MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 425/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 425         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 24 iunie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 555 din 29 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 596 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 598 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul civil

 

Decizia nr. 696 din 25 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 697 din 25 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Decizia nr. 698 din 25 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România

 

Decizia nr. 763 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

52.- Ordonantă de urgentă pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2008 privind înfiintarea activitătii de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistentă tehnică

 

55.- Ordonantă de urgentă privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            2.104. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru reglementarea unor aspecte legate de plata si distribuirea impozitului pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 555

din 29 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prima Guard Security International" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 15.827/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinta comercială nr. 5.759 din 17 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 15.827/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prima Guard Security International" - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii privind procedura insolventei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituie dreptul discretionar al creditorilor de a-si alege administratorul provizoriu sau lichidatorul provizoriu, fapt de natură să îngreuneze situatia materială a debitorului.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispozitii modificate prin art. I pct. 7 din Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 14 iulie 2009.

În prezent, dispozitiile de lege criticate au următorul cuprins: „Principalele atributii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...] c) desemnarea motivată, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitătii practicienilor în insolventă, precum si a atributiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi apartine. În situatia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va tine seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creantelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate, raportate la aceleasi prevederi constitutionale ca si cele invocate în cauza de fată, prin Decizia nr. 271 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, respingând, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a acestora.

Cu acel prilej, Curtea a statuat că judecătorul-sindic poate controla măsura înlocuirii lichidatorului sau administratorului judiciar, dispusă de adunarea creditorilor ori de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor numai pentru motive de legalitate. O asemenea limitare a controlului judecătoresc tine de specificul procedurii insolventei, mai precis de rolul crescut pe care creditorii trebuie să îl detină în procesul de urmărire si recuperare a creantelor lor. În schimb, în temeiul art. 11 lit. d) din lege, judecătorul-sindic are competenta de a înlocui, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul.

Totodată, prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a statuat că faptul că împotriva deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea totală a creantelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesati pot face contestatie la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolventă, îsi găsesc justificarea în însusi specificul acestei proceduri si are drept scop asigurarea desfăsurării cu celeritate a acesteia.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prima Guard Security International" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 15.827/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 aprilie 2010.

 

În temeiul dispozitiilor art. 261 alin. 2 din Codul de

procedură civilă si ale art. 1 din Hotărârea Plenului

Curtii Constitutionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 596

din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader – judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Constantin Vlad în Dosarul nr. 2.697.2/311/2006 al Tribunalului Olt - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 9 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 2.697.2/311/2006, Tribunalul Olt - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Exceptia a fost ridicată de Constantin Vlad într-un dosar având ca obiect o plângere în baza Legii nr. 18/1991.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că textul legal contravine prevederilor art. 44 din Constitutie si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Tribunalul Olt - Sectia civilă apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, prevederi care au următorul continut: „(1) Terenurile situate în intravilanul localitătilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptătite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodăresti, pe care le-au edificat, rămân si se înscriu în proprietatea actualilor detinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la fostii proprietari."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44, precum si dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 24 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin Decizia nr. 394 din 21 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 4 februarie 2004, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constitutionale.

Curtea a retinut cu această ocazie că prin textele legale criticate s-a constituit un drept de proprietate asupra terenurilor la care se referă textele respective, în favoarea proprietarilor terenurilor. Asa fiind, legea posterioară nu poate stinge dreptul de proprietate născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, ceea ce contravine principiului neretroactivitătii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constitutie si care se aplică si Legii fundamentale.

Faptul că dreptul de proprietate constituit potrivit legii anterioare produce efecte si în prezent, sub imperiul legii posterioare, nu infirmă solutia de mai sus, deoarece nu mai suntem în domeniul neretroactivitătii, ci în acela al aplicării imediate a legii noi, astfel încât dreptului de proprietate constituit anterior Constitutiei îi sunt aplicabile prevederile regimului constitutional actual.

În acest sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993, stabilind că prevederile constitutionale actuale nu pot avea drept urmare desfiintarea unui drept de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a Constitutiei, dispozitiile acesteia aplicându-se numai în ceea ce priveste regimul dreptului respectiv.

