfel cum a fost prescris de doctori. Faptul că a trebuit din când în când să primească medicamente de la familia sa nu a constituit o maltratare. El a făcut trimitere la cauze precum Cara-Damiani împotriva Italiei [(dec), nr. 35.995/97, 28 martie 2000] si I.T. Împotriva României [ (dec), nr. 40.155/02, 24 noiembrie 2005].

83. Reclamantul a replicat că starea sa de sănătate, si anume incapacitatea sa de a-si controla intestinele, a produs un mediu foarte ostil în celulă, expunându-l încontinuu la batjocură din partea colegilor detinuti si culminând cu excluderea sa de la orice activitate socială. El a reamintit că, desi avea dreptul la conditii speciale si chiar la un asistent personal (vezi paragraful 42 de mai sus), el continua să împartă celula cu mai multi detinuti si nu si-a putut asigura un standard minim de igienă din cauza lipsei de apă caldă curentă sau a dusurilor. Mai mult, reclamantul sustine că nimeni nu s-a oferit să-l ajute să ajungă de la celula sa la utilitătile sanitare din penitenciar.

84. Curtea reaminteste că, desi art. 3 din Conventie nu poate fi interpretat ca unul care prevede o obligatie de a elibera detinutii pe motive medicale, el impune totusi o obligatie pentru stat de a proteja confortul fizic al persoanelor lipsite de libertate, de exemplu oferindu-le asistenta medicală necesară. Curtea a mai pus accent si pe dreptul tuturor prizonierilor la conditii de detentie compatibile cu demnitatea umană, astfel încât să garanteze că modalitatea si metoda de executare a măsurilor impuse nu-i supun la suferintă sau privatiune de o intensitate dincolo de nivelul inevitabil de suferintă inerent detentiei; în plus, pe lângă sănătatea prizonierilor, confortul lor trebuie asigurat în mod adecvat, avându-se în vedere cerintele practice de detentie (vezi cauzele Kudla împotriva Poloniei [MC], nr. 30.210/96, § 94, CEDO 2000-XI, si Mouisel împotriva Frantei, nr. 67.263/01, § 40, CEDO 2002-IX).

85. Revenind la faptele cauzei de fată, Curtea consideră că această plângere are două ramuri: îngrijirile medicale primite în închisoare si conditiile de detentie. Curtea le va analiza separat.

1. Îngrijirile medicale primite în închisoare

86. Probele supuse atentiei Curtii arată că reclamantul a fost examinat regulat de doctorii de la penitenciar si a fost trimis la spitale publice pentru examinări detaliate atunci când s-a

considerat necesar. Dimpotrivă, pretentiile reclamantului par nefondate în lumina fisei sale medicale, adusă ca probă în cauză de către Guvern si necontestată de reclamant.

87. Este adevărat că familia reclamantului i-a furnizat medicamente. Totusi, Curtea observă că s-a raportat că acest lucru a avut loc o singură dată, pe 6 august 2004, iar fisa medicală a reclamantului contine prescriptiile doctorilor în timpul detentiei sale, ceea ce dovedeste că autoritătile penitenciare au răspuns în general în mod adecvat necesitătilor sale de tratament medical.

88. Curtea nu poate specula asupra evolutiei sănătătii reclamantului în cazul în care aceste medicamente nu ar fi fost furnizate de familia sa. Totusi, trebuie observat că starea de sănătate generală a reclamantului nu pare să se fi deteriorat în închisoare din cauza lipsei de tratament medical.

89. În cele din urmă, Curtea reaminteste că, în ceea ce priveste întrebarea dacă o persoană grav bolnavă ar trebui să rămână lipsită de libertate, ea nu poate înlocui evaluarea situatiei de către instantele locale cu propria sa evaluare, în special atunci când autoritătile locale si-au îndeplinit în general obligatia de a proteja integritatea fizică a reclamantului, în particular prin furnizarea de îngrijiri medicale adecvate (ibid.).

90. În cauza de fată, instantele au refuzat să întrerupă executarea pedepsei pe baza concluziilor raportului medical din 2004, potrivit căruia reclamantul era capabil să suporte detentia, în anul 2006, reclamantul a pus capăt celei de-a doua examinări medicale al cărei scop era să evalueze posibilitatea eliberării sale din detentie.

Totusi, acest dosar nu cuprinde nicio dovadă că cererea de eliberare din închisoare pe motive medicale, depusă la instante, ar fi rămas ineficientă.

91. Prin urmare, având în vedere exclusiv îngrijirile medicale primite în închisoare, reclamantul nu a dovedit „dincolo de orice îndoială rezonabilă" că suferinta sa a atins nivelul minim de gravitate pentru a intra sub incidenta art. 3 [vezi Cauza Kudla, § 91 si I.T. (dec.)], ambele mentionate mai sus, si paragraful 95 din prezenta hotărâre, de mai jos).

