MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 163/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 163         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 15 martie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 84 din 26 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 88 din 26 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 93 din 4 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 101 din 4 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

56. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind recunoasterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2010/2011

 

184. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea Planului de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta

 

185. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea Evaluării de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta

 

911. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale si turismului privind aprobarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

            168. - Decizie pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvente radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-1747,5 MHz si 1805-1842,5 MHz


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 84

din 26 ianuarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Alcom" - s.A. din Galati în Dosarul nr. 6.549/121/2008 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 6.549/121/2008, Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Alcom" - S.A. din Galati în cadrul solutionării unui recurs împotriva unei încheieri a Judecătoriei Galati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece nu asigură exercitarea de către părti a unui recurs efectiv si imediat în materia solutionării exceptiilor procedurale, mai ales că există tendinta instantelor de a analiza actiunile numai în raport cu dispozitiile art. 137 din Codul de procedură civilă, fără a uni exceptiile cu fondul, desi pentru solutionarea acestora este necesară administrarea de dovezi.

Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 163 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeasi cauză, acelasi obiect si de aceeasi parte înaintea mai multor instante.

Această exceptie se va putea ridica de părti sau de judecător în orice stare a pricinii în fata instantelor de fond.

Dacă exceptia este primită, dosarul se va trimite instantei care a fost mai întâi învestită, iar în cazul când pricinile se află în judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai înalt."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste dispozitii contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă, raportată la prevederile art. 21 din Constitutie, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.351 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009, constatând că dispozitiile procedurale referitoare la litispendentă si autoritatea de lucru judecat nu contravin dreptului la un proces echitabil, prin privarea părtii de un grad de jurisdictie, asa cum în mod gresit sustin autorii exceptiei, ci, dimpotrivă, constituie garantii ale respectării acestui drept fundamental, si anume instituie o prezumtie legală absolută că, odată judecat un proces între aceleasi părti, având aceeasi cauză si acelasi obiect, acesta nu mai poate fi reluat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată de Curte prin decizia mentionată, cât si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 16 din Constitutie, Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece dispozitiile criticate nu instituie discriminări de natură a contraveni principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice, aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor.

Cât priveste celelalte prevederi invocate din Constitutie, Curtea retine că acestea nu au legătură cu dispozitiile procedurale referitoare la litispendentă, dispozitii ce urmăresc să împiedice pronuntarea unor hotărâri judecătoresti contradictorii, evitând judecarea unor procese cu acelasi obiect, aceeasi cauză si aceleasi părti, în vederea asigurării securitătii si stabilitătii raporturilor juridice încheiate.

În final, Curtea observă că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură pe care legiuitorul este abilitat să le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, evident, cu conditia ca acestea să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală si de normele internationale.

Referitor la asa-zisa practică gresită a instantelor de judecată, Curtea constată că nici această sustinere nu poate fi primită, neconstituind o veritabilă critică de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Alcom" - S.A. din Galati în Dosarul nr. 6.549/121/2008 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 ianuarie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 88

din 26 ianuarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „BT Securities" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.340/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării, întrucât apărătorul nu poate fi prezent la acest termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, întrucât exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată la data de 30 iulie 2009, iar autorul acesteia a avut suficient timp pentru pregătirea apărării.

Curtea, deliberând, în temeiul dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare a cauzei.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 august 2009, pronuntată în Dosarul nr. 13.340/211/2009, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „BT Securities" - S.A. din Cluj-Napoca în cadrul solutionării unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece nu evidentiază modalitatea de calcul al cautiunii si sunt de natură să pună în inferioritate persoanele care nu dispun de mijloace financiare suficiente, accesul acestora la justitie fiind astfel îngrădit. Pe de altă parte, sustine că dispozitiile de lege criticate instituie judecarea de către aceeasi instantă a tuturor procedurilor legate de executarea silită, excluzându-se prin aceasta exercitarea unui control judecătoresc veritabil.

Judecătoria Cluj-Napoca si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.


Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificate ultima dată prin dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2009, având următorul cuprins:

- Art. 400 alin. 1: „Contestatia se introduce la instanta de executare.";

- Art. 402 alin. 1: „Contestatia la executare se judecă cu procedura prevăzută pentru judecata în primă instantă, care se aplică în mod corespunzător. Părtile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere.";

- Art. 403 alin. 1: „Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste dispozitii contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii, art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Astfel, prin Decizia nr. 902 din 5 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2007, Curtea a retinut că instituirea obligatiei de plată a cautiunii ca o conditie a suspendării executării are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate sunt valabile si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate ale art. 400 alin. 1 si art. 402 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că si acestea sunt neîntemeiate, deoarece în cadrul procedurii executării silite se aplică procedura prevăzută pentru judecata în primă instantă, părtile beneficiind astfel de toate drepturile si garantiile procesuale pentru realizarea accesului liber la justitie. Faptul că solutionarea contestatiei la executare se poate face de către o instantă de grad inferior celei care a judecat fondul nu are ca rezultat încălcarea accesului la justitie si excluderea unui control judiciar veritabil, asa cum sustine în mod gresit autorul exceptiei, deoarece un astfel de control se realizează în cadrul solutionării căilor de atac împotriva hotărârii instantei care a judecat fondul cauzei, iar nu în cadrul solutionării contestatiei la executare.

Fată de cele arătate, Curtea constată că dispozitiile de lege nu contravin nici prevederilor art. 53 din Constitutie, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.

Referitor la dispozitiile art. 1 alin. (3) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie, Curtea observă că acestea nu au relevantă în cauza de fată.

În final, Curtea observă că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură pe care legiuitorul este abilitat să le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, evident, cu conditia ca acestea să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală si de normele internationale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 1, art. 402 alin. 1 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „BTSecurities" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.340/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 ianuarie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 93

din 4 februarie 2010

eferitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Ovidiu Teci în Dosarul nr. 4.634/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 7 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.634/320/2008, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Ovidiu Teci.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că actul normativ criticat este neconstitutional, întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 care reglementează contraventia retinută în sarcina sa a fost adoptată ulterior Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, care instituia sanctiunea aplicabilă pentru contraventia retinută. Prin tehnica legislativă adoptată s-a inversat ierarhia actelor cu caracter normativ emise de Guvern, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 având rolul de a completa si a adăuga la Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, ceea ce încalcă art. 108 alin. (2) din Constitutie. Se mai arată că se încalcă si art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât actul normativ criticat nu a fost adoptat în împrejurări extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată.

Judecătoria Târgu Mures apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, întrucât actul normativ criticat nu încalcă prevederile constitutionale invocate, precizând că în acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, actul normativ criticat încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 108 alin. (2) potrivit cărora hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor si ale art. 115 alin. (4) privind conditiile adoptării ordonantelor de urgentă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea Constitutională constată că a mai examinat conformitatea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 fată de aceleasi prevederi fundamentale invocate si în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 179 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, Decizia nr. 245 în 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, si Decizia nr. 575 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, prin care Curtea, pentru motivele acolo arătate, a respins exceptia de neconstitutionalitate invocată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudente, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Criticile formulate prin compararea dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice nu pot fi retinute, întrucât, asa cum a statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. În plus, examinarea constitutionalitătii hotărârilor Guvernului nu intră în competenta Curtii Constitutionale, astfel cum este aceasta reglementată de dispozitiile art. 146 din Constitutie si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1)si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Ovidiu Teci în Dosarul nr. 4.634/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 februarie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 101

din 4 februarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Vasile Lazărîn Dosarul nr. 7.015/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, domnul avocat George Alimănescu.

Cauza se află în stare de judecată.

Având cuvântul, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstitutionalitate formulate în dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 11 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.015/300/2009, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Vasile Lazăr. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că normele criticate restrâng mijloacele de probă ce pot fi administrate în cadrul procedurii îndreptate împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, permitând doar administrarea probei cu înscrisuri. Prin aceasta este îngrădit accesul liber la justitie si este limitat rolul judecătorului, care nu mai poate dispune administrarea tuturor probelor pe care le-ar socoti necesare aflării adevărului.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este

neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Judecătorul, solutionând plângerea, verifică rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi legale se invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) cu privire la statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 126 alin. (1) cu privire la instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală a mai fost supus controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la prevederile constitutionale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare.

Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 770 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, si Decizia nr. 250 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, retinând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al rezolutiei sau al ordonantei procurorului, atacate sub aspectul legalitătii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea solutionării plângerii, instanta să verifice, pe baza lucrărilor si a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonantei sau a rezolutiei de netrimitere în judecată atacate, dacă această solutie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozitiilor legale. Cu aceeasi ocazie, Curtea a statuat că dispozitiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfintit de prevederile constitutionale si de reglementările internationale, petentul având deplina libertate de a demonstra în fata instantei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările si materialul din dosarul cauzei, precum si posibilitatea prezentării unor probe suplimentare fată de cele deja administrate, respectiv „înscrisuri noi".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudente, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1)si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Vasile Lazărîn Dosarul nr. 7.015/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 februarie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. df. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoasterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2010/2011

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 70.633 din 2 martie 2010 al Directiei generale politici agricole,

având în vedere prevederile art. 2 pct. 11 lit. b, art. 6 si ale anexei II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pietelor în sectorul zahărului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 58 din 28 februarie 2006,

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului

Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se recunoaste de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2010/2011, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contractele de producere, cumpărare, livrare si plată a sfeclei de zahăr destinate industrializării din recolta anului de comercializare 2010/2011, încheiate între producătorii de sfeclă de zahăr si societătile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, vor respecta conditiile stabilite în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Directia generală politici agricole, directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti si Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură vor urmări si controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

 

Bucuresti, 8 martie 2010.

Nr. 56.

 

ANEXA

 

ACORD INTERPROFESIONAL

pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2010/2011

 

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, si anume:

- Organizatia Interprofesională Natională „Zahărul" din România, denumită în continuare OINZR;

- Federatia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR;

- Asociatia „Patronatul Zahărului din România";

-Asociatia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

în baza art. 8 lit. k) pct. 7 din statutul OINZR,

au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, receptia si plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011, destinată industrializării.

AIP a luat în considerare toate regulamentele si prevederile europene recente în domeniu si îndeosebi Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pietelor în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune si de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, Regulamentul (CE) nr. 163/2006 al Comisiei din 30 ianuarie 2006 de modificare a ratelor de restituire aplicabile anumitor produse din sectorul zahărului exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, Regulamentul (CE) nr. 950/2006 al Comisiei din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009, privind importul si rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare si acorduri preferentiale, Regulamentul (CE) nr. 967/2006 alComisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind productia peste cotă în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 1.053/2009 al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveste gestionarea pietei interne a zahărului si regimul cotelor, Regulamentul (CE) nr. 1.261/2008 al Comisiei din 16 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.126/2008 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce priveste Standardul international de raportare financiară (IFRS) 2 (text cu relevantă pentru SEE), Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol si de modificare a anumitor regulamente, Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP), cu modificările si completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 1.121/2009al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveste schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile IV si V din regulamentul respectiv si Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveste ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum si de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveste ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol.

 

ARTICOLUL 1

Obiectivele si durata AIP

 

1.1. AIP îsi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel national, relatiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăti comerciale producătoare de zahăr).

1.2. AIP îsi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea si plata sfeclei de zahăr, precum si clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.

1.3. AIP îsi propune să asigure cadrul general de functionare si dezvoltare a industriei zahărului din România si integrarea acestuia în structurile europene.

1.4. AIP îsi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la cresterea productiei nationale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potentialul culturii de sfeclă de zahăr din România si să satisfacă necesarul national de consum.

1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2010/2011, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între cei 4 membri semnatari si Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, până cel mai târziu la 10 februarie 2010.

1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toti membrii afiliati structurilor profesionale semnatare.

1.7. AIP este aprobat anual de către MADR si este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

Definitii:

- zahăr în cotă - cota de productie de zahăr alb echivalent alocată unei societăti comerciale producătoare de zahăr, destinată desfacerii pe piata comunitară;

- sfeclă de zahăr în cotă - toate cantitătile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obtine zahăr în cotă;

- zahăr în afara cotei- productia de zahăr alb echivalent care se obtine peste cota de productie alocată (zahăr în cotă) si care este destinată exportului extracomunitar sau producerii de zahăr industrial ori surplusului de zahăr. Cantitătile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia apartinând exclusiv societătilor comerciale producătoare de zahăr. Cantitătile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităti de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;

- sfeclă de zahăr în afara cotei - toate cantitătile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obtine zahăr în afara cotei;

- zahăr industrial- cantitatea de zahăr, peste cantitătile de zahăr din sfecla de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop si altele [conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006];

- surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă si zahărului industrial;

- an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie si sfârsind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor. Anul de comercializare 2010/2011 începe la data de 1 octombrie 2010 si se termină la data de 30 septembrie 2011;


- societate comercială producătoare de zahăr - o organizatie economică independentă si constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societătile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilitătii profesionale dovedite de a produce zahăr si a conformării acestora cu cerintele privind furnizarea de informatii specifice si acceptarea verificării acestora.

