MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XXII - Nr. 681 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Joi, 7 octombrie 2010
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 1.019 din 14 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15
din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989
Decizia nr. 1.067 din 16 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată
Decizia nr. 1.069 din 16 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
Decizia nr. 1.086 din 21 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
Decizia nr. 1.094 din 21 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară
Decizia nr. 1.095 din 21 septembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6
alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somatiei de plată
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
M.111.- Ordin al ministrului apărării nationale
pentru aprobarea schimbării denumirii Spitalului Militar de Urgentă
“Dr. Victor Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă “Dr. Victor
Popescu”
1.288. - Ordin al
ministrului sănătătii privind stabilirea specialitătilor
deficitare în spitale clinice cu sectii clinice universitare, institute sau
centre medicale clinice pentru care se organizează rezidentiat pe post în
sesiunea 21 noiembrie 2010
1.290. - Ordin al ministrului sănătătii
privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de
rezidentiat pe post si pe loc în medicină, medicină dentară si
farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010
ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA
179. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii
Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 140/2009 privind
aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei Auditorilor
Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit financiar
180. - Hotărâre pentru
aprobarea codurilor CAEN care pot fi înscrise în obiectul de activitate al
societătilor care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul
public al auditorilor financiari - persoane juridice
ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE
14. - Lista partidelor politice, aliantelor
politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români
apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti
participanti la alegerile partiale din 26 septembrie 2010 care au depus
raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38
alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor
politice si a campaniilor electorale, republicată, pentru alegerile locale
partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 860/2010
privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru primari în unele
circumscriptii electorale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 14 septembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48
alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Antonia
Constantin - procuror
Cristina
Toma - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicată de Irina Mihaela Căpătână în
Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Brasov.
La
apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, mandatarul Rares Popa,
cu procură judiciară la dosar. Lipseste partea Paraschiva Nedianu,
fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent
învederează Curtii faptul că autorul exceptiei a depus la dosarul
cauzei precizări privind exceptia de neconstitutionalitate.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul mandatarului
autorului, care sustine admiterea exceptiei, astfel cum aceasta a fost
invocată în fata instantei de judecată, si depune concluzii scrise în
acest scop.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens
jurisprudenta Curtii.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 21 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr.
18.138/197/2008, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989.
Exceptia
de neconstitutionalitate a fost ridicată de Irina Mihaela
Căpătână într-o cauză civilă ce are ca obiect
pretentii.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia arată că, prin modificarea adusă dispozitiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, se reglementează exproprierea
bunului constând din dreptul proprietarului de a fi absolvit de plata
îmbunătătirilor necesare si utile aduse imobilului, în întelesul în
care este definit acest drept în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului. Arată că plata despăgubirilor constituie o sarcină
exorbitantă si disproportionată pentru proprietarii în sarcina
cărora a trecut această plată.
Apreciază
că, în spetă, interesul economic lezat se constituie din speranta
legitimă a autorului exceptiei, dobândită în baza prevederilor art.
48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, anterior modificării acesteia, la
scutirea de la plata despăgubirilor pentru îmbunătătirile
necesare si utile realizate de chiriasi.
Arată
că dispozitiile de lege criticate sunt inechitabile si discriminatorii,
prin raportare la persoane aflate în aceeasi situatie cu autorul exceptiei, dar
care au beneficiat, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2009, de
dreptul de proprietate astfel cum acesta a fost invocat mai sus. Arată
că dreptul de a fi scutit de la plata despăgubirilor a fost
desfiintat cu efect retroactiv, acest drept depinzând de vointa
discretionară a unor terte persoane, precum instantele de judecată.
Judecătoria
Brasov apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens
că nu se poate invoca discriminarea între cetătenii aflati în aceeasi
situatie în ceea ce priveste efectele produse de un act normativ în raport cu
data modificării acestuia.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului arată că dispozitiile de lege criticate
nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât acestea
din urmă au în vedere egalitatea cetătenilor în fata legii în
vigoare, iar nu compararea regimului juridic determinat de legislatia în
vigoare cu cel determinat de legislatia anterioară. Invocă
jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 830/2008.
Apreciază că, în spetă, critica vizează o chestiune de
interpretare si aplicare a legii, fapt ce excedează controlului de
constitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul
nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Curtea
Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. I pct. 14 si 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989.