2. Facilitătile adecvate în închisoare

92. Curtea consideră că, în ceea ce priveste conditiile asigurate reclamantului în închisoare, apare o problemă separată, tinându-se cont de necesitătile sale medicale. Afirmatiile reclamantului privind lipsa oricărui ajutor organizat din partea autoritătilor închisorii nu sunt contestate în niciun fel de Guvern. Mai mult, se pare că reclamantul nu a beneficiat în închisoare de un asistent personal, impus de starea sa de sănătate precară, fiind obligat să se bazeze pe colegii detinuti pentru cele mai elementare necesităti sanitare.

93. Este adevărat că, în astfel de cazuri, Curtea impune ca ingerinta să fie dovedită „dincolo de orice îndoială rezonabilă", având în vedere că o astfel de dovadă ar putea rezulta din coexistenta unor deductii suficient de puternice, clare si concordante sau din prezumtii de fapt incontestabile similare (vezi Cauza Irlanda împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 18 ianuarie 1978, seria A nr. 25, p. 64-65, § 161).

94. În cazul de fată, Curtea nu poate decât să observe că Guvernul, care a furnizat informatii foarte detaliate de la autoritătile penitenciare privind supravegherea medicală a reclamantului, nu a putut prezenta nicio informatie referitoare la facilitătile oferite reclamantului în detentie, inclusiv la problema unui asistent personal. Acest lucru îi permite Curtii să constate că reclamantului nu i-au fost oferite astfel de facilităti.

Astfel, Curtea reaminteste că starea de sănătate a reclamantului este gravă, că necesitătile sale medicale elementare sunt greu de asigurat si că are deficiente functionale severe. Desi autoritătile sunt constiente de aceste lucruri, el continuă să fie detinut într-un penitenciar obisnuit, împarte celula cu alte persoane, nu are dus sau apă caldă la dispozitie si nu este asistat în mod regulat pentru necesitătile sale. Starea sa precară de sănătate a dus la separare socială de restul populatiei din închisoare.

95. Mai mult, descrierea făcută de reclamant privind facilitătile închisorii, atât în adresele sale initiale trimise Curtii, cât si în observatiile sale ulterioare, în special suprapopularea, obligarea de a împărti patul cu alte persoane, saltelele deteriorate si utilitătile sanitare neadecvate nu sunt contestate de Guvern si sunt confirmate de rapoartele CPT asupra României. Conditiile nu satisfac standardele europene stabilite de CPT (vezi paragrafele 73-75 de mai sus).

Prin urmare, astfel cum scoate în evidentă CPT, efectul cumulat al suprapopulării în dormitoare de mare capacitate (si uneori chiar insalubre), regimul sărac al activitătilor si accesul neadecvat la utilitătile sanitare se pot dovedi a fi în detrimentul prizonierilor (vezi si, mutatis mutandis, Kalashnikov împotriva Rusiei, nr. 47.095/99, § 97, CEDO 2002-VI, si Kehayov împotriva Bulgariei, nr. 41.035/98, § 66, 18 ianuarie 2005).

96. În acest context, Curtea mai reaminteste si că nu exclude faptul că în situatii deosebit de grave ar putea fi luate măsuri umanitare (vezi, mutatis mutandis, Farbtuhs împotriva Letoniei, nr. 4.672/02, § 52, 2 decembrie 2004).

97. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Curtii să constate că [în cauză] conditiile din închisoare, în special suprapopularea si lipsa de acces la igienă si alte facilităti adecvate stării sale de sănătate, au cauzat reclamantului suferinte care au atins pragul tratamentului inuman si degradant care intră sub incidenta art. 3.

98. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 3 din Conventie în ceea ce priveste conditiile de detentie în care a fost tinut reclamantul.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie

A. Dreptul la un proces echitabil

99. Reclamantul s-a plâns, în temeiul art. 6 § 1 din Conventie, că nu a avut parte de un proces echitabil în fata instantelor interne. În mod special, el sustine că martorii au fost influentati de acuzare, că instantele au judecat cauza în lipsa sa si că nu a fost reprezentat întotdeauna de un avocat pe parcursul procesului si, în special, în timpul efectuării testului cu poligraful (vezi paragraful 36 de mai sus).

100. Partea relevantă a art. 6 prevede următoarele: „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instantă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa."

101. Guvernul sustine că hotărârile luate de instante în lipsa reclamantului nu au fost decisive pentru soarta reclamantului. Spre deosebire de Cauza IIisescu si Chiforec, mentionată mai sus, în care Curtea a constatat o încălcare a art. 6 din cauză că reclamantul nu a fost audiat de instantele interne care l-au condamnat, în cauza de fată reclamantul a fost audiat de două ori în fata instantei de fond.

