MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 714/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 714         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 26 octombrie 2010

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

202. - Lege privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor

 

1.042. - Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

29. - Hotărâre privind eliberarea din functie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputatilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.054. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2010 privind aprobarea programelor nationale de sănătate pentru anul 2010

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.385. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

“11. În primă si ultimă instantă, procesele si cererile privind creante având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv;”.

2. La articolul 20, punctul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. când două sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricină.”

3. După articolul 401 se introduce un nou articol, articolul 402, cu următorul cuprins:

“Art. 402. - Strămutarea pricinii nu poate fi cerută din nou, pentru acelasi motiv, în afară de cazul în care noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute la data solutionării cererii anterioare sau ivite după solutionarea acesteia.

Cererea de strămutare a cauzei introdusă cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibilă.”

4. La articolul 82, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 82. - Orice cerere adresată instantelor judecătoresti trebuie să fie făcută în scris si să cuprindă arătarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta părtilor ori, după caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii si semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părti, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de postă electronică sau altele asemenea.”

5. După articolul 86 se introduc două noi articole, articolele 861 si 862, cu următorul cuprins:

“Art. 861. - După sesizarea instantei, dacă părtile au avocat sau consilier juridic, cererile, întâmpinările sau alte acte se pot comunica direct între acestia. În acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe însusi exemplarul care se va depune la instantă, de îndată, sub sanctiunea neluării în seamă. Dovada comunicării actelor poate fi făcută si prin orice alt înscris depus la dosarul cauzei prin care se atestă, sub semnătură, primirea fiecărui act de procedură care a fost comunicat.

Art. 862. - În scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizării procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedură, precum si îndeplinirii oricărei atributii proprii activitătii de judecată, instantele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autorităti si institutii publice.

Autoritătile si institutiile prevăzute la alin. 1 au obligatia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării accesului direct al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevăzute la acelasi alineat.”

6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 51 se modifică si va avea următorul cuprins:

“51. mentiunea că, prin înmânarea citatiei, sub semnătură de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunostintă si termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost înmânată;”.

7. La articolul 88 alineatul 1, după punctul 51 se introduce un nou punct, punctul 52, cu următorul cuprins:

“52. alte mentiuni prevăzute de lege;”.

8. La articolul 105, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 105. - Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competentă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în conditiile prevăzute de lege.”

9. La articolul 1081 alineatul 1 punctul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) refuzul părtii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, în situatiile în care a acceptat, potrivit legii.”

10. Articolul 109 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 109. - Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instantei competente.

Sesizarea instantei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sanctiunea decăderii.

La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevăzute de Codul civil si de lege. În acest caz neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată nu numai de către pârât, ci si de către instantă, din oficiu.”

11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teză a punctului 5 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta părtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieste în străinătate, va arăta si domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

2. numele si calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;

......................................................................................................

Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele si locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;”.

12. Articolul 115 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 115. - Întâmpinarea va cuprinde:

1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;

2. exceptiile de procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului;

3. răspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

4. dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

5. semnătura.”

13. La articolul 129, alineatul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronuntării unei hotărâri temeinice si legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanta va dispune ca părtile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discutia părtilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părtile se împotrivesc.”

14. La articolul 129, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 51, cu următorul cuprins:

“Cu toate acestea, părtile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat în conditiile legii.”

15. Articolul 131 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 131. - În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părtilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii, în acest scop, el va solicita înfătisarea personală a părtilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.

În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părtile să participe la o sedintă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, tinând seama de circumstantele cauzei, judecătorul va recomanda părtilor să recurgă la mediere, în vederea solutionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecătii. Medierea nu este obligatorie pentru părti.

Dacă, în conditiile alin. 1 sau 2, părtile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.”

16. După articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 1321, cu următorul cuprins:

“Art. 1321. - Pentru judecarea procesului, instanta, tinând seama de împrejurări, fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta. Când consideră necesar, instanta va putea fixa si termene mai îndelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.

Judecătorii vor dispune verificarea efectuării procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Când este cazul, instanta va ordona luarea măsurilor de refacere a acestor proceduri.

În afară de aceste măsuri, instanta va putea dispune ca încunostintarea părtilor să se facă si telefonic, telegrafic, prin fax, postă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înstiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a înstiintării, dacă părtile au indicat instantei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunostintarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunostintare si obiectul acesteia.

Judecătorii pot stabili pentru părti sau pentru reprezentantii acestora, precum si pentru alti participanti în proces îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relatii scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionării cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplică în mod corespunzător.”

17. Articolul 136 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 136. - Exceptiile de procedură care nu au fost propuse în conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecătii, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile si conditiile legii.”

18. La articolul 153, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul în cunostintă, precum si partea care a fost prezentă la un termen de judecată, ea însăsi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citată în tot cursul judecătii la acea instantă, prezumându-se că ea cunoaste termenele de judecată ulterioare. Aceste dispozitii îi sunt aplicabile si părtii căreia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a înmânat, sub semnătură de primire, citatia pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaste si termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost înmânată.”

19. La articolul 153, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părti. Completul de judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăste în camera de consiliu, fără citarea părtilor. Părtile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.”

20. La articolul 158, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Dacă instanta se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instantei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictională competent.”

21. La articolul 158, alineatul 4 se abrogă.

22. Articolul 159 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 159. - Necompetenta este de ordine publică sau privată. Necompetenta este de ordine publică:

1. În cazul încălcării competentei generale, când procesul nu este de competenta instantelor judecătoresti;

2. În cazul încălcării competentei materiale, când procesul este de competenta unei instante de alt grad;

3. În cazul încălcării competentei teritoriale exclusive, când procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si părtile nu o pot înlătura.


În toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privată.”

23. După articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 1591, cu următorul cuprins:

“Al. 1591. - Necompetenta generală a instantelor judecătoresti poate fi invocată de părti ori de către judecător în orice stare a pricinii.

Necompetenta materială si teritorială de ordine publică poate fi invocată de părti ori de către judecător la prima zi de înfătisare în fata primei instante, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Necompetenta de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfătisare.

La prima zi de înfătisare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice si să stabilească dacă instanta sesizată este competentă general, material si teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de sedintă temeiurile de drept pentru care constată competenta instantei sesizate.

Verificarea competentei conform alin. 4 nu împiedică formularea exceptiilor de necompetenta în cazurile si conditiile prevăzute la alin. 1-3, asupra cărora judecătorul se va pronunta în conditiile legii”.

24. La articolul 201, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 201. - Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanta consideră necesar să cunoască părerea unor specialisti, va numi, la cererea părtilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunte, după care va putea convoca o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrării ce urmează a fi efectuată, cât si cu privire la durata de timp necesară efectuării expertizei. Pozitia părtilor, respectiv a părtii care a solicitat proba va fi consemnată în încheiere. În functie de pozitia expertului, a părtilor, respectiv a părtii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză si conditiile de plată a cheltuielilor necesare efectuării expertizei. Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile.”

25. După articolul 2812 se introduce un nou articol, articolul 2812a, cu următorul cuprins:

“Art. 2812a. - Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în conditiile art. 281-2812.”

26. La articolul 2821, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2821. - Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoresti date în primă instantă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întretinere, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât si în materie comercială, asupra actiunilor posesorii, actiunilor în evacuare în materie comercială, a celor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă si luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârsite în procesele penale si în alte cazuri prevăzute de lege.”