În
privinta pct. 14, acesta modifică dispozitiile art. 48 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001. Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie,
astfel, dispozitiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificată si completată
prin Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 63 din 3 februarie 2009, precum si ale art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, având
următorul continut:
- Art.
48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001: “Indiferent dacă imobilul a fost
preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligatia despăgubirii
prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptătite.”
- Art. I din
Legea nr. 1/2009: “Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările si completările
ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
[...]
15. La articolul 48, alineatul (3) se abrogă”.
Autorul
exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16
alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 20
referitor la tratatele internationale privind drepturile omului si art. 44
referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, autorul
consideră că textele de lege criticate încalcă si prevederile
art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la protectia
proprietătii, art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor
omului si a libertătilor fundamentale privind interzicerea
discriminării si art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor
la interzicerea generală a discriminării.
Curtea
constată că obligatia de despăgubire pentru sporul adus de
chiriasi imobilelor cu destinatia de locuintă, prin
îmbunătătirile necesare si utile, incumbă tuturor persoanelor
îndreptătite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor
imobile, fără a se institui privilegii sau discriminări pe
criterii arbitrare.
Cu privire la
constitutionalitatea dispozitiilor criticate, Curtea Constitutională s-a
mai pronuntat prin Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie
2010. Cu acel prilej, s-a arătat că invocarea culpei entitătilor
responsabile pentru derularea procedurilor administrative, cu privire la
nesolutionarea notificărilor depuse în intervalul legal, nu constituie o
problemă de constitutionalitate, ci una de aplicare si interpretare a
legii de către instantele de judecată si de către institutiile
abilitate să solutioneze cererile de notificare depuse în termenul legal,
astfel încât, sub acest aspect, exceptia de neconstitutionalitate este
inadmisibilă.
Textele
de lege criticate dispun pentru viitor si se aplică, de la data
intrării lor în vigoare, unor situatii juridice în curs de derulare,
astfel încât nu poate fi retinută încălcarea principiului
neretroactivitătii legii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea
Constitutională a statuat că “o lege nu este retroactivă atunci
când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior,
si nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situatii
juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri
legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de actiune în
timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul propriu
de reglementare”.
Dispozitiile
de lege criticate nu contravin în niciun fel principiului egalitătii
cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, astfel încât nu
poate fi retinută pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 16 alin.
(1) din Constitutie. De altfel, în ceea ce priveste modalitatea prin care se
realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de
proprietate, deposedati în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, Curtea Constitutională a statuat, în jurisprudenta sa, că
legiuitorul este liber să opteze atât în privinta sferei bunurilor pentru
care stabileste măsurile reparatorii, cât si a întinderii si a
modalitătii de acordare a acestora, în functie de situatia concretă a
respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un
tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăteni aflate în
situatii identice.
Prin
adoptarea Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
1/2009, s-a urmărit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate
în mod abuziv în periada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu respectarea
prevederilor constitutionale privind dreptul de proprietate privată.
Legiuitorul ordinar este competent să stabilească un cadru juridic
pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în
valorificarea ca drept subiectiv garantat, în asa fel încât să nu
vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept, astfel încât nu poate fi retinută
nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constitutie.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea
jurisprudentei, argumentele expuse îsi păstrează valabilitatea si în
prezenta cauză.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15
din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Irina
Mihaela Căpătână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al
Judecătoriei Brasov.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 14 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somatiei de plată
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Doina
Suliman - magistrat-asistent-sef
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de
plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus” -
S.A. din Brasov în Dosarul nr. 9.642/197/2009 al Judecătoriei Brasov.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza
este în stare de judecată.
Presedintele
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii
de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 27 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr.
9.642/197/2009, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată.
Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Transbus”
- S.A. din Brasov într-o cauză civilă având ca obiect o cerere în
anulare a Sentintei civile nr. 2.359 din 9 martie 2009, pronuntată de
Judecătoria Brasov într-o actiune privind emiterea unei somatii de
plată.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin
prevederilor constitutionale ale art. 16, art. 44 si art. 57. În acest sens,
arată, în esentă, că instanta de judecată, învestită
cu solutionarea unei cereri în procedura specială a somatiei de
plată, este limitată doar la verificarea îndeplinirii celor două
conditii prevăzute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, neputând
avea în vedere si alte aspecte legate de respectiva cauză. De asemenea,
prin intermediul acestor dispozitii de lege, creditorul este privilegiat în
dauna debitorului, ceea ce aduce atingere echilibrului patrimoniilor.