102. Curtea observă încă de la început că în dosar nu există nicio dovadă care i-ar putea permite să ajungă la o concluzie în ceea ce priveste lipsa de reprezentare în timpul testului cu poligraful la care a fost supus reclamantul. Mai mult, niciuna dintre probele aflate la dosar nu indică faptul că ar fi făcut o astfel de plângere în fata instantelor interne. Totusi, chiar presupunând că reclamantul nu a fost reprezentat si că a epuizat căile de atac interne pentru această plângere, Curtea observă că hotărârea de condamnare fată de acesta nu s-a bazat exclusiv pe această probă. Prin urmare, desi regretabilă, o astfel de situatie nu este, în sine, suficientă pentru a constata încălcarea art. 6. Mai mult, nu este de datoria Curtii să speculeze asupra rezultatului pe care l-ar fi avut urmărirea penală dacă răspunsurile la testul cu poligraful nu ar fi fost luate în considerare de instantele interne.

103. În ceea ce priveste condamnarea reclamantului fără a fi fost audiat de instantele interne, atunci când legea natională permite ca un proces să se desfăsoare în pofida lipsei unei persoane „acuzate de o infractiune", persoana respectivă ar trebui să poată obtine de la o instantă care l-a audiat o nouă examinare a fondului acuzării (vezi cauzele Colozza împotriva Italiei, Hotărârea din 12 februarie 1985, seria A nr. 89, p. 15, § 29, si IIisescu si Chiforec, mentionată mai sus, § 34).

104. Curtea a stabilit deja că legislatia românească permite casarea unei hotărâri pronuntate fără ca acuzatul să fi fost prezent si interogat de instante (vezi paragraful 70 de mai sus).

105. In cazul de fată, Curtea observă, alături de Guvern, că reclamantul a fost audiat, în prezenta avocatului său ales, în fata instantei de fond si a instantelor superioare care au analizat pentru prima dată fondul cauzei (vezi paragrafele 8 si 9 de mai sus). Cu toate acestea, la rejudecare, fondul cauzei a fost reanalizat de instante cu acelasi nivel de competentă fără a-l audia pe reclamant. Este adevărat că, spre deosebire de cauzele Constantinescu împotriva României (nr. 28.871/95, § 19, CEDO 2000-VIII) si IIisescu si Chiforec (mentionate mai sus, § 15), în care instantele au refuzat să îi audieze pe reclamanti si/sau pe avocatii acestora, desi ei se aflau în sala de judecată, în cauza de fată, nici reclamantul si nici avocatii săi alesi (cu câteva exceptii) nu s-au prezentat la judecată.

106. Pe de altă parte, reclamantul nu a invocat, cel putin de o manieră generală, o încălcare a dreptului de a fi audiat personal în urma exercitării căilor de atac, care au fost formulate prin reprezentantul său ales. De asemenea, el nu a furnizat niciun argument care să îi permită Curtii să constate că o astfel de cale de atac nu ar fi putut fi eficientă în cazul său special (vezi Cauza IIisescu si Chiforec, mentionată mai sus, § 14).

107. Prin urmare, având în vedere că, potrivit art. 35 din Conventie, recursul unui reclamant trebuie să fie efectiv, adică recursul trebuie să fie disponibil si suficient pentru a permite reparatia încălcărilor pretinse (vezi, mutatis mutandis, Cauza Sakkopoulos împotriva Greciei, nr. 61.828/00, § 44, 15 ianuarie 2004), rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă conform art. 35 §§ 1 si 4 din Conventie din cauza neepuizării căilor de recurs interne.

108. În ceea ce priveste reprezentarea, Curtea observă încă de la început că reclamantul nu s-a plâns de lipsa de reprezentare efectivă la calea de atac formulată în fata Curtii Supreme de Justitie de către reprezentantul său în numele său.

109. Fără a tine cont de acest lucru si chiar presupunând că reclamantul a epuizat căile de recurs interne în această chestiune, Curtea consideră că această plângere este inadmisibilă din următoarele motive.

110. Prin urmare, ea observă, alături de Guvern, că de fiecare dată când instantele l-au audiat pe reclamant sau pe martori, avocatul său a fost prezent.

Cu toate acestea, la reexaminarea cauzei, desi avocatul reclamantului a fost prezent pe durata procesului pe fond, el nu a participat la procesul în apel. Mai mult, el nu a oferit o explicatie acceptabilă nici pentru absenta sa, nici pentru neasigurarea unei substituiri (vezi paragrafele 26, 39, 71 si 72 de mai sus), desi avea obligatia legală să o facă. Curtea Supremă de Justitie a acordat două amânări pentru a asigura reprezentarea reclamantului de către un avocat ales, dar fără rezultat.