27. La articolul 297, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 297. - În cazul în care se constată că, în mod gresit, prima instantă a solutionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părtii care nu a fost legal citată, instanta de apel va anula hotărârea atacată si va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instantă a solutionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanta de apel va anula hotărârea atacată si va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instante sau altei instante egale în grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, dacă părtile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotărârea atacată si va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instante sau altei instante egale în grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, în cazul în care judecata în primă instantă s-a făcut în lipsa părtii care nu a fost legal citată, iar partea a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanta de apel, ca si necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.”

28. La articolul 299, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

“Nu sunt supuse recursului hotărârile pronuntate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 1V

29. La articolul 304, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competentei de ordine publică a altei instante, invocată în conditiile legii;”.

30. La articolul 312, după alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 61, cu următorul cuprins:

“Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanta a cărei hotărâre este recurată a solutionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părtii care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competentă. În cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o nouă casare în aceeasi cauză, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile.”

31. La articolul 315, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

“În cazul rejudecării după casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.”

32. Articolul 329 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 329. - Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii de către toate instantele judecătoresti, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară înaltei Curti de Casatie si Justitie să se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecătoresti.”

33. După articolul 3304 se introduc trei noi articole, articolele 3305-3307, cu următorul cuprins:

“Art. 3305. - Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecătii au fost solutionate în mod diferit prin hotărâri judecătoresti irevocabile, care se anexează cererii.

Art. 3306. - Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din presedintele sau, în lipsa acestuia, din vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un număr de 20 de judecători, din care 14 judecători din sectia în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti si câte 2 judecători din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie.

În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe sectii, presedintele sau, după caz, vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numărul judecătorilor din sectiile interesate care vor intra în compunerea completului prevăzut la alin. 1, celelalte sectii urmând a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.

După sesizarea înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, după caz, vicepresedintele acesteia va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din cadrul sectiei în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti, precum si a judecătorilor din celelalte sectii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin. 1.

La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecător din cadrul sectiei în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna câte un judecător din cadrul acestor sectii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.

În vederea întocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisă asupra problemelor de drept solutionate diferit.

Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenta relevantă a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, dacă este cazul, precum si doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi proiectul solutiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.

Sedinta completului se convoacă de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile înainte de desfăsurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare judecător va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.

La sedintă participă toti judecătorii completului. Dacă există motive obiective, acestia vor fi înlocuiti cu respectarea regulilor prevăzute la alin. 3.

Recursul în interesul legii se sustine în fata completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.

Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instantei, iar solutia se adoptă cu cel putin două treimi din numărul judecătorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 3307. - Asupra cererii, completul se pronuntă prin decizie.

Decizia se pronuntă numai în interesul legii si nu are efecte asupra hotărârilor judecătoresti examinate si nici cu privire la situatia părtilor din acele procese.

Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

34. La articolul 373, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 373. - Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoresti si celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoresti care functionează pe lângă una dintre acestea.”

35. La articolul 373, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

“Instanta de executare solutionează cererile de încuviintare a executării silite, judecă contestatiile la executare, precum si orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu exceptia celor date de lege în competenta altor instante sau organe.”

36. Articolul 3731 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 3731. - Cererea de executare silită, însotită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instantei de executare încuviintarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare si titlul respectiv.

Instanta de executare încuviintează executarea silită a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părtilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviintare a executării silite.

În temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviintare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligatiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, dispozitiile art. 3711 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător, încuviintarea executării silite este de drept valabilă si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviintate.

Instanta poate respinge cererea de încuviintare a executării silite numai dacă:

1. cererea de executare silită este de competenta altui organ de executare decât cel sesizat;

2. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerintă este necesară pentru pornirea executării silite;

3. creanta nu este certă, lichidă si exigibilă;

4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

5. există alte impedimente prevăzute de lege. Încheierea prin care instanta admite cererea de încuviintare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviintare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală si cu celeritate a obligatiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor părtilor si ale altor persoane interesate.

Dacă socoteste că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în conditiile legii, lămuriri în legătură cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote-părti sau în devălmăsie, asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum si pentru a-l determina să execute de bunăvoie obligatia sa, arătându-i consecintele la care s-ar expune în cazul continuării executării silite. În toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.

Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lămuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag răspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevăzute de art. 1082 alin. 2, dacă fapta nu întruneste elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală.

În situatia prevăzută la art. 3717 alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părtii să îsi îndeplinească de îndată obligatia de avansare a cheltuielilor de executare.”

37. La articolul 402, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 402. - Instanta sesizată va solicita de îndată organului de executare să-i transmită, în termenul fixat, dosarul de executare sau, după caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare în cauză, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile în mod corespunzător. Părtile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere. Procedura prevăzută pentru judecata în primă instantă se aplică în mod corespunzător.”

38. După articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 5781, cu următorul cuprins:

“Art. 5781. - Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuintă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie si până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuintă corespunzătoare ori că debitorul si familia sa au o altă locuintă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.

Dispozitiile alin. 1 nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuintă, si nici celor care au fost evacuati pentru că pun în pericol relatiile de convietuire sau tulbură în mod grav linistea publică.”

39. Articolul 6131 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 6131. - În cazul în care cererea de divort se întemeiază pe acordul părtilor, ea va fi semnată de ambii soti. Atunci când este cazul, sotii vor stabili si modalitătile în care au convenit să fie solutionate cererile accesorii divortului.

Primind cererea de divort formulată în conditiile alin. 1, instanta va verifica existenta consimtământului sotilor, după care va fixa termen pentru solutionarea cererii în camera de consiliu.

La termenul de judecată, instanta verifică dacă sotii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor si, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divort.

La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotărâre cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotărâre, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care îl va purta fiecare sot după desfacerea căsătoriei si, când este cazul, cu privire la încredintarea copiilor minori si contributia părintilor la cheltuielile de crestere, educare, învătătură si pregătire profesională a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de învoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, în conditiile legii.

În cazul în care sotii nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrând probele prevăzute de lege pentru solutionarea acestor cereri.”

40. După articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 6141, cu următorul cuprins:

“Art. 6141. - În fata instantei de fond, aceasta va stărui pentru solutionarea divortului prin întelegerea părtilor.

În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părtile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părtilor. După informare, părtile decid dacă acceptă sau nu solutionarea divortului prin mediere.

Până la termenul fixat de instantă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părtile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părtile au încercat solutionarea divortului prin mediere anterior introducerii actiunii.”

41. La articolul 617, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“În cazurile prevăzute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea căsătoriei fără a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.”

42. La articolul 7201, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 7201. - În procesele si cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă.”

43. La articolul 7201, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

“Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.”

44. La articolul 7201, alineatul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“În scopul solutionării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.”

45. La articolul 7204, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.”

46. La articolul 7206, alineatul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua în sedintă publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunostinta părtilor. Dispozitiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile.”

47. Articolul 7207 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 7207. - În cursul judecătii asupra fondului procesului, instanta va stărui pentru solutionarea lui, în tot sau în parte, prin întelegerea părtilor.

În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părtile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părtilor. După informare, părtile decid dacă acceptă sau nu solutionarea litigiului prin mediere.


Până la termenul fixat de instantă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părtile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părtile au încercat solutionarea litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.

Întelegerea părtilor se constată prin hotărâre irevocabilă si executorie.”

Art. II. - Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 37, alineatul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Căsătoria se poate desface prin divort. Divortul poate avea loc:

a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti;

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vătămate si continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

c) la cererea aceluia dintre soti a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.”

2. Articolul 38 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de către instanta judecătorească indiferent de durata căsătoriei si indiferent dacă există sau nu copii minori rezultati din căsătorie.

Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis dacă unul dintre soti este pus sub interdictie.

Instanta este obligată să verifice existenta consimtământului liber si neviciat al fiecărui sot.

La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la încredintarea copiilor minori, obligatia de întretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.”

3. După articolul 38 se introduc patru noi articole, articolele 381-384, cu următorul cuprins:

“Art. 381. - Dacă sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, născuti din căsătorie sau adoptati, ofiterul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul sotilor, eliberându-le un certificat de divort, potrivit legii.

Dispozitiile art. 38 alin. 2 rămân aplicabile.

Art. 382. - Cererea de divort se depune de soti împreună. Ofiterul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea si le acordă un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort.

La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă sotii stăruie să divorteze si dacă, în acest sens, consimtământul lor este liber si neviciat.

Dacă sotii stăruie în divort, ofiterul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divort fără să facă vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

Dispozitiile art. 40 alin. 1 se aplică în mod corespunzător. Dacă sotii nu se înteleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divort, ofiterul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si îndrumă sotii să se adreseze instantei de judecată, potrivit prevederilor art. 38.

Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra cărora sotii nu se înteleg este de competenta instantei judecătoresti.

Art. 383. - Când cererea de divort este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiterul de stare civilă, după emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune în actul de căsătorie.

În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială sotii au avut ultima locuintă comună, ofiterul de stare civilă emite certificatul de divort si înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face mentiune în actul de căsătorie.

În cazul constatării divortului de către notarul public, acesta emite certificatul de divort si înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face mentiune în actul de căsătorie.

Art. 384. - Dacă nu sunt îndeplinite conditiile art. 381, ofiterul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divort.

Împotriva refuzului ofiterului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separată, instantei competente.”

4. Articolul 39 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronuntat divortul a rămas irevocabilă.

În cazul prevăzut la art. 381, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divort.

Fată de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează de la data când s-a făcut mentiune despre hotărârea de divort sau, după caz, despre certificatul de divort pe marginea actului de căsătorie ori de la data când ei au cunoscut divortul pe altă cale.”

Art. III. - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) înalta Curte de Casatie si Justitie este organizată în 4 sectii - Sectia civilă si de proprietate intelectuală, Sectia penală, Sectia comercială, Sectia de contencios administrativ si fiscal, 4 complete de 5 judecători si Sectiile Unite, cu competentă proprie.”

2. Articolul 24 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - Completele de 5 judecători solutionează recursurile si cererile în cauzele judecate în primă instantă de Sectia penală a înaltei Curti de Casatie si Justitie si judecă si alte cauze date în competenta lor prin lege, precum si ca instantă disciplinară.”

3. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

“Art. 241. - Completul de 5 judecători examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părtilor. În cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri pronuntate în recurs sau în contestatie în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă.”

4. La articolul 25, litera a) se abrogă.


5. Articolul 32 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc două complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Sectiei penale a înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) în alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) în compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializati, în functie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie aprobă compunerea completelor de 5 judecători. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de presedintele sau vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat în acest scop de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Cauzele care intră în competenta completelor prevăzute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”

6. La articolul 33, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - (1) Presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie sau, în lipsa acestuia, vicepresedintele prezidează Sectiile Unite, Completul de 5 judecători, iar în cadrul sectiilor orice complet, când participă la judecată.”

7. La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.

8. La articolul 55, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 55. - (1) Completul pentru solutionarea în primă instantă a cauzelor privind conflictele de muncă si asigurări sociale se constituie dintr-un judecător si 2 asistenti judiciari.”

9. La articolul 55, alineatul (3) se abrogă.

Art. IV. - Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Executorii judecătoresti îsi îndeplinesc atributiile în circumscriptia curtii de apel pe lângă care functionează, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

2. La articolul 9, alineatele (1)-(4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) în cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.

(2) în cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricăruia dintre executorii judecătoresti care functionează pe lângă una dintre acestea.

(3) în cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se află bunurile în privinta cărora s-a dispus aplicarea acestei măsuri.

(4) în cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscriptia curtii de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.”

3. Articolul 14 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - În circumscriptia unei curti de apel functionează executorii judecătoresti, constituiti în birouri individuale sau în asociere, numiti în functie si înregistrati, potrivit dispozitiilor art. 16 si art. 17 alin. (1).”

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) în termen de 90 de zile de la numirea în functie, fiecare executor judecătoresc este obligat să îsi înregistreze numirea la curtea de apel în a cărei circumscriptie îsi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru această înregistrare, executorul judecătoresc va prezenta stampila si specimenul de semnătură personale.”

5. La articolul 27, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) deleagă, în cazuri exceptionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti si a presedintelui curtii de apel în a cărei circumscriptie urmează să îsi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat îsi dă acordul;”.

Art. V. - Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Autoritătile române competente să aplice apostila prevăzută la art. 3 alin. (1) din Conventie sunt: tribunalele pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. a) si d), camerele notarilor publici pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. c) si prefecturile pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. b).”

Art. VI. - Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 57. - În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de către Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, în a cărei circumscriptie îsi desfăsoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în conditiile stabilite prin regulament. Notarul public va pune în vedere părtii obligatia îndeplinirii acestei cerinte.”

Art. VII. - Alineatul (1) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

“Art. 4. - (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea părtii interesate. În acest caz, instanta, constatând că de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanta de contencios administrativ competentă si suspendă cauza; încheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competentă să o solutioneze si nici atunci când exceptia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.”

Art. VIII. - După alineatul 1 al articolului 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

“Necompetenta internatională a instantei române poate fi invocată în tot cursul procesului.”

Art. IX. - Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instantei. Recursul suspendă executarea hotărârii.”

Art. X. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 118, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronuntării hotărârii judecătoresti.”

2. La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

“(31) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria solutionează plângerea este definitivă si irevocabilă.”

3. La articolul 118, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

(4) în termen de 15 zile de la data pronuntării hotărârii judecătoresti prin care instanta a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul politiei rutiere care îl are în evidentă pentru a preda permisul de conducere.”

4. La articolul 120, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 120. - (1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum si, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a solutionat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.”

Art. XI. - La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încălcare a unor norme de convietuire socială, a ordinii si linistii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificările si completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

“Hotărârea judecătorească prin care judecătoria solutionează plângerea este definitivă si irevocabilă.”

Art. XII. - Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Decizia sau, după caz, dispozitia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptătită la sectia civilă a tribunalului în a cărui circumscriptie se află sediul unitătii detinătoare sau, după caz, al entitătii învestite cu solutionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenta curtii de apel.”

Art. XIII. - Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Hotărârea pronuntată potrivit alin. (4) este supusă recursului, care este de competenta curtii de apel.”

2. La articolul 5, partea introductivă a alineatului (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:”.

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Hotărârile judecătoresti pronuntate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este de competenta curtii de apel, si sunt puse în executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.”

Art. XIV. - Alineatul (9) al articolului 132 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronuntată este supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.”

Art. XV. - La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările si completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Pentru activitatea de informare si consiliere a părtilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”

Art. XVI. - Alineatul (21) al articolului 23 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. XVII. - Articolul III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 276/2009, se abrogă.

Art. XVIII. - Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părtile s-au împăcat ori a fost încheiat un acord de mediere în conditiile legii, în cazul infractiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.”

2. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins:

“Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

Art. 161. - În cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civilă si partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul părtii responsabile civilmente, poate recunoaste, în tot sau în parte, pretentiile părtii civile, în cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obligă la despăgubiri în măsura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.”

