MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 416/2010

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA nr. 645

din 11 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhong Yixiong în Dosarul nr. 988/46/2009 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 7.742D/2009.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, însotit de domnul loan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa părtii Serviciul pentru Imigrări Arges, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 7.749D/2009 având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 128 din aceeasi ordonantă de urgentă, ridicată de Wang Aizhong în Dosarul nr. 986/46/2009 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Autorul prezent si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea, observând identitatea partială de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 7.749D/2009 la Dosarul nr. 7.742D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei de neconstitutionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 7.742D/2009. Acesta precizează că lasă la aprecierea Curtii solutia cu privire la exceptie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si conventionale invocate de autorii exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 octombrie 2009, pronuntate în dosarele nr. 988/46/2009 si nr. 986/46/2009, Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, respectiv a celor ale art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 128 alin. (1) din acelasi act normativ. Exceptiile au fost ridicate de Zhong Yixiong si Wang Aizhong în cauze având ca obiect solutionarea plângerilor formulate împotriva deciziilor Serviciului pentru Imigrări Arges prin care s-a instituit interdictia intrării în tară a acestora pentru o perioadă de 6 luni de la data iesirii din România.

În motivările exceptiilor de neconstitutionalitate având un continut similar, se sustine că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie si claritate, întrucât nu cuprind reglementări referitoare la situatii similare cu cea în care autorii exceptiilor se află si nu protejează suficient străinii beneficiari ai unei forme de protectie într-un stat membru al Uniunii Europene împotriva arbitrariului si abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări, în spetă ale Serviciului pentru Imigrări Arges. Se arată, totodată, că textele de lege criticate ar fi trebuit să cuprindă precizări cu privire la momentul de la care se calculează cele 6 luni în care reclamantii pot intra si rămâne timp de 90 de zile pe teritoriul României.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este admisibilă, fără să îsi exprime opinia cu privire la temeinicia acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul precizează că dispozitiile de lege criticate reglementează obligatii ale străinilor care au dreptul de a intra si, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, respectiv limite ale dreptului de sedere, nefiind de natură să aducă atingere prevederilor constitutionale si conventionale amintite în motivarea exceptiei.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege ce formează obiect al exceptiei sunt constitutionale, fiind în deplină concordantă cu normele din Legea fundamentală privind libera circulatie, liberul acces la justitie sau dreptul părtilor la un proces echitabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul continut:

- art. 11: „Dispozitii generale privind sederea străinilor

(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.

(2) În cazul în care prin conventiile internationale sau actele normative prin care se desfiintează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiintate, străinilor care nu au obligatia obtinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român si pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în tară.";

- art. 128: „Străinii cu drept de sedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

(1) Străinii, cetăteni ai unor state terte sau apatrizi, cu drept de sedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra si rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obtinerii unei vize de intrare.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de sedere temporară, fără îndeplinirea conditiei prealabile de obtinere a unei vize de lungă sedere, în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile si în conditiile prevăzute la art. 75.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piata muncii pentru străinii cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislatia muncii în domeniu si cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupational deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale."

În opinia autorilor exceptiei, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, precum si prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea fundamentală care garantează dreptul la liberă circulatie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstitutionalitate, ci tind la o complinire a unei pretinse lacune legislative, în sensul introducerii, în cuprinsul textelor de lege criticate, a unor precizări referitoare la momentul de la care se calculează termenul în care străinii care nu au obligatia obtinerii vizei pentru a intra în România pot rămâne pe teritoriul statului român. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate. Doar Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a tării, si Guvernul, ca legislator delegat, au competenta de a edicta legi, respectiv de a emite ordonante prin care pot fi modificate si completate reglementările deja existente.

De altfel, din lectura prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, se poate observa că textul este deosebit de clar sub aspectul criticat de autorii exceptiei, stabilind în mod neechivoc momentul de la care termenul de 6 luni începe să curgă, si anume din ziua primei intrări în tară.