În acest context, era rezonabil ca instantele să numească avocati din oficiu (vezi, a contrarie, Cauza Imbrioscia împotriva Elvetiei, Hotărârea din 24 noiembrie 1993, seria A nr. 275, § 38).


111. Pentru toate aceste motive, ea consideră că această cerere este vădit neîntemeiată si trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

B. Durata procedurii penale

112. Reclamantul s-a plâns de faptul că durata procedurii sale penale a fost incompatibilă cu cerinta de „termen rezonabil" stipulată de art. 6 § 1 din Conventie, care prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instantă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa."

113. Perioada ce trebuie luată în considerare a început abia la data de 20 iunie 1994, când România a ratificat Conventia. Totusi, în evaluarea caracterului rezonabil al timpului care s-a scurs de la data respectivă, trebuie luat în considerare stadiul procedurii la momentul respectiv. Asadar, la data ratificării, cauza se afla pe rolul instantei de fond, procedura penală fiind deja pe rol de un an.

Perioada respectivă s-a încheiat la data de 12 februarie 2004, când Curtea Supremă de Justitie a pronuntat decizia definitivă în cauză.

Timpul în care procesul a fost suspendat din cauza bolii reclamantului, în perioada 27 mai 1997-2 iunie 1999, nu va fi luată în considerare.

Astfel, procesul a durat 8 ani si 8 luni, din care 7 ani si 8 luni au fost după ratificarea Conventiei. În tot acest timp, cauza a fost judecată de 8 instante cu 3 niveluri de competentă.

1. Asupra admisibilitătii

114. Curtea observă că această cerere nu este vădit neîntemeiată în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Mai mult, observă că nu este afectată de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarată admisibilă.

2. Asupra fondului

115. Guvernul sustine că această cauză a fost de o complexitate deosebită din cauza infractiunii foarte grave comise si că autoritătile au întâmpinat dificultăti în strângerea dovezilor. Natura complexă a cauzei a fost confirmată, în opinia sa, de perioada de timp foarte lungă ce a fost necesară pentru finalizarea examinării psihiatrice obligatorii a reclamantului. În opinia sa, perioada în care procesul a fost suspendat nu ar trebui luată în considerare de Curte (vezi Cauza Lavents împotriva Letoniei, nr. 58.442/00, § 100, 28 noiembrie 2002). În final, Guvernul sustine că reclamantul si reprezentantul său au fost răspunzători pentru tergiversarea cauzei, deoarece au lipsit de la sedintele de judecată si acesta din urmă nu si-a desemnat înlocuitori, conform legii.

116. Curtea reiterează că rezonabilitatea duratei procesului trebuie evaluată tinându-se seama de circumstantele spetei si de următoarele criterii: complexitatea cazului si comportamentul reclamantului si al autoritătilor competente (vezi, printre multe altele, Cauza Pelissier si Sassi împotriva Frantei [MC], nr. 25.444/94, § 67, CEDOl999-II).

117. Curtea a constatat adesea încălcări ale art. 6 § 1 din Conventie în cauze care au ridicat probleme similare cu cea de fată (vezi Cauza Pelissier si Sassi, mentionată mai sus).

118. După ce a analizat toate elementele aflate în posesia sa, Curtea consideră că Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care să o determine să ajungă la o altă concluzie în cauza de fată.

119. În mod special, Curtea observă că instantelor le-au trebuit aproape 6 ani pentru a dispune evaluarea psihiatrică obligatorie a reclamantului. Ea nu acceptă argumentul Guvernului că această perioadă lungă a fost cauzată de complexitatea cazului, în măsura în care reclamantul a fost acuzat de omor deosebit de grav încă de la începutul procesului, iar obligatia de examinare psihiatrică în astfel de cazuri este stipulată direct prin lege.

120. De asemenea, Curtea mai reaminteste că, deoarece trimiterea cauzelor spre rejudecare este dispusă de obicei ca urmare a unor erori comise de instantele inferioare, repetarea acestor dispozitii în cadrul unuia si aceluiasi set de proceduri divulgă o deficientă serioasă a sistemului judiciar (vezi Cauza Wierciszewska împotriva Poloniei, nr. 41.431/98, § 46, 25 noiembrie 2003). Din cauza acestor trimiteri spre rejudecare, cauza a fost solutionată corect de instanta de fond abia la data de 10 iunie 2002, adică după 8 ani de la ratificarea Conventiei, din care timp de 6 ani instantele au fost în judecată continuă.

121. În fine, Curtea acordă o mare importantă mizei din cauza de fată pentru reclamant, care a fost acuzat de omor deosebit de grav.