3. La articolul 27 punctul 1, literele d) si e1) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,d) infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;

e1) infractiunile de spălare a banilor si infractiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.”

4. La articolul 27, punctul 2 se abrogă.

5. La articolul 27, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. ca instantă de recurs, judecă recursurile împotriva sentintelor pronuntate de judecătorii privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum si recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate de judecătorii în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronuntate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum si în alte cazuri anume prevăzute de lege;”.

6. La articolul 28, punctul 2 se abrogă.

7. La articolul 28, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. ca instantă de recurs, judecă recursurile împotriva sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum si recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate de tribunalul militar în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronuntate de tribunalul militar în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum si în alte cazuri anume prevăzute de lege;”.

8. La articolul 281 punctul 1, după litera b) se introduc trei noi litere, literele b1)-b3), cu următorul cuprins:

,,b1) infractiunile săvârsite de sefii cultelor religioase organizate în conditiile legii si de ceilalti membri ai înaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

b2) infractiunile săvârsite de magistratii asistenti de la înalta Curte de Casatie si Justitie, de judecătorii de la curtile de apel si Curtea Militară de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instante;

b3) infractiunile săvârsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului.”

9. La articolul 281, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. ca instantă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate de judecătorii în primă instantă, cu exceptia celor date în competenta tribunalului, precum si în alte cazufi anume prevăzute de lege;”.

10. La articolul 282, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. ca instantă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate de tribunalul militar în primă instantă, cu exceptia celor date în competenta tribunalului militar teritorial, precum si în alte cazuri anume prevăzute de lege;”.

11. La articolul 29, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“1. judecă în primă instantă:

a) infractiunile săvârsite de senatori, deputati si europarlamentari;

b) infractiunile săvârsite de membrii Guvernului;

c) infractiunile săvârsite de judecătorii Curtii Constitutionale;

d) infractiunile săvârsite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

e) infractiunile săvârsite de judecătorii înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de procurorii de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie;

f) infractiunile săvârsite de maresali, amirali, generali si chestori;

g) alte cauze date prin lege în competenta sa;”.

12. La articolul 45, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu următorul cuprins:

“În caz de indivizibilitate sau conexitate între infractiuni pentru care competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, competenta de a efectua urmărirea penală în cauza reunită apartine organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispozitia nu este aplicabilă în situatia în care s-a dispus disjungereacu privire la infractiunea care atrage competenta celeilalte structuri.”

13. Articolul 60 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Solutionarea cererii

Art. 60. - Înalta Curte de Casatie si Justitie solutionează cererea de strămutare prin sentintă motivată.

În cazul în care găseste cererea întemeiată, înalta Curte de Casatie si Justitie dispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel învecinate acesteia. Strămutarea judecării cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie învecinată.

Înalta Curte de Casatie si Justitie hotărăste în ce măsură se mentin actele îndeplinite în fata instantei de la care s-a strămutat cauza.

Instanta de la care a fost strămutată cauza, precum si instanta la care s-a strămutat cauza vor fi înstiintate, de îndată, despre admiterea cererii de strămutare.

Dacă instanta de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronuntată este desfiintată prin efectul admiterii cererii de strămutare.

Sentinta prin care înalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac.”


14. La articolul 916, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Al. 916. - Mijloacele de probă prevăzute în prezenta sectiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părtilor sau din oficiu.”

15. După articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 1271, cu următorul cuprins:

“Ancheta socială în cazul expertizei psihiatrice a minorului

Art. 1271. - În vederea întocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială domiciliază minorul are obligatia să efectueze ancheta socială la cererea unitătii sanitare de specialitate care efectuează expertiza.”

16. La articolul 140, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“În cazurile prevăzute la alin. 1 si 2, instanta de judecată, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau în urma informării organului de cercetare penală, are obligatia, potrivit competentelor prevăzute de lege, să constate încetarea de drept a măsurii preventive trimitând, în vederea punerii de îndată în libertate a celui retinut sau arestat, administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonantă ori un extras cuprinzând următoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului, numărul mandatului de arestare, numărul si data ordonantei, ale încheierii sau hotărârii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberării.”

17. La articolul 1606, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu următorul cuprins:

“În cursul urmăririi penale, cererea de liberare provizorie se solutionează de un singur judecător, indiferent de natura cauzei.”

18. La articolul 174, după alineatul 2 se introduc patru noi alineate, alineatele 3-6, cu următorul cuprins:

“În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părtile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăsurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecată poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezolutia va fi comunicată părtilor civile, care trebuie să încunostinteze procurorul sau instanta de refuzul lor de a fi reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu.

În cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părti vătămate, constituite sau nu părti civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părtile vătămate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăsurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecată poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.

Dovada mandatului se va face în conditiile legii.

În cazurile prevăzute la alin. 3 si 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostintă sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.”

19. La articolul 184, alineatul 31 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Dacă învinuitul, inculpatul sau martorul refuză să se supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi adus prin constrângere în fata organelor de urmărire penală sau a instantei de judecată.”

20. După articolul 184 se introduce un nou articol, articolul 1841, cu următorul cuprins:

“Accesul la bazele electronice de date

Art. 1841. - În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăsurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.

Organele administratiei publice care detin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanta de judecată, în vederea asigurării accesului direct al acestora la informatiile existente în bazele electronice de date.”

21. La articolul 192, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

“În cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a făcut sesizarea, în măsura în care se retine exercitarea abuzivă a acestui drept.”

22. La articolul 198 alineatul 1, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

,,b1) lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea;”.

23. La articolul 198, alineatele 2 si 3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Lipsa nejustificată a martorului, a părtii vătămate sau a părtii responsabile civilmente se sanctionează cu amendă de la 250 lei la 3.000 lei.

Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sanctionează cu amendă judiciară de la 250 lei la 3.000 lei.”

24. La articolul 198 alineatul 4, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

,,k) abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credintă a drepturilor procesuale si procedurale de către părti, reprezentantii legali ai acestora ori consilierii juridici.”

25. La articolul 205, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“În cazurile în care, în cursul urmăririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acelasi timp de instante diferite, procurorul înaintează copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor dosarului, în vederea continuării urmăririi penale.”

26. La articolul 209, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în cazul infractiunilor prevăzute la art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 2391, art. 250, art. 252, art. 2531-255, art. 257, art. 265-268, art. 273-276, art. 2791, art. 280, art. 2801, art. 3022, art. 317, art. 323 si art. 356-361 din Codul penal, în cazurile prevăzute în art. 27 pct. 1 lit. b)-e), art. 281 pct. 1 lit. b), b1)-b3) si pct. 5, art. 282 pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1, precum si în cazul altor infractiuni date prin lege în competenta sa.”

27. După articolul 217 se introduce un nou articol, articolul 2171, cu următorul cuprins:

“Trimiterea cauzei la un alt parchet

Art. 2171. - Când există o suspiciune rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din cauza împrejurărilor cauzei sau calitătii părtilor ori există pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea părtilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal în grad.”

28. La articolul 222, alineatele 2 si 7 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut si a mijloacelor de probă.

Plângerea gresit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanta de judecată se trimite pe cale administrativă organului competent.”

29. La articolul 222, după alineatul 7 se introduc două noi alineate, alineatele 8 si 9, cu următorul cuprins:

“Plângerea îndreptată la organul de urmărire penală, care nu cuprinde elementele prevăzute la alin. 2, se restituie petitionarului pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc.

În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieste pe teritoriul României, cetătean român, străin sau persoană fără cetătenie, prin care se sesizează săvârsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea si să o transmită organului competent din tara pe teritoriul căruia a fost comisă infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.”