De asemenea, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea a statuat în sensul că, în ceea ce priveste solutionarea conflictului legilor în timp, legea posterioară nu poate, fără a avea caracter retroactiv, să aducă atingere modalitătii în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, modalitate guvernată de principiul tempus regit actum.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de ConstantinVlad în Dosarul nr. 2.697.2/311/2006 al Tribunalului Olt -Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2010.

 

În temeiul dispozitiilor art. 261 alin. 2 din Codul de

procedură civilă si ale art. 1 din Hotărârea Plenului

Curtii Constitutionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 598

din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul civil, exceptie ridicată de Augusta fofalvi în Dosarul nr. 1.021/323/2008 al Judecătoriei Târnăveni.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Dorel Sim a depus la dosar o cerere prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.021/323/2008, Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 616 din Codul civil.

Exceptia a fost ridicată de Augusta Tofalvi într-un dosar având ca obiect o actiune ce viza sistarea unui drept de servitute.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Textul de lege criticat instituie un tratament juridic diferit în ceea ce priveste exercitarea dreptului de proprietate, întrucât proprietarul al cărui loc este înfundat este conditionat în exercitarea prerogativelor sale de buna dispozitie a proprietarului celuilalt fond, fondul dominant. Având în vedere că dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate permisă de dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 teza a doua, potrivit cărora continutulsi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul trebuia să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în asa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau particulare ale altor subiecti de drept.

Judecătoria Târnăveni apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 616 din Codul civil, prevederi care au următorul continut: „Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio iesire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fata legii si în art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 616 din Codul civil prin Decizia nr. 536 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constitutionale.

Curtea a retinut cu această ocazie că dreptul de servitute este un drept real imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care presupune prin natura sa imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate în deplinătatea atributelor sale, proprietarul fondului asupra căruia se exercită servitutea fiind obligat să permită folosirea bunului imobil aservit. Prin urmare, cei doi proprietari se află în situatii juridice obiectiv diferite, astfel încât este justificată instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveste exercitarea dreptului de proprietate.

Mai mult, dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate, permisă de dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Asadar, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în asa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul civil, exceptie ridicată de Augusta Tofalvi în Dosarul nr. 1.021/323/2008 al Judecătoriei Târnăveni.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2010.

 

În temeiul dispozitiilor art. 261 alin. 2 din Codul de

procedură civilă si ale art. 1 din Hotărârea Plenului

Curtii Constitutionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 696

din 25 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Rada Pârvu, Niculina Popescu, Mihai Ionut Mateescu, Viorel Cristian Mateescu, Mariana Irina Mocanu, Traiana Anghel, Ana Maria Anghel, Cristian Alexandru Anghel, Constantin Panait, Magdalena Ilie, Petruta Popescu si Florentina Pivniuc, prin avocat, în Dosarul nr. 13.879/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume Decizia nr. 270/2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 13.879/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Rada Pârvu, Niculina Popescu, Mihai Ionut Mateescu, Viorel Cristian Mateescu, Mariana Irina Mocanu, Traiana Anghel, Ana Maria Anghel, Cristian Alexandru Anghel, Constantin Panait, Magdalena Ilie, Petruta Popescu si Florentina Pivniuc, prin avocat, într-o cauză având ca obiect revendicare imobiliară.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arată că reglementarea criticată este contrară art. 44 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală, „întrucât nu lasă niciun dubiu în ceea ce priveste uzarea mijloacelor de valorificare a dreptului de proprietate, în afara Legii nr. 10/2001. Apreciază că, dacă interpretarea contrară era posibilă si după pronuntarea deciziei Înaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2008, actiunea în revendicare, întemeiată pe Legea nr. 10/2001, nu mai poate constitui acum un mod de redobândire a dreptului de proprietate".

