MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 681/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 681         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 7 octombrie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.019 din 14 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 1.067 din 16 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 1.069 din 16 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 1.086 din 21 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 1.094 din 21 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Decizia nr. 1.095 din 21 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.111.- Ordin al ministrului apărării nationale pentru aprobarea schimbării denumirii Spitalului Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu”

 

1.288. - Ordin al ministrului sănătătii privind stabilirea specialitătilor deficitare în spitale clinice cu sectii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice pentru care se organizează rezidentiat pe post în sesiunea 21 noiembrie 2010

 

1.290. - Ordin al ministrului sănătătii privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidentiat pe post si pe loc în medicină, medicină dentară si farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

179. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit financiar

 

180. - Hotărâre pentru aprobarea codurilor CAEN care pot fi înscrise în obiectul de activitate al societătilor care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

14. - Lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti participanti la alegerile partiale din 26 septembrie 2010 care au depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicată, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 860/2010 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru primari în unele circumscriptii electorale


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.019

din 14 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Irina Mihaela Căpătână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, mandatarul Rares Popa, cu procură judiciară la dosar. Lipseste partea Paraschiva Nedianu, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii faptul că autorul exceptiei a depus la dosarul cauzei precizări privind exceptia de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul mandatarului autorului, care sustine admiterea exceptiei, astfel cum aceasta a fost invocată în fata instantei de judecată, si depune concluzii scrise în acest scop.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 18.138/197/2008, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Irina Mihaela Căpătână într-o cauză civilă ce are ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că, prin modificarea adusă dispozitiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, se reglementează exproprierea bunului constând din dreptul proprietarului de a fi absolvit de plata îmbunătătirilor necesare si utile aduse imobilului, în întelesul în care este definit acest drept în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Arată că plata despăgubirilor constituie o sarcină exorbitantă si disproportionată pentru proprietarii în sarcina cărora a trecut această plată.

Apreciază că, în spetă, interesul economic lezat se constituie din speranta legitimă a autorului exceptiei, dobândită în baza prevederilor art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, anterior modificării acesteia, la scutirea de la plata despăgubirilor pentru îmbunătătirile necesare si utile realizate de chiriasi.

Arată că dispozitiile de lege criticate sunt inechitabile si discriminatorii, prin raportare la persoane aflate în aceeasi situatie cu autorul exceptiei, dar care au beneficiat, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2009, de dreptul de proprietate astfel cum acesta a fost invocat mai sus. Arată că dreptul de a fi scutit de la plata despăgubirilor a fost desfiintat cu efect retroactiv, acest drept depinzând de vointa discretionară a unor terte persoane, precum instantele de judecată.

Judecătoria Brasov apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că nu se poate invoca discriminarea între cetătenii aflati în aceeasi situatie în ceea ce priveste efectele produse de un act normativ în raport cu data modificării acestuia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că dispozitiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât acestea din urmă au în vedere egalitatea cetătenilor în fata legii în vigoare, iar nu compararea regimului juridic determinat de legislatia în vigoare cu cel determinat de legislatia anterioară. Invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 830/2008. Apreciază că, în spetă, critica vizează o chestiune de interpretare si aplicare a legii, fapt ce excedează controlului de constitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.


În privinta pct. 14, acesta modifică dispozitiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, astfel, dispozitiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificată si completată prin Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, precum si ale art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, având următorul continut:

- Art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001: “Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligatia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptătite.”

- Art. I din Legea nr. 1/2009: “Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

[...] 15. La articolul 48, alineatul (3) se abrogă”.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului si art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, autorul consideră că textele de lege criticate încalcă si prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la protectia proprietătii, art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind interzicerea discriminării si art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.

Curtea constată că obligatia de despăgubire pentru sporul adus de chiriasi imobilelor cu destinatia de locuintă, prin îmbunătătirile necesare si utile, incumbă tuturor persoanelor îndreptătite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, fără a se institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.

Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor criticate, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010. Cu acel prilej, s-a arătat că invocarea culpei entitătilor responsabile pentru derularea procedurilor administrative, cu privire la nesolutionarea notificărilor depuse în intervalul legal, nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci una de aplicare si interpretare a legii de către instantele de judecată si de către institutiile abilitate să solutioneze cererile de notificare depuse în termenul legal, astfel încât, sub acest aspect, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Textele de lege criticate dispun pentru viitor si se aplică, de la data intrării lor în vigoare, unor situatii juridice în curs de derulare, astfel încât nu poate fi retinută încălcarea principiului neretroactivitătii legii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că “o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, si nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de actiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul propriu de reglementare”.

