MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 411/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 411         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 21 iunie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 675 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Decizia nr. 678 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 680 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 682 din 18 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

455. - Ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncădin cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă

 

912. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Programului de schimburi în domeniile stiintei si tehnologiei, educatiei, culturii si sportului între Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, pentru anii 2010-2014, semnat la Luxemburg la 5 mai 2010

 

Program de schimburi în domeniile stiintei si tehnologiei, educatiei, culturii si sportului între Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2010-2014


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 675

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Froni" - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 13.118/212/2008 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 8.175D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 8.518D/2009 având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 din aceeasi lege, ridicată de Baczo Ferencz Andras în Dosarul nr. 1.803/337/2009 al Judecătoriei Zalău.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, fată de identitatea partială de obiect al cauzelor, pune în discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, observând identitatea partială de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 8.518D/2009 la Dosarul nr. 8.175D/2009, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, precizând că legiuitorul are competenta de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea de a-l exercita, astfel încât să fie respectat si interesul public.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 23 iunie 2009 si 8 decembrie 2009, pronuntate de Judecătoria Constanta - Sectia civilă în Dosarul nr. 13.118/212/2008 si de Judecătoria Zalău în Dosarul nr. 1.803/337/2009, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, respectiv a prevederilor art. 3 si art. 26 din aceeasi lege. Exceptiile au fost ridicate de Societatea Comercială „Froni" - S.R.L. din Constanta si, respectiv, Baczo Ferencz Andras, în cauze având ca obiect solutionarea unor litigii generate de nerespectarea prevederilor legii mentionate.

În motivările exceptiilor de neconstitutionalitate având un continut similar, se sustine în esentă că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât creează bariere în activitatea societătilor comerciale, prin impunerea obligatiei de a obtine avize neconforme cu obiectul lor de activitate. Se arată că prevederile de lege ce formează obiect al exceptiei fac imposibilă exercitarea dreptului de proprietate si oferă autoritătilor locale posibilitatea „de a restrictiona nepermis de mult momentul si modalitatea în care titularul dreptului de proprietate are dreptul de a-si edifica o constructie".

Judecătoria Constanta - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, având în vedere că obligatia persoanelor fizice si juridice de a obtine autorizatie de constructie sau de demolare nu este de natură să înfrângă drepturile si libertătile consacrate prin textele constitutionale invocate.

Judecătoria Zalău apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate, precizând că textele de lege criticate nu reprezintă altceva decât o reglementare a continutului si limitelor dreptului de proprietate, ceea ce este în conformitate cu prevederile Constitutiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3 si art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008, si prin Legea nr. 261/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 16 iulie 2009. Textele criticate au, în prezent, următorul continut: „- Art. 3: (1) Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementărilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevăzute la art. 11;

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la constructii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelasi imobil - teren si/sau constructii, la constructii amplasate în zone de protectie a monumentelor si în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate;

c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind căile de comunicatie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, retelele si dotările tehnico-edilitare, bransamente si racorduri la retele de utilităti, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătătiri funciare, lucrările de instalatii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităti de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;

d) împrejmuiri si mobilier urban, amenajări de spatii verzi, parcuri, locuri de joacă si agrement, piete si alte lucrări de amenajare a spatiilor publice;

e) lucrări de foraje si excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatărilor de cariere si balastiere, a sondelor de gaze si petrol, precum si a altor exploatări de suprafată, subterane sau subacvatice;

f) lucrări, amenajări si constructii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în conditiile prevăzute la art. 7 alin. (1) si (13);

g) organizarea de tabere de corturi, căsute sau de rulote; h) lucrări de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine si pergole situate pe căile si spatiile publice, anexe gospodăresti, precum si anexele gospodăresti ale exploatatiilor agricole situate în extravilan;

i) cimitire - noi si extinderi.

(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de constructii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) si h), autorizatia de construire se emite în baza documentatiilor tehnice - D.T. cu continut simplificat în raport cu continutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1."

- Art. 26: „(1) Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii, să fie considerate infractiuni:

a) executarea sau desfiintarea, totală ori partială, fără autorizatie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de către investitor si executant;

b) executarea sau desfiintarea, cu nerespectarea prevederilor autorizatiei si a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu exceptia celor prevăzute la lit. b), precum si continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizatii de construire în situatiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor si executant;

c) aprobarea furnizării de utilităti urbane, ca urmare a executării de lucrări de bransamente si racorduri la retele pentru constructii noi neautorizate;

d) mentinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizatie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri fată de cele prevăzute în autorizatie a constructiilor, lucrărilor si amenajărilor cu caracter provizoriu;

e) neaducerea terenului la starea initială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum si nerealizarea lucrărilor de curătare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului si/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata executiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;

f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor si a actelor solicitate;

g) neanuntarea datei începerii lucrărilor de constructii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8);

h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum si emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu contin lista cuprinzând avizele si acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investitii, sau eliberarea acestora conditionat de elaborarea prealabilă a unei documentatii de urbanism sau a oricăror documentatii tehnice de definire a scopului solicitării, cu depăsirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori conditionarea furnizării informatiilor de interes public prevăzute la art 6 alin. (1);

h1) neemiterea autorizatiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);

i) emiterea de autorizatii de construire/desfiintare:

- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizatia de construire/desfiintare;

- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;

- în baza unor documentatii incomplete sau elaborate în neconcordantă cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de constructii, care nu contin avizele si acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;

- în lipsa expertizei tehnice privind punerea în sigurantă a întregii constructii, în cazul lucrărilor de consolidare;

- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;

j) neorganizarea si neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea si executarea lucrărilor de constructii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si al primăriilor, în unitătile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) si (4), precum si neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Constructii, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3);

k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Constructii la controlul anterior;

l) refuzul nejustificat sau obstructionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);

(2) Contraventiile prevăzute la alin. (1), săvârsite de persoanele fizice sau juridice, se sanctionează cu amendă după cum urmează:

- de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);

- de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);

- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) si e);


- de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), hi) si i);

- de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) si k);

- de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. I);

- de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).