Instanta
de judecată apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.
d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu
care a fost sesizată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 din
Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422
din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380
din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare,
dispozitii care au următorul cuprins: “Art- 1- - (1) Procedura
somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în
scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a
creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de
plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un
înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris,
însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si
care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii,
lucrări sau orice alte prestatii.
(2)
Suma ce reprezintă obligatia prevăzută la alin. (1), precum si
dobânzile, majorările sau penalitătile datorate potrivit legii se
actualizează în raport cu rata inflatiei aplicabilă la data
plătii efective.”
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invocă înfrângerea prevederilor constitutionale ale art. 16,
referitoare la egalitatea în drepturi, art. 44 referitoare la dreptul de
proprietate privată si art. 57 privind exercitarea drepturilor si a
libertătilor cu bună-credintă.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în raport cu
critici similare, s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii
dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 prin numeroase decizii.
În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 244 din 20 martie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279
din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 1.043 din 13 noiembrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007,
Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 886 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 1.087 din 8
septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665
din 6 octombrie 2009, prin care Curtea, respingând exceptia de
neconstitutionalitate, a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001
instituie o procedură specială si accelerată, derogatorie de la
normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai
scurt a creantelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea
mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază la înscrisuri,
completate cu explicatiile si lămuririle date de părti. Potrivit art.
1 alin. (1) din ordonantă, această procedură se aplică doar
în cazul “creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă
obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat
printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui
înscris însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de
lege [...]”. Întrucât ordonanta cuprinzând somatia de plată ce
urmează a fi emisă de judecător se va referi doar la obligatii
de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însusite de
părti, este justificată cerinta ca dovada acestora să se
facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre
părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul
comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părti,
ele având conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.
Rezultă,
prin prisma celor de mai sus, că nu sunt încălcate nici celelalte
prevederi constitutionale invocate.
Neintervenind
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii,
argumentele si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează
valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru
motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A. d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de
plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus” -
S.A. din Brasov în Dosarul nr. 9.642/197/2009 al Judecătoriei Brasov.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 16 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Doina Suliman
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19
din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Doina
Suliman - magistrat-asistent-sef
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Pro
Confort” - S.R.L. din localitatea Voluntari în Dosarul nr. 1.035/260/2009 al
Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ si
de Societatea Comercială “Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe
în Dosarul nr. 2.769/338/2009 al Judecătoriei Zărnesti.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Curtea,
având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate
ridicate în dosarele nr. 8.517D/2009 si nr. 447D/2010, pune în discutie, din
oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul
Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992,
conexarea Dosarului nr. 447D/2010 la Dosarul nr. 8.517D/2009, care este primul
înregistrat.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:
Prin
încheierea din 10 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr.
1.035/260/2009, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15- 19 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
Exceptia
de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială
“Pro Confort” - S.R.L. din localitatea Voluntari.
Prin
încheierea din 18 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr.
2.769/338/2009, Judecătoria Zărnesti a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
15-19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor.
Exceptia
de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială
“Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe.
În
motivarea exceptiei de neconstiîutionalitate autorii
acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 15-19 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 reglementează o procedură de constatare a
contraventiei bazată pe încălcarea regulii potrivit căreia
sarcina probei revine celui ce acuză - deci agentului constatator, si nu
contravenientului, ceea ce conduce la nesocotirea dreptului de acces liber la
justitie, a dreptului la un proces echitabil si a dreptului la apărare,
consacrate în prevederile constitutionale ale art. 16, 21 si 24. Prin urmare,
este contrar principiilor fundamentale enuntate mai sus ca fapta
contraventională să fie constatată exclusiv pe baza sustinerilor
agentului constatator, consemnate în procesul-verbal de contraventie, care, în
calitate de act administrativ, beneficiază de prezumtia de legalitate si
de temeinicie, desi acestea nu sunt prezumtii consacrate legislativ, fiind doar
unanim acceptate în practica instantelor de judecată si în doctrina de
specialitate. Mai mult, petentul este obligat să probeze contrariul
situatiei de fapt retinute în procesul-verbal de către agentul
constatator, chiar si atunci când acesta nu le constată personal sau când
procesul-verbal nu contine suficiente indicii referitoare la identitatea
martorilor sau la probele pe care se bazează constatarea contraventiei, ceea
ce poate genera abuzuri din partea autoritătii.
Instantele
de judecată apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare
au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu
privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 15-19 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Textele
de lege criticate au următorul continut:
- Art.
