MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 339/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 339         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 21 mai 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 449 din 15 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal

 

Decizia nr. 464 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei

 

Decizia nr. 476 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 510 din 27 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. 11 si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            456. - Hotărâre privind aprobarea Programului de modernizare, reorganizare si reducere a cheltuielilor Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            382. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licentierea dispecerilor operatiuni zbor”, editia 01/2006

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

            475. - Ordin privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr.  428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activitătii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe tară, fără regim special


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 449

din 15 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal, exceptie invocată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că prin criticile formulate se solicită modificarea textelor de lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia penală nr. 161/Rdin 26 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.670/44/2009, Curtea de Apel Galati - Sectia pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galati - Sectia penală care, prin încheierea din 18 noiembrie 2009, a respins exceptia ca inadmisibilă. Împotriva acestei încheieri autorul exceptiei a formulat recurs, admis de Curtea de Apel Galati - Sectia pentru cauze cu minori si de familie care, prin aceeasi decizie, a sesizat Curtea Constitutională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece pentru infractiunea de furt prevăzută de art. 208 si 209 din Codul penal „nu există posibilitatea cercetării acesteia la plângerea prealabilă a părtii vătămate, cu aplicarea corelativă a cauzei de încetare a procesului penal constând în împăcarea părtilor, cum este posibilă si la art. 210 din Codul penal”. Se arată si că „se încalcă principiul libertătii contractuale garantat de art. 44 din Constitutia României, creându-se o incapacitate specială a acestui articol, fără a exista un motiv în acest sens”.

Curtea de Apel Galati - Sectia pentru cauze cu minori si de familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 208 si 209 din Codul penal, care au următorul continut:

- Art. 208: „Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fără consimtământul acestuia, în scopul de a si-l însusi pe nedrept, se pedepseste cu închisoare de la unu la 12 ani.

Se consideră bunuri mobile si orice energie care are o valoare economică, precum si înscrisurile.

Fapta constituie furt chiar dacă bunul apartine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârsirii acel bun se găsea în posesia sau detinerea legitimă a altei persoane.

De asemenea, constituie furt luarea în conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.”;

- Art. 209: „Furtul săvârsit în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substantă narcotică;

c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apăra;

e) într-un loc public;

f) într-un mijloc de transport în comun;

g) în timpul noptii;

h) în timpul unei calamităti;

i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveste pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare.

Furtul privind următoarele categorii de bunuri:

a) titei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigatii;

c) componente ale retelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situatii de urgentă publică;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru;

f) instalatii de sigurantă si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin însusirea cărora se pune în pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;


h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii se pedepseste cu închisoare de la 4 la 18 ani.

Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

În cazul prevăzut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativă si efectuarea de săpături pe terenul aflat în zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternă, a stufurilor, instalatiilor sau oricăror altor dispozitive de prindere ori perforare.”

Dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, respectiv în art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozitiile art. 208 si 209 din Codul penal au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si fată de critici similare.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 87 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, si Decizia nr. 937 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo arătate, exceptia de neconstitutionalitate invocată. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal, exceptie invocată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 464

din 20 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, exceptie ridicată de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că instanta de contencios constitutional nu poate modifica sau completa dispozitia de lege supusă controlului de constitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.400/Rdin 17 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.898/258/2006, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Anna Bilibok într-o cauză civilă ce are ca obiect stabilirea dreptului părintelui căruia nu i-a fost încredintat copilul de a avea legături personale cu acesta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredintat copilul de a avea legături personale cu acesta ar trebui cenzurat. Astfel, consideră că numai părintele care contribuie la întretinerea copilului poate avea legături personale cu acesta.

Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât textul de lege criticat contravine art. 49 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, acestea fiind instituite în considerarea interesului exclusiv al copilului. Invocă în acest sensjurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste actul de sesizare a Curtii Constitutionale în cazul Dosarului nr. 1.898/258/2006, desi acesta îl reprezintă o decizie pronuntată de Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie în solutionarea contestatiei în anulare declarată împotriva deciziei civile prin care Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a respins recursul declarat împotriva încheierii prin care Tribunalul Harghita - Sectia civilă a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate, sesizarea este considerată legală, întrucât Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie nu a făcut o judecată pe fondul cauzei, ci s-a pronuntat numai asupra admisibilitătii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul continut: „Părintele divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 49 alin. (1) referitoare la protectia copiilor si a tinerilor.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. Astfel, în Decizia nr. 1.287 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, Curtea a retinut că textul de lege dedus controlului utilizează termenul „drepturi” ale părintelui divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul. Astfel, acesta păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională, în opozitie cu tertele persoane si alături de celălalt părinte, căruia i s-a încredintat copilul. Totodată, părintele căruia nu i s-a încredintat copilul este debitorul obligatiilor corelative drepturilor recunoscute de lege, fiind tinut, în calitate de părinte, să contribuie la realizarea efectivă a drepturilor stabilite de lege. O atare conduită cooperantă este impusă de împrejurarea că drepturile mentionate constituie, în realitate, mijloace pentru îndeplinirea obligatiilor pe care le are orice părinte fată de copilul său si care subzistă atât timp cât părintele nu este decăzut din drepturile părintesti.

Curtea a constatat că sustinerea potrivit căreia art. 43 alin. 3 din Codul familiei contravine dispozitiilor constitutionale consacrate de art. 49 alin. (1) nu poate fi retinută, de vreme ce reglementarea criticată instituie o modalitate prin care autoritătile publice îsi îndeplinesc obligatiile de a respecta si ocroti viata intimă, familială si privată, constituind totodată o componentă a regimului special de protectie si asistentă a copiilor si tinerilor în realizarea drepturilor lor.

Solutia si considerentele pronuntate în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, exceptie ridicată de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 aprilie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 476

din 20 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mircea Adrian Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii faptul că la dosarul cauzei partea Emilia Stejeran a depus o cerere pentru amânarea judecării cauzei, în vederea pregătirii apărării, precum si o adeverintă medicală din care rezultă starea sănătătii sale.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, având în vedere perioada de timp ce a trecut de la înregistrarea dosarului la Curte.

Deliberând, Curtea respinge cererea pentru amânarea judecării cauzei.