30. La articolul 223, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:

“Dispozitiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător.”

31. La articolul 228, alineatele 1, 2, 4 si 6 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Organul de urmărire penală sesizat în vreunul dintre modurile prevăzute la art. 221 dispune prin rezolutie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevăzute la art. 10.

În cazul prevăzut la art. 10 lit. bi), organul de urmărire penală înaintează dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală.

Dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii ori denuntului rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevăzute la art. 10, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

În cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezolutie neînceperea urmăririi penale. În situatia în care procurorul îsi însuseste argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, motivarea rezolutiei este facultativă sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezolutie si de pe propunerea organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum si, după caz, persoanei fată de care s-au efectuat acte premergătoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. ci) se aplică în mod corespunzător.”

32. Articolul 230 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire când fapta nu prezintă pericolul social al unei infractiuni

Art. 230. - Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonantă, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală. Copia ordonantei si, după caz, a propunerii organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum si persoanei fată de care s-a dispus solutia de neurmărire sau de netrimitere în judecată.”

33. Articolul 231 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Restituirea dosarului pentru continuarea cercetării penale

Art. 231. - Dacă procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constată că nu este cazul să dispună neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, restituie dosarul organului de cercetare penală pentru completarea actelor premergătoare sau începerea urmăririi penale, respectiv pentru continuarea cercetării penale.”

34. La articolul 243, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Atunci când cazul de încetare a urmăririi penale priveste un învinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie să se pronunte asupra încetării urmăririi penale în aceeasi zi în care a primit propunerea de încetare de la organul de cercetare penală. Dacă procurorul a dispus încetarea urmăririi penale, măsura arestării preventive încetează de drept, învinuitul sau inculpatul fiind pus de îndată în libertate.”

35. La articolul 245, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“În cazul în care încetarea urmăririi penale priveste un învinuit sau inculpat arestat, în ordonantă se va face mentiune si cu privire la constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive.”

36. Articolul 251 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Procesul-verbal de prezentare a materialului

Art. 251. - Despre aducerea la îndeplinire a dispozitiilor prevăzute la art. 250 organul de urmărire penală întocmeste proces-verbal, în care consemnează si declaratiile, cererile si răspunsurile inculpatului.”


37. La articolul 254, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 254. - Când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul sau apărătorul său a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmărire penală ori refuză în mod nejustificat să ia cunostintă de materialul de urmărire penală ori este dispărut, în referatul care se întocmeste potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării.”

38. La articolul 278, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 21, cu următorul cuprins:

“Plângerea formulată împotriva solutiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă.”

39. La articolul 2781, alineatele 10 si 13 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Hotărârea judecătorului pronuntată potrivit alin. 8 este definitivă.

Plângerea gresit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.”

40. Articolul 285 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Plângerea gresit îndreptată

Art. 285. - Plângerea prealabilă gresit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanta de judecată se trimite organului competent, pe cale administrativă. În aceste cazuri, plângerea se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul necompetent.”

41. La articolul 291, alineatele 1 si 3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 291. - Judecata poate avea loc numai dacă părtile sunt legal citate si procedura este îndeplinită. Înfătisarea părtii în instantă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu partea reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare.

Partea prezentă personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătură cu partea reprezentată, la un termen, precum si partea căreia, personal, prin reprezentant sau apărător ales sau prin functionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondentei, i s-a înmânat în mod legal citatia pentru un termen de judecată nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu exceptia situatiilor în care prezenta acestora este obligatorie potrivit legii.”

42. La articolul 291, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

“Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea părtilor, să preschimbe primul termen sau termenul luat în cunostintă cu respectarea principiului continuitătii completului în situatia în care din motive obiective instanta nu îsi poate desfăsura activitatea de judecată la termenul fixat ori în vederea solutionării cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecătorului, în camera de consiliu si fără citarea părtilor. Părtile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat.”

43. După articolul 320 se introduce un nou articol, art. 3201, cu următorul cuprins:

“Judecata în cazul recunoasterii vinovătiei

Art. 3201. - Până la începerea cercetării judecătoresti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaste săvârsirea faptelor retinute în actul de sesizare a instantei si solicită ca  judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaste în totalitate faptele retinute în actul de sesizare a instantei si nu solicită administrarea de probe, cu exceptia înscrisurilor în circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanta întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaste si le însuseste, procedează la audierea acestuia si apoi acordă cuvântul procurorului si celorlalte părti.

Instanta de judecată solutionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Dacă pentru solutionarea actiunii civile se impune administrarea de probe în fata instantei, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de solutionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si 340-344 se aplică în mod corespunzător.

Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, si de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care actiunea penală vizează o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viată.

În caz de respingere a cererii, instanta continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.”

44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) si b) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) sentintele pronuntate de judecătorii;

b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;”.

45. La articolul 366, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 366. - Apelul se declară prin cerere scrisă. Cererea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta declarantului, să indice hotărârea apelată si numărul dosarului în care a fost pronuntată si să fie semnată de persoana care face apel.”

46. La articolul 3851 alineatul 1, literele a), b) si e) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) sentintele pronuntate de judecătorii;

b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;

e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de curti de apel si Curtea Militară de Apel;”.

47. La articolul 3856, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 3859, iar instanta este obligată ca, în afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele. În aceste cauze, instanta de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situatia în care consideră necesar pentru asigurarea dreptului părtilor la un proces echitabil.”

48. La articolul 3859 alineatul 1, punctul 12 se modifică si va avea următorul cuprins:

“12. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau când instanta a pronuntat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu exceptia cazurilor prevăzute în art. 334-337;”.

49. La articolul 3859 alineatul 1, după punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 172, cu următorul cuprins:

“172. când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o gresită aplicare a legii;”.

50. La articolul 3859, alineatul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Cazurile prevăzute în alin. 1 pct. 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 172si 18 se iau în considerare din oficiu numai când au influentat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.”

51. La articolul 397, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:

“Cererea de revizuire adresată direct instantei se trimite pe cale administrativă procurorului competent.”

52. Articolul 402 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Măsuri premergătoare

Art. 402. - La primirea lucrărilor trimise de procuror, presedintele instantei fixează termen pentru examinarea admisibilitătii în principiu a cererii de revizuire, dispunând atasarea dosarului cauzei.”

53. La articolul 403, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 403. - Admisibilitatea în principiu se examinează de către instantă, în camera de consiliu, fără citarea părtilor si fără participarea procurorului. Instanta examinează dacă cererea de revizuire este făcută în conditiile prevăzute de lege si dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.”

54. La articolul 403, alineatul 2 se abrogă.

55. La articolul 403, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

“Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive si apărări.”

56. La articolul 404, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 404. - Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanta stabileste termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.”

57. Articolul 4142 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Calitate procesuală

Art. 4142. - Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii de către toate instantele judecătoresti, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel si Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară înaltei Curti de Casatie si Justitie să se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecătoresti.”

58. După articolul 4142 se introduc trei noi articole, articolele 4143-4145, cu următorul cuprins:

“Conditii de admisibilitate

Art. 4143. - Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecătii au fost solutionate în mod diferit prin hotărâri judecătoresti definitive, care se anexează la cerere.

Judecarea recursului în interesul legii

Art. 4144. - Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie sau, în lipsa acestuia, din vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un număr de 14 judecători din sectia în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti si câte 2 judecători din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele sau vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie.

În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe sectii, presedintele sau, în lipsa acestuia, vicepresedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile din care provin cei 20 de judecători.