 

ARTICOLUL 2

Clauze generale

 

2.1. Părtile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 să colaboreze în vederea obtinerii unei cantităti de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota natională (104.698 tone de zahăr alb) si eventualele cantităti de zahăr din afara cotei (industrial sau în surplus), ca urmare a angajamentelor implicite si explicite legate de producerea cotei de productie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societătile comerciale producătoare de zahăr si de MADR. Cota natională mentionată mai sus poate fi redusă prin adoptarea regulamentelor europene care prevăd retrageri temporare de cotă pentru respectivul an de comercializare.

2.2. În functie de cotele de productie alocate, societătile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr si suprafata necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociatiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.

2.3. Între cultivator si societătile comerciale producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare si plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul acord interprofesional, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2010/2011.

2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 20 aprilie 2010. O copie a CPCLP se va depune la centrul judetean al Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură (APIA) până la data de 17 mai 2010. Atât societătile comerciale producătoare de zahăr, cât si asociatiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentatiei privind subventiile si ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr. Până la data de 25 aprilie 2010, societătile comerciale producătoare de zahăr împreună cu asociatiile locale ale producătorilor vor înainta directiei pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene o listă a contractelor încheiate si vor face o verificare a bazei de date privind CPCLP înregistrate. Centrul judetean al APIA va transmite APIA situatia finală a contractelor înregistrate si avizate; APIA va transmite MADR această situatie centralizată, conform prevederilor pct. 2.2, până la data de 30 aprilie 2010; eventualele neconcordante vor fi analizate si solutionate până la data de 10 mai 2010 (prin intermediul FCSZR).

2.5. CPCLP este semnat de ambii parteneri si este obligatoriu în toate atributele sale pentru acestia.

2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relatia dintre un cultivator definit si societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul.

2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însotesc de drept pe toată perioada valabilitătii lui.

2.8. Partenerii CPCLP pot denunta în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu si clauzele AIP

2.9. CPCLP si AIP pot fi utilizate în relatii comerciale si de parteneri neafiliati celor 4 structuri reprezentative, cu mentiunea

că acestia nu beneficiază de clauzele privind concilierea interprofesională.

 

ARTICOLUL 3

Modul de aplicare a AIP

 

3.1. AIP reprezintă vointa partenerilor asociati în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.

3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între cei 4 parteneri semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5.

3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai multi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicati într-o activitate contractuală derivată din acesta si pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părti.

3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat la cei 2 parteneri semnatari, care nu anulează stipulatiile AIP, nici în litera si nici în spiritul lor, si care nu modifică conventia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri si pot fi modificate de către acestia prin acte aditionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de productie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

 

ARTICOLUL 4

Forta majoră

 

            În caz de fortă majoră, AIP încetează partial sau total să producă efecte. Forta majoră poate fi invocată de către oricare dintre părti, justificată prin documente constatatoare emise de autoritătile competente, si se răsfrânge si asupra CPCLP.

 

ARTICOLUL 5

Concilierea si arbitrajul

 

            Litigiile referitoare la aplicarea AIP si a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere si arbitraj. Părtile convin ca litigiile să fie solutionate pe cale amiabilă si să se adreseze instantei numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

 

ARTICOLUL 6

Cotizatiile profesionale si interprofesionale

 

6.1. Părtile semnatare ale AIP au convenit asupra necesitătii ca societătile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizatiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăti comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 49% către FCSZR, 2% către OINZR si 49% asociatiilor cultivatorilor din zona fiecărei societăti comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri si cheltuieli al fiecărei organizatii.

6.2. Plata cotizatiilor se face până la sfârsitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comercială producătoare de zahăr se prelungeste după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2011.

6.3. Calcularea cotizatiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societătii comerciale producătoare de zahăr si receptionată prin aplicarea baremului de echivalentă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât si pentru cantitatea din afara cotei.


 

ARTICOLUL 7

Producerea/cultivarea sfeclei de zahăr

 

7.1. CPCLP vor specifica atât suprafata cultivată, cât si productia netă de zahăr alb scontată a se obtine, separat din cotă si din afara cotei de productie. Contractantii de sfeclă de zahăr, asociati sau neasociati în structuri profesionale sau interprofesionale, si societătile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):

- sământa de sfeclă de zahăr necesară înfiintării culturii, pentru suprafata contractată, direct sau prin societăti comerciale specializate;

- serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafata/cantitatea contractată.

7.2. Sământa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispozitia cultivatorului si va fi tratată standard cu insecticide si fungicide.

7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr si să permită accesul reprezentantilor acesteia pentru a executa monitorizarea evolutiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de acestia la termenele stabilite.