În plus, autorii exceptiei folosesc în demonstrarea neconstitutionalitătii textelor de lege supuse controlului de constitutionalitate argumente ce tin, de fapt, de aplicarea prevederilor de lege criticate la spetele individuale. Or, Curtea nu poate cenzura nici modul în care Oficiul Român pentru Imigrări întelege să aplice în mod concret prevederile referitoare la regimul străinilor, nici hotărârile instantei judecătoresti competente să se pronunte în solutionarea plângerilor împotriva deciziilor autoritătii administrative amintite.

În ceea ce priveste prevederile art. 128 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, autorii exceptiei nu formulează nicio critică de neconstitutionalitate, astfel că nu este îndeplinită cerinta motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhong Yixiong si Wang Aizhong în dosarele nr. 988/46/2009 si nr. 986/46/2009 ale Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 mai 2010.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 656

din 11 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Gheorghe Roman, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul părtii prezente, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, în temeiul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 13 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 10.203/280/2007, Judecătoria Pitesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (î) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Viorel Dragomir.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile textului de lege criticat, fiind prea restrictive, nu respectă principiul accesului liber la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie. Astfel, în practică se pot ivi situatii în care necesitatea efectuării unei expertize să rezulte din dosar, însă obiectivele acestei expertize să nu poată fi formulate decât după ce în cauză se vor administra alte probe (de exemplu, înscrisuri, interogatorii, martori), probe care ar avea o mare importantă în stabilirea corectă a obiectivelor de expertiză. Textul încalcă si prevederile art. 24 din Constitutie, întrucât conditionarea încuviintării probei cu expertiză de depunerea obiectivelor limitează considerabil posibilitatea asigurării unei apărări efective a părtilor.

Judecătoria Pitesti - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, având în vedere caracterul special al procedurii reglementate de Legea nr. 247/2005, ce presupune solutionarea cu celeritate a cauzelor ce au ca obiect litigii privind fondul funciar.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, text de lege care are următorul continut: „Pentru propunerea si administrarea probelor vor fi aplicate următoarele reguli:

a) expertiza tehnică nu va fi încuviintată decât dacă partea solicitantă depune în sedinta publică respectivă obiectivele de expertiză solicitate;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (3) si art. 24.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că expertiza tehnică este acel mijloc de probă la care instanta sau părtile pot recurge atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate. Reglementarea de drept comun o constituie dispozitiile art. 201 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cândpentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanta consideră necesar să cunoască părerea unor specialisti, va numi, la cererea părtilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunte si termenul în care trebuie să efectueze expertiza". Prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 reprezintă aplicarea normelor de drept comun procesual în materia litigiilor având ca obiect restituirea proprietătilor funciare.

Expertiza se dispune de instantă, din oficiu sau la cererea părtii interesate. Administrarea acestui mijloc de probă este lăsată la aprecierea instantei, în sensul că aceasta este singura competentă să se pronunte asupra necesitătii lămuririi unor împrejurări de fapt care sunt supuse judecătii si care implică o evaluare de specialitate. Asa fiind, expertiza se efectuează în cursul unui proces pendinte, instanta fiind obligată ca, în cazul în care a admis acest mijloc de probă, să stabilească clar, prin încheiere, obiectivele expertizei, respectiv situatiile de fapt asupra cărora i se cere expertului să-si exprime părerea sau să le constate ca specialist. În situatia în care proba este dispusă la cererea unei părti interesate, aceasta va preciza obiectul expertizei, si anume întrebările la care expertul trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei se stabilesc la termenul la care se încuviintează proba, iar nu ulterior. Solutia legislativă este logică si pe deplin justificată, din moment ce scopul expertizei este acela de a lămuri aspecte de fapt cunoscute din materialul probator aflat în dosar, asupra cărora instanta apreciază ca fiind necesară exprimarea opiniei unor specialisti, iar nu împrejurări care ar urma să transpară după administrarea altor probe, asa cum pretinde autorul exceptiei. De altfel, în această din urmă ipoteză, instanta, în temeiul art. 212 din Codul de procedură civilă, ar putea dispune, din oficiu sau la cererea părtii nemultumite, întregirea expertizei sau efectuarea unei noi expertize - contraexpertiza.