Magistratul-asistent învederează Curtii faptul că la dosarul cauzei sotul părtii Simona Florina Crainic a depus o cerere de interventie în interes propriu.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât cadrul procesual nu se poate extinde direct în fata Curtii Constitutionale.

Deliberând, Curtea respinge cererea de interventie în interes propriu a sotului părtii Simona Florina Crainic.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.974/111/1999, Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Mircea Adrian Stejeran într-o cauză civilă având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile criticate sunt neconstitutionale, întrucât îngrădesc dreptul părtilor de a administra toate probele pe care le au la dispozitie, în situatia în care, din diverse motive, acestea nu au fost în măsură să-si formuleze apărări corespunzătoare sau să administreze probele necesare.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că art. 305 din Codul de procedură civilă consacră regula inadmisibilitătii probelor noi în recurs, cu exceptia înscrisurilor emanate de la părtile în proces sau de la un tert, si care ar fi putut avea înrâurire asupra solutionării cauzei, dacă ar fi fost folosite de instanta a cărei hotărâre s-a atacat. Înscrisurile noi pot fi depuse atât de către recurent, cât si de către intimat, în conditiile legii, fără nicio discriminare între părtile aflate în proces. Consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si nici dreptului la apărare al acestora.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă, având următorul continut: „în instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 542 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, si a Deciziei nr. 130 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, arătând că reglementarea conditiilor si a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constitutie, si nu încalcă drepturile fundamentale ale justitiabililor.

Instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveste căile de atac, nu este contrară dreptului la apărare, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a părtilor. Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părtilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.


De altfel, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mircea Adrian Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 aprilie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 510

din 27 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” - S.R.L. din comuna Sura Mare în Dosarul nr. 657/306/2009 al Judecătoriei Sibiu - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 15 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 657/306/2009, Judecătoria Sibiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. 11 si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” - S.R.L. din comuna Sura Mare într-o cauză civilă având ca obiect contestatie la executare, în contradictoriu cu Societatea Comercială „Electromec” - S.A. din Schitu Golesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3), art. 44 alin. (2), art. 45 si art. 135 alin. (2) lit. a), precum si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată că, „în cazul în care împotriva unei persoane există un act juridic, altul decât o hotărâre judecătorească (care este adus în fata instantei pentru prima dată), si creditorul solicită învestirea cu formulă executorie, în cazul admiterii cererii debitorul este lipsit de orice cale de atac, în comparatie cu situatia în care cererea de învestire este respinsă, caz în care creditorului i se dă posibilitatea atacării încheierii cu recurs. [...] Executarea silită prin poprire, fără somatie (în cazul în care aceasta este pornită în temeiul unui titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească) pune debitorul în fata faptului împlinit, respectiv blocarea si mai apoi debitarea contului bancar cu suma din titlu, fără a se astepta rezultatele contestatiei la executare”.

Instanta de judecată consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3733 alin. 11 si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 3733 alin. 11: „Încheierea prin care presedintele instantei admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoresti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac.”;

- Art. 454 alin. 1: „Poprirea se înfiintează fără somatie, prin adresă însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înstiintându-se totodată si debitorul despre măsura luată.”

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) referitoare la proprietatea privată, art. 45 privind libertatea economică, precum si cele ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind economia. În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prevederi referitoare la dreptul ia un proces echitabil.

Examinând critica de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, intră în competenta exclusivă a legiuitorului. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoresti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, potrivit art. 129 din Constitutie, „Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”. Acest text constitutional lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoresti, asa cum a procedat prin dispozitiile de lege criticate.

De altfel, reglementarea actuală din Codul de procedură civilă permite părtii să introducă contestatia la executare, ceea ce oferă celor interesati sau vătămati, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea titlului învestit cu formulă executorie dat fără îndeplinirea conditiilor legale. Faptul că exercitiul acestui drept este corelat cu calea de atac a contestatiei la executare nu reprezintă un impediment real, sub raport constitutional, al accesului liber la justitie. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a unei atare căi de atac, si să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.

În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 247 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, si Decizia nr. 664 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 16 noiembrie 2006.

De asemenea, prin Decizia nr. 178 din 20 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, si Decizia nr. 181 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, Curtea a retinut că poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple si rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate asigurarea celeritătii executării prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligatiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înfiintarea popririi fără obligatia somării prealabile a debitorului, în conditiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunostintă despre înfiintarea popririi, textul de lege criticat nu îngrădeste în niciun fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la apărare.

Cu privire la invocarea prevederilor constitutionale cuprinse în art. 135, Curtea a retinut că textele de lege criticate nu numai că nu nesocotesc îndatorirea fundamentală a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltării economiei de piată, ci, dimpotrivă, dau expresie dispozitiei constitutionale, astfel încât debitorul ar putea să îsi execute voluntar si cu bună-credintă obligatia certă, lichidă si exigibilă constatată prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei, evitând distorsionarea raporturilor juridice comerciale, bazate pe libera initiativă si concurentă.

Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În fine, pentru aceleasi argumente, Curtea constată că reglementările deduse controlului nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V si art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” - S.R.L. din comuna Sura Mare în Dosarul nr. 657/306/2009 al Judecătoriei Sibiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 aprilie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de modernizare, reorganizare si reducere a cheltuielilor Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul de modernizare, reorganizare si reducere a cheltuielilor Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor

si societătii informationale,

Gabriel Sandu

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 5 mai 2010.

Nr. 456.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL

de modernizare, reorganizare si reducere a cheltuielilor Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A.

 

Preambul

Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A., denumită în continuare Radiocom, traversează din punct de vedere strategic o perioadă de profunde transformări, datorate unor salturi tehnologice la nivelul ambelor segmente de piată pe care compania activează în prezent, i.e. radiocomunicatii („broadcasting”) si comunicatii electronice („telecom”).

În acest context, compania înregistrează profitabilitate negativă în ultimii 2 ani, pe fondul cresterii cheltuielilor operationale, dar mai ales a celor financiare datorate diferentelor de curs valutar în rambursarea creditelor substantiale pentru investitii/dezvoltare, precum si a celor datorate angajării unor linii de credit.