15: “(1) Contraventia se constată printr-un proces-verbal încheiat de
persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileste si
sanctionează contraventia, denumite în mod generic agenti constatatori.
(2) Pot
fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor, special abilitati, persoanele
împuternicite în acest scop de ministri si de alti conducători ai
autoritătilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai
consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti,
precum si de alte persoane prevăzute în legi speciale.
(3)
Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor
constată contraventii privind: apărarea ordinii publice; circulatia
pe drumurile publice; regulile generale de comert; vânzarea, circulatia si
transportul produselor alimentare si nealimentare, tigărilor si
băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau
prin hotărâre a Guvernului.”;
- Art.
16: “(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod
obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si
institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul
de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de muncă
ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei,
orei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea
tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei
si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin
care se stabileste si se sanctionează contraventia; indicarea
societătii de asigurări, în situatia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitării în termen
de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul
normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de
exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea.
(11)
În cazul contravenientilor cetăteni străini, persoane fără
cetătenie sau cetăteni români cu domiciliul în străinătate,
în procesul-verbal vor fi cuprinse si următoarele date: seria si
numărul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de
stat, data eliberării acestuia si statul emitent.
(2)-(4)
abrogate.
(5) în cazul în care contravenientul
este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul
părintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) în situatia în care
contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face
mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în
registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de
identificare a persoanei care o reprezintă.
(7) în momentul încheierii
procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la
cunostintă contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la
continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în
procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitătii
procesului-verbal.”;
- Art.
17: “Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului
constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei
juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârsite si a
datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage
nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu.”;
-
Art.18: “Contravenientul este obligat să prezinte agentului
constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora
se fac mentiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru
legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si
subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.”;
- Art.
19: “(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul
constatator si de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se
află de fată, refuză sau nu poate să semneze, agentul
constatator va face mentiune despre aceste împrejurări, care trebuie să
fie confirmate de cel putin un martor, în acest caz procesul-verbal va cuprinde
si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura
acestuia.
(2) Nu
poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) în lipsa unui martor agentul
constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal
în acest mod.”
Autorii
exceptiei sustin că aceste dispozitii legale contravin prevederilor
constitutionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul
liber la justitie si ale art. 24 - Dreptul la apărare.
Analizând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege
atacate au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate, din
prisma unor critici similare si prin raportare la aceleasi texte fundamentale
invocate si în prezenta cauză.
În
acest sens sunt, de pildă, Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, si
Decizia nr. 338 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 262 din 22 aprilie 2009, prin care Curtea a respins
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, constatând,
pentru argumentele acolo retinute, că acestea nu instituie privilegii sau
discriminări si nici nu afectează dreptul părtilor la un proces
echitabil sau la apărare.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile
mentionate, precum si considerentele care le-au fundamentat sunt valabile si în
prezenta cauză.
Pentru
motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Pro Confort” - S.R.L. din
localitatea Voluntari în Dosarul nr. 1.035/260/2009 al Tribunalului Bacău
- Sectia comercială si contencios administrativ si de Societatea
Comercială “Atlev” - S.R.L. din municipiul Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 2.769/338/2009
al Judecătoriei Zărnesti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 16 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
CURTEA CONSTITUTIONALA
din 21 septembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74
alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marieta
Safta - magistrat-asistent-sef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela
Mincă.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,
exceptie invocată de loan Dumitru Grosu în Dosarul nr. 28.810/245/2009 al
Judecătoriei Iasi - Sectia penală.
La
apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale
criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul
exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 20 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr.
28.810/245/2009, Judecătoria Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie
invocată de loan Dumitru Grosu.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este
neconstitutional, deoarece sanctiunea este pusă în executare înainte ca
partea să se adreseze instantei, “această posibilitate fiind
lipsită de continut”. Se mai arată că procedura de judecată
având ca obiect contestatie împotriva unei hotărâri a comisiei de
disciplină conduce la un paradox juridic, care constă în faptul
că, desi condamnatul poate să obtină o solutie favorabilă,
aceasta nu produce niciun efect întrucât sanctiunea a fost deja executată.
Judecătoria
Iasi - Sectia penală apreciază că exceptia
de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr.
275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 74 alin. (7),
potrivit cărora “Plângerea formulată conform alin. (1) si
contestatia introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea
sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevăzute în art. 71 alin.
(1) lit. f).”