7.4. Periodic, de la începerea contractării si până la terminarea recoltării si prelucrării sfeclei de zahăr, societătile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR si APIA datele statistice specifice. Ca un minim de informatii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligatia transmiterii de date privind cantitătile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă pentru care s-au încheiat contracte de livrare, continutul de zahăr stipulat si estimat, precum si randamentul preconizat. Autoritătile competente au dreptul să ceară si să obtină si alte informatii pe care le consideră necesare.

 

ARTICOLUL 8

Recoltarea sfeclei de zahăr

 

8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din initiativa societătii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.

8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării si de punere la dispozitie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunostintă, conform graficelor convenite. Societătile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificatie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În functie de zona si de specificul culturii, definitiile recoltării timpurii si recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP

8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului si a receptiei.

8.4. Depăsirea cu două zile a datei-limită de receptie poate atrage refuzul societătii comerciale producătoare de zahăr de a receptiona sfecla de zahăr, cantitătile aferente decăzând din clauzele AIP si CPCLP, sub rezerva întelegerilor particulare ale părtilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective.

 

ARTICOLUL 9

Transportul sfeclei de zahăr

 

9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la bazele de preluare pentru transport cu mijloacele societătii comerciale producătoare de zahăr se efectuează si se suportă de cultivator. Transportul sfeclei de zahăr de la bazele de preluare la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează si se suportă de către societatea în cauză.

9.2. In vederea eficientizării si viabilizării productiei de zahăr, prin intermediul CPCLP, părtile pot conveni asupra unei metode de partajare a costurilor cu transportul sfeclei de zahăr (procentual, cost fix/tonă etc).

9.3. Sub rezerva conventiilor particulare răspunzând regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2010/2011, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 9.1 si 9.2.

 

ARTICOLUL 10

Receptia sfeclei de zahăr

 

10.1. Partenerii au convenit ca receptia sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011 să fie efectuată cantitativ si calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare [Regulamentul (CE) nr. 318/2006].

10.2. CPCLP va preciza modul în care se face receptia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât si cantitativ.

Pentru recolta anului de comercializare 2010/2011, sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie:

- de calitate bună, sănătoasă si prezentată în conditii acceptabile de comercializare;

- cu un continut de zahăr de 16% la punctul de receptie.

 

ARTICOLUL 11

Pretul sfeclei de zahăr

 

(1) Sfecla de zahăr din cotă

11.1. Părtile au convenit ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 pretul minim pentru sfecla de zahăr din cotă, de calitate standard, să fie de 26,29 euro/tonă, în conditia de livrare ex-loc de receptie convenit cu procesatorul. Pretul se calculează si se plăteste în lei, la cursul de schimb stabilit de Regulamentul (CE) nr.l63/2006.

11.2. Pretul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în functie de continutul în zahăr, astfel:

a) pentru fiecare 0,1% continut de zaharoză pretul se majorează cu minimum:

(i) 0,9% pentru continut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;

(ii) 0,7% pentru continut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;

(iii) 0,5% pentru continut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;

b) pentru fiecare 0,1% continut de zaharoză pretul se diminuează cu maximum:

(i) 0,9% pentru continut de zaharoză sub 16%, dar nu mai putin de 15,5%;

(ii) 1 % pentru continut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai putin de 14,5%.

11.3. Pretul pentru sfecla de zahăr cu un continut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât pretul minim ajustat conform lit. a) pct. (iii).

11.4. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un continut de zaharoză peste 20% si sub 14,5% CPCLP poate stipula alte procente de crestere/diminuare.

11.5. Preturile minime sus-mentionate se aplică cantitătilor neto de sfeclă de zahăr predate si receptionate de societătile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulatiile CPCLP privind continutul de corpuri străine si de pământ aderent.

Se stabileste ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un continut minim de zaharoză de 13,5%. În cazul sfeclei de zahăr cu un continut de zaharoză sub pragul minim acceptabil mentionat mai sus, societătile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.


(2) Sfecla de zahăr din afara cotei

11.6. Pentru cantitătile de sfeclă de zahăr din afara cotei, pretul si conditiile de achizitie sunt stipulate separat în CPCLP si se negociază fără restrictii între părtile implicate. Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă si în ce conditii acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de productie.

Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită mentionată la art. 2 pct. 2.4) pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de productie alocate si la pretul minim, aceasta este obligată să plătească pretul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2010/2011.

11.7. Echivalenta pretului minim pe tona de sfeclă de zahăr în functie de continutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul acord interprofesional.