Mai mult, această performantă financiară scăzută s-a transformat spre sfârsitul anului 2009 într-o criză de lichidităti - soldul de flux de numerar operational si investitional la nivelul lunii decembrie 2009 fiind negativ, conducând astfel la nevoia angajării unor linii de credit (în valoare totală de 22.000 lei) pentru acoperirea acestei lipse de lichidităti.

Pe segmentul de radiocomunicatii, compania cunoaste o evolutie relativ constantă a veniturilor obtinute pe o piată monopolistică, de la 2 clienti captivi (Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune).

Pe segmentul de comunicatii electronice, compania se află în prezent într-o situatie de dezavantaj competitiv cauzată de

tehnologia limitativă (i.e. dezvoltarea tehnologică a capacitătilor este limitată, nepermitând companiei să tină pasul cu principalii competitori, mai ales pe segmentul de transport de capacitate, „carrier”).

Există însă factori de risc majori care pot afecta evolutia veniturilor si cheltuielilor pe ambele segmente, cum ar fi: intrarea sub incidenta reglementării Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii (ANCOM), competitia pe piata difuzării posturilor TV din partea altor canale de retransmisie (de exemplu, internet pentru serviciile radio si DTH, CaTV, dar si IPTV sau WebTV pentru TV).

Pentru anul 2010, previziunile financiare relevă că, în lipsa unor măsuri drastice de eficientizare, compania Radiocom va înregistra rezultate semnificativ negative - cel mai probabil pierdere netă semnificativă, precum si intrarea pe flux de numerar negativ în a doua jumătate a anului.

În acest context, se impune elaborarea unui Program de modernizare, reorganizare si reducere a cheltuielilor Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A. (denumit în continuare Program), care să permită sustenabilitatea financiară a companiei pe termen scurt si mediu. Programul se bazează pe:

- un set de măsuri de eficientizare, identificat de către echipa de management si cuantificat preliminar;

- un plan preliminar pentru reorganizarea companiei, care vizează realocarea unui număr de 700-800 de persoane.


Intr-o estimare preliminară, beneficiile nete1 aduse de implementarea acestor măsuri ar putea varia între 10.000 si 13.000 lei în anul 2010 si între 50.000 si 60.000 lei în anii 2011 si 2012. De mentionat că, de departe, ponderea cea mai ridicată în totalul beneficiilor nete - circa 80% - o reprezintă câstigurile aduse de planul de reorganizare (care vizează eficientizarea utilizării resurselor umane în cadrul Radiocom).

Însă pentru a redresa complet situatia financiară defavorabilă, Radiocom are nevoie de un concept de eficientizare detaliat, exhaustiv, care să integreze atât măsuri de economii de cost, cât si de eliberare de numerar.

 

CAPITOLUL I

Situatia actuală

 

Din punct de vedere strategic, Radiocom traversează o perioadă de profunde transformări, datorate unor salturi tehnologice la nivelul ambelor segmente de piată pe care compania activează în prezent, i.e. radiocomunicatii („broadcasting”) si comunicatii electronice („telecom”).

Analiza indicatorilor economici arată faptul că Radiocom se află pe o pantă descendentă a profitabilitătii în ultimii 2 ani, pe fondul cresterii cheltuielilor operationale, dar mai ales a celor financiare datorate angajării unor credite substantiale pentru investitii/dezvoltare, precum si a celor datorate angajării unor linii de credit. Mai mult, această performantă financiară scăzută s-a transformat spre sfârsitul anului 2009 într-o criză de lichidităti. Astfel, soldul de flux de numerar operational si investitional la nivelul lunii decembrie 2009 a fost negativ, conducând la nevoia angajării unor linii de credit în trimestrele III si IV (în valoare totală de 22.000 lei) pentru acoperirea acestei lipse de lichidităti.

Conform bugetului devenituri si cheltuieli (BVC) prezentat în consiliul de administratie, în absenta unor măsuri drastice de eficientizare prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul Program, vor fi următoarele consecinte:

- previziunile pentru profitul net pe anul 2010 sunt pozitive, dar fundamentate pe o crestere de venituri atât în segmentul de broadcasting (5%, dependent de aprobarea ANCOM), cât si pe segmentul de telecomunicatii (15%);

- soldul fluxului de numerar va deveni negativ în trimestrul IV al acestui an - în scenariul pesimist încă din luna octombrie, iar în scenariul optimist doar din luna decembrie.

Potrivit analizei unei firme de consultantă specializate, consecintele pe anul 2010, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul Program, pot fi următoarele:

- pe fondul stagnării veniturilor la nivelul anului 2009 si în lipsa unui plan de eficientizare clar definit, care să permită reducerea cheltuielilor, Radiocom va înregistra si în anul 2010 o pierdere netă importantă;

- finantarea fluxului numerar negativ din trimestrul 3 al anului 2010 va avea un efect negativ asupra cheltuielilor cu dobânda si implicit asupra profitabilitătii nete;

- nu sunt prevăzute măsuri clare de ameliorare a situatiei - de exemplu, Radiocom lucrează în ultimii 3 ani cu capital de lucru negativ.

De asemenea, analiza indică un decalaj semnificativ din punctul de vedere al majoritătii indicatorilor financiari (de profitabilitate, eficientă în utilizarea activelor, dar si lichiditate si solvabilitate) între Radiocom si media industriei (prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul Program). Spre exemplu, activele companiei sunt de două ori mai putin

eficient folosite pentru generarea veniturilor decât competitorii companiei, iar din punctul de vedere al lichiditătii, Radiocom operează în ultimii 2 ani cu un capital de lucru negativ.

Din perspectiva domeniilor de activitate, Radiocom va trebui să gestioneze o serie de provocări importante atât la nivel strategic, cât si la nivel organizational.

La acest moment, pozitia pe piată, pe principalele segmente/arii de activitate este următoarea:

1. În ceea ce priveste segmentul de broadcasting:

1.1. Atât pe radio cât si pe TV

1.1.1. Radiocom detine o pozitie de monopol pe serviciile terestre analogice.

1.1.2. Cu toate acestea, reglementarea activitătii (de exemplu, a tarifelor) de către ANCOM se va constitui cel mai probabil într-un factor de risc important privind mentinerea veniturilor.

