MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 348/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 348         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 26 mai 2010

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

90. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare

 

521. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare

 

91. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

522. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

92. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

 

523. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 620 din 6 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 624 din 6 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1 din Codul penal

 

Decizia nr. 627 din 6 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 641 din 11 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            250. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino" Bucuresti pe anul 2010

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

1. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România

 

2. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică

 

3. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 128 din 21 decembrie 2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 21 mai 2010.

Nr. 90.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 mai 2010.

Nr. 521.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 69 din 10 iunie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 iunie 2009, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I, înaintea punctului 1, care devine punctul 11, se introduce un nou punct, punctul 1, cu următorul cuprins:

„1. La articolul 111 alineatul (15), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:


«a) exercitarea unor functii în cadrul unei autorităti executive, legislative ori judecătoresti, pe toată durata mandatului, precum si cu detinerea de orice alte functii salarizate, cu exceptia functiilor sau activitătilor în domeniul medical desfăsurate în aceeasi unitate sanitară, a activitătilor didactice, de cercetare stiintifică si de creatie literar-artistică;»".

2. La articolul I punctul V, alineatul (2) al articolului 178 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei institutii de învătământ superior si să îndeplinească una dintre următoarele conditii:

a) să fie absolvent al unor cursuri de perfectionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătătii si stabilite prin ordin al ministrului sănătătii;

b) să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o institutie de învătământ superior acreditată, potrivit legii."

3. La articolul I punctul 4, litera a) a alineatului (1) al articolului 180 se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) exercitarea oricăror altor functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate, cu exceptia functiilor sau activitătilor în domeniul medical în aceeasi unitate sanitară, a activitătilor didactice, de cercetare stiintifică si de creatie literar-artistică;".

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se aplică si în cazul managerilor generali sau al managerilor generali interimari ai serviciilor de ambulantă judetene si ale municipiului Bucuresti.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 21 mai 2010.

Nr. 91.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 mai 2010.

Nr. 522.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 6 din 10 februarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 15 februarie 2010.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 21 mai 2010.

Nr. 92.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 mai 2010.

Nr. 523.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 620

din 6 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Attila Tredub si Pethe Zoltân în Dosarul nr. 7.400/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mures si de Ovidiu Rosea în Dosarul nr. 28.955/212/2008 al judecătoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În Dosarul nr. 211D/2010, partea Agentia Natională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 8.035D/2009 si nr. 211 D/2010 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 211 D/2010 la Dosarul nr. 8.035D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 27 octombrie 2009 si 25 noiembrie 2009, pronuntate în dosarele nr. 7.400/320/2007 si nr. 28.955/212/2008, Judecătoria Târgu Mures si Judecătoria Constanta au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Attila Tredub, Pethe Zoltân si Ovidiu Rosea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare si ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum si dispozitiile art. 6 privind Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece instantele de judecată pot valorifica probe obtinute cu încălcarea dreptului la apărare si la un proces echitabil, negând totodată rolul cercetării judecătoresti nemijlocite, care constituie garantia unui proces echitabil.

Judecătoria Târgu Mures si Judecătoria Constanta opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, care au următorul continut: „Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la aceleasi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 275 din 26 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo arătate, care îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Totodată prin Decizia nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constitutională a mai statuat următoarele:

„Chiar dacă, în faza de urmărire penală, apărătorul inculpatului nu mai poate fi prezent la audierea martorului, aceasta nu înseamnă că precizările date în cauză sunt valorificate tale quale. Probele în procesul penal nu au, potrivit art. 63 din Codul de procedură penală, o valoare dinainte stabilită si aprecierea lor se face de organul de urmărire penală în urma examinării tuturor probelor administrate si în scopul aflării adevărului. De aceste obligatii este tinută si instanta de judecată în faza de cercetare judecătorească, care, după citirea depozitiei martorului în conditiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, va proceda în consecintă.