După sesizarea înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia sau, după caz, vicepresedintele va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din cadrul sectiei în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti, precum si a judecătorilor din celelalte sectii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin. 1. La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecător din cadrul sectiei în a cărei competentă intră problema de drept care a fost solutionată diferit de instantele judecătoresti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna câte un judecător din cadrul acestor sectii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.

În vederea întocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisă asupra problemelor de drept solutionate diferit.

Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenta relevantă a Curtii Constitutionale, a înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, dacă este cazul, precum si doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori va/vor întocmi proiectul solutiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.

Sedinta completului se convoacă de presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile înainte de desfăsurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare judecător va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.

La sedintă participă toti judecătorii completului. Dacă există motive obiective, acestia vor fi înlocuiti cu respectarea regulilor prevăzute la alin. 3.

Recursul în interesul legii se sustine în fata completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel.

Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instantei, iar solutia se adoptă cu cel putin două treimi din numărul judecătorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Continutul hotărârii si efectele ei

Art. 4145. - Asupra cererii, completul se pronuntă prin decizie.

Decizia se pronuntă numai în interesul legii si nu are efecte asupra hotărârilor judecătoresti examinate si nici cu privire la situatia părtilor din acele procese.

Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

59. Articolul 456 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Instanta competentă

Art. 456. - Instanta competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanta în a cărei rază teritorială se află locul de detinere sau după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instantei de executare.

În cazul în care persoana condamnată se află în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare a executării pedepsei, instanta competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanta de executare.

Cererea de întrerupere a executării pedepsei adresată altei instante se trimite pe cale administrativă instantei competente, potrivit alin. 1 si 2.”

60. La articolul 462, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

“Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive si de apărări.”

61. La articolul 484, alineatul 1 se abrogă.

62. Articolul 501 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Recursul

Art. 501. - Hotărârea prin care instanta rezolvă cererea de reabilitare este supusă recursului.”

63. La articolul 506, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu următorul cuprins:

“Hotărârea este supusă numai recursului.”

64. La titlul IV capitolul VI al părtii speciale, denumirea sectiunii IV se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA IV

Rejudecarea în caz de extrădare sau predare în baza unui mandat european de arestare”

65. Articolul 5221 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Rejudecarea celor judecati în lipsă în caz de extrădare

Art. 5221. - În cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate si condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanta care a judecat în primă instantă, la cererea condamnatului.

Dispozitiile art. 404-408 se aplică în mod corespunzător.”

Art. XIX. - La articolul 12 alineatul (1) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) infractiunile prevăzute la art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitătii organizate, cu modificările ulterioare, cu exceptia cazurilor în care infractiunea gravă este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 si 20 din Legea nr. 39/2003, cu modificările ulterioare. Dispozitiile art. 9 si 10 din Legea nr. 39/2003, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător;”.

Art. XX. - Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 181, alineatele 2 si 3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“La stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de săvârsire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91.”

2. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

“Art. 741. - În cazul săvârsirii infractiunilor de gestiune frauduloasă, înselăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată si neglijentă în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecătii, până la solutionarea cauzei în primă instantă, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârsită se reduc la jumătate.

Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se aplică o sanctiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Dispozitiile prevăzute la alin. 1 si 2 nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârsit o infractiune de acelasi gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2.”

3. La articolul 184, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6, cu următorul cuprins:

“Pentru faptele prevăzute la alin. 2 si 4, împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.”

Art. XXI. - Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. XXII. - (1) Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competentei instantelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instante. În caz de desfiintare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competentă sunt aplicabile.

(2) Dispozitiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 si 51, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 1591, art. 2812a, art.297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 31, precum si ale art. 329-3307 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor si sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Dispozitiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

(4) în cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părtile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii.

Art. XXIII. - (1) în cazul cererilor de divort formulate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, instanta poate să dispună divortul prin acordul sotilor, dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute de dispozitiile art. 37 alin. 2 lit. a) si ale art. 38 alin. 1-3 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

(2) Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială ale Legii nr. 4/1953, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile si căsătoriilor în fiintă la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Justitiei, Uniunea Natională a Notarilor Publici din România si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială ale Legii nr. 4/1953, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXIV. - (1) Hotărârile pronuntate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor si termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competentei instantelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta instantelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instantele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) în caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competentă sunt aplicabile.

(4) Dispozitiile privitoare la recursul în interesul legii din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai sesizărilor privind recursul în interesul legii formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5) Cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în competenta organelor de urmărire penală care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Sesizarea instantei în aceste cauze se va face potrivit normelor de competentă în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.

Art. XXV.- (1) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va modifica în mod corespunzător Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat.

(2) Referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători.


(3) Procesele în curs de judecată la completul de 9 judecători la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de acest complet.

(4) Dispozitiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică si proceselor în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXVI. - Dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele prin prezenta lege, precum si ale art. 4 alin. (6) si art. 5 alin. (1) si (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică si proceselor aflate în curs de solutionare în primă instantă dacă nu s-a pronuntat o hotărâre în cauză până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXVII. - În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor încheia protocoale de colaborare cu autoritătile si institutiile publice care detin baze electronice de date, în vederea asigurării aplicării prevederilor art. 862 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, si ale art. 1841 din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXVIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativă si pe cale notarială, care intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 25 octombrie 2010.

Nr. 202.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 25 octombrie 2010.

Nr. 1.042.


 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

HOTĂRÂRE

privind eliberarea din functie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputatilor

În temeiul art. 223 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului nr. 2/2010 privind numirea în functia de adjunct al Avocatului Poporului,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Vaier Dorneanu se eliberează din functia de secretar general adjunct al Camerei Deputatilor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 octombrie 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

 

Bucuresti, 25 octombrie 2010.

Nr. 29.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2010 privind aprobarea programelor nationale de sănătate pentru anul 2010

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 261/2010 privind aprobarea programelor nationale de sănătate pentru anul 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 1 aprilie 2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Din sumele alocate programelor nationale de sănătate prevăzute în anexă se finantează lunar, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, însotite de documentele justificative prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate si în limita fondurilor aprobate, unitătile sanitare publice si private, institutiile publice, furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale autorizati si evaluati, aflati în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, precum si autoritătile administratiei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea care derulează programe si subprograme nationale de sănătate.”

2. La articolul 6, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru realizarea atributiilor referitoare la programele nationale de sănătate prevăzute la lit. A din anexă, directiile de sănătate publică pot încheia contracte cu unităti sanitare publice si private, institutii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale autorizati si evaluati, aflati în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, precum si cu autoritătile administratiei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea, în conditiile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate.”

3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Modelele de contracte pentru derularea programelor nationale de sănătate se aprobă după cum urmează:

a) prin ordin al ministrului sănătătii pentru programele nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ, finantate din bugetul Ministerului Sănătătii;

b) prin ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru programele nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ, finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

c) prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică, finantat din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, pentru contractele încheiate de furnizorii de dializă cu Casa Natională de Asigurări de Sănătate.”

4. La articolul 8, alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(5) Unitătile sanitare cu paturi din reteaua autoritătilor administratiei publice locale pot derula programe nationale de sănătate finantate din următoarele surse:

a) bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate;

b) bugetul Ministerului Sănătătii, din sumele alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, în baza contractelor încheiate cu acestea, în conditiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate.”

5. La articolul 8, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Unitătile sanitare din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie pot derula programe nationale de sănătate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, precum si din bugetul Ministerului Sănătătii. Programele nationale de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii pot fi derulate dacă îndeplinesc criteriile de selectie, aprobate în conditiile legii.”