1.1.3. Salt tehnologic important de realizat în perioada 2010-20122

1.2. Radio

1.2.1. Determinantii cererii pe trend descrescător (i.e. audienta zilnică netă3 cu 6% mai scăzută între 2007 si 2008)

1.2.2. Dezvoltarea canalelor alternative de transmisie radio, în special cele prin internet, constituie un factor de risc important.

1.3.TV

1.3.1. Determinantii cererii pe trend descrescător (i.e. scăderea audientei SRTVcu 29% p.aîntre anii 2004si 2008)

1.3.2. Dezvoltarea canalelor alternative de difuzare retransmisie a posturilor TV, în special DTH si CaTV, iar mai nou WebTV si IPTV

2. În ceea ce priveste segmentul de comunicatii electronice:

2.1. Terestre

2.1.1. Cota de piată în continuă erodare pe segmentul de transport de capacitate („carrier”)

2.1.2. Erodare graduală a veniturilor generate de clientii comerciali mari

2.1.3. Extindere pe toate segmentele de clienti (inclusiv rezidential)

2.1.4. Limitare tehnologică cu impact major asupra perspectivelor de dezvoltare (de exemplu, fibra optică)

2.2. Prin satelit

2.2.1. Concurenta puternică datorată prezentei pe piată a unor jucători internationali (de exemplu, Digicom, Intersat, Telespazio)

2.2.2. Probleme cu lichiditătile pentru furnizori, datorate unei politici agresive de preturi, combinată cu gratuitatea unor servicii oferite

2.2.3. Tendinta în piată spre oferirea de servicii cu valoare adăugată mare

Din punct de vedere organizational situatia este următoarea:

- complexitate mare

- pe orizontală apar cea 500 de unităti organizationale la nivelul întregii companii;

- pe verticală apar până la 10-12 nivele de coordonare/ management;

- procese neclar definite/documentate;

- sarcini/activităti (partial) dedublate;

- lipsa unei metodologii unitare în privinta stabilirii nivelului de subordonati pentru functiile de conducere.

- În acelasi timp, analiza a relevat si existenta unor factori de risc majori care pot afecta evolutia veniturilor si cheltuielilor pe ambele segmente, cum ar fi:

- intrarea sub incidenta reglementării ANCOM;

- competitia pe piata difuzării si transmisiei posturilor radio (alti operatori de radioemitătoare, precum si canalul alternativ de transmisie prin internet);

- competitia pe piata difuzării si transmisiei posturilor TV din partea altor canale de retransmisie (de exemplu, DTH, CaTV, dar si IPTV sau WebTV);

- iminenta transformării fundamentale a pietei de broadcasting prin trecerea la digital.

În concluzie, problemele companiei sunt mai profunde si cu rădăcini mai adânci în timp decât o „simplă” criză „accidentală” de lichiditate si, ca atare, pentru ca societatea să nu intre în stare de insolventă, este necesară elaborarea unui program de eficientizare amplu, care să vizeze realizarea de economii de cost substantiale, iar ulterior să includă si măsuri de eliberare de numerar si crestere de venituri. (Situatia este ilustrată în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul Program).


1 Beneficiile nete calculate ca diferentă între economiile de cost generate de implementarea măsurilor si costurile operationale si investitionale necesare.

2 Trecerea la transmisii digitale (T-DAB pentru radio si DVB-T pentru TV).

3 Definit ca numărul mediu de ascultători al unui post de radio al SRR pentru cel putin 15 min./zi.

 

CAPITOLUL II

Privire de ansamblu asupra programului de eficientizare

 

Pentru redresarea situatiei, Radiocom are nevoie de un program de eficientizare exhaustiv, structurat în mai multe faze, după cum urmează:

1. Analiza diagnostic

1.1. Transparenta situatiei curente

1.1.1. Situatia companiei

1.1.2. Program de actiuni initiale

1.1.3. Potential aditional

1.2. Prima privire asupra pozitionării în piată

2. Concept de eficientizare

2.1. Identificarea completă a măsurilor de eficientizare a costurilor

2.2. Cuantificarea impactului

2.3. Redactarea planurilor de actiune

2.4. Ajustări structurale

2.5. Ameliorare lichidităti

3. Plan de crestere a veniturilor

3.1. Analiza detaliată a pietei

3.2. Identificarea segmentelor de piată cu ritmuri de crestere importante

3.3. Identificarea măsurilor clare de valorificare suplimentară a bazei de activitate

4. Plan de implementare detaliat

4.1. Detalierea conceptului de restructurare

4.2. Planificarea remediilor de jos în sus („buttom-up”) Descrierea fazelor Programului de eficientizare, necesar a fi

parcurse, este prezentată detaliat în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul Program.

În continuare este prezentată o primă schită a programului*) de eficientizare operatională si organizatională, elaborată de echipa de lucru mixtă.

Pornind de la:

 

PLAN DE REOGANIZARE

 


*) Schita programului este reprodusă în facsimil.

1 COGS - costurile directe cu furnizarea serviciilor.

2 PEX - cheltuieli cu personalul (salarii, indemnizatii si alte taxe, beneficii legate de angajati).

3 Beneficiile nete calculate ca diferentă între economiile de cost generate de implementarea măsurilor si costurile operationale si investitionale necesare.