(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.

(4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicată si reprezentantului persoanei juridice.

(5) Sanctiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) si i) se aplică functionarilor publici responsabili de verificarea documentatiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire sau de desfiintare, precum si semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.

(6) În conditiile prezentei legi nu se aplică sanctiunea avertisment."

În opinia autorilor exceptiei, textele de lege criticate contravin următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 care consacră libertatea economică, art. 53 care dispune cu privire la posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 56 referitor la contributiile financiare, art. 57 care impune exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si a libertătilor si art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) privind economia României si obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 150 din 22 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2007, Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005, sau Decizia nr. 694 din 20 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 2 februarie 2006, s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate, din perspectiva unor critici asemănătoare si prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constitutionalitatea acestora, pentru motivele retinute în considerentele deciziilor amintite. Întrucât în prezentele cauze conexate nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată prin acele decizii îsi mentine valabilitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Froni" - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 13.118/212/2008 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă si de Baczo Ferencz Andras în Dosarul nr. 1.803/337/2009 al Judecătoriei Zalău.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 678

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8 si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială „Romcom International" - S.R.L. în Dosarul nr. 12.596/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă, si care formează obiectul Dosarului nr. 8.219 D/2009 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că partea Societatea Comercială „Rudbin Grup" - S.R.L. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.


Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 8.264D/2009, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8 alin. (1) si (2) si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială „Mib Prodcom" - S.R.L. În Dosarul nr. 17.172/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 8.219 D/2009 si nr. 8.264 D/2009, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 8.264 D/2009 la Dosarul nr. 8.219 D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 23 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 12.596/4/2009, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Romcom International" - S.R.L.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 17.172/211/2009, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8 alin. (1) si (2) si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială „Mib Prodcom" - S.R.L.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că posibilitatea solutionării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse si a explicatiilor date de părti împiedică exercitarea dreptului la apărare si asigurarea unui proces echitabil, iar emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar si executarea acestuia încalcă reglementarea constitutională a dreptului la proprietate. Se mai arată că expresia „lămuriri si explicatii" continută de art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 este neclară si „susceptibilă de îngrădirea dreptului la apărare". Cu privire la art. 8 din acelasi act normativ, se mai arată că încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare si dreptul de proprietate, deoarece prevede o singură cale de atac, determinând o situatie de inegalitate între debitorul din procedura somatiei de plată si pârâtul din procesele comerciale de drept comun. În plus, acest text legal nu indică probele ce pot fi administrate, iar prin dispozitiile alin. (5) instituie o adevărată dictatură a creditorilor si permite exercitarea de către acestia a abuzului de drept. Cu privire la art. 10 din acelasi act normativ, se arată că încalcă dispozitiile art. 24 alin. (1) si art. 126 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu exclude posibilitatea formulării contestatiei la executare alternativ, simultan sau ulterior cererii de anulare.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că exceptia invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Până la data întocmirii prezentului raport, presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8 si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins:

- „Art. 1. - (1) Procedura somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii.

(2) Suma ce reprezintă obligatia prevăzută la alin. (1), precum si dobânzile, majorările sau penalitătile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflatiei aplicabilă la data plătii efective.";

- Art. 4 alin. (2): „în toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru întelegerea părtilor asupra modalitătilor de plată.";

- Art. 6 alin. (1), (2) si (4): „(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.;

(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1), constată că pretentiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanta care va contine somatia de plată către debitor, precum si termenul de plată.[...];

(4) Ordonanta se va înmâna părtii prezente sau se va comunica fiecărei părti de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.";

- „Art. 8. - (1) Împotriva ordonantei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.

(3) Abrogat.

(4) Dacă instanta învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanta, pronuntând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.

(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă.";


- „Art. 10. - (1) Cel interesat poate face contestatie la executare, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă.

(2) Prin contestatia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului."

În opinia autorilor exceptiei, prevederile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1), potrivit căruia „Dreptul la apărare este garantat", art. 44 alin. (1), potrivit căruia dreptul de proprietate si creantele asupra statului sunt garantate, continutul si limitele acestora fiind stabilite prin lege, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertăti, art. 126 alin. (2) potrivit cărora competenta instantelor de judecată si procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege si art. 136 privind proprietatea din Legea fundamentală. Se invocă si dispozitiile art. 20 din Constitutie, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa cu privire la constitutionalitatea acelorasi dispozitii din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si cu o motivare asemănătoare celor din prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Decizia nr. 244 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 116 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 20 martie 2006, Decizia nr. 269 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 173 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 18 iunie 2003, sau Decizia nr. 198 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 19 iunie 2003, prin care, pentru considerentele acolo retinute, Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4), art. 8 si art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială „Romcom International" - S.R.L. în Dosarul nr. 12.596/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti si de Societatea Comercială „Mib Prodcom" - S.R.L. În Dosarul nr. 17.172/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 680

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Elena Palici în Dosarul nr. 1.130/220/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 3 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.130/220/2008, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Elena Palici.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că modul de reglementare a procedurii de solutionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contraventie încalcă prezumtia de nevinovătie, deoarece organul constatator este liber să constate contraventiile, să stabilească vinovătia si să aplice sanctiunile, fiind scutit apoi de orice sarcină a probării acuzatiilor si sanctiunilor îndreptate împotriva contravenientului. Prin urmare, „în virtutea aplicării prezumtiei de nevinovătie, se impune ca autoritatea emitentă a actului constatator al contraventiei să facă dovada temeiniciei celor constatate în cuprinsul acestuia", întrucât, dacă actul de sanctionare nu este sustinut de nicio probă, iar făptuitorul nu a recunoscut săvârsirea faptei, simpla constatare a agentului constatator, reprezentând cuvântul său împotriva cuvântului persoanei supuse represiunii este insuficientă pentru aplicarea sanctiunii, în caz contrar producându-se riscul condamnării statului pentru neconventionalitatea procedurii judiciare contraventionale. Se invocă si hotărârea pronuntată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel împotriva României.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,

precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare. Textele legale criticate alcătuiesc Capitolul IV al ordonantei - Căi de atac si reglementează procedura plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale.