Dispozitiile de lege criticate nu contravin în niciun fel principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, astfel încât nu poate fi retinută pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. De altfel, în ceea ce priveste modalitatea prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate, deposedati în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea Constitutională a statuat, în jurisprudenta sa, că legiuitorul este liber să opteze atât în privinta sferei bunurilor pentru care stabileste măsurile reparatorii, cât si a întinderii si a modalitătii de acordare a acestora, în functie de situatia concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăteni aflate în situatii identice.

Prin adoptarea Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009, s-a urmărit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în periada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu respectarea prevederilor constitutionale privind dreptul de proprietate privată. Legiuitorul ordinar este competent să stabilească un cadru juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, astfel încât nu poate fi retinută nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudentei, argumentele expuse îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Irina Mihaela Căpătână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.067

din 16 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 9.642/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 9.642/197/2009, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Transbus” - S.A. din Brasov într-o cauză civilă având ca obiect o cerere în anulare a Sentintei civile nr. 2.359 din 9 martie 2009, pronuntată de Judecătoria Brasov într-o actiune privind emiterea unei somatii de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, art. 44 si art. 57. În acest sens, arată, în esentă, că instanta de judecată, învestită cu solutionarea unei cereri în procedura specială a somatiei de plată, este limitată doar la verificarea îndeplinirii celor două conditii prevăzute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, neputând avea în vedere si alte aspecte legate de respectiva cauză. De asemenea, prin intermediul acestor dispozitii de lege, creditorul este privilegiat în dauna debitorului, ceea ce aduce atingere echilibrului patrimoniilor.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins: “Art- 1- - (1) Procedura somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii.

(2) Suma ce reprezintă obligatia prevăzută la alin. (1), precum si dobânzile, majorările sau penalitătile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflatiei aplicabilă la data plătii efective.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă înfrângerea prevederilor constitutionale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată si art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor cu bună-credintă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în raport cu critici similare, s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 prin numeroase decizii. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 244 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 1.043 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 1.087 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, prin care Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate, a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială si accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creantelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază la înscrisuri, completate cu explicatiile si lămuririle date de părti. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonantă, această procedură se aplică doar în cazul “creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege [...]”. Întrucât ordonanta cuprinzând somatia de plată ce urmează a fi emisă de judecător se va referi doar la obligatii de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însusite de părti, este justificată cerinta ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părti, ele având conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.

Rezultă, prin prisma celor de mai sus, că nu sunt încălcate nici celelalte prevederi constitutionale invocate.

Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, argumentele si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 9.642/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.069

din 16 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Pro Confort” - S.R.L. din localitatea Voluntari în Dosarul nr. 1.035/260/2009 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ si de Societatea Comercială “Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 2.769/338/2009 al Judecătoriei Zărnesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 8.517D/2009 si nr. 447D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 447D/2010 la Dosarul nr. 8.517D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.035/260/2009, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15- 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Pro Confort” - S.R.L. din localitatea Voluntari.

Prin încheierea din 18 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.769/338/2009, Judecătoria Zărnesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe.

În motivarea exceptiei de neconstiîutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 reglementează o procedură de constatare a contraventiei bazată pe încălcarea regulii potrivit căreia sarcina probei revine celui ce acuză - deci agentului constatator, si nu contravenientului, ceea ce conduce la nesocotirea dreptului de acces liber la justitie, a dreptului la un proces echitabil si a dreptului la apărare, consacrate în prevederile constitutionale ale art. 16, 21 si 24. Prin urmare, este contrar principiilor fundamentale enuntate mai sus ca fapta contraventională să fie constatată exclusiv pe baza sustinerilor agentului constatator, consemnate în procesul-verbal de contraventie, care, în calitate de act administrativ, beneficiază de prezumtia de legalitate si de temeinicie, desi acestea nu sunt prezumtii consacrate legislativ, fiind doar unanim acceptate în practica instantelor de judecată si în doctrina de specialitate. Mai mult, petentul este obligat să probeze contrariul situatiei de fapt retinute în procesul-verbal de către agentul constatator, chiar si atunci când acesta nu le constată personal sau când procesul-verbal nu contine suficiente indicii referitoare la identitatea martorilor sau la probele pe care se bazează constatarea contraventiei, ceea ce poate genera abuzuri din partea autoritătii.

Instantele de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 15: “(1) Contraventia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileste si sanctionează contraventia, denumite în mod generic agenti constatatori.

(2) Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, special abilitati, persoanele împuternicite în acest scop de ministri si de alti conducători ai autoritătilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevăzute în legi speciale.

(3) Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor constată contraventii privind: apărarea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vânzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigărilor si băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.”;

- Art. 16: “(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctionează contraventia; indicarea societătii de asigurări, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea.