6. La articolul 10, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

“(41) Pentru asigurarea accesului la tratament al bolnavilor cuprinsi în cadrul programelor nationale de sănătate, farmaciile cu circuit deschis aflate în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate au obligatia de a elibera medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si altele asemenea la nivelul pretului de decontare prevăzut la alin. (4), fără a încasa contributie personală pentru acestea de la asigurati.”

7. În anexă, la litera A “Programe nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ finantate din bugetul Ministerului Sănătătii”, titlul “Necesar de resurse” se modifică si va avea următorul cuprins:

“Necesar de resurse:

1. Buget de stat:

- credite de angajament

459.236 mii lei

- credite bugetare

459.236 mii lei

din care:

 

a) bunuri si servicii:

 

- credite de angajament

145.756 mii lei

- credite bugetare

145.756 mii lei

b) transferuri:

 

- credite de angajament

313.480 mii lei

- credite bugetare

313.480 mii lei

din care:

 

transferuri FNUASS:

 

- credite de angajament

273.333 mii lei

- credite bugetare

273.333 mii lei

 

2. Venituri proprii:

 

- credite de angajament

1.160.462 mii lei

- credite bugetare

1.160.462 mii lei

din care:

 

a) bunuri si servicii:

 

- credite de angajament

181.370 mii lei

- credite bugetare

181.370 mii lei

b) transferuri:

 

- credite de angajament

979.092 mii lei

- credite bugetare

979.092 mii lei

din care:

 

transferuri FNUASS:

 

- credite de angajament

901.518 mii lei

- credite bugetare

901.518 mii lei”

 

8. În anexă, la litera A “Programe nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ finantate din bugetul Ministerului Sănătătii”, titlul “Structură”, punctul III “Programele nationale privind bolile netransmisibile”, subpunctul 2 “Programul national de oncologie” se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. Programul national de oncologie

Obiective:

a) profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populatiei feminine eligibile;

b) tratamentul bolnavilor cu afectiuni oncologice;

c) monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice;

d) realizarea, implementarea si managementul Registrului national de cancer.


Structură:

2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV;

2.2. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;

2.3. Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.”

9. În anexă, la litera A “Programe nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ finantate din bugetul Ministerului Sănătătii”, titlul “Structură”, punctul V “Programul national de sănătate a femeii si copilului”, titlul “Structură”, subpunctul 2 “Subprogramul de sănătate a copilului”, litera i) se abrogă.

10. În anexă, la litera B “Programe nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate”, titlul “Necesar de resurse” se modifică si va avea următorul cuprins:

 

“Necesar de resurse:

 

Bugetul FNUASS:

 

- credite de angajament

2.291.972 mii lei

- credite bugetare

2.291.972 mii lei

din care:

 

transferuri din bugetul Ministerului Sănătătii

 

- credite de angajament

1.174.851 mii lei

- credite bugetare

1.174.851 mii lei”

 

11. În anexă, la litera B “Programe nationale de sănătate de evaluare, profilactice si cu scop curativ finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate”, titlul “Structură”, punctul II “Programele nationale de sănătate profilactice” se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolae-Lucian Dută

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 20 octombrie 2010.

Nr. 1.054.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti

 

În conformitate cu prevederile art. 141 lit. p) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 57 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 30 si 31 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 21 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, prevederile Ordinului ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti se abrogă.


Art. 3. - Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, relatia cu Parlamentul si partenerii sociali din Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, bibliotecile centrale universitare si Biblioteca Pedagogică Natională “I. C. Petrescu” din Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 6 octombrie 2010.

Nr. 5.385.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA

de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie este elaborată pe baza prevederilor art. 137 alin. (1), art. 139 si art. 141 lit. n)din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 57 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 30 si 31 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - La concursul pentru ocuparea functiei de director general la bibliotecile centrale universitare pot candida persoane care îndeplinesc, cumulativ, următoarele conditii:

a) sunt cadre didactice universitare si au cel putin titlu de conferentiar universitar;

b) au cursuri de specialitate în domeniu si/sau lucrări stiintifice în domeniul managementului informatiei;

c) dovedesc calităti în functii de conducere, îndrumare si control anterioare;

d) au recomandare/caracterizare care vizează calitătile profesionale, manageriale si morale din partea institutiei în care lucrează;

e) au cunostinte de utilizare a calculatorului, procesare a textelor;

f) cunosc două limbi străine de circulatie internatională;

g) sunt cetăteni ai statelor membre ale Uniunii Europene (U.E.);

h) nu au suferit vreo condamnare pentru fapte ce le-ar face incompatibile cu functia pentru care candidează;

i) sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea functiei, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare;

j) au cel putin 3 ani vechime în activităti direct legate de lucrul cu publicatii: biblioteci, edituri etc.

Art. 3. - La concursul pentru ocuparea functiilor de director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti pot candida persoane care îndeplinesc, cumulativ, următoarele conditii:

a) sunt absolvente ale unei institutii de învătământ superior de lungă durată, cu diplomă de licentă sau echivalentă;

b) sunt cadre didactice universitare;

c) au cursuri de specialitate în domeniu si/sau lucrări stiintifice în domeniu;

d) dovedesc calităti în functii de conducere, îndrumare si control anterioare;

e) au recomandare/caracterizare care vizează calitătile profesionale, manageriale si morale din partea institutiei în care lucrează;

f) au cunostinte de utilizare a calculatorului, procesare a textelor;

g) cunosc două limbi străine de circulatie internatională;\

h) sunt cetăteni ai statelor membre ale U.E.;

i) nu au suferit vreo condamnare pentru fapte ce le-ar face incompatibile cu functia pentru care candidează;

j) sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea functiei, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Organizarea concursului

 

Art. 4. - (1) Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti se organizează de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(2) Secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului stabileste data organizării si desfăsurării concursului.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului publică în presa centrală si locală, cu cel putin 30 de zile înainte, anuntul privind organizarea concursului, conditiile referitoare la înscrierea si participarea la concurs a candidatilor, tematica si bibliografia. Bibliografia este prevăzută în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului afisează, la sediul propriu, perioada de înscriere, metodologia de concurs (inclusiv anexele) si lista documentelor necesare înscrierii la concurs.

(5) înscrierea la concurs se încheie cu 10 zile înaintea datei de sustinere a concursului. Participă la concurs candidatii care întrunesc conditiile prevăzute în prezenta metodologie. Dosarele de concurs se avizează pentru legalitate de Directia generală juridic si contencios din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 5. - Dosarul de înscriere la concurs se depune la Directia resurse umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului si cuprinde următoarele documente:

a) cerere de înscriere;

b) curriculum vitae, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) copii ale:

1. certificatului de nastere;

2. certificatului de căsătorie, după caz;

3. ordinului de acordare a titlului didactic;

4. carnetului de muncă sau documentului echivalent, certificate “conform cu originalul”, completat la zi, eliberat de institutia de la care provine candidatul, în conformitate cu art. 34 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare;

d) copii legalizate ale actelor de studii;

e) recomandare din partea institutiei de la care provine candidatul;

f) adeverintă medicală, în original, eliberată în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare;

g) cazier judiciar, în original;

h) cerere scrisă privind limba străină, de circulatie internatională, în care doreste să sustină proba de concurs prevăzută la art. 12 pct. 2;

i) oferta managerială a candidatului pentru postul pentru care candidează, depusă în plic sigilat;

j) opisul dosarului, în dublu exemplar; un exemplar se restituie, sub semnătură, persoanei care a depus dosarul.