Se sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 23 alin. (11), precum si cele ale art. 20, cu raportare la art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii dispozitiilor din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 care reglementează procedura de contestare a procesului-verbal de contraventie, în raport de dispozitiile constitutionale care reglementează prezumtia de nevinovătie si fată de critici similare. Prin numeroase decizii (de exemplu, Decizia nr. 961 din 25 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 30 octombrie 2008, Decizia nr. 259 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, si Decizia nr. 621 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 29 august 2007), Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea acestei jurisprudente, considerentele care o fundamentează sunt valabile si în prezenta cauză.

Curtea constată, totodată, că sunt incidente în cauză, având în vedere esenta criticilor autoarei exceptiei, si considerentele care au fundamentat Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, prin care a statuat că „procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului, [... ] instantele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine răsturnarea sarcinii probei."


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31-36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Elena Palici în Dosarul nr. 1.130/220/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 682

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Sorin Sabău în Dosarul nr. 329/289/2009 al Judecătoriei Reghin.

La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei, care solicită admiterea exceptiei astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstitutionalitate invocate în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 26 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 329/289/2009, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Sorin Sabău, într-o cauză având ca obiect contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional prin aceea că instanta de executare, primind apărările de fond formulate împotriva titlului executoriu irevocabil, rejudecă pricina, ceea ce determină încălcarea autoritătii instantei care a emis titlul. Pe de altă parte, „debitorul, invocând apărări de fond împotriva unui titlu executoriu revocabil care emană de la o instantă superioară în grad, si a cărui obiect are o valoare peste valoarea prevăzută de competenta după materie, instanta de executare nu are autonomia procedurilor si a actelor emise, aici intervenind practic rejudecarea fondului, asupra căruia este competentă, după materie, a se pronunta, instanta de rang superior care a emis titlul." Se mai arată că „a judeca contestatia la executare silită instituită prin prisma dispozitiilor art. 10 alin. (2) din legea mentionată, pe argumentele deduse din ierarhia de drept a instantelor sau a competentelor materiale si functionale, este o concluzie nelegală, ce poate echivala cu denegarea de dreptate, ceea ce determină (...) încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil".

Judecătoria Reghin apreciază că exceptia invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: „Prin contestatia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 126 alin. (2) si (6) privind instantele judecătoresti, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Se invocă, totodată, Directiva nr. 35/2000 a Parlamentului European si a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii plătilor în tranzactiile comerciale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, prin raportare la textele din Constitutie invocate si în prezenta cauză si fată de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 361 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 19 martie 2003, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 ar încălca dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Curtea a retinut cu acel prilej că „teza întâi a art. 10 alin. (2) permite debitorului invocarea, prin contestatia la executare, si a unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, iar teza a doua a aceluiasi alineat exceptează de la exercitiul acestui drept debitorul care a formulat o cerere în anulare împotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului. Conform prevederilor art. 8 din aceeasi ordonantă, împotriva ordonantei cu somatia de plată, emisă de judecător, debitorul poate formula cerere în anulare la instanta competentă pentru judecarea cauzei în primă instantă, care va putea anula ordonanta, situatie în care, la cererea creditorului, se va proceda la judecarea în fond a cauzei, în conditiile dreptului comun. Din continutul acestor dispozitii legale nu rezultă nicio îngrădire a accesului liber la justitie pentru niciuna dintre părtile litigante. Debitorul nemultumit de ordonanta cu somatia de plată poate formula o cerere în anulare la instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă. El poate, de asemenea, formula contestatie la executare împotriva titlului executoriu, în cadrul căreia are dreptul să invoce si apărări de fond, dacă nu si-a exercitat dreptul de a formula cerere în anulare împotriva ordonantei cu somatia de plată. Exceptia prevăzută în art. 10 alin. (2) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 este justificată, întrucât aceasta are în vedere situatia în care, în lipsa cererii în anulare, debitorul nu a putut invoca apărările de fond."

În acelasi sens, referindu-se la specificul căilor de atac reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Curtea a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 895 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007, că reglementarea acestora nu relevă niciun aspect de neconstitutionalitate. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptătit ca, în considerarea anumitor particularităti, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept comun, o asemenea concluzie rezultând, de altfel, si din redactarea adoptată de legiuitorul constitutional, potrivit căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenta exclusivă a legiuitorului ordinar, care, potrivit atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste competenta si procedura de judecată, evident, cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispozitii constitutionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte în jurisprudenta sa în materie sunt valabile si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste critica formulată în raport de Directiva nr. 35/2000 a Parlamentului European si a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii plătilor în tranzactiile comerciale, aceasta nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de interpretare si aplicare a legii, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Sorin Sabău în Dosarul nr. 329/289/2009 al Judecătoriei Reghin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

 

ORDIN

pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă

 

Având în vedere:

- art. 51 alin. (2) din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006;

- art. 36 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006;

- art. 3 alin. (1) lit. Ce) din Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.377/2009, cu modificările ulterioare,

în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei si protectiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste modul de constituire a comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, denumite în continuare comisii de abilitare si avizare teritoriale.

Art. 2. - Comisiile de abilitare si avizare teritoriale au următoarea componentă:

- reprezentantul conducerii din cadrul inspectoratului teritorial de muncă - presedinte;

- reprezentantul nominalizat al comisiei de autorizare judeteană sau a municipiului Bucuresti, înfiintată de Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor;

- reprezentantul teritorial al asigurătorului pentru accidente de muncă si boli profesionale.