 

Planul de Reorganizare are ca directii principale:

- Centralizarea - în vederea eliminării dedublării unor activităti

- Comasarea nivelelor de management - pentru simplificarea procesului de comunicare si decizie în companie

- Optimizarea de unităti organizationale (desfiintare sucursale) - pentru simplificarea structurii organizationale si înlesnirea procesului de monitorizare si control

- Externalizarea de servicii - reorganizarea portofoliului actual de activităti la nivel strategic în vederea mentinerii în companie a serviciilor de bază, care aduc un avantaj competitiv

Programul de eficientizare include un prim set de măsuri preliminare identificate la nivel global, măsuri segmentate după specificul reducerii costurilor:

- cheltuieli cu personalul - PEX (salarii, indemnizatii si alte taxe, beneficii legate de angajati), se au în vedere următoarele măsuri:

 

A1

Redefinire linii de business

 

A2

Reducerea cheltuielilor cu paza cu 50%

 

A3

Externalizarea serviciilor

 

A4

Reducerea sporului de responsabilitate si complexitate cu 10%

 

A5

Reducerea la 40% a primelor de Pasti

 

A6

Reducerea la 40% a primelor de Crăciun

 

A7

Reducerea fondului de prime cu 50%

 

A8

Anularea sporului pentru a doua functie

 

A9

Reducerea numărului de ore suplimentare cu 30%

 

 

            - costuri operationale - OPEX, se au în vedere următoarele măsuri:

 

B1

Optimizarea flotei auto

 

B2

Optimizarea stocurilor

 

B3

Conservarea CPR

 

B4

Optimizarea cheltuielilor cu energia electrică

 

B5

Reducerea cheltuielilor cu telefonia cu 50%

 

B6

Reducerea cheltuielilor cu deplasările cu 30%

 

B7

Optimizarea consumurilor combustibil încălzire

 

B8

Reducerea materialelor consumabile cu 30%

 

B9

Reducerea combustibilului pentru încălzire cu 30%

 

B10

Reducerea combustibilului solid cu 20%

 

B11

Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb diverse cu 50%

 

B12

Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb pentru echipament cu 20%

 

B13

Reducerea cheltuielilor cu prestatii diverse, mentenantă soft cu 30%

 

B14

Reducerea cheltuielilor privind cursurile de perfectionare cu 15%

 

B15

Reducerea cheltuielilor cu transportul de bunuri cu 20%

 

 

            - în domeniul financiar, se au în vedere următoarele măsuri:

 

C1

Refinantarea creditelor

 

C2

Reducerea impozitelor pe nerezidenti cu 50%

 

C3

Reducerea contributiilor salariale corelat cu reducerea sporurilor

 

C4

Reducerea cheltuielilor cu biletele de odihnă si tratament cu 15%

 

C5

Reducerea ajutoarelor sociale cu 10%

 

C6

Reducerea penalitătilor fiscale cu 20%

 

C7

Prelungirea liniei de credit

 

 

            - în ceea ce priveste costurile directe - COGS, se au în vedere următoarele măsuri:

 

D1

Reducerea cheltuielilor cu spatiile tehnice închiriate

 

D2

Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate

 

D3

Reducerea cheltuielilor cu chirii spatii tehnice cu 30%

 


            Etapizarea/Prioritizarea măsurilor va tine cont atât de dimensiunea beneficiilor, cât si de efortul si rapiditatea în implementare*):

 

EFORT IN IMPLEMENTARE

 

Beneficiile măsurilor identificate în această etapă preliminară pot fi fundamentate pe o serie de factori determinanti:

1. Optimizarea costului cu transportul, respectiv:

1.1. Optimizarea flotei de masini

1.1.1. Reducerea flotei

1.1.2. Reducerea volumului de transport

1.2. Optimizarea transportului cu personalul

1.2.1. Reducerea volumului de deplasări

1.2.2. Reducerea nivelului de confort

2. Externalizarea serviciilor firmei - Analiza oportunitătii internalizării serviciilor - Diferenta de cost între serviciile interne si pretul mediu al pietei

3. Optimizarea stocurilor

3.1. Stocuri destinate mentenantei -Analiza oportunitătii externalizării serviciilor

3.2. Stocuri destinate altor activităti -Ajustarea la minimul necesar al stocurilor

4. Optimizarea costului cu utilitătile

4.1. Optimizarea consumului de energie electrică în toate spatiile

4.1.1. Centralizarea si comasarea contractelor

4.1.2. Renegocierea partială a termenelor contractului

4.1.3. Eficientă energetică

4.2. Optimizarea consumului de energie termică în spatiile tehnice - Reabilitarea termică a anumitor centre

5. Optimizarea costurilor cu comunicatii

5.1. În companie

5.1.1. Prin furnizori externi

5.1.1.1. Analiza oportunitătii internalizării serviciilor

5.1.1.2. Renegocierea tarifelor

5.1.2. Prin mijloace proprii

5.2. În exterior

5.2.1. Comasarea controlului intern

5.2.2. Sporirea controlului intern

6. Refinantarea creditelor

6.1. Renegocierea termenilor contractuali cu actualii creditori

6.2. Atragerea de noi surse de finantare - Diferenta de dobândă între creditele actuale si viitoare

7. Valorificarea proprietătilor închiriate si proprii

7.1. Spatii administrative

7.1.1. Proprii

7.1.2. Închiriate

7.2. Spatii tehnice

7.2.1. Proprii

7.2.2. Închiriate

8. Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate

8.1. Renegocierea tarifelor contractuale - Modificarea lor conform pretului mediu

8.2. Optimizarea capacitătilor circuitelor

8.3. Analiza oportunitătii internalizării circuitelor Prezentarea schematică a celor de mai sus este făcută în anexele nr. 6/1-6/4, care fac parte integrantă din prezentul Program.

Pe lângă măsurile identificate mai sus, au mai fost identificate si următoarele măsuri:

1. Închiderea locatiilor nestrategice - Analiza profitabilitătii/interesul strategic

2. Consolidarea furnizorilor-Analiza financiară a relatiei cu furnizorii

2.1. Renegocierea contractelor cu furnizorii importanti

2.2. Renuntarea la anumiti furnizori

3. Micsorarea capitalului circulant necesar

3.1. Eliminarea stocurilor cu miscare lentă

3.2. Micsorarea termenelor de plată de la clienti -Aplicarea de penalităti

3.3. Cresterea termenelor de plată fată de furnizori - Folosirea unor mijloace de plată avantajoase (cecuri etc.)

Aceste măsuri sunt prevăzute în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentul Program.

 

1 Rapiditatea tine cont de durata preconditiilor care trebuie îndeplinite înaintea implementării si de durata acesteia.

2 Efortul de implementare tine cont de dimensiunea costurilor investitionale, a barierelor administrative, sociale sau legale si de acceptul părtilor implicate în implementarea măsurii.