122. Tinând seama de jurisprudenta sa în materie, Curtea consideră că, în spetă, durata procesului a fost excesivă si nu a respectat cerinta de „termen rezonabil".

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 § 1.

III. Alte pretinse încălcări ale Conventiei

123. Reclamantul se plânge si în baza art. 8 din Conventie în legătură cu detentia sa preventivă si sustine că ar fi fost împiedicat să îsi contacteze familia la momentul respectiv. În orice caz, Curtea observă că reclamantul a fost eliberat la data de 30 mai 1997, în timp ce prezenta cerere a fost depusă la data de 25 mai 2004. Presupunând că reclamantul nu a avut la dispozitie o cale de recurs efectivă pentru a se plânge de încălcările ce au avut loc în perioada de detentie dinainte de proces, data de începere a termenului de 6 luni stipulat de art. 35 § 1 din Conventie a fost data la care încălcarea a luat sfârsit, adică 30 mai 1997.

124. Rezultă că acest capăt de cerere a fost introdus tardiv si trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ 1 si 4 din Conventie.

125. În final, reclamantul consideră că modul în care autoritătile au instrumentat urmărirea penală si detentia sa a constituit o încălcare a art. 1,7, 13 si 14 din Conventie. Cu toate acestea, Curtea consideră că niciunul dintre elementele aflate la dosarul cauzei nu indică o încălcare a articolelor de mai sus si că reclamantul nu a furnizat nicio dovadă pentru a-si sustine cererea.

126. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit neîntemeiat si trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

IV. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

127. Articolul 41 din Conventie prevede următoarele: „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă."

A. Prejudiciu

128. Reclamantul a solicitat suma de 30.000 euro (EUR) cu titlu de daune materiale, si anume 10.000 EUR pentru încălcarea art. 3 si 20.000 EUR pentru încălcarea art. 6. De asemenea, el a solicitat 40.000 EUR cu titlu de daune morale, si anume 25.000 EUR pentru încălcarea art. 3 si 15.000 EUR pentru încălcarea art. 6.

129. Ulterior, el si-a revizuit pozitia si a solicitat numai 30.000 EUR cu titlu de daune morale, respectiv 10.000 EUR pentru încălcarea art. 3 si 20.000 EUR pentru încălcarea art. 6.

130. Guvernul i-a solicitat Curtii să constate că reclamantul si-a retras pretentiile de despăgubire pentru daune materiale si a considerat că, în lumina jurisprudentei Curtii, despăgubirea solicitată pentru daune morale este exagerată.


131. Curtea observă că reclamantul si-a limitat pretentiile pentru daune morale (vezi paragraful 129 de mai sus). Mai mult, ea acceptă că reclamantul a suferit o stare de deprimare si de frustrare din cauză că autoritătile statului au continuat să îl mentină în detentie fără a-i acorda facilitătile decente adecvate în închisoare si din cauza duratei excesive a procedurii penale împotriva sa. Statuând în echitate, Curtea îi acordă reclamantului suma de 6.500 EUR cu titlu de daune morale, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă.

B. Cheltuieli de judecată

132. Reclamantul a solicitat si rambursarea cheltuielilor de judecată suportate în fata Curtii, fără a specifica suma si fără a trimite vreun document justificativ.

133. Guvernul sustine că reclamantul nu si-a dovedit cheltuielile.

134. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. Reprezentantul reclamantului a primit 850 EUR pentru asistentă juridică de la Consiliul Europei. Deoarece nu s-au dovedit alte costuri, Curtea nu poate acorda nicio sumă în acest sens.

C. Dobânzi moratorii

135. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA

1. declară în unanimitate cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere referitoare la conditiile de detentie ulterioare lunii mai 2004 si durata procedurii penale si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste în unanimitate că nu a avut loc încălcarea art. 3 din Conventie în ceea ce priveste îngrijirile medicale acordate în închisoare;

3. hotărăste în unanimitate că a avut loc încălcarea art. 3 din Conventie în ceea ce priveste conditiile de detentie;

4. hotărăste cu 6 voturi la unu că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie (durata procedurii penale);

5. hotărăste cu 6 voturi la unu:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie, suma de 6.500 EUR (sase mii cinci sute euro) cu titlu de daune morale, la care se adaugă orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit;

b) ca această sumă să fie convertită în lei românesti noi, la cursul de schimb valabil la data plătii;

c) ca, începând de la expirarea termenului de 3 luni mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

6. respinge în unanimitate cererea de reparatie echitabilă în rest.

Întocmită în limba engleză, apoi comunicată în scris la data de 6 decembrie 2007, conform Regulii 77 §§ 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

 

Bostjan M. Zupancic,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier

 

În conformitate cu art. 45 § 2 din Conventie si cu Regula 74 § 2 din Regulamentul Curtii, opinia partial diferită a domnului E. Myjer este anexată la prezenta hotărâre.