Asa fiind, Curtea constată că regula stabilită prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, referitoare la propunerea si administrarea probei cu expertiza tehnică în cadrul proceselor funciare, si anume conditionarea încuviintării probei de depunerea în sedinta publică a obiectivelor de expertiză solicitate de către partea interesată, constituie o aplicare sui generis a reglementării de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă. Mai mult, în conditiile în care scopul reglementării titlului XIII din Legea nr. 247/2005 este „accelerarea judecătilor în materia restituirii proprietătilor funciare", dispozitiile art. 4 alin. (1) lit. a) din lege asigură realizarea acestui scop, împiedicând părtile să tergiverseze în mod abuziv solutionarea litigiilor.

Curtea constată că, în această materie, conditionând valorificarea unui drept de respectarea anumitor cerinte, legiuitorul nu a urmărit restrângerea accesului liber la justitie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul procedurii reglementate, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constitutional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile si asigurând protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte părti. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competentei ce i-a fost conferită prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Prin urmare, prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 au în vedere solutionarea proceselor funciare cu celeritate, în scopul asigurării cât mai rapide a stabilitătii si securitătii care trebuie să caracterizeze raporturile juridice din această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 mai 2010.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 676

din 18 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Eugen Dincă în Dosarul nr. 13.997/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că textul de lege criticat este în acord cu dispozitiile din Legea fundamentală si din celelalte documente internationale invocate de autorul acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 13.997/63/2008, Tribunalul Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (î) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Eugen Dincă, functionar public, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii emise de Directia Generală a Finantelor Publice Dolj prin care s-a dispus suspendarea raportului de serviciu al acestuia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că suspendarea raporturilor de serviciu în temeiul textului de lege criticat contravine prevederilor constitutionale si conventionale care instituie prezumtia de nevinovătie. Precizează că legea română omite necesitatea ocrotirii dreptului la un trai decent, întrucât nu impune obligativitatea asigurării unor măsuri compensatorii salariale minime pe perioada suspendării din functie, astfel cum prevede „Regulamentul 96/2004 în materia functionarilor publici comunitari".

Tribunalul Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, observând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au următorul cuprins:

- art. 94 alin. (1) lit. m): „(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când functionarul public se află în una dintre următoarele situatii: (...)

m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârsirea unei infractiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h);".

Dispozitiile art. 54 lit. h), la care face referire art. 94 alin. (1) lit. m), prevăd că poate ocupa o functie publică persoana care îndeplineste si conditia de a nu fi fost condamnată pentru săvârsirea unei infractiuni contra umanitătii, contra statului sau contra autoritătii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni săvârsite cu intentie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei în care a intervenit reabilitarea.

În opinia autorului exceptiei, textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitor la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si ale art. 15 alin. (1) care consacră principiul universalitătii drepturilor si obligatiilor ce revin cetătenilor. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege ce fac obiectul prezentei exceptii s-a mai pronuntat prin mai multe decizii, prin raportare la aceleasi texte din Legea fundamentală si prin prisma unor critici similare. Dintre acestea pot fi amintite Decizia nr. 247 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010, Decizia nr. 1.437 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 17 decembrie 2009, sau Decizia nr. 539 din 27 aprilie 2010, încă nepublicată*) în Monitorul Oficial al României. Curtea a constatat că textul de lege criticat este constitutional, statuând, cu acele prilejuri, că sanctiunea administrativă a suspendării functionarului public din functia publică pe care acesta o detine, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, are ca finalitate protejarea autoritătii sau a institutiei publice fată de pericolul continuării activitătii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale săvârsite de către functionarul public. Or, tinând cont de natura administrativă a acestei măsuri, nu sunt incidente prevederile constitutionale si conventionale care instituie prezumtia de nevinovătie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăsurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului functionar public, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Totodată, Curtea a retinut că măsura suspendării din functie se aplică tuturor functionarilor publici aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale.