În
sustinerea exceptiei se invocă dispozitiile constitutionale cuprinse în
art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 22 – Dreptul la viată
si la integritate fizică si psihică, art. 23 - Libertatea
individuală, art. 24 - Dreptul la apărare si art. 124 - înfăptuirea
justitiei.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea
constată că a mai examinat constitutionalitatea aceluiasi text de
lege, în raport de critici similare, vizând faptul că sanctiunile aplicate
de comisia de disciplină din cadrul locului de detinere sunt puse în
executare mai înainte de a rămâne definitive. În acest sens este, de
exemplu, Decizia nr. 1.114 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008, prin care Curtea,
constatând că art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 se referă la
măsurile disciplinare si la plângerea împotriva acestora, care, spre
deosebire de căile procesuale de atac în materie penală caracterizate
prin efectul suspensiv, au cu totul alt regim, a respins, pentru motivele acolo
retinute, exceptia de neconstitutionalitate invocată.
Având
în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele deciziei mentionate
îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru
motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (7) din Legea
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de loan
Dumitru Grosu în Dosarul nr. 28.810/245/2009 al Judecătoriei Iasi.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Marieta Safta
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 21 septembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118
alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia
pe drumurile publice si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu
- judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marieta
Safta - magistrat-asistent-sef
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 121 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie invocată de Bogdan
loan Godjea în Dosarul nr. 597/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia
comercială si contencios administrativ.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice, arătând că acestea nu încalcă prevederile
constitutionale invocate de autorul exceptiei, si ca inadmisibilă în ceea
ce priveste art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
arătând că aceste din urmă dispozitii legale nu au
legătură cu cauza.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 25 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 597/175/2008, Tribunalul
Alba - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 121 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, exceptie invocată de Bogdan loan
Godjea.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate,
stabilind că pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de
contraventie este competentă doar judecătoria în a cărei rază
teritorială a fost constatată fapta, îngrădesc liberul acces la
justitie, “atât distanta, cât si costurile aferente deplasării
reprezentând un impediment insurmontabil”, si creează o situatie de
inechitate procesuală, “institutia Politiei Române fiind prezentă pe
întreg teritoriul României si având posibilitatea de a administra probatoriul
(în principal cu înscrisuri) la instanta de la domiciliul petentului”. Se
încalcă si prevederile art. 124 alin. (2), prin fixarea conditiei de
prezentare în fata unei instante aflate la o distantă considerabilă,
ia un număr de termene.
În ceea
ce priveste art. 121 din Legea nr. 304/2004, se sustine că încalcă
principiul separatiei puterilor în stat. Se arată că “prezenta în
cadrul instantei de judecată, inclusiv în sala de judecată în cursul
dezbaterilor, a personalului militar înarmat, tinut să respecte
regulamentele militare si comanda unică”, precum si faptul că
numărul si organizarea acestora sunt stabilite prin vointa puterii
executive, “impietează grav asupra principiului separatiei puterilor în
stat si independentei instantei de judecată”. Consideră că
dreptul său de a sta în judecată în fata unui tribunal independent si
impartial nu se poate materializa atâta timp cât este încălcat principiul
fundamental al separatiei puterilor în stat, “sediul instantei fiind patrulat
de cadre militare înarmate”.
Tribunalul
Alba - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este
neîntemeiată, cu referire la jurisprudenta constantă a Curtii
Constitutionale în această materie. În ceea ce priveste exceptia de
neconstitutionalitate a art. 121 din Legea nr. 304/2004, se apreciază
că “este invocată în scop sicanator, doar pentru a dispune o
nouă amânare”.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei îl constituie dispozitiile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
potrivit cărora “(1) împotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere, în
termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei
rază de competentă a fost constatată fapta”, precum si cele
ale art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
potrivit cărora: “(1) Paza sediilor instantelor judecătoresti si a
parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea
accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării
normale a activitătii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de
către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(2) Numărul
personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin.
(1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului
justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a
presedintelui înaltei Curti de Casatie si justitie.
(3)
Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de
presedintele instantei sau de conducătorul parchetului.”
Dispozitiile
constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (4)
privind separatia puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea
cetătenilor în fata legii, ale art. 21 privind accesul liber la justitie,
ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) privind
unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei si ale art.
130 privind politia instantelor.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea
Constitutională constată că dispozitiile art. 118 alin. (1) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din
Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză, si
fată de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 586
din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459
din 19 iunie 2008, si Decizia nr. 528 din 9 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, prin care
Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, pentru motivele acolo
arătate.