Art. 3. - (1) În prima sedintă, comisiile de abilitare si avizare teritoriale au obligatia de a elabora si de a aproba regulamentul de functionare propriu, elaborat pe baza regulamentului-cadru prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Comisiile de abilitare si avizare teritoriale întocmesc, la fiecare întrunire, un raport al sedintei, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 2, si îl transmit la Inspectia Muncii în format electronic, în termen de 5 zile de la data întrunirii.

Art. 4. - (1) Secretariatul comisiei de abilitare si avizare teritoriale este asigurat de personal din cadrul inspectoratului teritorial de muncă.

(2) Secretariatul comisiei de abilitare si avizare teritoriale este numit prin decizie de reprezentatul conducerii inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 5. - Secretariatul comisiei de abilitare si avizare teritoriale are următoarele limite de competentă:

1. tine evidenta solicitantilor care depun dosare de abilitare si/sau avizare;

2. analizează dacă dosarele sunt complete, conform prevederilor art. 37, respectiv art. 187 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006;

3. restituie prin postă, cu confirmare de primire, dosarele incomplete si/sau respinse de comisie, însotite de motivatia restituirii, conform legii;

4. propune membrilor comisiei data întrunirii pentru analiza solicitărilor;

5. afisează la sediul inspectoratului teritorial de muncă, cu cel putin o lună de zile înainte, data întrunirii comisiei;

6. emite certificatele de abilitare si/sau avizele, conform deciziilor luate de comisie, potrivit prevederilor prezentului ordin;

7. transmite, în termenele si conditiile prevăzute la art. 39, respectiv la art. 188 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, certificatele de abilitare si/sau avizele emise de comisie;

8. participă la întrunirile comisiei si întocmeste procesul-verbal de sedintă;

9. răspunde pentru corectitudinea întocmirii documentelor si pentru gestionarea acestora.

Art. 6. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 754/2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 31 octombrie 2006, cu modificările ulterioare.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

 

Bucuresti, 14 iunie 2010.

Nr. 455.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT-CADRU

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileste componenta si regulile generale după care functionează Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, denumită în continuare comisia de abilitare si avizare teritorială, constituită în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006.

Art. 2. - Componenta comisiei de abilitare si avizare teritoriale este următoarea:

 

Functia

Numele si prenumele

Institutia

Presedinte

 

Inspectoratul teritorial de muncă

Membri

 

Comisia de autorizare judeteană sau a municipiului Bucuresti, înfiintată de Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor

 

 

Casa judeteană de pensii si asigurări sociale - structura asigurătorului

Secretar

 

Inspectoratul teritorial de muncă

 

Art. 3. - Presedintele comisiei de abilitare si avizare teritoriale este reprezentantul conducerii din cadrul inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 4. -Secretarul comisiei de abilitare si avizare teritoriale este numit prin decizie a reprezentantului conducerii inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 5. - (1) Comisia de abilitare si avizare teritorială îsi desfăsoară lucrările numai în prezenta tuturor membrilor.

(2) Deciziile comisiei de abilitare si avizare teritoriale se iau prin vot majoritar. Deciziile acesteia sunt puse în aplicare de către presedinte.

(3) Presedintele comisiei are drept de vot.

(4) Secretarul comisiei nu are drept de vot.

Art. 6. - (1) Comisia de abilitare si avizare teritorială se întruneste ori de câte ori este solicitată, dar nu mai putin de o dată pe trimestru, data întrunirii fiind convenită prin acord între membri si presedinte.

(2) Data întrunirii se afisează la sediul inspectoratelor teritoriale de muncă, precum si pe pagina de internet a acestora.

(3) Secretarul comisiei participă la întruniri.

Art. 7. - (1) Lucrările comisiei de abilitare si avizare teritoriale vor fi consemnate într-un proces-verbal de sedintă, în care se va preciza votul acordat de fiecare membru.

(2) Procesul-verbal de sedintă este întocmit de secretar.

Art. 8. - Presedintele comisiei de abilitare si avizare teritoriale are următoarele atributii:

a) asigură conducerea comisiei în intervalul dintre sedinte;

b) convoacă sedintele comisiei si propune ordinea de zi;

c) conduce sedintele comisiei si moderează discutiile, dând cuvântul participantilor în ordinea înscrierilor, sintetizează si supune la vot hotărârile, comunicând rezultatele votului;

d) răspunde de îndeplinirea hotărârilor luate de plenul comisiei si dispune luarea măsurilor necesare în acest sens de către secretar;

e) poate dispune controlul activitătii secretarului;

f) îndeplineste orice alte atributii stabilite în sarcina sa de plenul comisiei.

Art. 9. - Presedintele semnează certificatele de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, avizele/deciziile de respingere a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă emise ca urmare a hotărârilor comisiei de abilitare si avizare teritoriale, rapoartele si hotărârile comisiei pentru reglementarea unor măsuri cu caracter administrativ, precum si alte documente rezultate din exercitarea atributiilor sale.

Art. 10. - (1) Lista serviciilor externe de prevenire si protectie abilitate, precum si lista solicitantilor care au obtinut avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă se vor transmite la Inspectia Muncii în format electronic, pentru crearea unei baze de date la nivel national.

(2) Listele prevăzute la alin. (1) vor fi publicate pe pagina de internet a Inspectiei Muncii.

 

ANEXA Nr. 2

 

Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă

 

RAPORT

 

În sedinta din data...............au fost supuse analizei dosarele următoarelor persoane, prin care se solicită:

A. abilitarea ca serviciu extern de prevenire si protectie:

1..........................................................

2..........................................................

3..........................................................

4..........................................................

5..........................................................

            În urma analizei, membrii comisiei au decis:

 

1. emiterea certificatelor de abilitare pentru următorii titulari:

 

Nr. crt.