B.M.Z.

S.Q.

 

Opinie partial diferită a judecătorului Myjer

 

Am votat împotriva constatării încălcării art. 6 (termen rezonabil).

Este adevărat că s-a scurs foarte mult timp de la dies a quo (20 iunie 1994, data la care România a ratificat Conventia) si dies ad quem (12 februarie 2004, când Curtea Supremă a pronuntat decizia definitivă în cauza de fată). La prima vedere, o perioadă atât de lungă pare a fi suficientă pentru a constata că autoritătile judiciare nationale nu au dat dovadă de diligenta necesară. Totusi, astfel cum pe bună dreptate Curtea a luat în considerare, în paragraful 113, timpul în care procesul a fost suspendat din cauza bolii reclamantului (mai mult de 2 ani) ar trebui scăzut din perioada respectivă. În opinia mea, au existat multe alte întârzieri ce pot fi atribuite bolii sau stării de sănătate precare a reclamantului si/sau lipsei sale de la sedintele de judecată sau faptului că avocatul său nu s-a prezentat la sedinte. Aceste întârzieri nu ar trebui reprosate Guvernului. Mai mult, cazul era complex si erau necesare multe sedinte de judecată pentru a audia martorii. Faptul că reclamantul a folosit toate posibilitătile legale pe care le avea la dispozitie pentru a ataca diferitele decizii si sentinte a contribuit, de asemenea, la prelungirea duratei totale a procedurii.

Pe scurt, faptul că o cauză a fost examinată de 8 instante cu 3 grade de competentă diferite justifică remarca făcută de majoritate în paragraful 120, si anume că acesta denotă o deficientă serioasă a sistemului judiciar. Totusi, în circumstantele speciale ale spetei, consider că această apreciere este prea dură si injustă.

Deoarece, în opinia mea, a avut loc încălcarea art. 3 numai în ceea ce priveste conditiile de detentie, în acelasi timp am votat împotriva despăgubirii acordate cu titlu de daune morale.


 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normei nr. 7/2010 privind ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat

 

În baza Notei de fundamentare nr. 398 din 17 mai 2010 a Directiei reglementare, prezentată în cadrul sedintei Consiliului din data de 28 mai 2010,

în temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005,

în baza Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea presedintelui, a vicepresedintelui si a celorlalti membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si a Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2010 privind numirea unui membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

având în vedere prevederile art. 29, 52, 53 si ale art. 54 lit. d) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Norma nr. 7/2010 privind ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre si norma mentionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia secretariat si directorul general asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

Mircea Oancea

 

Bucuresti, 28 mai 2010.

Nr. 9.

 

ANEXĂ

 

NORMA Nr. 7/2010

privind ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat

 

În temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005,

având în vedere prevederile art. 29, 52, 53 si ale art. 54 lit. d) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta normă stabileste modul de calcul, de raportare si de publicare a următorilor indicatori:

a) rata de rentabilitate a unui fond de pensii administrate privat;

b) rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat;

c) rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat;

d) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii administrate privat, din aceeasi categorie de risc.

Art. 2. - Prezenta normă se aplică de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat, denumiti în continuare administratori.

Art. 3. - (1) Termenii si expresiile utilizate în prezenta normă au semnificatiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare (Lege).

(2) De asemenea, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat reprezintă suma produselor dintre rata de rentabilitate anualizată a fiecărui fond de pensii si ponderea medie ajustată a fondului de pensii în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe o perioadă;

b) ponderea medie ajustată a unui fond de pensii administrat privat reprezintă ponderea medie calculată prin ajustare;

c) ajustarea ponderilor medii ale fondurilor de pensii administrate privat reprezintă limitarea ponderii medii a fiecărui fond la pragul de 20% si redistribuirea proportională a excedentului rezultat la celelalte fonduri de pensii aflate sub pragul de 20%.


 

CAPITOLUL II

Mecanismul de calcul al ratelor de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat

 

Art. 4. - Reprezentarea formulelor de calcul pentru determinarea ratelor de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat, prevăzute de lege, este următoarea:

a) rata de rentabilitate a unui fond de pensii administrat privat pe o perioadă reprezintă logaritm natural din raportul dintre valoarea unitătii de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei si valoarea unitătii de fond din ultima zi lucrătoare ce precedă perioada respectivă:

 

RRfx = ln [ (VUF)fxzt / (VUF)fxzo  ]

 

unde:

RRfx - rata de rentabilitate a fondului de pensii x;

(VUF)fxzt - valoarea unitătii fondului de pensii x în ultima zi lucrătoare a perioadei pentru care se efectuează calculul;