 

ARTICOLUL 12

Plata materiei prime

 

12.1. Părtile au convenit ca plata materiei prime receptionate să se facă astfel:

- o treime până la data de 20 decembrie 2010;

- o treime până la data de 31 ianuarie 2011;

- integral până la data de 31 martie 2011.

12.2. Sub rezerva conventiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2010/2011, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.

12.3. Modalitatea de plată convenită de părti se negociază între părti si se va stipula în CPCLP.

 

ARTICOLUL 13

Alte drepturi ale cultivatorilor

 

13. În privinta borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea ca:

a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantităti de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în conditia de livrare ex-fabrică;

b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat si amestecat cu melasă, să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în conditia de livrare ex-fabrică;

c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în conditia de livrare ex-fabrică, dar cu plata costurilor de presare sau uscare;

d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensatii care să tină cont de posibilitătile de vânzare a borhotului.

În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantitătilor de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să mentioneze toate punctele care se pot aplica.

 

ARTICOLUL 14

Alocarea cotei de cultivare a sfeclei de zahăr în cotă

 

14.1. Societătile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficienta agricolă în ceea ce priveste costurile de transport si randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere cresterea competitivitătii în acest sector si necesitatea de a atinge performantele agriculturii europene, societătile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociatiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-si modifica politica de achizitie a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare si de a reconsidera contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.

14.2. Cotele de productie de zahăr si, implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul si, în consecintă, societătile comerciale producătoare de zahăr pot modifica cantitătile de sfeclă de zahăr, în functie de modificările de cotă impuse de regulamentele europene.

14.3. În cazul în care societătile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unitătii producătoare respective [conform art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveste gestionarea pietei interne a zahărului si regimul cotelor], părtile semnatare ale AIP se obligă ca prima optiune pentru procesare să fie o unitate de productie din România si numai în cazul refuzului acesteia sau al unei oferte necompetitive procesarea să se facă în alte tări ale Uniunii Europene. Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 3 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns va fi considerată refuz. MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin conditionarea acordului de procesare.

 

ARTICOLUL 15

Taxe si alte obligatii financiare

 

15.1. Ambele părti se obligă să plătească la timp si în cuantumul cerut taxele sau alte obligatii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene si care vor fi stipulate de regulamentele si legislatia românească, cum ar fi taxa de productie, achizitia de noi cote de productie etc.

15.2. Societătile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să îsi asume până la 50% din taxa pe productie. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare si repartizare a acestor obligatii financiare în conformitate cu prevederile legale si/sau cu întelegerea dintre părti.

Încheiat astăzi, 5 februarie 2010, în 4 exemplare.

 

Presedintele Federatiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România,

dr. ing. loan Gherman

Presedintele Asociatiei „Patronatul Zahărului" din România,

ing. Emilian Dobrescu

Presedintele Asociatiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

ing. loan Armenean

Presedintele Organizatiei Interprofesionale Nationale „Zahărul" din România,

ing. Emilian Dobrescu


 

ANEXA Nr. 1

la acordul interprofesional

 

CONTRACT

de producere, cumpărare, livrare si plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr

 

Prezentul contract este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2010/2011 (AIP). Între: Beneficiar: Societatea Comercială ..................- S.A., cu sediul în ..................., str. ..................nr. ....., reprezentată prin

............................................................................................................................................................................................. (numele, prenumele si functia)

si

........................................................................................................................................................................................... (numele, prenumele si functia)

având contul .................., deschis la ..............., înregistrată în registrul comertului sub nr. .................,

si

Furnizor: ................./Proprietar: ..............., cu sediul/domiciliul în ................., str. ............ nr. ......., telefon/fax ........., reprezentat prin

............................................................................................................................................................................................. (numele, prenumele si functia)

si

........................................................................................................................................................................................... (numele, prenumele si functia)

având contul .................., deschis la ..........., înregistrată în registrul comertului la pozitia .......nr. ............,

a intervenit următorul contract, cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea si plata sfeclei de zahăr.

Cursul de schimb se stabileste în conformitate cu regulamentele europene în vigoare.

Sfecla de zahăr din cotă

Furnizorul se obligă să cultive o suprafată de ....... ha cu sfeclă de zahăr, în scopul realizării unei productii nete de plată de .......... tone, care va fi predată beneficiarului, conform graficului de livrare care va fi comunicat de către beneficiar.

Beneficiarul se obligă să cumpere de la furnizor o cantitate de .... tone rădăcini de sfeclă de zahăr, la un pret de ..... euro/tona de sfeclă de zahăr, în conditiile calitătii standard (de calitate bună, sănătoasă si prezentată în conditii acceptabile de comercializare, cu un continut de zahăr de 16% la punctul de receptie).