Titularul, adresa, CUI, nr. de înregistrare în registrul comertului

Certificatul de abilitare nr./data

Personalul din cadrul serviciului extern


 

 

 

Numele si prenumele

Codul numeric personal

Functia

Nivelul de pregătire

Cursul/furnizorul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            2. respingerea solicitării de abilitare pentru:

 

Nr. crt.

Titularul, adresa, CUI, nr. de înregistrare în registrul comertului

Motivul

 

 

 

 

B. avizarea documentatiei cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitătii si sănătătii în muncă realizate:

1. .........................................................

2..........................................................

3..........................................................

4..........................................................

5..........................................................

În urma analizei, membrii comisiei au decis:

 

1. emiterea avizelor pentru următoarele documentatii:

 

Nr. crt.

Titularul, adresa, CUI, nr. de înregistrare în registrul comertului

Avizul nr./data

Tipul documentatiei

Titlul documentatiei

 

 

 

 

 

 

            2. emiterea următoarelor decizii de respingere:

 

Nr. crt.

Titularul, adresa, CUI, nr. de înregistrare în registrul comertului

Decizia nr./data

Tipul documentatiei

Titlul documentatiei

Motivul

 

 

 

 

 

 

 

Presedinte,

.............................................

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Programului de schimburi în domeniile stiintei si tehnologiei, educatiei, culturii si sportului între Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, pentru anii 2010-2014, semnat la Luxemburg la 5 mai 2010

 

În baza art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare la data semnării, în conformitate cu prevederile sale, în temeiul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Programul de schimburi în domeniile stiintei si tehnologiei, educatiei, culturii si sportului între Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2010-2014, semnat la Luxemburg la 5 mai 2010.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucuresti, 8 iunie 2010.

Nr. 912.

 

PROGRAM DE SCHIMBURI

în domeniile stiintei si tehnologiei, educatiei, culturii si sportului între Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru anii 2010-2014

 

Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, denumite în continuare părti,

animate de dorinta reciprocă de a dezvolta schimburile dintre cele două state, în spiritul acordurilor internationale la care subscriu si de dorinta de a favoriza întărirea legăturilor create prin stabilirea relatiilor diplomatice la data de 5 decembrie 1910 si convinse că această cooperare va contribui la întărirea prieteniei traditionale care uneste România si Luxemburgul,

în conformitate cu art. 11 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind cooperarea în domeniile culturii, învătământului, stiintei si sportului, semnat la Bucuresti la 25 aprilie 1994, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/1994,

au convenit asupra Programului de schimburi pentru anii 2010-2014, după cum urmează:

 

            I. Stiintă si tehnologie

 

ARTICOLUL 1

 

În baza avantajului reciproc, părtile vor sprijini dezvoltarea cooperării în domeniul stiintei si tehnologiei între universităti, institutii, organizatii, departamente si unităti de cercetare. In acest scop, cooperarea va putea lua următoarele forme:

- proiecte comune de cercetare si dezvoltare în domenii de interes reciproc;

- schimb de oameni de stiintă, cercetători, specialisti, personal tehnic si alti experti implicati în realizarea proiectelor comune de cercetare si dezvoltare;

- schimb de informatii si publicatii stiintifice si tehnologice;

- participarea la conferinte stiintifice, simpozioane, seminare, cursuri, expozitii si alte manifestări stiintifice;

- alte forme de cooperare stiintifică si tehnologică convenite de comun acord.

Partenerii potentiali ai părtii luxemburgheze pentru această cooperare sunt: Universitatea din Luxemburg (www.uni.lu), Centrul Public de Cercetare Gabriel Lippmann (www.lipmann.lu), Centrul Public de Cercetare Henri Tudor (www.tudor.lu), Centrul Public de Cercetare a Sănătătii din Luxemburg (www.crp-sante.lu), Muzeul National de Istorie Naturală (www.nnhn.lu), CEPS/INSTEAD (Centrul de studii al populatiilor, sărăciei si politicilor socioeconomice) si Fondul National al Cercetării din Luxemburg (www.fnr. Iu).

 

ARTICOLUL 2

 

            Părtile vor efectua schimburi de specialisti si de informatii în toate domeniile stiintifice si tehnice de interes reciproc, conform legislatiei în vigoare din ambele state.

 

            II. Educatie

 

ARTICOLUL 3

 

            Autoritătile din domeniul educatiei ale celor două părti se vor informa reciproc asupra evolutiilor si reformelor în materie de legislatie în domeniul învătământului primar, secundar si universitar. În acest scop si la cerere, cele două părti vor face schimb de texte legislative si de alte acte normative, de informatii si de documentatie specifică în domeniul pedagogic, în special în ceea ce priveste predarea limbilor străine.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile vor efectua anual un schimb de 2 specialisti în domeniul stiintelor educatiei pentru un stagiu de studiu de maximum 5 zile de persoană.

Stagiile se vor putea referi în mod special la următoarele domenii:

- formarea profesională,

- predarea limbilor străine, în general, si a limbii franceze, în special;

- formarea continuă a adultilor;

- formarea artistică, pedagogia artei si managementul artei;

- sisteme de informare în domeniile stiintifice si pedagogice;

- biblioteci scolare.

 

ARTICOLUL 5

 

            Părtile vor face schimb de informatii cu privire la organizarea de reuniuni, congrese si simpozioane internationale în statele lor si vor sprijini participarea la aceste manifestări a expertilor din statul celeilalte părti.

 

ARTICOLUL 6

 

            Părtile vor proceda la schimburi de experientă în domeniul învătământului si al scolarizării elevilor cu nevoi speciale si vor examina posibilitătile de dezvoltare a unei cooperări bilaterale, în special în domeniul integrării profesionale a acestora.

 

ARTICOLUL 7

 

            Părtile vor încuraja schimburile directe între unităti scolare, în cadrul actiunilor Programului european de învătare pe tot parcursul vietii.