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, prevederile de lege criticate fiind în deplină concordantă cu art. 44 din Constitutie, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 sunt constitutionale. În acest sens arată că stabilirea cuprinsului unei legi, si deci a reglementărilor ce o compun, nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci, cel mult, una de tehnică legislativă. În acest domeniu, legiuitorul, în virtutea competentelor sale constitutionale, este îndreptătit să impună o reglementare specială într-un anumit domeniu, aplicând astfel principiul specialia generalibus derogant.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.

Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 13 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001, si are următorul continut:

„(4) Persoana îndreptătită are obligatia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare. Prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate."

Autorii exceptiei consideră că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, potrivit cărora dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 s-a pronuntat prin Decizia nr. 270 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 11 mai 2010, statuând că textul de lege criticat nu contravine art. 44 din Legea fundamentală.

Astfel, în ceea ce priveste reglementarea criticată, potrivit căreia persoana îndreptătită are obligatia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare, prevederile ei aplicându-se cu prioritate, împrejurare ce este de natură a împiedica persoana îndreptătită să actioneze pentru revendicarea bunului pe calea dreptului comun, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, retinând că „legea nu obstructionează accesul la justitie al celor îndreptătiti la măsuri reparatorii, ci prevede doar calea administrativă, calea legală pentru acordarea de reparatii în natură sau prin echivalent. Art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 prevede că decizia sau dispozitia de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptătită la instanta de judecată, iar art. 19 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prevede că deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate cu contestatie în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

De altfel, Curtea a observat că atât Legea nr. 10/2001, cât si Legea modificatoare nr. 1/2009 sunt legi reparatorii speciale. În acest sens este si Decizia nr. XXXIII din 9 iunie 2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în care s-a statuat că, «în cazul concursului dintre legea specială si legea generală, se aplică legea specială, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă aceasta nu este prevăzută în legea specială»".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Rada Pârvu, Niculina Popescu, Minai Ionut Mateescu, Viorel Cristian Mateescu, Mariana Irina Mocanu, Traiana Anghel, Ana Maria Anghel, Cristian Alexandru Anghel, Constantin Panait, Magdalena Ilie, Petruta Popescu si Florentina Pivniuc, prin avocat, în Dosarul nr. 13.879/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Măritii!

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 697

din 25 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de loan Bujor în Dosarul nr. 7.036/110/2007 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume deciziile nr. 26/2004 si nr. 409/2005, prin care s-a constatat că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor art. 15 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.036/110/2007, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de loan Bujor într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contraventie.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 37 alin. (5) cuprind norme generale care vizează aspecte privind publicitatea si intabularea constructiilor, alte aspecte decât cele supuse judecătii, apreciind că în speta sa au aplicabilitate prevederile art. 31 din actul normativ mai sus amintit. Chiar în ipoteza în care art. 37 alin. (5) si-ar găsi aplicabilitatea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciază că art. 31 are prioritate, întrucât cuprinde prevederi mai favorabile cetăteanului (posibilul contravenient), principiu consacrat atât de art. 15 alin. (2) din Constitutie, cât si de legea specială.

Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest context, arată că textul de lege criticat nu contine în sine nicio dispozitie cu caracter retroactiv si nu face precizări în legătură cu aplicarea în timp a reglementărilor pe care le cuprinde.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume Decizia nr. 431/2005 si Decizia nr. 26/2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut: „(5) Constructiile executate fără autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuată receptia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate si nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situatie se aplică în continuare sanctiunile prevăzute de lege."

Autorul exceptiei sustine că reglementarea criticată contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii si art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 prin Decizia nr. 26 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 25 februarie 2004, si Decizia nr. 431 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 17 octombrie 2005, retinând că textul „nu contine în sine nicio dispozitie cu caracter retroactiv si nu face precizări în legătură cu aplicarea în timp a reglementărilor pe care le cuprinde. În consecintă, nu se poate retine că textul de lege criticat ar încălca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] De altfel, conform prevederilor art. 13 alin. (2) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, «Contraventia este continuă în situatia în care încălcarea obligatiei legale durează în timp»". Or, executarea/mentinerea unei constructii în stare de ilegalitate, respectiv nerespectarea obligatiei legale a obtinerii autorizatiei de constructie, al cărei scop este prevenirea consecintelor negative în cazul unor constructii necorespunzătoare, atrage sanctiunile aferente, prevăzute de lege.