(11) În cazul contravenientilor cetăteni străini, persoane fără cetătenie sau cetăteni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse si următoarele date: seria si numărul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia si statul emitent.

(2)-(4) abrogate.

(5) în cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul părintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.

(6) în situatia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunostintă contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitătii procesului-verbal.”;

- Art. 17: “Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu.”;

- Art.18: “Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mentiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.”;

- Art. 19: “(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator si de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de fată, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel putin un martor, în acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia.

(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

(3) în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”

Autorii exceptiei sustin că aceste dispozitii legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justitie si ale art. 24 - Dreptul la apărare.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege atacate au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate, din prisma unor critici similare si prin raportare la aceleasi texte fundamentale invocate si în prezenta cauză.


În acest sens sunt, de pildă, Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, si Decizia nr. 338 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, prin care Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, constatând, pentru argumentele acolo retinute, că acestea nu instituie privilegii sau discriminări si nici nu afectează dreptul părtilor la un proces echitabil sau la apărare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care le-au fundamentat sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Pro Confort” - S.R.L. din localitatea Voluntari în Dosarul nr. 1.035/260/2009 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ si de Societatea Comercială “Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 2.769/338/2009 al Judecătoriei Zărnesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.086

din 21 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de loan Dumitru Grosu în Dosarul nr. 28.810/245/2009 al Judecătoriei Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 28.810/245/2009, Judecătoria Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de loan Dumitru Grosu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece sanctiunea este pusă în executare înainte ca partea să se adreseze instantei, “această posibilitate fiind lipsită de continut”. Se mai arată că procedura de judecată având ca obiect contestatie împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină conduce la un paradox juridic, care constă în faptul că, desi condamnatul poate să obtină o solutie favorabilă, aceasta nu produce niciun efect întrucât sanctiunea a fost deja executată.

Judecătoria Iasi - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 74 alin. (7), potrivit cărora “Plângerea formulată conform alin. (1) si contestatia introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f).”

În sustinerea exceptiei se invocă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 22 – Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, art. 23 - Libertatea individuală, art. 24 - Dreptul la apărare si art. 124 - înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că a mai examinat constitutionalitatea aceluiasi text de lege, în raport de critici similare, vizând faptul că sanctiunile aplicate de comisia de disciplină din cadrul locului de detinere sunt puse în executare mai înainte de a rămâne definitive. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.114 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008, prin care Curtea, constatând că art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 se referă la măsurile disciplinare si la plângerea împotriva acestora, care, spre deosebire de căile procesuale de atac în materie penală caracterizate prin efectul suspensiv, au cu totul alt regim, a respins, pentru motivele acolo retinute, exceptia de neconstitutionalitate invocată.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de loan Dumitru Grosu în Dosarul nr. 28.810/245/2009 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.094

din 21 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie invocată de Bogdan loan Godjea în Dosarul nr. 597/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, arătând că acestea nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei, si ca inadmisibilă în ceea ce priveste art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, arătând că aceste din urmă dispozitii legale nu au legătură cu cauza.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 25 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 597/175/2008, Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie invocată de Bogdan loan Godjea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate, stabilind că pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de contraventie este competentă doar judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta, îngrădesc liberul acces la justitie, “atât distanta, cât si costurile aferente deplasării reprezentând un impediment insurmontabil”, si creează o situatie de inechitate procesuală, “institutia Politiei Române fiind prezentă pe întreg teritoriul României si având posibilitatea de a administra probatoriul (în principal cu înscrisuri) la instanta de la domiciliul petentului”. Se încalcă si prevederile art. 124 alin. (2), prin fixarea conditiei de prezentare în fata unei instante aflate la o distantă considerabilă, ia un număr de termene.

În ceea ce priveste art. 121 din Legea nr. 304/2004, se sustine că încalcă principiul separatiei puterilor în stat. Se arată că “prezenta în cadrul instantei de judecată, inclusiv în sala de judecată în cursul dezbaterilor, a personalului militar înarmat, tinut să respecte regulamentele militare si comanda unică”, precum si faptul că numărul si organizarea acestora sunt stabilite prin vointa puterii executive, “impietează grav asupra principiului separatiei puterilor în stat si independentei instantei de judecată”. Consideră că dreptul său de a sta în judecată în fata unui tribunal independent si impartial nu se poate materializa atâta timp cât este încălcat principiul fundamental al separatiei puterilor în stat, “sediul instantei fiind patrulat de cadre militare înarmate”.

Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în această materie. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 121 din Legea nr. 304/2004, se apreciază că “este invocată în scop sicanator, doar pentru a dispune o nouă amânare”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, potrivit cărora (1) împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competentă a fost constatată fapta”, precum si cele ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit cărora: “(1) Paza sediilor instantelor judecătoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a presedintelui înaltei Curti de Casatie si justitie.

(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de presedintele instantei sau de conducătorul parchetului.”

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei si ale art. 130 privind politia instantelor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea Constitutională constată că dispozitiile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 586 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 19 iunie 2008, si Decizia nr. 528 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, prin care Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 121 din Legea nr. 304/2004, referitoare la paza sediilor instantelor judecătoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în aceste sedii, se constată că acestea nu au legătură cu cauza dedusă judecătii, respectiv plângere împotriva unui proces-verbal de contraventie încheiat în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Astfel fiind si având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “(1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitu-tionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia”, respectiv ale art. 29 alin. (6) din acelasi act normativ, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie invocată de Bogdan loan Godjea în Dosarul nr. 597/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.095

din 21 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Cabinetul de Medicină Individuală Luca Mirelaîn Dosarul nr. 7.986/270/2009 al Judecătoriei Onesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 16 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.986/270/2009, Judecătoria Onesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Cabinetul de Medicină Individuală Luca Mirela.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că normele criticate sunt neconstitutionale, deoarece la solutionarea procedurii somatiei de plată este permisă numai administrarea probei cu înscrisuri, nefiind admise si celelalte mijloace de probă. Acest fapt “nu oferă debitorului suficiente căi de a se apăra în această fază a judecătii si nu asigură un proces echitabil, întrucât favorizează creditorul în detrimentul debitorului, iar normele de procedură sunt contrare celor din dreptul comun”.

Judecătoria Onesti apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (2): “în toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru întelegerea părtilor asupra modalitătilor de plată.”;


- Art. 6 alin. (1): “Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.[...]”;

- Art. 8 alin. (2): “Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.”

În opinia autorului exceptiei, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 126, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii acelorasi texte legale, prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si cu o motivare asemănătoare celor din prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 244 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, sau Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, prin care, pentru considerentele acolo retinute, Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Cabinetul de Medicină Individuală Luca Mirela în Dosarul nr. 7.986/270/2009 al Judecătoriei Onesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea schimbării denumirii Spitalului Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu”

 

În baza prevederilor art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Avizul Ministerului Sănătătii nr. XI/A/40.479/Cs.A./8.605 din 11 august 2010,

în temeiul dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă schimbarea denumirii Spitalului Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu”.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 1 octombrie 2010.

Nr. M.111.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind stabilirea specialitătilor deficitare în spitale clinice cu sectii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice pentru care se organizează rezidentiat pe post în sesiunea 21 noiembrie 2010

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale resurse umane si certificare nr. Cs.A. 10.490 din 5 octombrie 2010, în temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se stabilesc ca fiind specialităti deficitare în spitale clinice cu sectii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice următoarele specialităti: anestezie si terapie intensivă, epidemiologie, medicină de urgentă si radiologie-imagistică medicală, pentru care se organizează rezidentiat pe post în sesiunea 21 noiembrie 2010.

Art. 2. - Directia generală resurse umane si certificare va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 5 octombrie 2010.

Nr. 1.288.

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidentiat pe post si pe loc în medicină, medicină dentară si farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale resurse umane si certificare nr. Cs.A. 10.514 din 6 octombrie 2010, în temeiul dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Cuantumul taxei pentru participarea la concursul de rezidentiat pe post si pe loc în medicină, medicină dentară si farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010, se stabileste la suma de 300 lei (RON)/participant.

(2) Taxa se va plăti în contul IBAN nr. RO85TREZ7005003XXX000092, CUI-4266456, DTMB (Directia de Trezorerie a Municipiului Bucuresti), beneficiar Ministerul Sănătătii, adresa: str. Cristian Popisteanu nr. 1-3, sectorul 1, Bucuresti, cod 010024.

Art. 2. - Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătătii si se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal si materiale necesare sustinerii concursului de rezidentiat. Sumele rămase disponibile se reportează în anul următor si se utilizează cu aceeasi destinatie.

Art. 3. - Directia generală resurse umane si certificare, celelalte directii din cadrul Ministerului Sănătătii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 6 octombrie 2010.