De remarcat că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obtinute în faza instructiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, atâta timp cât dreptul la apărare a fost respectat. De aceea, citirea declaratiilor unor martori care au refuzat să depună mărturie în fata tribunalului nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să interogheze persoanele ale căror declaratii sunt citite în sedinta de judecată. Prin urmare, nu se poate sustine că prin dispozitiile legale criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, atâta vreme cât acuzatul a manifestat un dezinteres total fată de administrarea probelor atât în faza de urmărire penală, cât si în faza de judecată. Aceasta deoarece, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul, desi a avut posibilitatea solicitării unei eventuale confruntări, nu s-a prevalat de acest drept. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstitutionalitatea unui text, deoarece, asa cum s-a arătat, procesul penal are, între altele, ca scop numai pedepsirea persoanei vinovate de comiterea unei infractiuni, fiind guvernat de principiul aflării adevărului.

Mai mult decât atât, este de remarcat că, în viziunea instantei europene, art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale presupune asigurarea completă a egalitătii armelor în materie, ceea ce înseamnă că, sub această rezervă, textul lasă autoritătilor nationale competente facultatea de a aprecia pertinenta unei oferte de probă făcute de acuzat în măsura compatibilitătii ei cu notiunea de proces echitabil."

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Attila Tredub si Pethe Zoltan în Dosarul nr. 7.400/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mures si de Ovidiu Rosea în Dosarul nr. 28.955/212/2008 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 624

din 6 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1 din Codul penal

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Ionel Farcas în Dosarul nr. 0958/89/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Georgel Stafie a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece prin critica formulată autorul exceptiei solicită modificarea textului contestat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 0958/89/2008 Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Ionel Farcas în dosarul de mai sus.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16, 21, 24 si 53, deoarece nu există posibilitatea cercetării la plângerea prealabilă a părtii vătămate cu aplicarea corelativă a cauzei de încetare a procesului penal constând în împăcarea părtilor. Aceasta este cu atât mai necesară întrucât înselăciunea presupune o conventie a părtilor ce ia nastere prin prezentarea anumitor elemente frauduloase.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 215 alin. 1 din Codul penal - înselăciunea, care au următorul continut:

„Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 12 ani."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că sustinerea privind împiedicarea accesului la justitie nu poate fi primită în conditiile în care cauza la care se referă autorul exceptiei se află chiar la instanta judecătorească, după cum nu poate fi primită nici sustinerea privind încălcarea dreptului său la apărare, în conditiile în care, fiind în curs de judecată, autorul exceptiei poate uza de toate mijloacele de apărare prevăzute de lege si poate exercita căile de atac împotriva hotărârii pe care urmează să o pronunte instanta.

De asemenea, Curtea nu poate primi nici critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii în fata legii, textul având incidentă asupra tuturor persoanelor care se află în aceeasi situatie juridică.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare, prin textele de lege ce fac obiectul exceptiei, a dispozitiilor art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi retinută, prevederile constitutionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, restrângere care nu s-a constatat.

De asemenea aspectul referitor la inexistenta posibilitătii declansării procesului penal numai la plângerea prealabilă nu afectează în niciun fel dispozitiile constitutionale invocate. Astfel, legiuitorul român a optat pentru regula generală de urmărire, judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor, ca fapte antisociale. Este dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii de la această regulă generală. Prin urmare, în anumite cazuri, datorită caracterului si continutului concret al faptelor, statutului special al autorului faptei ori al persoanei vătămate sau relatiilor speciale dintre făptuitor si persoana lezată, punerea în miscare a actiunii penale să fie conditionată de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate. Generalizarea acestei conditionări ar împiedica însă, în mod evident, protectia eficientă a societătii, a intereselor generale fată de faptele care prezintă pericol social, prevăzute de legea penală, lată de ce, în cazul infractiunii de înselăciune, legiuitorul are temeiuri serioase de politică penală să păstreze principiul oficialitătii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Ionel Farcas în Dosarul nr. 0958/89/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 627

din 6 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Cristi Adrian Popescu în Dosarul nr. 509/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 34 din 1 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 509/85/2010, Tribunalul Sibiu - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Cristi Adrian Popescu în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (6) referitoare la obligatia instantei de judecată de a verifica periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive si să dispună de îndată punerea în libertate în cazurile expres prevăzute. Se arată că în conditiile suspendării judecătii, conform art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, cauza nemaifiind în curs de judecată, nu se pot aplica prevederile art. 3002 si art. 160b din aceIasi cod referitoare la Verificări privind arestarea inculpatului în cursul judecătii.