în această fază, pe baza ideilor generate de echipa de management a fost elaborată o primă cuantificare a măsurilor identificate, astfel:

PEX - Cheltuieli cu personalul (salarii, indemnizatii si alte taxe, beneficii legate de angajati)


*) Schema este reprodusă în facsimil.

 

Codul

Denumirea măsurii

Valoarea beneficiilor

totale în 2012

[lei]

Costuri de investitii

Pârghii de optimizare

Durata de

implementare

[luni]

A1

Redefinirea liniilor de business

5.000.000

16.243

Realocări personal

12

A2

Reducerea cheltuielilor cu paza cu 50%

3.456.969

 

 

9

A3

Externalizarea serviciilor

2.213.000

 

 

9

A4

Reducerea sporului de responsabilitate si complexitate cu 10%

870.577

 

 

 

A5

Reducerea de la 50% la 40% a primelor de Pasti

2.835.800

 

 

 

A6

Reducerea de la 50% la 40% a primelor de Crăciun

1.520.310

 

 

 

A7

Reducerea fondului de prime cu 50%

377.740

 

 

 

A8

Anularea sporului pentru a doua functie

933.460

 

 

 

A9

Reducerea numărului de ore suplimentare cu 30%

3.301.288

 

 

4

Total beneficii nete PEX

20.509.144

 

 

            OPEX- Măsuri de reducere a costurilor operationale

 

Codul

Denumirea măsurii

Valoarea beneficiilor

totale în 2012

[lei]

Costuri de investitii

Pârghii de optimizare

Durata de

implementare

[luni]

B1

Optimizarea flotei auto

3.980.000

315.000

 

5

B2

Optimizarea stocurilor

 

252

Diminuare cu 30%

2

B3

Conservarea CPR

622.000

 

 

8

B4

Optimizarea cheltuielilor cu energia electrică

1.472.000

 

Încheiere de contracte noi pentru energie electrică Discont 5%

4

B5

Reducerea cheltuielilor cu telefonia cu 50%

1.246.667

 

 

2

B6

Reducerea cheltuielilor cu deplasările cu 30%

1.789.333

 

Micsorare diurnă, transport cu terti si cazare

3

B7

Optimizarea consumurilor de combustibil pentru încălzire

185.000

2.250

Reabilitare termică a 5 centre de mare altitudine

9

B8

Reducerea materialelor consumabile cu 30%

1.978.333

 

 

9

B9

Reducerea combustibilului pentru încălzire cu 30% (pentru două luni din 5)

324.551

 

 

9

B10

Reducerea combustibilului solid cu 20%

56.969

 

 

4

B11

Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb diverse cu 50%

431.500

 

 

9

B12

Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb pentru echipament cu 20%

641.667

 

 

8

B13

Reducerea cheltuielilor cu prestatii diverse, mentenantă soft cu 30%

1.110.633

 

 

3

B14

Reducerea cheltuielilor privind cursurile de perfectionare cu 15%

434.735

 

 

1

B15

Reducerea cheltuielilor cu transportul de bunuri cu 20%

133.833

 

 

4

Total beneficii nete OPEX

14.416.221

 

 

            Financiar

 

Codul

Denumirea măsurii

Valoarea beneficiilor

totale în 2012

[lei]

Costuri de investitii

Pârghii de optimizare

Durata de

implementare

[luni]

C1

Refinantarea creditelor

1.209.000

 

 

4

C2

Reducerea impozitelor pe nerezidenti cu 50%

273.790

 

 

2

C3

Reducerea contributiilor salariale corelat cu reducerea sporurilor

2.754.968

 

 

1

C4

Reducerea cheltuielilor cu biletele de odihnă si tratament cu 15%

216.333

 

 

2

C5

Reducerea ajutoarelor sociale cu 10%

322.667

 

 

2

C6

Reducerea penalitătilor fiscale cu 20%

1.254.000

 

 

2

C7

Prelungirea liniei de credit cu 6 luni si suplimentarea scadentei la plată/sursă (data încasării restantelor)

30.000.000

 

 

1

Total beneficii nete financiare

36.030.758

 


            COGS - Măsuri de reducere a costurilor directe

 

Codul

Denumirea măsurii

Valoarea beneficiilor totale

în 2012

[lei]

Costuri de investitii

Pârghii de optimizare

Durata de

implementare

[luni]

D1

Reducerea cheltuielilor cu spatiile tehnice închiriate

506.000

630

 

9

D2

Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate

1.002.676

 

Optimizarea capacitătii închiriate

Posibilităti de internalizare

6

D3

Reducerea cheltuielilor cu chirii pentru spatii tehnice cu 30%

4.315.667

 

 

9

Total beneficii nete COGS

5.824.343

 

TOTAL GENERAL

76.780.467

 

 

Într-o primă evaluare*) grosieră, măsurile identificate ar putea crea beneficii însumate la 13.000 lei în anul 2010 ...

 

GRAFIC

 


*) Schema privind evaluarea este reprodusă în facsimil.


 

CAPITOLUL III

Planul de reorganizare - principalele elemente

 

            Performanta actuală se datorează partial si eficientei în utilizarea resurselor umane, fapt relevat de o serie de indicatori specifici, cum ar fi indicatorii privind eficienta utilizării resurselor umane si venitul mediu pe angajat.

 

Evolutia indicatorilor economici*)

referitori la eficienta utilizării resurselor umane în Radiocom, 2002-2010

[000 lei/angajat]

 

            Analizând performantele furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice din Franta, Germania, Ungaria, Polonia, Finlanda si Marea Britanie, rezultă un venit mediu pe angajat în anul 2008 [000 euro/angajat]:

 

Scheme privind evolutia indicatorilor economici

 


*) Schemele privind evolutia indicatorilor economici sunt reproduse în facsimil.


 

Din motivele prezentate anterior, este necesară eficientizarea structurii organizationale*); a fost identificat un potential de realocare de aproximativ 700-800 de angajati.

 

Schema privind eficientizarea structurii organizationale

 


*) Schema privind eficientizarea structurii organizationale este reprodusă în facsimil.


 

Pentru eficientizarea structurii organizationale se vor folosi o serie de pârghii cu o secventialitate bine definită.