Întrucât
nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea
jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor
mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
În ceea
ce priveste dispozitiile art. 121 din Legea nr. 304/2004, referitoare la paza
sediilor instantelor judecătoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor
apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare
necesare desfăsurării normale a activitătii în aceste sedii, se
constată că acestea nu au legătură cu cauza dedusă
judecătii, respectiv plângere împotriva unui proces-verbal de contraventie
încheiat în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice. Astfel fiind si având în vedere
dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “(1) Curtea
Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor
judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitu-tionalitatea
unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o
ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea
cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia”,
respectiv ale art. 29 alin. (6) din acelasi act normativ, exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibilă.
Pentru
motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A. d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, exceptie invocată de Bogdan loan Godjea în Dosarul nr.
597/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios
administrativ.
2.
Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de
acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII
CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Marieta Safta
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 21 septembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4
alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somatiei de plată
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marieta
Safta - magistrat-asistent-sef
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de
Cabinetul de Medicină Individuală Luca Mirelaîn Dosarul nr.
7.986/270/2009 al Judecătoriei Onesti.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că
dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate
de autorul exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin
încheierea din 16 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr.
7.986/270/2009, Judecătoria Onesti a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
4 alin. (2), art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de
Cabinetul de Medicină Individuală Luca Mirela.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că normele criticate sunt
neconstitutionale, deoarece la solutionarea procedurii somatiei de plată
este permisă numai administrarea probei cu înscrisuri, nefiind admise si
celelalte mijloace de probă. Acest fapt “nu oferă debitorului suficiente
căi de a se apăra în această fază a judecătii si nu
asigură un proces echitabil, întrucât favorizează creditorul în
detrimentul debitorului, iar normele de procedură sunt contrare celor din
dreptul comun”.
Judecătoria
Onesti apreciază că dispozitiile legale
criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2),
art. 6 alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările si
completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art.
4 alin. (2): “în toate cazurile, pentru solutionarea cererii,
judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului
de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru
explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea
plătii sumei datorate de debitor ori pentru întelegerea părtilor
asupra modalitătilor de plată.”;
- Art.
6 alin. (1): “Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile
art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a
explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate
potrivit art. 4.[...]”;
- Art.
8 alin. (2): “Cererea în anulare se solutionează de către instanta
competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.”
În
opinia autorului exceptiei, prevederile de lege criticate contravin
dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art.
20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21
privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24
privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor
drepturi sau al unor libertăti si art. 126, cu raportare la art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea
constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii
acelorasi texte legale, prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si cu
o motivare asemănătoare celor din prezenta cauză. În acest sens
sunt, de exemplu: Decizia nr. 244 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 251 din
15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611
din 6 iulie 2004, sau Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003,
prin care, pentru considerentele acolo retinute, Curtea a respins exceptiile de
neconstitutionalitate invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia
pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele
care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.
Pentru
motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 6
alin. (1) si art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Cabinetul de
Medicină Individuală Luca Mirela în Dosarul nr. 7.986/270/2009 al
Judecătoriei Onesti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 21 septembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Marieta Safta
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
APĂRĂRII NATIONALE
pentru aprobarea schimbării denumirii Spitalului Militar de
Urgentă “Dr. Victor Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă
“Dr. Victor Popescu”
În baza
prevederilor art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătătii, cu modificările si completările
ulterioare,
având
în vedere Avizul Ministerului Sănătătii nr.
XI/A/40.479/Cs.A./8.605 din 11 august 2010,
în
temeiul dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind
organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu
modificările ulterioare,
ministrul
apărării nationale emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se
aprobă schimbarea denumirii Spitalului Militar de Urgentă “Dr. Victor
Popescu” în Spitalul Clinic Militar de Urgentă “Dr. Victor Popescu”.
Art. 2. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apărării nationale,
Bucuresti, 1 octombrie 2010.
Nr. M.111.
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
privind stabilirea specialitătilor deficitare în spitale clinice cu
sectii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice pentru care
se organizează rezidentiat pe post în sesiunea 21 noiembrie 2010
Având
în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale resurse umane si
certificare nr. Cs.A. 10.490 din 5 octombrie 2010, în temeiul prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea
rezidentiatului si ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite următorul ordin:
Art. 1. - Se
stabilesc ca fiind specialităti deficitare în spitale clinice cu sectii
clinice universitare, institute sau centre medicale clinice următoarele
specialităti: anestezie si terapie intensivă, epidemiologie,
medicină de urgentă si radiologie-imagistică medicală,
pentru care se organizează rezidentiat pe post în sesiunea 21 noiembrie
2010.