Cu privire la sustinerea potrivit căreia s-ar aduce atingere si art. 44 alin. (1) si (2) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 115 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 5 martie 2009, Curtea a retinut, în esentă, că „activitatea de edificare sau desfiintare a constructiilor de orice natură trebuie să se supună rigorilor legii", iar „regimul legal al constructiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. În măsura în care, însă, (...) exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sanctiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constitutional al ocrotirii proprietătii".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În ceea ce priveste nemultumirea autorului exceptiei fată de stabilirea prioritătii textului de lege care are aplicabilitate în speta dedusă judecătii, aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci reprezintă aspecte ce tin de interpretarea si aplicarea legii, ceea ce intră în competenta de solutionare a instantelor judecătoresti, iar nu a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de loan Bujor în Dosarul nr. 7.036/110/2007 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 698

din 25 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, exceptie ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy si Maria Marian în Dosarul nr. 1.345/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume Decizia nr. 1.635/2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.345/175/2008, Tribunalul Alba - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, exceptie ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy si Maria Marian într-o cauză având ca obiect anulare act.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că reglementarea cuprinsă în art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 este neconstitutională, întrucât realizează discriminări între cetăteni în ceea ce priveste comunicarea deciziilor si cu privire la exercitarea căilor de atac împotriva acestora. Astfel, arată că deciziile emise în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 sunt supuse controlului judecătoresc într-un termen de 30 de zile de la comunicare, fără a exista însă obligatia ca acestea să fie comunicate si tertilor. Din acest punct de vedere, se consideră discriminati fată de tertele persoane, chiriasii, pentru care este aplicabilă reglementarea cuprinsă de Legea nr. 10/2001, si unde, împotriva deciziilor emise în baza acestui act normativ, se aplică procedura de drept comun.

Tribunalul Alba - Sectia civilă apreciază că, la examinarea constitutionalitătii unui text de lege, nu se are în vedere compatibilitatea acestuia cu alte prevederi legale, ci doar cu principiile si dispozitiile Legii fundamentale. Totodată, arată că procedura si termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt mai restrictive decât cele prevăzute de dreptul comun, fără a se aduce atingere, însă, principiului egalitătii în drepturi sau accesului liber la justitie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că principala critică a autorilor exceptiei se referă la o omisiune legislativă, or, în aceste conditii, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, în temeiul art. V din titlul II al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Textul de lege criticat are următorul continut: „Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestatie la instanta de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronuntată de instanta de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004."

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate de prevederile art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) care consacră egalitatea în fata legii si art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia, Curtea constată că autorii acesteia sustin neconstitutionalitatea reglementării criticate, deoarece instituie un regim diferentiat în ceea ce priveste posibilitatea atacării de către tertele persoane a deciziilor emise în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000. Astfel, acestia consideră că prin procedura prevăzută de legea contenciosului administrativ aceste persoane - terti fată de actul administrativ respectiv ar fi private de valorificarea unui drept constitutional, si anume accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil.


Prin Decizia nr. 1.635 din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, Curtea a retinut că, „potrivit art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual nu pot fi introduse mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunostintă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. Dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, ca act normativ special în domeniul retrocedărilor pe cale administrativă, se completează cu prevederile dreptului comun în materie, respectiv Legea nr. 554/2004. În consecintă, deciziile Comisiei speciale de retrocedare, reprezentând acte administrative, pot fi atacate de către terti la instanta de contencios administrativ, în conditiile Legii nr. 554/2004, acestia având la dispozitie un termen de un an de la data luării la cunostintă în care să atace actul administrativ contestat."

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea a considerat că nu poate fi retinută sustinerea potrivit căreia norma legală criticată „instituie un regim diferentiat în ceea ce priveste ocrotirea dreptului de proprietate al cetătenilor persoane fizice sau al persoanelor juridice de drept privat fată de persoanele juridice beneficiare ale legislatiei reparatorii, prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, care creează un regim favorizant fată de celelalte persoane juridice sau fizice beneficiare ale prevederilor Legii nr. 10/2001", întrucât dispozitiile legale în cauză se referă distinct la două categorii de persoane, aflate în situatii juridice diferite.