Principiul director va fi: simplificarea si eficientizarea organizatiei. Pârghiile de eficientizare recomandate sunt:

1. Centralizarea:

1.1. unor departamente de la nivelul directiilor (de exemplu: departamentele buget-finante, investitii, dezvoltare, resurse umane);

1.2. unor activităti operationale la nivel central (de exemplu: laborator central, control tehnic general).

2. Comasarea nivelelor de management:

2.1. eliminarea a 3 nivele de coordonare din 8 nivele în prezent (de exemplu: nivelul directorilor adjuncti ai directiilor) pentru simplificarea fluxului de comunicare si decizional în companie.

3. Optimizarea unitătilor organizationale:

3.1. fuziune de unităti organizationale;

3.2. eliminare de unităti organizationale;

3.3. rationalizare de unităti organizationale, ca urmare a îmbunătătirii performantei, în special a activitătii direct productive (serviciile tehnice din cadrul directiilor);

3.4. externalizarea activitătilor/serviciilor care nu fac parte din activitatea de bază, nu aduc un avantaj competitiv, nu sunt necesare sau nu sunt impuse de reglementator (de exemplu: curătenie, cantină, electroalimentare, proiectare etc).

 

CAPITOLUL IV

Etape preconizate

 

Câteva actiuni individuale (extinderea liniilor de credit, îmbunătătirea fluxului de numerar, reduceri de costuri) nu pot redresa situatia societătii.

            În cadrul viitoarelor actiuni întreprinse trebuie tinut cont de câteva semne de alarmă vizibile sau sub suprafată*):

 

SEMNE DE ALARMA

 

De asemenea, trebuie dată importanta cuvenită următorilor factori:

- validarea si ajustarea strategiei (produse si segmente de piată);

- eficientizarea organizatiei (structură si procese);

- focalizarea lantului de valoare (activităti de bază/neprincipale si în externalizare);

- regândirea surselor de finantare (lichiditate pe termen scurt si structura de capital/finantare pe termen lung);

- crearea unei viziuni convingătoare pentru toti detinătorii de interese.

Ca atare, Radiocom are nevoie de un program de eficientizare exhaustiv pentru a redresa situatia (prevăzut în anexa nr. 5). Fazele 2 si 3 sunt critice si se pot suprapune partial.


*) Schema de mai jos este reprodusă în facsimil.

 


            Programele de eficientizare*) vizează obtinerea a două efecte: realizarea de economii de costuri si eliberarea de numerar.


*) Schemele privind programele de eficientizare sunt reproduse în facsimil.

 


ANEXA Nr. 1*)

la Program

 

Previziunile financiare prevăzute în BVC-ul prezentat în consiliul de administratie

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


ANEXA Nr. 2*)

la Program

 

Previziuni financiare preliminare pe anul 2010

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 3*)

la Program

 

Analiza detaliată a situatiei financiare a companiei relevă un decalaj mare de profitabilitate si eficientă fată de media industriei

 


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 


ANEXA Nr. 4*) la Program

 

Problemele companiei sunt mai profunde si cu rădăcini mai adânci în timp decât o „simplă” criză „accidentală” de lichiditate

 


*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 5*)

la Program

 

Program de eficientizare pentru a redresa situatia

 


*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 6/1*)

la Program

 

Beneficiile măsurilor identificate în această etapă preliminară pot fi fundamentate pe o serie de factori determinanti

 


*) Anexa nr. 6/1 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 6/2*)

la Program

 

Optimizare stocuri

 


*) Anexa nr. 6/2 este reprodusă în facsimil.

 


ANEXA Nr. 6/3*)

la Program

 

Optimizarea costurilor cu comunicatii

 


*) Anexa nr. 6/3 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 6/4*)

la Program

 

Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate

 


*) Anexa nr. 6/4 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 7*)

la Program

 

Măsuri suplimentare identificate

 


*) Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil.

1) Beneficiile nete pentru o serie mai extinsă de măsuri potentiale, identificate preliminar de către echipa Roland Bergerîn cadrul analizei diagnostic.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licentierea dispecerilor operatiuni zbor”, editia 01/2006

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) si ale art. 66 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licentierea dispecerilor operatiuni zbor”, editia 01/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 3 octombrie 2006, se completează după cum urmează:

- în capitolul II „Licenta de dispecer operatiuni zbor”, la RACR-LDOZ 015 „Conditii de obtinere a licentei de dispecer operatiuni zbor”, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Pregătirea practică ce trebuie efectuată de solicitantul unei licente de dispecer operatiuni zbor, în conformitate cu prevederile alin. (4), se poate efectua atât la o organizatie de pregătire autorizată, cât si la un operator aerian certificat/autorizat, sub îndrumarea unui dispecer operatiuni de zbor care îndeplineste următoarele conditii:

(i) detine licenta de dispecer operatiuni zbor în termen de valabilitate;

(ii) posedă cunostinte privind:

- metodele de instruire;

- analiza si corectarea greselilor (greseli sistematice, greseli caracteristice);

- performantele umane si limitările specifice instruirii;

(iii) este nominalizat în acest sens de operatorul aerian.

Nota 1. Dispecerii nominalizati pentru a asigura instruirea la sol trebuie să detină o experientă ca dispecer operatiuni zbor de minimum 3 ani în cadrul operatorului respectiv sau minimum 5 ani în cadrul unui alt operator aerian si trebuie să detină o autorizare internă în cadrul operatorului respectiv, în baza promovării unui test bazat pe materialele de curs ce vor fi prezentate la disciplina specifică de instruire.

Nota 2. Lista cu dispecerii nominalizati pentru instruirea practică la sol va fi trimisă de operatorul aerian, în vederea agreării, la autoritatea de licentiere, înainte de începerea procesului de instruire practică.

Nota 3. Operatorul aerian va dezvolta, în manualul de operatiuni, programe de pregătire specifice, anuale, pentru mentinerea competentei dispecerilor nominalizati să asigure instruirea la sol a solicitantilor de licente de dispeceri operatiuni zbor.”

Art. II. - Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, operatorii aerieni detinători de certificat de operator aerian si organizatiile de pregătire a personalului în scopul obtinerii, revalidării si reînnoirii licentei de dispecer operatiuni zbor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 17 mai 2010.