Art. 2. -
Directia generală resurse umane si certificare va duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 3. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătătii,
Bucuresti, 5 octombrie 2010.
Nr. 1.288.
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de
rezidentiat pe post si pe loc în medicină, medicină dentară si
farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010
Având
în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale resurse umane si
certificare nr. Cs.A. 10.514 din 6 octombrie 2010, în temeiul dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea
rezidentiatului si ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite prezentul ordin.
Art. 1. - (1)
Cuantumul taxei pentru participarea la concursul de rezidentiat pe post si pe
loc în medicină, medicină dentară si farmacie, sesiunea 21
noiembrie 2010, se stabileste la suma de 300 lei (RON)/participant.
(2)
Taxa se va plăti în contul IBAN nr. RO85TREZ7005003XXX000092, CUI-4266456,
DTMB (Directia de Trezorerie a Municipiului Bucuresti), beneficiar Ministerul
Sănătătii, adresa: str. Cristian Popisteanu nr. 1-3, sectorul 1,
Bucuresti, cod 010024.
Art. 2. -
Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului
Sănătătii si se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor
de personal si materiale necesare sustinerii concursului de rezidentiat. Sumele
rămase disponibile se reportează în anul următor si se
utilizează cu aceeasi destinatie.
Art. 3. -
Directia generală resurse umane si certificare, celelalte directii din
cadrul Ministerului Sănătătii vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătătii,
Bucuresti, 6 octombrie 2010.
Nr. 1.290.
ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA
CAMERAAUDITORILOR
FINANCIARI DIN ROMÂNIA
pentru completarea Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor
Financiari din România nr. 140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor
pentru membrii Camerei Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii
în activitatea de audit financiar
Având
în vedere dezbaterile pe marginea materialelor prezentate în sedinta
Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România din data de 22
septembrie 2010, în temeiul prevederilor:
- art.
6 alin. (3) si art. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999
privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările
si completările ulterioare;
- art.
26 din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor
Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 983/2004, cu
modificările si completările ulterioare,
Consiliul
Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit
în data de 22 septembrie 2010, hotărăste:
Art.
- La
capitolul C “Tarife”, după articolul 6 se introduce un nou articol,
articolul 61, cu următorul cuprins:
“Art.
61.- Alte tarife:
a)
tarif privind contravaloarea cursului suplimentar de formare profesională
continuă, organizat pentru membrii CAFR care nu au participat la programul
de formare profesională continuă anual - 400 lei;
b)
tarif pentru organizarea cursului suplimentar pentru membrii CAFR care au
primit calificativul D, C sau B - 400 lei;
c)
tarif privind analiza dosarului de echivalare a testului de acces la stagiu al
absolventilor programelor masterale - 250 lei;
d)
tarif pentru testul de verificare a cunostintelor în domeniul
financiar-contabil pentru accesul la stagiu - 500 lei;
e)
tarif pentru examenul de competentă profesională pentru atribuirea
calitătii de auditor financiar - 400 lei/probă;
f)
tarif pentru sustinerea testului-interviu pentru auditorii financiari din alte
state membre - 2.000 lei;
g)
tarif pentru analiza dosarelor firmelor de audit din alte state membre sau din
terte tări - 1.300 lei;
h)
tarif pentru sustinerea testului-interviu pentru auditorii financiari din terte
tări - 2.000 lei;
i)
tarif pentru cursurile stagiarilor din anii I, II si III - 450 lei;
j)
tarif pentru cursurile auditorilor financiari - 400 lei.”
Art. II. - Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr.
140/2009 privind aprobarea cotizatiilor si tarifelor pentru membrii Camerei
Auditorilor Financiari din România si pentru stagiarii în activitatea de audit
financiar se va republica, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Art.
III. - Departamentele de specialitate din cadrul Camerei
Auditorilor Financiari din România vor duce la îndeplinire prevederile
prezentei hotărâri.
Art. IV.
- Prezenta hotărâre se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Presedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,
Bucuresti, 22 septembrie 2010.
Nr. 179.