De altfel, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, „principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune solutii diferite pentru situatii diferite".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, exceptie ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy si Maria Marian în Dosarul nr. 1.345/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 763

din 3 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil

 

Augustin Zegrean - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil, exceptie ridicată de Lazăr Petroescu si Ana Petroescu în Dosarul nr. 4.986/221/2007 al Tribunalului Hunedoara - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale privind dreptul de proprietate, ci reprezintă o garantie a acestuia.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 septembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 4.986/221/2007, Tribunalul Hunedoara - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Lazăr Petroescu si Ana Petroescu într-o cauză civilă ce are ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arată că dispozitiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate al cumpărătorului, întrucât acesta este pus în situatia de a pierde atât bunul cumpărat, cât si pretul achitat, în cazul în care o tertă persoană revendică imobilul. Arată că exceptia de la regula răspunderii vânzătorului pentru evictiune îl scuteste pe vânzător de obligatia de restituire a pretului primit în schimbul bunului vândut si de care cumpărătorul a fost evins.

Tribunalul Hunedoara - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispozitiile art. 1340 din Codul civil se referă la situatia modificării conventionale a obligatiei de garantie a vânzătorului contra evictiunii, ceea ce nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil, având următorul continut: „Stipulatia prin care vânzătorul se descarcă de răspunderea pentru evictiune nu-l scuteste de a restitui pretul, în caz de evictiune, afară numai dacă cumpărătorul a cunoscut, la facerea vânzării, pericolul evictiunii, sau dacă a cumpărat pe răspunderea sa proprie."

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) si (2) si art. 136 alin. (5) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în conformitate cu dispozitiile art. 1337 din Codul civil, vânzătorul este obligat de drept să răspundă fată de cumpărător de evictiunea totală sau partială a bunului vândut. Prin derogare, potrivit prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din acelasi cod, vânzătorul nu răspunde pentru evictiune în cazul în care cumpărătorul cunostea la încheierea contractului pericolul evictiunii, sau dacă a cumpărat pe propria răspundere, când contractul de vânzare-cumpărare are caracter aleatoriu. Fiind vorba despre asumarea de către cumpărător a evictiunii, nu se pune problema restituirii pretului pe care l-a plătit pentru bunul cumpărat, Codul civil reglementând tocmai garantarea dreptului de proprietate. În aceste conditii, art. 1340 din Codul civil nu încalcă dispozitiile constitutionale privind garantarea acestui drept.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1340 tezele a doua si a treia din Codul civil, exceptie ridicată de Lazăr Petroescu si Ana Petroescu în Dosarul nr. 4.986/221/2007 al Tribunalului Hunedoara - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

AUGUSTJN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2008 privind înfiintarea activitătii de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistentă tehnică

 

Având în vedere că:

-Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei a câstigat în anul 2008 un proiect în Ucraina, iar în prezent contractul este în implementare;

- Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice din Ministerul Finantelor Publice a câstigat un proiect în anul 2009 în Republica Moldova si Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a câstigat un proiect în anul 2009 în Albania;

- pentru ca aceste proiecte, precum si cele care urmează să fie semnate si implementate cu succes de către România ca stat membru partener de twinning si pentru a nu aduce atingere imaginii României pe plan international;

- neadoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2008 privind înfiintarea activitătii de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistentă tehnică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 168/2009, conduce la imposibilitatea României, în calitatea sa de donator de asistentă tehnică, de a-si onora angajamentele deja asumate la nivel international, precum si de a participa în viitoare proiecte de înfrătire institutională,

întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public si constituie situatii de urgentă si extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2008 privind înfiintarea activitătii de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistentă tehnică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 168/2009, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera i) va avea următorul cuprins:

,,i) alocatie zilnică, denumită în continuare per diem, reprezintă o sumă de bani care este dată consilierilor rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorilor de proiect si expertilor cooptati, în baza contractului de înfrătire institutională, în vederea acoperirii cheltuielilor zilnice pe timpul delegării, în scopul asigurării cazării, transportului local, precum si pentru hrană si alte cheltuieli efectuate în legătură cu activitatea desfăsurată în cadrul proiectului;".