De asemenea, Curtea observă că stabilirea compatibilitătii prevederilor din legislatia natională cu cele cuprinse în acte emise de institutiile Uniunii Europene nu poate fi realizată de instanta de contencios constitutional, ci revine, în cadrul operatiunii de interpretare si aplicare a legii, judecătorului învestit cu solutionarea litigiului în cursul solutionării căruia a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudente, se impune mentinerea aceleiasi solutii si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Eugen Dincă în Dosarul nr. 13.997/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 mai 2010.

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 539 din 27 aprilie 2010 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 2 iunie 2010.

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 712

din 25 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 4 mai 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 14 si ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amânat pronuntarea pentru data de 6, respectiv 20 mai 2010, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, în temeiul art. 260 alin. 1 din Codul de

procedură civilă si a art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 25 mai 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 iulie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.745/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptia ridicată de Marian Rolf Sîntion într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, întrucât limitează aria de aplicare a acestui mod de executare doar la creditorii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar, toti ceilalti creditori (inclusiv statul, care conform Legii fundamentale nu poate avea o situatie privilegiată) fiind exclusi de la aplicarea acestui act normativ. Mai mult chiar, datorită Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, statul îsi stabileste o situatie mai favorabilă, întrucât se creează o inegalitate între stat, prin institutiile sale, si particularii din sistemul bugetar, în ceea ce priveste modul de executare silită a creantelor, încălcându-se astfel si art. 44 din Constitutie. În opinia autorului exceptiei, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă si art. 53 din Constitutie, cu atât mai mult cu cât alin. (2) al acestui articol prevede că restrângerea dreptului trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, ori reglementarea criticată stabileste un alt mod de executare decât cel prevăzut de dreptul comun doar pentru o categorie de creditori, si anume titularii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar. În acest context, precizează că Guvernul, profitând de dreptul său de monopol în a emite ordonante de urgentă, a urmărit numai protectia drepturilor sale, întrucât această măsură nu a fost justificată de nicio situatie de urgentă, fapt ce reiese si din faptul că Guvernul nu a intervenit prin măsuri de politică socială, ce s-ar fi impus îndeosebi în domeniul bancar.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă nu si-a exprimat opinia în legătură cu exceptia de neconstitutionalitate formulată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, a fost adoptată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alineatul (1¹), si modifică alineatele (2) si (3) ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009.

După două luni, prin prevederile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, fiind abrogat si alineatul (1¹) al art. 1 ce reglementa plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010. Totodată, prin art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, s-a reglementat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii după 1 ianuarie 2010 si până la data intrării în vigoare a acestei ordonante, si anume 20 mai 2010.

Prin urmare, Curtea urmează să se pronunte asupra prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, prevederi care, în prezent, au următorul cuprins:

„Art- 1. (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plăteste 34% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) plătite în temeiul prezentei ordonante de urgentă se actualizează cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistică.

(4) În întelesul prezentei ordonante de urgentă, prin sectorul bugetar se întelege autoritătile si institutiile publice a căror finantare se asigură astfel:

a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

c) integral din venituri proprii.

Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plătii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Plătile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2009, si a prevederilor Ordinului ministrului justitiei, al ministrului economiei si finantelor, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie si al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de esalonare a plătii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei se execută cu respectarea prevederilor art. 1 si 2."

Autorul exceptiei sustine că reglementarea criticată contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la proprietatea privată, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 - în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 -, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi salariale stabilite în favoarea personalului bugetar urmau să fie plătite esalonat începând cu anul 2010, pentru hotărârile devenite executorii până la sfârsitul anului 2009, si începând cu 2011 - pentru cele devenite executorii până la finalul acestui an.

Prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, s-a amânat plata acestor drepturi salariale câstigate în instantă, ca urmare a constrângerilor bugetare impuse de situatie economică actuală, astfel încât, ca urmare a modificărilor aduse prin acest act normativ, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti, devenite executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, se va face astfel: 34% din valoarea titlului executoriu - în anul 2012, si 33% din valoarea titlului executoriu - în anul 2013, respectiv în anul 2014.