 

ARTICOLUL 8

 

            Părtile vor încuraja contactele directe, de exemplu prin încheierea de conventii, între institutiile de învătământ superior, astfel încât să dezvolte cooperarea dintre acestea si să crească mobilitatea profesorilor si studentilor, sprijinindu-se pe actiunile Programului european de învătare pe tot parcursul vietii.

 

ARTICOLUL 9

 

9.1. - Pe toată durata valabilitătii prezentului program, părtile îsi vor acorda reciproc, anual, două burse pentru stagii de perfectionare cu durata de o lună pentru doctoranzi. Aceste stagii vor putea fi împărtite în perioade mai scurte.

9.2. - Pe durata valabilitătii prezentului program, partea luxemburgheză îsi propune să primească:

- un student, timp de două semestre, care efectuează studii de licentă în specializarea Gestiune la Facultatea de Drept, Economie si Finante a Universitătii din Luxemburg;

- un student, timp de unul până la două semestre, care efectuează studii de masterat în specializarea Drept european la Facultatea de Drept, Economie si Finante a Universitătii din Luxemburg.

Atribuirea unei burse este supusă conditiilor impuse studentilor de către institutiile respective. Toate informatiile practice pot fi obtinute direct de pe pagina web a Universitătii din Luxemburg (www.uni.lu).

În cadrul acestui tip de sejur de studii sau de cercetare, partea luxemburgheză va oferi în plus posibilitatea a două burse de 6 săptămâni pentru cursuri de perfectionare la Institutul National de Limbi din Luxemburg (INL), în functie de cursurile, resursele umane si de infrastructură disponibile la INL (www.insl.lu).

Partea română îsi propune să primească 2 studenti, timp de două semestre, pentru specializări incluse în filierele francofone ale institutiilor românesti de învătământ superior. Portalul


Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului (www.edu.ro) oferă informatii asupra posibilitătilor existente.

9.3. - Cele două părti îsi vor acorda reciproc burse în vederea participării la cursuri de vară:

- partea luxemburgheză va acorda, pe perioada valabilitătii prezentului program, două burse pentru atelierele creative din cadrul Cercului European pentru Difuzarea Artelor (www.summerakademie.lu);

- partea luxemburgheză va acorda, pe perioada valabilitătii prezentului program, 6 burse pentru cursuri de perfectionare muzicală organizate de Conservatorul din Luxemburg si de Forumul international pentru flaut si pian de la Diekirch;

- partea română va acorda două burse pentru cursuri de vară de limbă si civilizatie românească (www.edu.ro).

 

            III. Cultură

 

ARTICOLUL 10

 

10.1. - Bazându-se pe relatiile istorice dintre România si Marele Ducat de Luxemburg si pe interesul reciproc pentru culturile lor, părtile îsi propun să aprofundeze legăturile culturale care le unesc. Ele se felicită pentru succesul manifestării „Sibiu si Luxemburg si Marea Regiune - capitale culturale europene 2007", succes recunoscut de autoritătile europene.

10.2. - Părtile doresc să dezvolte legăturile care s-au creat sau consolidat cu această ocazie si se angajează să sustină, pe cât posibil, din punct de vedere logistic si financiar, initiativele de asociere care se succed proiectelor initiate în cadrul manifestărilor „Sibiu, capitală culturală europeană - 2007" si „Luxemburgul si Marea Regiune, capitală culturală europeană - 2007". Ele vor încerca să faciliteze accesul si prezenta actorilor culturali la manifestările ce rezultă din proiecte comune.

10.3. - Părtile se angajează să coopereze în cadrul comitetului de selectie, monitorizare si consiliere pentru programul „Capitala culturală europeană" în perioada 2010- 2012.

 

ARTICOLUL 11

 

            Proiectele convenite sau care urmează să fie convenite în cadrul prezentului program vor pune în valoare vointa comună a celor două state de a promova patrimoniul cultural european.

 

ARTICOLUL 12

 

Cele două părti se vor implica în aprofundarea cooperării lor în domeniile culturii, artelor plastice, muzicii, literaturii, teatrului, dansului, cinematografiei, fotografiei, patrimoniului cultural imaterial, arhitecturii si limbilor, în special prin:

- participarea la festivaluri, manifestări artistice, întâlniri si manifestări culturale în cele două state;

- cooperarea în domeniul formării personalului în domeniul artistic;

- schimbul de informatii privitoare la activitătile editurilor de cărti, publicatii, periodice culturale si stiintifice, la reproducerile de documente si la participarea la saloane de carte care au loc în fiecare dintre cele două state.

 

ARTICOLUL 13

 

            Constiente de importanta rolului centrelor culturale pentru difuzarea culturii, artelor si limbii celuilalt stat, părtile favorizează contactele directe între institutiile culturale respective, în conformitate cu reglementările în vigoare în cele două state. Ele vor continua, de asemenea, să încurajeze stabilirea de contacte directe între mediile artistice din cele două state si vor favoriza cooperarea acestora în domeniile muzicii, artelor plastice, literaturii, inclusiv în ceea ce priveste creatia artistilor amatori.

Părtile vor coopera, de asemenea, prin intermediul punctelor de contact cultural, pentru programul „Cultura" al Comisiei Europene.

 

ARTICOLUL 14

 

            Partea luxemburgheză propune punerea la dispozitie pe toată durata valabilitătii prezentului program a Galeriei „Konschthaus Beim Engel" pentru o expozitie a tinerilor artisti români.

 

ARTICOLUL 15

 

            Părtile încurajează cooperarea dintre bibliotecile nationale si arhivele nationale ale celor două state prin schimburi de specialisti, de informatii profesionale si de experientă, de reproduceri de documente si prin participarea la întâlniri de experti.