2. La articolul 3, litera i) va avea următorul cuprins:

,,i) efectuează plătile către consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, expertii cooptati si către participantii la vizitele de studii;".

3. La articolul 7, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Ministerul Finantelor Publice va încasa fondurile de la statul beneficiar al asistentei tehnice si va efectua plătile necesare consilierilor rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorilor de proiect si expertilor cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională în moneda euro."

4. La articolul 8, litera e) va avea următorul cuprins:

,,e) indemnizatii ale consilierilor rezidenti de înfrătire institutională, ale coordonatorilor de proiect si ale expertilor desemnati pentru implementarea proiectelor de înfrătire institutională, în conformitate cu prevederile contractuale si ale manualului de înfrătire institutională;".

5. Articolul 9 se abrogă.

6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) În vederea îndeplinirii activitătii prevăzute la art. 1 vor fi cooptati consilieri rezidenti de înfrătire institutională, coordonatori de proiect, precum si experti, care vor fi remunerati pentru activitatea depusă în cadrul proiectului printr-o indemnizatie stabilită în contractul de înfrătire institutională, în functie de numărul de zile lucrate.

(2) Indemnizatia pe care o primesc consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati pentru activitatea depusă în baza contractului de înfrătire institutională este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salariu si se impozitează potrivit legislatiei în materie.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurări sociale ale politistilor, cu modificările si completările ulterioare, indemnizatia pe care o primesc consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati pentru activitatea depusă în baza contractului de înfrătire institutională este asimilată salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgând pentru consilierul rezident de înfrătire institutională, coordonatorul de proiect, precum si pentru expertul cooptat din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, precum si din legislatia privind asigurările de sănătate.

(4) Consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională, în care România este donator de asistentă tehnică, îsi vor îndeplini misiunile în baza unui mandat aprobat de către conducătorul institutiei furnizoare de asistentă tehnică si în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(5) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare, activitatea depusă în cadrul contractului de înfrătire institutională, în care România este donator de asistentă tehnică, nu constituie situatie de incompatibilitate pentru consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si pentru expertii cooptati.

(6) Activitatea depusă în cadrul proiectului de către consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si de către expertii cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională se va evalua la sfârsitul anului în functie de mandatul primit, obiectivele misiunii si de rezultatele înregistrate si descrise în raportul misiunii si în raportul anual."

7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) În termen de maximum 5 zile de la revenirea în tară, consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati vor prezenta conducerii Ministerului Finantelor Publice un raport de misiune.

(2) În vederea evaluării anuale, consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională prezintă conducerii institutiei furnizoare de asistentă, la sfârsitul anului, un raport anual al activitătilor desfăsurate în cadrul proiectelor de înfrătire institutională."

8. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Pe perioada desfăsurării misiunilor, consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională îsi păstrează functia publică si drepturile salariale, potrivit legii.

(2) Perioada în care consilierii rezidenti de înfrătire institutională, coordonatorii de proiect, precum si expertii cooptati în cadrul proiectelor de înfrătire institutională îsi desfăsoară activitatea constituie vechime în muncă/vechime în specialitatea functiei, care va fi înregistrată în mod corespunzător, potrivit legislatiei în vigoare."

Art. II. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2008 privind înfiintarea activitătii de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistentă tehnică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 168/2009, cu modificările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, va fi republicată, după aprobarea prin lege a acesteia, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

 

Bucuresti, 16 iunie 2010.

Nr. 52.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice

 

Având în vedere evolutia crizei economice în anul 2009, precum si extinderea acesteia în cursul anului 2010, se impune luarea de urgentă a unor măsuri pentru a se putea asigura respectarea angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internationale, acorduri absolut necesare pentru stabilitatea economică a României, pentru atingerea tintelor de deficit ale bugetului general consolidat în anul 2010.