CAMERAAUDITORILOR
FINANCIARI DIN ROMÂNIA
pentru aprobarea codurilor CAEN care pot fi înscrise în obiectul de
activitate al societătilor care solicită înscrierea sau mentinerea în
Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice
Având
în vedere că:
-
pentru a realiza un tratament unitar si pentru a evita eventualele neîntelegeri
în activitatea de avizare si autorizare a societătilor de audit, precum si
pentru a mentine în Registrul auditorilor financiari societătile deja înscrise;
- lista
codurilor CAEN aprobată de Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din
România prin Nota nr. 1.332 din 20 martie 2008 este mai restrictivă
fată de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind
activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările si
completările ulterioare;
- în
firmele de audit cu experientă internatională se practică si
alte activităti complementare care nu sunt incompatibile cu activitatea de
auditor,
Consiliul
Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit
în sedinta din data de 22 septembrie 2010, pe baza materialelor prezentate,
hotărăste:
Art. 1. -
Prezenta hotărâre se aplică persoanelor juridice, auditori financiari
care solicită înscrierea sau mentinerea în Registrul public al auditorilor
financiari - persoane juridice.
Art. 2. -
Începând cu data de 1 octombrie 2010, lista codurilor CAEN care pot fi înscrise
în obiectul de activitate al societătilor care solicită înscrierea
sau mentinerea în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice
este următoarea:
Număr |
Cod CAEN activitate |
Denumirea activitătii |
1 |
5829 |
Activităti de
editare a altor produse software |
2 |
6201 |
Activităti de
realizare a softului la comandă (software orientat client) |
3 |
6202 |
Activităti de
consultantă în tehnologia informatiei |
4 |
6209 |
Alte activităti
de servicii privind tehnologia informatiei |
5 |
6311 |
Prelucrarea datelor,
administrarea paginilor web si activităti conexe |
6 |
6420 |
Alte activităti
ale holdingurilor |
7 |
6619 |
Activităti
auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităti de
asigurări si fonduri de pensii |
8 |
6621 |
Activităti de
evaluare a riscului de asigurare si a pagubelor |
9 |
6920 |
Activităti de
contabilitate si audit financiar; consultantă în domeniul fiscal |
10 |
7022 |
Activităti de
consultantă pentru afaceri si management |
11 |
7490 |
Alte activităti
profesionale stiintifice si tehnice |
12 |
7820 |
Activităti de
contractare pe baze temporare a personalului |
13 |
8299 |
Alte activităti
de servicii-suport pentru întreprinderi |
14 |
8559 |
Alte forme de
învătământ n.c.a. |
Art. 3. - În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotărâri,
societătile înscrise în Registrul public al auditorilor financiari -
persoane juridice sunt obligate să elimine din obiectul de activitate
activitătile care nu se regăsesc în lista prevăzută la art.
2.
Art. 4. - La
data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice
altă dispozitie contrară.
Art. 5. -
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Presedintele Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,
Bucuresti, 22 septembrie 2010.
Nr. 180.
ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE
AUTORITATEA
ELECTORALĂ PERMANENTĂ
partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale,
organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale
si a candidatilor independenti participanti la alegerile partiale din 26
septembrie 2010 care au depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor
electorale, conform art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea
activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale,
republicată, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform
Hotărârii Guvernului nr. 860/2010 privind stabilirea datei alegerilor
locale partiale pentru primari în unele circumscriptii electorale
1.
Judetul Mehedinti, orasul Baia de Aramă:
-
Partidul Democrat Liberal;
-
Partidul National Liberal;
-
Partidul România Mare.
2.
Judetul Călărasi, comuna Gălbinasi:
-
Partidul National Liberal;
-
Partidul Democrat Liberal;
-
Partidul Social Democrat;
-
Partidul Conservator.
3.
Judetul Galati, comuna Schela:
-
Partidul Social Democrat;
-
Partidul Democrat Liberal;
-
Partidul National Liberal;
-
Partidul Conservator;
-
Uniunea Natională pentru Progresul României.
4.
Judetul Teleorman, comuna Sârbeni:
-
Partidul Democrat Liberal;
-
Partidul Social Democrat;
-
Partidul National Liberal;
-
Partidul Conservator.
5.
Judetul Buzău, comuna Râmnicelu:
-
Partidul National Liberal;
-
Partidul Social Democrat;
-
Partidul Democrat Liberal;
-
Partidul România Mare.
Bucuresti, 6 octombrie 2010.
Nr. 14.
![]() |
||||
Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved. |