Curtea constată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, reglementează esalonarea plătii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Instituirea acestei măsuri a fost determinată de existenta unui număr substantial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autoritătii statale de a executa hotărârile judecătoresti pronuntate deja în această materie, în special în actualul context de criză economică. Adoptarea actului normativ supus controlului de constitutionalitate a fost determinată de circumstantele exceptionale care au impus instituirea unor măsuri prin care să fie limitată temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotărârile judecătoresti irevocabile pronuntate în materia respectivă, fără ca prin aceasta să se aducă atingere însesi substantei a acestor drepturi.

Pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanta de urgentă prevede că acestea se actualizează cu indicele preturilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creantei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.

Asa fiind, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situatii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar si derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoresti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilitătii economice a tării - si păstrează un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si obiectivul avut în vedere - executarea esalonată a hotărârilor judecătoresti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaste obligatia de plată a autoritătii statale si se obligă la plata esalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situatia de exceptie pe care o reprezintă, pe de o parte, proportia deosebit de semnificativă a creantelor astfel acumulate împotriva statului, si, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică natională si internatională.

Asupra constitutionalitătii prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, în formă anterioară modificărilor intervenite prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, si Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, statuând că acest act normativ nu încalcă dispozitiile art. 16, art. 44 alin. (2), art. 53 si art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.

Astfel, Curtea a constatat că nu se poate retine existenta niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor si-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveste executarea hotărârilor judecătoresti. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv si rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreste un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotărârile pronuntate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în scolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Marckx împotriva Belgiei, 1979, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz, Cabales si Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Larkos împotriva Cipru, 1999, Bocancea si altii împotriva Moldovei, 2004). Totodată, în conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă si în ce măsură diferentele între diversele situatii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în functie de anumite circumstante, de domeniu si de context (în acest sens, a se vedea hotărârile pronuntate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în scolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1986, Bocancea si altii împotriva Moldovei, 2004).

Or, în cauza de fată, măsura contestată urmăreste un scop legitim - asigurarea stabilitătii economice a tării - si păstrează un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si obiectivul avut în vedere - executarea esalonată a hotărârilor judecătoresti în cauză. Astfel, situatia particulară ivită si motivată prin existenta unei situatii extraordinare este una care reclamă o diferentă evidentă de tratament juridic.

Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă si executorie constituie un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1; neexecutarea plătii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca si faptul că lipsa de lichidităti nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Guvernul, prin adoptarea ordonantei de urgentă criticate, nu neagă existenta si întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoresti si nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Conventiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constitutie, în conditiile unei crize financiare accentuate.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea a apreciat că nu poate fi retinută nici încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 723

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Gheorghe Cîmpeanu si Jenica Cîmpeanu în Dosarul nr. 18.538/325/2008 al Tribunalului Timis -Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii faptul că autorul exceptiei Gheorghe Cîmpeanu a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită îndreptarea unei erori materiale a instantei de judecată cu privire la obiectul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât aceasta nu a fost motivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 18.538/325/2008, Tribunalul Timis - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Gheorghe Cîmpeanu si Jenica Cîmpeanu într-o cauză civilă ce are ca obiect solutionarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arată că prevederile art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996 contravin dispozitiilor constitutionale privind dreptul de proprietate.

Tribunalul Timis - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contin reglementări privind dreptul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară de a dispune exproprieri pentru cauză de utilitate publică.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constitutional, deoarece se limitează la a determina conditiile obiective în care persoana interesată îsi poate exercita dreptul de a solicita oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliară rectificarea sau modificarea cărtii funciare, fără a fi contrare prevederilor din Constitutie invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările ulterioare, având următorul continut: „Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor si cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Nationale."

În ceea ce priveste îndreptarea unei erori materiale a instantei de judecată cu privire la obiectul exceptiei, solicitată de autorul exceptiei, Curtea arată că îndreptarea erorilor materiale nu intră în competenta acesteia, ci în cea a instantei de judecată în fata căreia a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (3) si (8) privind dreptul de proprietate privată.