Luând în considerare faptul că diminuarea dezechilibrelor existente si mentinerea deficitului bugetar în limite sustenabile creează premisele relansării economice, se impune adoptarea în regim de urgentă a unor măsuri cu caracter exceptional prin care să se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare în anul 2010.

Întrucât aceste elemente vizează interesul general public si constituie situatii de urgentă si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si institutiile publice din subordinea acestora aplică normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme si pentru consumul de carburanti prevăzute în anexa nr. 3, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate."

2. La anexa nr. 3, punctul II se modifică si va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. - (1) Consumul lunar de carburanti aprobat prin hotărâri ale Guvernului pentru activitătile specifice desfăsurate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si cele stabilite prin normative proprii în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare, se reduce cu 50%.


(2) Face exceptie de la prevederile alin. (1) consumul de carburanti aprobat pentru activitătile operative de inspectie în domeniile: vamal, gardă financiară, trafic rutier, pentru activitătile de transport valori, pentru serviciile de ambulantă si SMURD, pentru activitătile specifice de interventie desfăsurate de institutiile din sectorul de apărare, ordine publică sisigurantă natională, pentru transportul persoanelor private de libertate, precum si transportul elevilor cu microbuze scolare.

Art. III. - (1) Autoritătile si institutiile publice prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330?2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice vor diminua cu 20% cheltuielile cu bunurile si serviciile aprobate în buget, programate pentru a doua jumătate a anului 2010 si rămase de executat.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cheltuielile pentru transmiterea pensiilor si altor forme de asistentă socială, precum si pentru plata serviciilor medicale, medicamente, dispozitive medicale si materiale sanitare, reparatiile si reabilitările pentru scoli si hrana persoanelor private de libertate.

(3) Reducerile de cheltuieli bugetare prevăzute la alin. (1) se realizează în trimestrele III si IV 2010, luându-se ca referintă cheltuielile aprobate prin bugetul pe anul 2010 în vigoare la data publicării prezentei ordonante de urgentă rămase de executat în trimestrele respective.

Art. IV. - (1) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, societătile nationale, companiile nationalesi societătile comerciale cucapital integral sau majoritar de stat.precum si regiile autonome vor prezenta spre aprobare bugetele de venituri si cheltuieli rectificative, la întocmirea cărora se va avea în vedere reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile, altele decât cele pentru activitătile de productie, a cheltuielilor cu prestatiile externe, cheltuielilor de protocol, reclamă si publicitate, programate pentru semestrul II 2010.

(2) Economiile rezultate din aplicarea prevederilor alin. (1) se vor reflecta în rezultatul financiar, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. V. - Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societătile nationale, companiile nationale si societătile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările si completările ulterioare, pentru exercitiul financiar al anului 2010, la societătile nationale, companiile nationale si societătile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de minimum 90% sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori sub formă de dividende, în conditiile legii, în cazul societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Art. VI. - Prevederile art. 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător si societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiilor autonome.

Art. VII. - Încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă, precum si angajarea unor cheltuieli de natura celor prevăzute de aceasta, fără a se lua în considerare măsurile de reducere, si amânarea plătii acestora atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală a persoanelor vinovate, potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2010.

Nr. 55.

 

ANEXĂ

 

NORMATIVE DE CHELTUIELI

privind dotarea cu autoturisme si consumul lunar de carburanti

 

II. Norme privind consumul lunar de carburanti pentru autoturismele care deservesc:

Limita maximă

- litri/lună/ vehicul -

- ministrii si asimilatii acestora, secretari de stat, subsecretari de stat, precum si persoanele cu functii asimilate acestora, conducătorii altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, secretari generali

200

- ministere, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; Prefectura Municipiului Bucuresti si Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti

150

- prefecturile judetene, casele de asigurări de sănătate judetene, Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor si Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti

175

- consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti

150

- consiliile locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si oraselor

125

- consiliile locale ale comunelor

75

- alte institutii publice

100

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru reglementarea unor aspecte legate de plata si distribuirea impozitului pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei

Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, în vederea aplicării corecte si unitare a dispozitiilor art. 771 alin. (7) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările

ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) În vederea punerii în aplicare a dispozitiilor art. 771 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, începând cu data prezentului ordin, obligatiile fiscale reprezentând impozit pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal se calculează, se retin si se declară de către notarii publici în continuare, conform prevederilor Ordinului ministrului economiei si finantelor si al ministrului justitiei nr. 1.706/1.889/C/2008 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată si rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal si a modelului si continutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la prevederile Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.294/2007 privind impozitele, contributiile si alte sume reprezentând creante fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, cu modificările si completările ulterioare, plata sumelor reprezentând impozit pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal se realizează conform prezentului ordin.

Art. 2. - Impozitul pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, retinut de notarii publici, aferent operatiunilor translative ale dreptului de proprietate încheiate până la data de 13 mai 2010 inclusiv, se virează în continuare în contul unic de venituri ale bugetului de stat 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat - sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic".

Art. 3. - Impozitul pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, retinut de notarii publici, aferent operatiunilor translative ale dreptului de proprietate încheiate începând cu data de 14 mai 2010, se virează în contul devenituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat - impozit pe venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal", deschis la unitătile Trezoreriei Statului în a căror rază birourile notarilor publici sunt înregistrate fiscal, codificat cu codul de identificare fiscală al birourilor notariale.

Art. 4. - Stingerea obligatiilor fiscale declarate de notarii publici pentru luna mai a anului 2010, prin formularul 100 „Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul de stat", aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă, cu modificările si completările ulterioare, se va realiza luând în considerare atât sumele achitate de către acestia în contul unic de venituri ale bugetului de stat 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat - sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic", cât si cele achitate în contul distinct de venituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat - impozit pe venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal".

Art. 5. - (1) În vederea distribuirii sumelor cuvenite fiecărei unităti administrativ-teritoriale destinatare, conform legii, în cotă de 50% din cuantumul sumelor plătite în contul de venituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat - impozit pe venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal", aferente operatiunilor translative ale dreptului de proprietate al căror obiect au fost bunurile imobile aflate pe teritoriul acestora, notarii publici care calculează, retin, declară si virează acest tip de obligatie fiscală vor întocmi si vor depune lunar la organul fiscal de administrare, împreună cu Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul de stat si un borderou privind distribuirea către unitătile administrativ-teritoriale a sumelor reprezentând impozit pe venitul din transferurile proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, întocmit conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Pentru obligatiile de plată aferente operatiunilor translative ale dreptului de proprietate încheiate în perioada 14-31 mai 2010, borderoul prevăzut la alin. (1) se depune la organul fiscal de administrare până la data de 30 iunie 2010, însotit de o copie a documentului de plată prin care au fost virate sumele în contul de venituri ale bugetului de stat 20.03.01.18 „Veniturile bugetului de stat - impozit pe venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal".

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

 

Bucuresti, 24 iunie 2010.

Nr. 2.104.


ANEXĂ

 

- model -

 

Biroul Notarului Public...........................

Localitatea...............Judetul/sectorul................

Adresa ......................................................

CIF...........................................................

Telefon.....................................................

 

BORDEROUL

nr............./data................

privind distribuirea către unitătile administrativ-teritoriale a sumei de..................................., reprezentând impozit pe venitul din transferurile proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, aferent lunii........................

 

Nr. crt.

Denumirea judetului

Denumirea unitătii administrativ-teritoriale

Codul de identificare fiscală al unitătii administrativ-teritoriale

Impozit total

Cota de 50% cuvenită bugetului local

 

Judetul 1

Localitatea 1

 

 

 

 

 

Localitatea 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total judet 1

 

 

 

 

 

Judetul 2

Localitatea 1

 

 

 

 

 

Localitatea 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total judet 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total general:

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Prezentul borderou se depune la organul fiscal împreună cu formularul 100 „Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul de stat".

 

L.S.

Notar public,


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.