 

ARTICOLUL 16

 

16.1. - Părtile se vor informa reciproc asupra experientelor de interes comun, atât în domeniile muzeelor, conservării si restaurării monumentelor istorice si artistice care fac parte din patrimoniul cultural, cât si al arheologiei, al etnografiei si în alte domenii care tin de patrimoniul cultural imaterial.

16.2. - Partea luxemburgheză va studia posibilitatea primirii anuale de stagiari pentru formarea si specializarea în domeniile muzeologiei, conservării si restaurării patrimoniului muzeal.

16.3. - Părtile îsi propun încurajarea parteneriatelor dintre Institutul National al Monumentelor Istorice, Oficiul National al Monumentelor Istorice din România si Serviciul de Situri si Monumente Nationale din Luxemburg în domeniile cercetării, restaurării, conservării si punerii în valoare a monumentelor istorice. De asemenea, partea română propune încurajarea parteneriatului dintre directiile de specialitate implicate în conservarea si restaurarea patrimoniului din cele două ministere ale culturii.

Partea luxemburgheză propune stagii de specializare efectuate în cadrul Serviciului de Situri si Monumente Nationale cu o durată de minimum două luni si maximum 4 luni.

16.4. - Părtile se vor implica pentru consolidarea relatiilor de cooperare în domeniul patrimoniului cultural imaterial, prin:

- editarea pe diverse suporturi - în format hârtie sau electronic - a unor lucrări realizate prin colaborarea dintre părti în domeniul cercetării culturilor traditionale;

- cooperarea în vederea valorizării, de exemplu prin intermediul educatiei nonformale, a patrimoniului cultural imaterial;

- sprijinirea cercetătorilor români, respectiv luxemburghezi care desfăsoară activităti de cercetare/documentare pe teritoriul României sau al Marelui Ducat de Luxemburg.

 

ARTICOLUL 17

 

Cele două părti vor favoriza cooperarea în domeniul cinematografiei, în special în ceea ce priveste tehnicile de realizare si de productie. Ele vor promova participarea la festivaluri de cinema care au loc în cele două state, precum si contactele si cooperarea cineastilor si institutiilor cinematografice interesate din statele respective.

Pentru partea luxemburgheză, interlocutorii potentiali vor fi Centrul National al Audiovizualului (www.cna.lu), precum si Fondul National de Sprijin al Productiei Audiovizualului (www.filmfund.lu/filmfund.lu). Pentru partea română, interlocutorul potential va fi Centrul National al Cinematografiei (http://www.cncinema.abt.ro).

 

ARTICOLUL 18

 

Părtile salută si sustin realizările remarcabile ale Institutului European al Itinerarelor Culturale al Consiliului Europei, atât la Luxemburg, cât si în cadrul Centrului regional de resurse, cu sediul la Casa Luxemburg din Sibiu. Ele se angajează să sustină, în măsura posibilului, din punct de vedere logistic si financiar, dezvoltarea centrului de resurse în cadrul initiativelor de stabilire a itinerarelor culturale turistice care leagă satele săsesti si bisericile fortificate. Ele vor încuraja initiativele de itinerare culturale ale Consiliului Europei cu parteneri din România (itinerare legate de patrimoniul monastic, fortificatii, vii).

 

ARTICOLUL 19

 

            Părtile sunt de acord ca studenti în domeniul restaurării patrimoniului din cadrul universitătilor românesti să efectueze stagii la Centrul regional de resurse din Sibiu pentru a aduce orasului competente în materie de valorizare si interpretare ale patrimoniului, cu precădere pentru turismul cultural (realizarea de vizite ghidate, promovarea patrimoniului, cercetare si informare).

 

ARTICOLUL 20

 

            Părtile vor continua să încurajeze numeroasele si fructuoasele activităti desfăsurate în 2007 si 2008 de către Institutul Pierre Werner din Luxemburg si Institutul Cultural Român în materie de dialog cultural si societal între cele două state. Ele vor încuraja schimburile de conferentiari, de cercetători, de autori între parteneri si alte structuri care urmăresc aceleasi obiective, precum si organizarea de seminare si editarea de publicatii comune în aceste scopuri.

 

ARTICOLUL 21

 

În calitate de membri ai Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF) si în special ca urmare a celei de-a Xl-a întâlniri a sefilor de stat si de guvern care s-a desfăsurat la Bucuresti în 2006, cele două părti vor coopera pentru promovarea valorilor si viziunilor OIF.

În cadrul Planului plurianual pentru limba franceză în Uniunea Europeană si în special în virtutea Memorandumului privitor la punerea în aplicare a unui program plurianual de formare în limba franceză în administratia română, semnat în 2004, partea luxemburgheză se bucură de venirea în anul 2007 a unei tinere diplomate românce care a primit o bursă din partea Ministerului Afacerilor Externe si Imigratiei pentru a efectua un stagiu de 3 săptămâni la Luxemburg si se declară interesată de a reînnoi un astfel de schimb pe durata valabilitătii prezentului program.

 

ARTICOLUL 22

 

În complementaritate cu lucrările realizate de diferitele grupuri la nivel european în materie de statistici culturale, părtile convin asupra schimburilor de experti în domeniu pe durata de valabilitate a prezentului program.

 

IV. Sport

 

ARTICOLUL 23

 

În domeniul tineretului si sportului, cele două părti vor încuraja schimburile de tineri si de sportivi la initiativa organizatiilor neguvernamentale (asociatii, federatii), identificând partenerii, furnizându-si coordonatele si recomandând organisme interesate de această cooperare directă cu structurile lor respective. Ele vor putea astfel să ia în considerare schimburi de experti si de informatii în functie de modalitătile ce vor fi stabilite de la caz la caz.

 

V. Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 24

Vizitele

 

24.1. - Partea trimitătoare suportă cheltuielile pentru transportul international de la capitală la capitală, cu exceptia cazurilor în care se stipulează alte conditii.

24.2. - Partea primitoare suportă cheltuielile cu deplasările interne efectuate în cadrul programului vizitei.