Analizând exceptia, Curtea constată că, prin adoptarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, sistemul de publicitate imobiliară al cărtilor funciare s-a extins la nivelul întregii tări. Cartea funciară reprezintă un registru public, ce cuprinde evidenta juridică integrală si exactă a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice si juridice din raza lor de cuprindere. Superioritatea sistemului cărtilor funciare rezidă în faptul că acesta are în vedere apărarea intereselor proprietarilor bunurilor imobile, dar si al tertilor, permitând o identificare mult mai usoară a imobilului si având, astfel, si efect de opozabilitate. De asemenea, este de mentionat caracterul real al evidentei, prin care atât părtile, cât si tertii interesati sunt în măsură să cunoască situatia juridică a unui imobil în orice moment (proprietarul, sarcinile imobiliare, ipotecile, urmăririle, indisponibilizările, modalitătile de care sunt afectate dobândirea dreptului, capacitatea părtilor etc). Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidentă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor si faptelor juridice referitoare la bunurile imobile. Fiecare imobil are cartea sa funciară, în care sunt înscrise toate actele translative sau constitutive de drepturi, astfel încât se poate cunoaste situatia juridică a acestuia.

Considerată o carte de bază a evidentei proprietătii, cartea funciară este, astfel, un instrument important de apărare a acesteia, cu atât mai mult cu cât în reglementarea actuală, în anumite situatii, aceasta reprezintă un act constitutiv de drepturi.

Dreptul de proprietate este cel mai complex dintre toate drepturile pe care o persoană le poate avea asupra unui bun, pentru că el oferă titularului său exercitiul tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste. De aceea, acesta reprezintă un drept fundamental absolut, prevăzut, garantat si ocrotit de Constitutie în cuprinsul art. 44 si 136, în limitele prevăzute de lege. Este si motivul pentru care, atunci când legiuitorul a stabilit reglementarea prin lege organică a domeniilor de importantă vitală pentru functionarea statului, a cuprins în cadrul dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. m), regimul juridic general al proprietătii si al mostenirii. Asa fiind, regimul cadastrului si al publicitătii imobiliare sunt stabilite prin lege organică, respectiv Legea nr. 7/1996. În cuprinsul art. 33 din lege este prevăzută posibilitatea rectificării înscrierii sau modificării situatiei juridice reale. Astfel, potrivit alin. (2), „prin rectificare se întelege radierea, îndreptarea sau mentionarea înscrierii oricărei operatiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară", iar, în conformitate cu prevederile alin. (3), „prin modificare se întelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenta dreptului care poartă asupra acelui imobil". De asemenea, potrivit alin. (5), „erorile materiale săvârsite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu".

În cuprinsul titlului II privind publicitatea imobiliară din Legea nr. 7/1996, legiuitorul a dedicat procedurii de înscriere în cartea funciară un întreg capitol, respectiv cap. II. Potrivit principiului simetriei juridice, întrucât rectificarea poate fi majoră, reprezentând un act constitutiv de drepturi sau putând avea chiar titlu executoriu, procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară trebuie instituită printr-o normă legală egală ca fortă juridică cu cea prin care s-a reglementat procedura de înscriere în cartea funciară, respectiv prin lege organică. Or, potrivit art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996, „procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor si cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Nationale". Cum textul de lege criticat prevede ca procedura de rectificare să fie stabilită printr-o normă cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, ne aflăm în prezenta unei încălcări a dispozitiilor constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. m), care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic general al proprietătii, precum si ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor în stat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Gheorghe Cîmpeanu si Jenica Cîmpeanu în Dosarul nr. 18.538/325/2008 al Tribunalului Timis - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2008 privind aprobarea activitătilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009, a cuantumului acestuia, precum si a sumei totale alocate fiecărei activităti, precum si a anexei la Hotărârea Guvernului nr. 693/2009 privind aprobarea activitătilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru anul 2009, a cuantumului acestuia si a sumelor totale alocate fiecărei activităti

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2008 privind aprobarea activitătilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009, a cuantumului acestuia, precum si a sumei totale alocate fiecărei activităti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 693/2009 privind aprobarea activitătilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru anul 2009, a cuantumului acestuia si a sumelor totale alocate fiecărei activităti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 19 iunie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 9 iunie 2010.