Nr. 1.290.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit financiar

 

Având în vedere dezbaterile pe marginea materialelor prezentate în sedinta Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România din data de 22 septembrie 2010, în temeiul prevederilor:

- art. 6 alin. (3) si art. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 26 din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 983/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în data de 22 septembrie 2010, hotărăste:

Art. I. - Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 11 mai 2009, se completează după cum urmează:

- La capitolul C “Tarife”, după articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

“Art. 61.- Alte tarife:

a) tarif privind contravaloarea cursului suplimentar de formare profesională continuă, organizat pentru membrii CAFR care nu au participat la programul de formare profesională continuă anual - 400 lei;

b) tarif pentru organizarea cursului suplimentar pentru membrii CAFR care au primit calificativul D, C sau B - 400 lei;

c) tarif privind analiza dosarului de echivalare a testului de acces la stagiu al absolventilor programelor masterale - 250 lei;

d) tarif pentru testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu - 500 lei;

e) tarif pentru examenul de competentă profesională pentru atribuirea calitătii de auditor financiar - 400 lei/probă;

f) tarif pentru sustinerea testului-interviu pentru auditorii financiari din alte state membre - 2.000 lei;

g) tarif pentru analiza dosarelor firmelor de audit din alte state membre sau din terte tări - 1.300 lei;

h) tarif pentru sustinerea testului-interviu pentru auditorii financiari din terte tări - 2.000 lei;

i) tarif pentru cursurile stagiarilor din anii I, II si III - 450 lei;

j) tarif pentru cursurile auditorilor financiari - 400 lei.”

Art. II. - Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit financiar se va republica, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Art. III. - Departamentele de specialitate din cadrul Camerei Auditorilor Financiari din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. IV. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Ion Mihăilescu

 

Bucuresti, 22 septembrie 2010.

Nr. 179.


 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea codurilor CAEN care pot fi înscrise în obiectul de activitate al societătilor care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice

 

Având în vedere că:

- pentru a realiza un tratament unitar si pentru a evita eventualele neîntelegeri în activitatea de avizare si autorizare a societătilor de audit, precum si pentru a mentine în Registrul auditorilor financiari societătile deja înscrise;

- lista codurilor CAEN aprobată de Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România prin Nota nr. 1.332 din 20 martie 2008 este mai restrictivă fată de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- în firmele de audit cu experientă internatională se practică si alte activităti complementare care nu sunt incompatibile cu activitatea de auditor,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în sedinta din data de 22 septembrie 2010, pe baza materialelor prezentate, hotărăste:

Art. 1. - Prezenta hotărâre se aplică persoanelor juridice, auditori financiari care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice.

Art. 2. - Începând cu data de 1 octombrie 2010, lista codurilor CAEN care pot fi înscrise în obiectul de activitate al societătilor care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice este următoarea:

 

Număr

Cod CAEN activitate

Denumirea activitătii

1

5829

Activităti de editare a altor produse software

2

6201

Activităti de realizare a softului la comandă (software orientat client)

3

6202

Activităti de consultantă în tehnologia informatiei

4

6209

Alte activităti de servicii privind tehnologia informatiei

5

6311

Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activităti conexe

6

6420

Alte activităti ale holdingurilor

7

6619

Activităti auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităti de asigurări si fonduri de pensii

8

6621

Activităti de evaluare a riscului de asigurare si a pagubelor

9

6920

Activităti de contabilitate si audit financiar; consultantă în domeniul fiscal

10

7022

Activităti de consultantă pentru afaceri si management

11

7490

Alte activităti profesionale stiintifice si tehnice

12

7820

Activităti de contractare pe baze temporare a personalului

13

8299

Alte activităti de servicii-suport pentru întreprinderi

14

8559

Alte forme de învătământ n.c.a.

 

Art. 3. - În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotărâri, societătile înscrise în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice sunt obligate să elimine din obiectul de activitate activitătile care nu se regăsesc în lista prevăzută la art. 2.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice altă dispozitie contrară.

Art. 5. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Ion Mihăilescu

 

Bucuresti, 22 septembrie 2010.

Nr. 180.

 


ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti participanti la alegerile partiale din 26 septembrie 2010 care au depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicată, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 860/2010 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru primari în unele circumscriptii electorale

 

1. Judetul Mehedinti, orasul Baia de Aramă:

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul National Liberal;

- Partidul România Mare.

2. Judetul Călărasi, comuna Gălbinasi:

- Partidul National Liberal;

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul Social Democrat;

- Partidul Conservator.

3. Judetul Galati, comuna Schela:

- Partidul Social Democrat;

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul National Liberal;

- Partidul Conservator;

- Uniunea Natională pentru Progresul României.

4. Judetul Teleorman, comuna Sârbeni:

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul Social Democrat;

- Partidul National Liberal;

- Partidul Conservator.

5. Judetul Buzău, comuna Râmnicelu:

- Partidul National Liberal;

- Partidul Social Democrat;

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul România Mare.

Bucuresti, 6 octombrie 2010.

Nr. 14.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.