Pretul mentionat mai sus se poate modifica în functie de continutul de zaharoză la punctul de livrare, conform tabelului anexat la prezentul contract.

Continutul de zahăr minim acceptabil pentru sfecla de zahăr destinată procesării este de 13,5%. Beneficiarul are dreptul să refuze orice cantitate de sfeclă de zahăr livrată având sub continutul minim de zahăr mentionat mai sus.

Sfecla de zahăr în afara cotei (dacă este cazul)

Beneficiarul se angajează să cumpere o cantitate de ......... sfeclă de zahăr în afara cotei de productie, la pretul de ....... euro/tonă, în conditiile de livrare ....., pusă la dispozitie de furnizor.

Punctele de colectare pentru sfecla de zahăr a anului de comercializare 2010/2011 sunt: .................................................

Livrările de sfeclă se desfăsoară, de regulă, în perioada .....................................................................................................

Receptia cantitativă si controlul calitătii sfeclei de zahăr

Receptia cantitativă si controlul calitătii sfeclei de zahăr se fac la .............. de către .................., conform anexei II pct. VII.1 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pietelor în sectorul zahărului, în prezenta .........................................................................................................................................................................................

Datele se vor consemna/înregistra în ...................................................................................................................................

Alte drepturi ale cultivatorilor

Beneficiarul va livra, iar furnizorul de sfeclă de zahăr va primi o cantitate de borhot (tăitei) în următoarele conditii:

Plata taxelor si obligatiilor financiare

Furnizorul de sfeclă de zahăr mandatează beneficiarul ca la plata sfeclei de zahăr să îi retină cotizatia de membru al Federatiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în valoare de 0,8 lei/tona de sfeclă predată neto de plată, si să verse aceste sume în contul si pe cheltuiala FCSZR (în conformitate cu art. 6 pct. 6.1 din AIP).

Noi, semnatarii prezentului contract, declarăm că avem cunostintă de stipulatiile AIP si de prevederile Regulamentului (CE) nr. 318/2006 (anexa nr. II) - campania agricolă a anului de comercializare 2010/2011 si ne angajăm să le respectăm în litera si în spiritul lor.

Încheiat astăzi, ...................., în ...... exemplare, toate cu valoare de original.

 

Beneficiar

...............................................

(numele, prenumele si semnătura)

Furnizor

...............................................

(numele, prenumele si semnătura)


ANEXA Nr. 2

la acordul interprofesional

 

TABEL DE ECHIVALENTĂ

a pretului minim pe tona de sfeclă de zahăr, în functie de continutul de zaharoză determinat la punctul de colectare

 

Nr. crt.

Continutul de zaharoză (%) la punctul de colectare

Pretul minim (euro/tonă de sfeclă)

1.

13,5

CPCLP

2.

13,6

CPCLP

3.

13,7

CPCLP

4.

13,8

CPCLP

5.

13,9

CPCLP

6.

14,0

CPCLP

7.

14,1

CPCLP

8.

14,2

CPCLP

9.

14,3

CPCLP

10.

14,4

CPCLP

11.

14,5

22,48

12.

14,6

22,74

13.

14,7

23,00

14.

14,8

23,27

15.

14,9

23,53

16.

15,0

23,79

17.

15,1

24,06

18.

15,2

24,32

19.

15,3

24,58

20.

15,4

24,84

21.

15,5

25,11

22.

15,6

25,34

23.

15,7

25,58

24.

15,8

25,82

25.

15,9

26,05

26.

16,0

26,29

27.

16,1

26,53

28.

16,2

26,76

29.

16,3

27,00

30.

16,4

27,24

31.

16,5

27,47

32.

16,6

27,71

33.

16,7

27,95

34.

16,8

28,18

35.

16,9

28,42

36.

17,0

28,66

37.

17,1

28,89

38.

17,2

29,13

39.

17,3

29,37

40.

17,4

29,60

41.

17,5

29,84

42.

17,6

30,08

43.

17,7

30,31

44.

17,8

30,55

45.

17,9

30,79

46.

18,0

31,02

47.

18,1

31,21

48.

18,2

31,39

49.

18,3

31,57

50.

18,4

31,76

51.

18,5

31,94

52.

18,6

32,13

53.

18,7

32,31

54.

18,8

32,49

55.

18,9

32,68

56.

19,0

32,86

57.

19,1

32,99

58.