Nr. 543.

ANEXA Nr. 1

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2008)

ACTIVITĂTILE

pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2009, cuantumul acestuia, precum si suma totală alocată fiecărei activităti

Nr. crt.		Denumirea activitătii				Valoarea unitară (cuantum)	Valoarea totală
I.		Sustinerea ameliorării populatiilor de animale		a) conducerea registrelor genealogice pentru:	bovine	7,5 lei/cap	250 mii lei
				a) conducerea registrelor genealogice pentru:	ovine/caprine	3,68 lei/cap	115 mii lei
				b) efectuarea controlului oficial al performantelor de productie la ovine/caprine, astfel:	1. controlul oficial al productiei de lapte la ovine si caprine	5,18 lei/cap	200 mii lei
					2. controlul oficial al productiei de lână la ovine	0,50 lei/cap
					3. controlul oficial al productiei de pielicele la ovine	1,0 lei/cap
					4. controlul oficial al productiei de carne de ovine/caprine.	0,80 lei/cap
				c) introducerea, la nivelul fermelor, a tehnicilor, biotehnologiilor si practicilor moderne de reproductie la speciile de animale, respectiv achizitia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 de litri si cu autonomie dinamică de peste 90 de zile		3.500 lei/buc.	500 mii lei
				d) sustinerea cheltuielilor de testare a masculilor de reproductie, respectiv:	1. tăurasi	1.000 lei/cap	10 mii lei
					2. berbeci/tapi	50 lei/cap	20 mii lei
				e) efectuarea analizei calitătii produselor animaliere în vederea evaluării genetice a animalelor		1,0 lei/analiză	10 mii lei
				f) elaborarea si întretinerea sistemului informatic, constituirea bazelor de date si estimarea valorii de ameliorare a animalelor	bovine	10,0 lei/cap	100 mii lei
					ovine/caprine	5,0 lei/cap	100 mii lei
II.	Sustinerea îmbunătătirii calitătii produselor de origine animală		a) îmbunătătirea calitătii productiilor de carne prin sustinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor, respectiv:		1. carcase de porcine E	120 lei/carcasă	302.117 mii lei
					2. carcase de porcine U	100 lei/carcasă
					3. bovine	100 lei/carcasă
			b) îmbunătătirea calitătii si a parametrilor de productie în cresterea efectivelor prin sustinerea productiilor de carne si ouă de consum, astfel:		1. scrofite din ferme comerciale care provin din ferme de reproductie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare	150 lei/cap	370.937 mii lei
					2. carne pasăre - pui broiler	1,6 lei/cap
					3. ouă de consum, categorii de greutate: M, L, XL	0,05 lei/buc.
			c) îmbunătătirea calitătii productiei de miere prin sustinerea familiilor de albine			20 lei/familie de albine	16.846 mii lei
			d) îmbunătătirea calitătii si igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană, respectiv sustinerea laptelui livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml si un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml;			0,3 lei/kg	246.700 mii lei

ANEXA Nr. 2

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 693/2009)

ACTIVITĂTILE

pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, cuantumul acestuia, precum si suma totală alocată fiecărei activităti