 

ARTICOLUL 25

Schimbul de bursieri

 

25.1. - Până la data de 31 martie a fiecărui an, părtile îsi vor transmite lista candidatilor propusi pentru burse, precum si dosarul complet al fiecărui candidat. Acest dosar va trebui să cuprindă:

- cererea/formularul de candidatură;

- un curriculum vitae cu fotografie si un curriculum stiintific;

- copiile certificatelor si/sau ale diplomelor;

- un plan de cercetare sau de studii, în care se vor mentiona si organizatiile, institutele implicate si/sau institutiile pe care candidatul doreste să le viziteze, precum si un proiect de calendar;

- o listă de publicatii, după caz.

25.2. - Bursierii vor trebui să se afle în posesia unui cârd european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cârdului european de asigurări sociale de sănătate valabil pe toată durata sejurului. În caz contrar, este necesar să se prevadă o acoperire echivalentă.

25.3. - Candidatii trebuie să cunoască limba necesară pentru parcurgerea programului de studii sau de cercetare vizat.

25.4. - Partea primitoare va informa partea trimitătoare despre decizia sa înainte de data de 1 iulie a fiecărui an.

 

ARTICOLUL 26

Burse

 

Partea luxemburgheză oferă:

- o bursă în valoare de 650 euro pe lună;

- cazarea gratuită, dacă este posibil, într-un cămin studentesc;

- gratuitatea înscrierii. Partea română oferă:

- o bursă conform legislatiei interne în vigoare;

- cazarea gratuită în căminele studentesti.

 

ARTICOLUL 27

 

Partea luxemburgheză oferă pentru cursurile de vară si sejururile de scurtă durată (mai putin de o lună):

- o indemnizatie zilnică de 25 euro pe zi sau 750 euro pe lună;

- cazarea gratuită sau o sumă forfetară.

Partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international (dus-întors între cele două capitale).

Bursierii vor trebui să se afle în posesia unui cârd european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cârdului european de asigurări sociale de sănătate valid.

Partea română oferă:

I. pentru cursurile de vară:

a) partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international (dus-întors între cele două capitale);

b) partea primitoare va asigura:

- scutirea de taxa de înscriere;

- cazare si masă;

- gratuitatea excursiilor organizate în cadrul programului de studiu;

II. pentru schimburile de persoane prevăzute în cadrul programului:

a) partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international (dus-întors între cele două capitale);

b) partea primitoare va suporta:

- cheltuielile de cazare a membrilor delegatiilor părtii trimitătoare (în conformitate cu legislatia în vigoare);

- cheltuielile ocazionate de deplasările efectuate în cadrul programului.


 

ARTICOLUL 28

Schimburi de ansambluri artistice

 

            Conditiile specifice acestor schimburi vor fi stabilite, de la caz la caz, de către cei doi parteneri. Părtile însărcinează cele două ministere ale culturii cu intermedierea între aceste ansambluri.

 

ARTICOLUL 29

Schimburi de expozitii

 

În sarcina părtii trimitătoare se află:

- conceperea, executia, ambalarea si coordonarea;

- cheltuielile de transport al expozitiei până la primul loc de destinatie din statul părtii primitoare si înapoi de la ultimul loc de expozitie către statul de origine sau alt stat;

- cheltuielile de asigurare „de la cui la cui" (în timpul transportului si pe durata expozitiei);

- cheltuielile de transport international de la capitală la capitală, dus-întors, pentru cel mult 2 experti însărcinati cu dezambalarea operelor, montarea, demontarea si ambalarea acestora, conform deciziilor luate de partea trimitătoare;

- transmiterea tuturor informatiilor si documentelor necesare realizării catalogului (fise descriptive, fotografii, clisee etc), cu cel putin 3 luni înaintea inaugurării expozitiei;

- transmiterea obiectelor destinate expozitiei cu 15 zile înainte de data deschiderii.

- În sarcina părtii primitoare se află:

- punerea la dispozitie de săli de expozitie dotate cu infrastructura de securitate, de climatizare si de supraveghere necesară;

- traducerea textelor ce compun catalogul;

- imprimarea catalogului, precum si a documentelor destinate publicitătii expozitiei (afise, anunturi, invitatii), conform acordului intervenit între partea trimitătoare si institutia culturală primitoare;

- cheltuielile de sedere pentru cel mult 2 experti care însotesc expozitia, pentru o durată ce nu poate depăsi 7 zile;

- punerea la dispozitie de personal auxiliar si de localuri pentru încărcarea si descărcarea, ambalarea si dezambalarea, montarea si demontarea expozitiei;

- eventual, cheltuielile de transport spre alte localităti de pe teritoriul statului său, precum si cheltuielile aferente instalării expozitiei;

- trimiterea gratuită către partea trimitătoare a unui număr suficient de exemplare - convenit între cele două părti - ale tuturor publicatiilor referitoare la expozitie (cataloage, fise, anunturi, invitatii, extrase de presă).

- În caz de daune, partea primitoare va furniza părtii trimitătoare, gratuit, toate informatiile privind cauza si natura daunei, pentru a facilita părtii trimitătoare revendicarea rambursării daunelor de la compania de asigurare. Partea primitoare nu se va putea ocupa de restaurarea obiectelor deteriorate fără acordul prealabil scris al celeilalte părti.

 

ARTICOLUL 30

 

Prezentul program intră în vigoare la data semnării si îsi încetează valabilitatea la 31 decembrie 2014.

Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la Bucuresti, în cursul semestrului care precedă expirarea prezentului program.

Semnat la Luxemburg la 5 mai 2010, în două exemplare originale, fiecare dintre ele în limbile română si franceză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Vlad Alexandrescu,

ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Marele Ducat de Luxemburg

Pentru Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg

Guy Dockendorf,

prim-consilier al Guvernului, director general Ministerul Culturii

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.