Nr. 382.

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activitătii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe tară, fără regim special

 

Având în vedere:

- Referatul Directiei generale relatii cu furnizorii si al Directiei generale evaluare nr. 485/585/2010;

- art. 140 din Contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 262/2010;

- Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activitătii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe tară, fără regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 si 296 bis din 6 mai 2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 1-c, la punctul I litera B, tabelul „Recapitulatia asiguratilor înscrisi pe lista medicului de familie” se modifică si va avea următorul cuprins:

 

Grupa de vârstă

„Numărul de asigurati:

Rămasi în evidentă la sfârsitul lunii precedente

Intrări

Iesiri

Rămasi în evidentă la sfârsitul lunii în curs

1

2

3

4

5

0-3 ani - total, din care:

 

 

 

 

- copii încredintati sau dati în plasament

 

 

 

 

4-59 ani - total, din care:

 

 

 

 

- copii încredintati sau dati în plasament

 

 

 

 

- pensionari de invaliditate (care nu au împlinit vârsta de pensionare si care au fost pensionati din motive de boală)

 

 

 

 

- persoane institutionalizate în centre de îngrijire si asistentă

 

 

 

 

60 ani si peste - total, din care:

 

 

 

 

- persoane institutionalizate în centre de îngrijire si asistentă

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

La grupa de vârstă 4-59 ani: totalul > nr. copiilor încredintati sau dati în plasament + nr. pensionarilor de invaliditate + nr. persoanelor din centrele de îngrijire si asistentă.”

 

2. În anexa nr. 1-c, la punctul II litera B, tabelul „Recapitulatia persoanelor beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise pe lista medicului de familie” se modifică si va avea următorul cuprins:

 

Grupa de vârstă

„Numărul de persoane beneficiare de pachet minimal de servicii medicale:

 

 

Rămasi

în evidentă

la sfârsitul lunii

precedente

Intrări

Iesiri

Rămasi

în evidentă

la sfârsitul lunii

în curs

1

2

3

4

5

0-3 ani - total, din care:

 

 

 

 

- copii încredintati sau dati în plasament

 

 

 

 


1

2

3

4

5

4-59 ani - total, din care:

 

 

 

 

- copii încredintati sau dati în plasament

 

 

 

 

- pensionari de invaliditate (care nu au împlinit vârsta de pensionare si care au fost pensionati din motive de boală)

 

 

 

 

- persoane institutionalizate în centre de îngrijire si asistentă

 

 

 

 

60 ani si peste - total, din care:

 

 

 

 

- persoane institutionalizate în centre de îngrijire si asistentă

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

La grupa de vârstă 4-59 ani: totalul > nr. copiilor încredintati sau dati în plasament + nr. pensionarilor de invaliditate + nr. persoanelor din centrele de îngrijire si asistentă.”

3. În anexa nr. 1-d, la punctul 1, tabelul „Numărul de puncte «percapita»“ se modifică si va avea următorul cuprins:

 

„Grupa de vârstă

Nr. de puncte*/persoană/an

Nr. de persoane existente în ultima zi a lunii precedente

Nr. de puncte rezultat (col. 2xcol. 3)

1

2

3

4

0-3 ani

 

 

 

 

 

 

4-59 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

60 ani si peste

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

X

 

 


* Conform art. 1 alin. (2) lit. a) pct. 1 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010.”

 

4. După anexa nr. 7-b se introduce o nouă anexă, anexa nr. 8, cu următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 8

 

FORMULAR

pentru raportarea în data.../.../2010 a medicamentelor si materialelor sanitare

 

Nr. crt.

 

 

 

 

Data*) eliberării

 

 

CAS cu care se află în relatie contractuală

 

 

 

 

Denumirea furnizorului (societate comercială farmaceutică)

 

 

 

 

CUI furnizor (societate comercială farmaceutică)

 

 

 

 

Date contract încheiat cu CAS

TOTAL medica­mente

cu

si fără

contributie

personală

- lei -

 

 

 

 

Din care:

Nr. contract

 

 

 

Data*) contractului

 

 

Medicamente eliberate corespun­zătoare DCI-urilor aferente grupelor de boli cronice aprobate prin comisiile de

experti

ai CNAS**)

- lei -

 

 

 

Medicamente si materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor inclusi în unele programe nationale de sănătate cu scop curativ***)

- lei -

 

 

Medicamente corespunzătoare

DCI-urilor din

sublista B pentru

pensionarii cu venituri realizate

numai din pensii de până la 700 lei pe

lună****)

- lei -

 

 

 

An

 

 

Lună

 

 

Zi

 

 

An

Lună

Zi

P3

(Programul national de oncologie)

P5

(Programul national de

diabet zaharat. Tratamentul

medicamentos al bolnavilor

cu diabet zaharat)

P6.2

(Epidermoliza buloasă)

P6.4 (Mucoviscidoză)

P6.5

(Scleroza laterală

amiotrofică)

P9.7

(Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacientilor transplantati)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Data se completează în cifre.

**) Conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare.

***) Se completează pentru fiecare program pentru care medicamentele, respectiv materialele sanitare se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în vigoare si a normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate în vigoare.

****) Se completează contravaloarea procentului de compensare de 40% din pretul de referintă pentru medicamentele din sublista B eliberate conform Programului pentru compensarea în procent de 90% a pretului de referintă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei pe lună si pentru care decontarea se face prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătătii către bugetul FNUASS.


 

Precizări:

1. Se raportează datele corespunzătoare tuturor farmaciilor si oficinelor locale de distributie pentru care societatea comercială farmaceutică a încheiat contract cu CAS.

2. Col. 11 > col. 12 + col. 13 + col. 14 + col. 15 + col. 16 + col. 17 + col. 18 + col. 19.

Reprezentantul legal al furnizorului,

 

Notă:

Formularul din anexa nr. 8 se transmite caselor de asigurări de sănătate zilnic până la ora 12,00, în format electronic, pentru ziua anterioară.”

 

Art. II. - Casele de asigurări de sănătate judetene, a municipiului Bucuresti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolae Lucian Dută

 

Bucuresti, 12 mai 2010.

Nr. 475.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.