(VUF)fxzo - valoarea unitătii fondului de pensii xîn ultima zi lucrătoare ce precedă perioada de calcul;

b) rata de rentabilitate anualizată a unui fond de pensii administrat privat se determină prin împărtirea la 2 a ratei de rentabilitate a respectivului fond, măsurată pentru perioada ultimelor 24 de luni anterioare efectuării calculului:

 

RRafx  = RRfx  / 2

 

            c) randamentul zilnic al unui fond de pensii administrat privat reprezintă diferenta dintre valoarea unitătii de fond din ziua respectivă si valoarea unitătii de fond din ziua precedentă, totul raportat la valoarea unitătii de fond din ziua precedentă:

 

η fxz = [ (VUF)fxzy - (VUF)fxz(y-1) ] / (VUF)fxz(y-1)

 

unde:

η fxz = randamentul zilnic al fondului de pensii;

(VUF)fxzy = valoarea unitătii fondului x în ziua y;

(VUF)fxz(y-1) = valoarea unitătii fondului x în ziua y-1 (ziua precedentă zilei y);

d) ponderea zilnică a unui fond de pensii administrat privat reprezintă raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii si suma activelor nete ale tuturor fondurilor de pensii, calculată în ziua respectivă:

 

pfxz = (VUF)fxzy / Σni = 1 (VUF)fizy

 

unde:

pfxz = ponderea zilnică a fondului de pensii x în totalul fondurilor de pensii administrate privat;

(VUF)fxzy = valoarea activului net al fondului de pensii x în ziua y;

n = numărul total de fonduri de pensii administrate privat;

e) ponderea medie a unui fond de pensii administrat privat în totalul fondurilor de pensii administrate privat pe o perioadă reprezintă media aritmetică a ponderilor zilnice ale fondului de pensii pe perioada respectivă:

 

pfxm = [ Σti = 1 pfxzy ] / t

 

unde:

pfxm = ponderea medie a fondului x pe o anumită perioadă;

 pfxzy = ponderile zilnice ale fondului de pensii x în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe respectiva perioadă;

t - numărul de zile lucrătoare ale perioadei pentru care se efectuează calculul;

f) rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat reprezintă suma produselor dintre rata de rentabilitate anualizată a fiecărui fond de pensii si ponderea medie a fondului de pensii în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe o perioadă:

 

RRmp = Σni = 1 RfxRa * pfxm

 

unde:

RRmp = rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor, pe o perioadă;

RfxRa = rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii x pe o perioadă;

pfxm = ponderea medie a fondului de pensii x în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe o perioadă; n - numărul total de fonduri de pensii administrate privat;

g) ponderea medie a unui fond de pensii administrat privat care este sub pragul de 20%, prin ajustare, reprezintă produsul dintre ponderea medie a fondului raportată la suma ponderilor medii ale tuturor fondurilor de pensii aflate sub pragul de 20% si diferenta dintre unu si produsul dintre numărul de fonduri cu ponderea medie mai mare sau egală cu 20% si pragul stabilit de 20%:

 

Pfxmaj = [ pfxz / Σn1i = 1 pfxz<20% ] * [(1 – a * n2)]

 

unde:

Pfxmaj = ponderea medie ajustată a unui fond de pensii administrat privat;

pfxz  = ponderea medie a fondului de pensii x în totalul fondurilor de pensii administrate privat;

pfxz<20%  = ponderea medie a unui fond aflat sub pragul de 20%;

a = pragul stabilit de 20% ca valoare maximă a ponderii medii a unui fond;

n1 = numărul de fonduri a căror pondere medie este sub pragul de 20%;

n2 = numărul de fonduri a căror pondere medie este mai mare sau egală cu pragul de 20%;


h) rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat reprezintă suma produselor dintre rata de rentabilitate anualizată a fiecărui fond de pensii si ponderea medie ajustată a fondului de pensii în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe o perioadă:

 

RRmpaj = Σn1i RfxRa * Pfxmaj

 

unde:

RRmpaj  = rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor, pe o perioadă;

RfxRa = rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii x pe o perioadă;

Pfxmaj = ponderea medie ajustată a fondului de pensii x în totalul fondurilor de pensii administrate privat, pe o perioadă;

n = numărul total de fonduri de pensii administrate privat.