Nr. crt.	Denumirea activitătii			Procent din cheltuielile eligibile (%)	Suma fixă	Valoarea totală
1.	a) legume-fructe	implementarea Sistemului european de bune practici agricole EUREPGAP/GLOBALGAP, în domeniul legumelor si fructelor		70% din valoarea costurilor certificării si ale tuturor analizelor si/sau avizelor necesare pentru certificarea unui contract/beneficiar	până la 10.000 lei/ contract	134 mii lei
		functionarea grupurilor de producători recunoscute		-	40.000 lei/grup	-
		sprijin financiar pentru legumele produse în serele încălzite si pentru ciupercile de cultură produse în spatii climatizate	legume produse si recoltate din serele încălzite până la 31 decembrie 2009	-	600 lei/tonă	36.590 mii lei
			ciuperci cultivate si recoltate din spatii climatizate	-	800 lei/tonă	7.480 mii lei
			ciuperci cultivate si recoltate din spatii climatizate	35% din valoarea fără TVA a facturilor de energie termică si/sau electrică si/sau combustibili de orice tip	-	738 mii lei
		sprijin financiar pentru legume si fructe destinate prelucrării industriale	tomate	-	350 lei/tonă	6.503 mii lei
			mazăre boabe verzi	-	300 lei/tonă	1.392 mii lei
			fasole păstăi		350 lei/tonă	2.874 mii lei
			ardei - toate tipurile	-	300 lei/tonă	785 mii lei
			castraveti tip cornison	-	150 lei/tonă	335 mii lei
			mere	-	160 lei/tonă	9.690 mii lei
			prune		200 lei/tonă	431 mii lei
			cirese	-	200 lei/tonă	409 mii lei
			visine	-	200 lei/tonă	68 mii lei
			piersici	-	300 lei/tonă	329 mii lei
			struguri de masă	-	300 lei/tonă	115 mii lei
		sprijin financiar pentru achizitionarea de ambalaje si alte materiale necesare ambalării legumelor si fructelor pentru livrare în stare proaspătă	legume, căpsuni, pomi si arbusti fructiferi	30% din valoarea unitară a ambalajelor si materialelor necesare ambalării	până la 4 lei/bucată	legume - 5.608 mii lei
			legume, căpsuni, pomi si arbusti fructiferi		până la 4 lei/bucată	fructe - 770 mii lei
		conform lit. b) nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătătirilor funciare si al organizării si sistematizării teritoriului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2007, cu modificările si completările ulterioare: sustinerea unor cheltuieli de depozitare a produselor agricole sustinerea energiei termice si electrice pentru culturile realizate în sere si solare încălzite	ceapa, rădăcinoase, mere, pere si struguri de masa	30% din valoarea cheltuielilor de depozitare	până la 70 lei/tonă/ perioadă de depozitare	3.704 mii lei
			legume si ciuperci	35% din valoarea fără TVA a facturilor de energie termică si/sau electrică si/sau combustibili de orice tip		9.182 mii lei
2.	c) sector viticol	autorizarea plantatiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin cu denumire de origine controlată, certificarea si marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată	costurile aferente autorizării plantatiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlată	-	10 lei/ha	118 mii lei
			costurile aferente certificării si marcării vinurilor cu denumire de origine controlată		12 lei/hl	2.950 mii lei
		tratamente fitosanitare în plantatiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă si vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată	costurile aferente tratamentelor fitosanitare	-	500 lei/ha	22.059 mii lei
3.	e) hamei	sustinerea productiei de hamei cu un continut ridicat în acizi alfa si la cerintele de calitate stabilite prin contract		-	100 lei/tonă	19 mii lei
4.	f) cartof	sprijinirea productiei de cartof pentru industrializare (procesare) la calitatea si cerintele specifice normelor tehnice de procesare, stabilite prin contracte		-	150 lei/tonă	3.686 mii lei
4.	f) cartof	conform lit. b) nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2007, cu modificările si completările ulterioare: sustinerea unor cheltuieli de depozitare a produselor agricole		30% din valoarea cheltuielilor de depozitare	70 lei/tonă/ perioadă de depozitare	1.525 mii lei
5.	g) plante medicinale si aromatice	sustinerea productiei de plante medicinale si aromatice realizate în conditiile de calitate stabilite prin contract	pentru culturile de la care se utilizează sământa	-	800 lei/tonă	6.994 mii lei
5.	g) plante medicinale si aromatice		pentru culturile de la care se utilizează planta întreagă si/sau rădăcina	-	800 lei/tonă	6.994 mii lei
6.	h) flori, plante dendrologice si ornamentale	sprijin pentru productia de flori, plante dendrologice si ornamentale în câmp în spatii protejate sau amenajate	culturi în câmp	-	5.000 lei/ha	313 mii lei
6.	h) flori, plante dendrologice si ornamentale		culturi în sere	-	10.000 lei/ha


	Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved.

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - presedinte

ANEXA Nr. 2