Tribunalul Sibiu - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, prevederile criticate nevenind în contradictie cu cele ale art. 23 alin. (6) din Constitutie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îi constituie, potrivit dispozitivului încheierii Deciziei nr. 34 din 1 februarie 2010, dispozitiile art. 303 din Codul de procedură penală referitoare la Suspendarea judecătii. În realitate, autorul exceptiei a invocat neconstitutionalitatea art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, articol asupra căruia si-a exprimat opinia si instanta de judecată. Prin urmare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate urmează a fi restrâns la art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, care are următorul continut:

Art. 303 alin. 6: „Instanta suspendă judecata, prin încheiere motivată, si în cazul în care a fost ridicată o exceptie de neconstitutionalitate, până la solutionarea de către Curtea Constitutională a exceptiei. Dacă inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 3002, iar dacă fată de acesta s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi tara, se aplică, în mod corespunzător, art. 145 si 1451. Încheierea este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în speta dedusă judecătii instantei de drept comun, inculpatii au formulat recurs împotriva încheierii prin care instanta de fond s-a pronuntat asupra mentinerii stării de arest preventiv si prin care s-a respins o cerere de recuzare a presedintelui completului. În cadrul solutionării recursului autorul Cristi Adrian Popescu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, printre altele, judecata cauzei se suspendă. Desi teza a doua a alineatului criticat dispune fără echivoc că, în situatia în care inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător dispozitiile referitoare la verificări privind arestarea în cursul judecătii, autorul exceptiei porneste de la premisa imposibilitătii unei asemenea verificări, dat fiind că judecata este suspendată. Prin urmare, desi textul dispune cu privire la verificarea periodică a măsurii arestării preventive, instanta nu o poate face pentru că a suspendat judecata, iar dacă nu o poate face, inculpatului îi este afectat dreptul constitutional consacrat de art. 23 alin. (6) referitor la libertatea individuală. O asemenea răstălmăcire a normelor criticate echivalează cu un veritabil sofism, care însă nu poate fi supus cenzurii instantei de contencios constitutional, întrucât vizează modul de interpretare si de aplicare a textului contestat.

De altfel, fără a răspunde în mod transant asupra problemei de aplicabilitate ridicată de autorul exceptiei în prezenta cauză, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 9 din 9 februarie 2009 pentru examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind stabilirea admisibilitătii recursului împotriva încheierii prin care instanta a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale pentru a solutiona exceptia de neconstitutionalitate, dispunând totodată suspendarea judecătii cauzei, întemeiată pe art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, a arătat în considerente că „dispozitiile referitoare la recurs, pe care le contine alin. 6 al art. 303 din Codul de procedură penală, au o aplicabilitate restrânsă, privind doar situatia inculpatului arestat si măsurile preventive de restrângere a libertătii sale, asupra cărora trebuie să se pronunte instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Cristi Adrian Popescu în Dosarul nr. 509/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 641

din 11 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod

 

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod, exceptie ridicată de Dan Gabriel Boricîn Dosarul nr. 5.469/1/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 29 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.469/1/2009, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Dan Gabriel Boriccu ocazia solutionării recursului declarat împotriva încheierii din 16 iunie 2009, pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penală în Dosarul nr. 1/98/2004.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece conditionarea incriminării infractiunii de înselăciune de cuantumul unui prejudiciu care nu ar putea fi stabilit decât prin hotărâre judecătorească definitivă nu asigură predictibilitatea normei juridice si echitatea procesului si ignoră prezumtia de nevinovătie, încălcând astfel prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11) si (12), art. 73 alin. (3) lit. h), precum si prevederile constitutionale ale art. 11 si art. 20 raportate la art. 6 si art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:


Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutie, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod, dispozitii care au următorul cuprins:

-Art. 146: „Prin consecinte deosebit de grave se întelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii, cauzată unei autorităti publice sau oricăreia dintre unitătile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";

- Art. 215 alin. 5: „Înselăciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu închisoare de la 101a 20 de ani si interzicerea unor drepturi.";

- Art. 2481: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi."

Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) si (12) privind prezumtia de nevinovătie si principiul legalitătii si art. 73 alin. (3) lit. h) privind domeniul de reglementare al legii organice. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 si ale art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, asupra dispozitiilor art. 146 din Codul penal, s-a pronuntat prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006, statuând că acestea sunt constitutionale.

Cu acel prilej, Curtea a retinut că art. 146 din Codul penal cuprinde o normă cu caracter explicativ prin care se lămureste întelesul expresiei „consecinte deosebit de grave". Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecintele deosebit de grave ca element circumstantial în continutul agravant al mai multor infractiuni.

În continuare, Curtea constată că este neîntemeiată si sustinerea autorului exceptiei, referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, deoarece aplicarea cerintei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăsurare a procesului, iar nu si în ceea ce priveste cadrul juridic sanctionator al faptelor, adică în materia dreptului substantial. Nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constitutie si nici din cel al art. 6 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sau al jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerintei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesitătii asigurării garantiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substantial.

De asemenea, având în vedere că în spetă nu există o hotărâre judecătorească definitivă, nu poate fi retinută nici critica referitoare la încălcarea art. 23 alin. (11) din Constitutie privind prezumtia de nevinovătie, care prevede că „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, persoana este considerată nevinovată".

Cu privire la critica de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece infractiunea de înselăciune este reglementată în Codul penal, lege organică, în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind previzibilitatea si accesibilitatea normei penale si la încălcarea principiului legalitătii incriminării, Curtea retine că dispozitiile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale si nici celor ale art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ci, dimpotrivă, prin explicarea continutului notiunii „consecinte deosebit de grave" în textul art. 146 din Codul penal se asigură caracterul de previzibilitate si accesibilitate al normei juridice penale.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la art. 146 din aceIasi cod, cu raportare la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare similară, de exemplu, prin Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, si Decizia nr. 1.340 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu trimitere la dispozitiile art. 146 din aceIasi cod, exceptie ridicată de Dan Gabriel Boricîn Dosarul nr. 5.469/1/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 mai 2010.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino" Bucuresti pe anul 2010

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale economice nr. CSA2.974din 25 martie 2010, avizat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si de Ministerul Finantelor Publice,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino" Bucuresti pe anul 2010, unitate aflată în coordonarea Ministerului Sănătătii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al institutului prevăzut la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăsite.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie „Cantacuzino" Bucuresti va putea efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea contraventională în conditiile legii.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 25 martie 2010.

Nr. 250.

 

ANEXAI)

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru

Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino" Bucuresti

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2010

 

 

 

- mii lei -

INDICATORI

Nr. rd.

Program 2010

A

0

2

I. VENITURI TOTALE, din care:

01

65.025

1.VENITURI DIN EXPLOATARE, din

care:

02

64.625

a) Venituri din activitatea de baza*

03

11.285

b) Venituri din alte activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare

04

49.674

c) Alte venituri din exploatare

05

3.666

2. VENITURI FINANCIARE

06

400

3. VENITURI EXTRAORDINARE

07

 

III. CHELTUIELEI TOTALE,din care:

08

61.930

1.Cheltuieli de exploatare, totale,

din care:

09

61.756

a) Bunuri si sevicii

10

34.513

b) Cheltuieli de personal, din care:

11

21.720

bl.cheltuieli cu salariile din care:

12

15.909

...indemnizatiile membrilor consiliului de administratie

13

75

...drepturile salariate ale directorului (general)

14

78

b2.contributii de asigurări sociale de stat

15

3.363

b3.contributii de asigurări de somaj

16

117

b4.contributii de asigurări sociale de sănătate

17

829

b5.contributii de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale

18

43

b6.contributii pentru concedii si indemnizatii

19

136

b7.contributii la Fondul de garantare a creantelor salariate

20

134

b8.contributii la fondul de pensii facultative

21

 

 


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

 


b9. alte cheltuieli de personal, din care:

22

1.189

...tichete de masa

23

1.018

...deplasări, detasări

24

171

c) Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele si alte ajustări pentru depreciere

25

5.073

d) Cheltuieli de protocol

26

25

e) Cheltuieli de reclama si publicitate

27

25

f) Cheltuieli cu sponsorizarea

28

 

g) Cheltuieli prevăzute de art. 21(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

29

400

h) Alte cheltuieli

30

 

3. Cheltuieli financiare, din care:

31

174

cheltuieli privind dobânzile

32

4

alte cheltuieli financiare

33

170

3. Cheltuieli extraordinare

34

 

III. REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

35

3.095

IV.IMPOZITUL PE PROFIT

36

495

V. REZULTATUL NET

37

2.600

VI. ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI

38

 

VII. PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI

39

2.600

a)pentru cointeresarea personalului

40

520

b) pentru finantarea dezvoltării institutului national

41

1.560

c) pentru desfăsurarea activitătii curente, inclusiv pentru cofinantarea proiectelor

42

520

IX.SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

43

9.660

1. Surse proprii

44

8.660

2. Subventii de la bugetul de stat pentru investitii

45

1.000

3. Credite bancare pentru investitii

46

 

interne

47

 

externe

48

 

4. Alte surse

49

 

X. UTILIZAREA RESURSELOR PENTRU INVESTITII, din care:

50

9.660

1. Investitii, inclusiv investitii in curs la finele anului

51

9.660

2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

52

 

interne

53

 


externe

54

 

XI. DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

1. Venituri totale (rd. 01)

55

65.025

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale (rd.08)

56

61.930

3. Rezultate (+/-) (rd .55-rd. 56)

57

3.095

4. Număr mediu de personal, total institut, din care:

58

731

numărul mediu personal de cercetare-dezvoltare

59

123

5. Câstigul mediu lunar pe salariat, total institut lei/persoana/luna

60

1798

6. Câstigul mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare lei/persoana/lunar

61

1378

7. Rentabilitatea (rd. 57/ rd. 56*100)

62

5

8. Rata rentabilitătii financiare rd.37*100/capital propriu

63

6

9. Plati restante

64

4.300

10. Creante de incasat

65

5.000


*) Veniturile realizate din contractele de cercetare incheiate cu Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului /Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, inclusiv cele realizate din contracte de finantare pe programe nucleu, sunt in suma de 11.285 mii lei, incheiate pana la data de 31.12.2009, iar cele realizate din contracte incheiate cu ordonatorii principali de credite, care finantează programe si proiecte din planurile sectoriale sunt in suma de 0 lei.


 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România

 

Având în vedere Hotărârea Conventiei nationale a Colegiului Psihologilor din România din data de 28 martie 2009,

în temeiul dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăste:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aceasta reprezintă procedura unică de organizare si functionare a Colegiului Psihologilor din România.

(3) Prezenta hotărâre este valabilă până la data adoptării de către Conventia natională a Colegiului Psihologilor din România a noului regulament de organizare si functionare internă a Colegiului Psihologilor din România.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Anitei

 

Bucuresti, 16 aprilie 2010.

Nr. 1.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică

 

Având în vedere dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România si ale art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăste:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) De la data intrării în vigoare a normelor prevăzute la art. 1, acestea reprezintă procedura unică de acces în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog, în conditiile legii.

(2) Colegiul Psihologilor din România realizează toate procedurile necesare organizării accesului în profesia de psiholog.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Anitei

 

Bucuresti, 16 aprilie 2010.

Nr. 2.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 


COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică

 

În vederea punerii în aplicare a dispozitiilor art. 33 lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, respectiv a dispozitiilor art. 45 si 52 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

în temeiul dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăste:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Sistemul de credite specific profesiei de psiholog, care contine si valoarea creditelor privind formarea profesională continuă, se aprobă prin dispozitie a presedintelui Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri.

Art. 2. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aceasta reprezintă cadrul normativ unic privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică.

(2) Presedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România duce la îndeplinire dispozitiile prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Anitei

 

Bucuresti, 16 aprilie 2010.

Nr. 3.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.