Art. 5. - Rata de rentabilitate minimă a fondurilor de pensii se calculează pentru fiecare categorie de risc, după cum urmează:

a) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor cu grad de risc ridicat reprezintă cea mai mică valoare dintre rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii în perioada respectivă, diminuată cu 5 puncte procentuale, si 40% din rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii, în perioada respectivă:

 

RRminR  = MIN [RRmpaj  - 0.05;0.4 * RRmpaj ]

 

unde:

RRminR  = rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii administrate privat, cu grad de risc ridicat;

RRmpaj  = rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat;

b) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor cu grad de risc mediu reprezintă cea mai mică valoare dintre rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii în perioada respectivă, diminuată cu 4 puncte procentuale, si 50% din rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii, în perioada respectivă:

 

RRminM  = MIN [RRmpaj  - 0.04;0.5 * RRmpaj ]

 

unde:

RRminM  = rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii administrate privat, cu grad de risc mediu;

RRmpaj  = rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat;

c) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor cu grad de risc scăzut reprezintă cea mai mică valoare dintre rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii în perioada respectivă, diminuată cu 3 puncte procentuale, si 60% din rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii, în perioada respectivă:

 

RRminS  = MIN [RRmpaj  - 0.03;0.6 * RRmpaj ]

 

unde:

RRminS  = rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii administrate privat, cu grad de risc scăzut;

RRmpaj = rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat.

Art. 6. - Pentru calculul ratei de rentabilitate minimă se foloseste rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii, măsurată pe o perioadă de 24 de luni.

Art. 7. - (1) Pentru calculul ratei medii ponderate ajustate de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat se folosesc ponderea medie ajustată a fiecărui fond în totalul fondurilor de pensii administrate privat, măsurată pe o perioadă de 24 de luni, precum si rata de rentabilitate anualizată a respectivului fond, măsurată pe aceeasi perioadă.

(2) În cazul în care, în urma procesului de ajustare, ponderea unui fond de pensii depăseste pragul de 20%, se reiterează calculul în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. c).

(3) În cazul în care în piată există 5 sau mai putin de 5 fonduri de pensii administrate privat, ponderile ajustate ale acestora, folosite în calculul ratei medii ponderate ajustate de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat, sunt egale si se calculează ca raport între unu si numărul de fonduri existente în piată.

 

CAPITOLUL III

Raportarea si publicarea ratelor de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat

 

Art. 8. - (1) Administratorul calculează si raportează trimestrial Comisiei rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii administrat privat, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru calendaristic, pentru perioada ultimelor 24 de luni anterioare datei efectuării calculului.

(2) Prima rată de rentabilitate anualizată se calculează si se raportează Comisiei la 30 iunie 2010 pentru perioada ultimelor 24 de luni anterioare datei de calcul si de raportare.

Art. 9. - Administratorul publică trimestrial pe pagina proprie de internet rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii administrat privat pe care îl administrează, în a patra zi lucrătoare de la încheierea trimestrului.

Art. 10. - Comisia atentionează administratorul în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea trimestrului în cazul în care rata de rentabilitate anualizată a fondului administrat de acesta se situează sub rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii administrate privat din acea categorie de risc.

Art. 11. - În cazul în care rata de rentabilitate anualizată a unui fond de pensii administrat privat este mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii, din aceeasi categorie de risc:

a) pentru două trimestre consecutive, Comisia aplică respectivului administrator procedura privind instituirea măsurii de supraveghere specială a administratorilor, prevăzută de cap. XI din Lege si de prevederile Normei nr. 20/2008 privind supravegherea specială a administratorilor fondurilor de pensii administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 36/2008;

b) pentru 4 trimestre consecutive, Comisia retrage autorizatia de administrare pentru fondul de pensii administrat privat a administratorului respectiv si aplică procedura privind administrarea specială, prevăzută de cap. XII din Lege si de prevederile Normei nr. 7/2009 privind administrarea specială a fondurilor de pensii administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 8/2009.

Art. 12. - (1) Fondul de pensii a cărui autorizatie a fost retrasă este luat în calculul ratei de rentabilitate minimă a categoriei de risc în care se încadra la data retragerii autorizatiei, până la trecerea a 24 de luni de la această dată.

(2) Rata de rentabilitate anualizată a fondului căruia i s-a retras autorizatia, folosită în calculul ratei medii ponderate ajustate, este ultima rată de rentabilitate anualizată a respectivului fond de pensii administrat privat, calculată de Comisie până la data retragerii autorizatiei.

Art. 13. - (1) Toate calculele din prezenta normă se efectuează prin trunchiere la 6 zecimale.

(2) Ratele de rentabilitate se publică pe pagina de internet a administratorului, la termenele prevăzute în prezenta normă, în formă procentuală cu 4 zecimale.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 14. - Termenele prevăzute de prezenta normă care expiră într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare se vor prelungi până la sfârsitul următoarei zile lucrătoare.

Art. 15. - Nerespectarea dispozitiilor cuprinse în prezenta normă se sanctionează în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, respectiv art. 16, art. 140 alin. (1), art. 141 alin. (1) lit. g), alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9) si (10) din Lege.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.