19,2

33,13

59.

19,3

33,26

60.

19,4

33,39

61.

19,5

33,52

62.

19,6

33,65

63.

19,7

33,78

64.

19,8

33,91

65.

19,9

34,05

66.

20

34,18

67.

>20

CPCLP


MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Planului de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) din Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securitătii portuare si ale Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 725/2004 privind consolidarea securitătii navelor si a instalatiilor portuare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 8 martie 2010.

Nr. 184.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Evaluării de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta

 

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (4) din Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securitătii portuare si ale Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 725/2004 privind consolidarea securitătii navelor si a instalatiilor portuare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Evaluarea de securitate portuară a portului Constanta si a portului Midia apartinând Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 8 martie 2010.

Nr. 185.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii

 

În conformitate cu prevederile art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii, republicată, precum si cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) din Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformitătii produselor pentru constructii, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor nr. 2.134/460/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului,

ministrul dezvoltării regionale si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Lista organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Competentele pentru care organismele prevăzute la alin. (1) sunt notificate în domeniul produselor pentru constructii sunt prevăzute în anexele nr. 1-19 la listă, care fac parte integrantă din aceasta.

Art. 2. - Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuintei nr. 725/2009 privind aprobarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 si nr. 695 bis din 15 octombrie 2009, îsi încetează valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

 

Bucuresti, 29 ianuarie 2010.

Nr. 911.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 bis, care se achizitionează de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

DECIZIE

pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvente radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-1747,5 MHz si1805-1842,5 MHz

 

Având în vedere prevederile art. 14 alin. (3) lit. c) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) pct. 10, ale art. 11 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. 1. - (1) Prezenta decizie are ca scop adoptarea măsurilor tehnice si administrative necesare armonizării conditiilor privind disponibilitatea si utilizarea eficientă a benzilor de frecvente radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz si 1710-1747,5 MHz si 1805-1842,5 MHz pentru asigurarea conditiilor optime furnizării de servicii de comunicatii electronice de generatia a treia prin intermediul sistemelor UMTS.

(2) Prezenta decizie se aplică titularilor de licente de utilizare a frecventelor radio acordate în benzile de frecvente radio prevăzute la alin. (1).


Art. 2. - În întelesul prezentei decizii, următorii termeni se definesc astfel:

a) sistem UMTS înseamnă o retea de comunicatii electronice care este conformă cu standardele UMTS publicate de ETSI, în mod special EN 301 908-1, EN 301 908-2, EN 301 908-3 si EN 301 908-11;

b) sistem GSM înseamnă o retea de comunicatii electronice conformă cu standardele GSM publicate de ETSI, în mod special EN 301 502 si EN 301 511.

Art. 3. - (1) Titularii licentelor de utilizare a frecventelor radio prevăzuti la art. 1 alin. (2) pot utiliza benzile de frecvente alocate prin licente si pentru furnizarea de servicii de comunicatii electronice de generatia a treia prin intermediul sistemelor UMTS.

(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi exercitat numai după modificarea licentelor de utilizare a frecventelor radio, în conditiile legii.

(3) Furnizarea de servicii de comunicatii electronice de generatia a treia în benzile de frecvente prevăzute la art. 1 alin. (1) se poate realiza numai în conditii care să asigure:

a) protectia radio corespunzătoare pentru sistemele de radiocomunicatii existente în benzile adiacente;

b) continuitatea furnizării serviciilor de comunicatii electronice de generatia a doua, specifice sistemelor GSM;

c) asigurarea protectiei radio corespunzătoare pentru sistemele GSM care vor functiona si în continuare în benzile de frecvente radio 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-1747,5 MHz si 1805-1842,5 MHz.

Art. 4. - În cazul în care între titularii licentelor de utilizare a frecventelor radio alocate în benzile de frecvente radio prevăzute la art. 1 alin. (1) nu există acorduri bilaterale sau multilaterale care să stabilească conditiile tehnice de coexistentă a retelelor UMTS, respectiv GSM operate, aceste conditii vor fi următoarele:

a) distanta dintre frecventele purtătoare a două retele UMTS învecinate va fi de cel putin 5 MHz;

b) distanta dintre frecventele purtătoare ale unei retele UMTS si ale unei retele GSM învecinate va fi de cel putin 2,8 MHz.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

            Prezenta decizie transpune Directiva 2009/114/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a Directivei 87/372/CEE a Consiliului privind benzile de frecventă care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicatiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene seria L nr. 274 din 20 octombrie 2009.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucuresti, 9 martie 2010.

Nr. 168.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.