 

notă: În dosar se numerotează fiecare filă, iar numărul total de file se consemnează în opis.

 

Art. 6. - (1) Dosarul este înregistrat dacă sunt depuse documentele prevăzute la art. 5. Ulterior înregistrării nu se admite completarea cu documente a dosarului de concurs.

(2) în caz de respingere, motivele sunt consemnate în opisul dosarului, care este semnat de directorul Directiei resurse umane si de către persoana care depune dosarul pentru luarea la cunostintă.

Art. 7. - Componenta comisiei de elaborare a subiectelor si a comisiei de concurs este stabilită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, în termen de 10 zile de la publicarea anuntului.

Art. 8. - (1) Comisia de elaborare a subiectelor de concurs pentru ocuparea functiilor de director general/director general adjunct la bibliotecile centrale universitare, respectiv de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti are următoarea componentă:

a) presedinte - secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor;

b) membri - un consilier din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului cu atributii în domeniu, 3 specialisti în domeniul managementului informatiei (cadre didactice din învătământul superior, directori generali sau directori generali adjuncti ai bibliotecilor centrale universitare);

c) secretar - un consilier/inspector din cadrul ministerului care se ocupă de activitatea bibliotecilor.

(2) Comisia de elaborare a subiectelor de concurs elaborează:

- un set de 9 itemi din legislatia de specialitate;

- un set de 6 itemi din management institutional si administrativ;

- un set de 15 itemi de specialitate.

Art. 9. - (1) Comisia de concurs pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare are următoarea componentă:

a) presedinte - secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor;

b) membri - un consilier/inspector din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, 4 specialisti în domeniul managementului informatiei (cadre didactice din învătământul superior, directori generali sau directori generali adjuncti ai bibliotecilor centrale universitare).

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de un consilier/inspector din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 10. - (1) Comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti are următoarea componentă:

a) presedinte - secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor;

b) membri - un consilier/inspector din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, directorul Casei Corpului Didactic Bucuresti, 2 specialisti în domeniul managementului informatiei.

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de un consilier/inspector din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 11. - Comisiile de concurs prevăzute la art. 9 si 10 au următoarele atributii:

- stabilesc, în ziua concursului, subiectele pentru testul-grilă, selectând dintre itemii elaborati de comisia prevăzută la art. 8;

- notează fiecare candidat la fiecare probă a concursului;

- stabilesc planul interviului si realizează interviul.

 

CAPITOLUL III

Probele de concurs si evaluarea candidatilor

 

Art. 12. - Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti cuprinde 3 probe:

1. Evaluarea curriculumului vitae

- analiza si evaluarea rezultatelor obtinute în educatie si formare, a aptitudinilor si competentelor personale, pe baza itemilorsi a punctajului din anexa nr. 2.

- Pentru functiile de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare punctajul maxim este de 60 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 42 de puncte (7 puncte x 6 membri).

- Pentru functia de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti punctajul maxim este de 50 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte (7 puncte x 5 membri).

2. Sustinerea unui test scris

Testul constă în rezolvarea a 10 itemi: 3 itemi din legislatia de specialitate, 2 itemi din management institutional si administrativ si 5 itemi de specialitate. Dintre acestia 5 itemi vor fi formulati în limba străină pentru care a optat candidatul. Fiecare item este punctat cu 1 punct.


- Pentru functiile de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare punctajul maxim este de 60 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 42 de puncte (7 puncte x 6 membri).

- Pentru functia de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I. C. Petrescu” din Bucuresti punctajul maxim este de 50 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte (7 puncte x 5 membri).

Durata de sustinere a testului este de o oră.

3.Interviul

- interviul în fata comisiei de concurs, care apreciază calitatea si sustinerea ofertei manageriale, precum si răspunsul la întrebările referitoare la legislatia de specialitate, management institutional si administrativ, deontologie profesională, pe baza itemilorsi punctajului din anexa nr. 4.

- Pentru functiile de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare punctajul maxim este de 60 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 42 de puncte (7 puncte x 6 membri).

- Pentru functia de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti punctajul maxim este de 50 de puncte (10 puncte/membru al comisiei). Punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte (7 puncte x 5 membri).

Punctajul minim de promovare a concursului este de:

- 126 de puncte (câte 42 de puncte/probă de concurs) pentru functiile de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare;

- 105 puncte (câte 35 de puncte/probă de concurs) pentru functia de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti.

 

CAPITOLUL IV

Desfăsurarea concursului

 

Art. 13. - (1) Concursul se desfăsoară la sediul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(2) Programul desfăsurării concursului se stabileste de secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor si se anuntă institutiei angajatoare cu 10 zile înaintea datei de sustinere a concursului.

 

CAPITOLUL V

Stabilirea si afisarea rezultatelor

 

Art. 14. - (1) Evaluarea probelor de concurs se face de către comisia de concurs, prin acordarea de puncte, potrivit itemilor mentionati în anexele nr. 2, 3 si 4.

(2) Punctajul acordat la fiecare probă pentru fiecare candidat va fi consemnat în borderoul de notare prevăzut în anexele nr. 5 si 6, care fac parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Sunt declarati admisi candidatii care au realizat punctajul minim de promovare, prevăzut la art. 12, pentru fiecare probă.

(4) în situatia obtinerii unor medii egale de către candidati, departajarea se va face pe baza următoarelor criterii:

1. cursuri de perfectionare;

2. media de absolvire a facultătii;

3. membru sau reprezentant în organisme internationale;

4. grade stiintifice si didactice.

Art. 15. - Secretarul comisiei întocmeste proces ui-verb al în care consemnează parcurgerea etapelor prevăzute de prezenta metodologie si rezultatele concursului. Procesul-verbal este semnat de presedintele comisiei si de membrii acesteia.

Art. 16. - Rezultatele concursului se afisează, în ordine descrescătoare a punctajelor totale obtinute de candidati, la sediul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, după încheierea concursului, în aceeasi zi.

Art. 17. - (1) Contestatiile se depun în termen de 3 zile lucrătoare de la afisarea rezultatelor la Directia resurse umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, care le va transmite comisiei de contestatii, formată din 3 membri si numită prin ordin al ministrului.

(2) Comisia va solutiona contestatiile în termen de două zile lucrătoare.

(3) Hotărârea comisiei de contestatii este definitivă si se comunică în scris către contestatar.

(4) Nu se pot contesta rezultatele concursului altui candidat.

(5) Rezultatele finale, după solutionarea contestatiilor, se afisează la sediul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(6) Dintre candidatii admisi, după solutionarea contestatiilor, la concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director adjunct la bibliotecile centrale universitare si la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti, este declarat “reusit” candidatul care a obtinut cel mai mare punctaj.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 18. - (1) Numirea candidatilor declarati “reusit” la concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti, după expirarea perioadei de depunere si de rezolvare a contestatiilor, se face prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se comunică bibliotecii centrale universitare sau Bibliotecii Pedagogice Nationale “I.C. Petrescu” din Bucuresti, în vederea întocmirii deciziei de numire, a contractului de muncă conform legii, si a fiselor posturilor, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 8 si 9, care fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 19. - Membrii comisiilor de concurs, înainte de desfăsurarea concursului, vor declara pe propria răspundere că nu au în rândul candidatilor rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv ori relatii conflictuale cu vreun candidat.

Art. 20. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta metodologie.


 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Model de curriculum vitae european

< numele aplicantului>

 

Curriculum vitae

INFORMATII PERSONALE

 

Nume

(Nume, prenume)

Adresă

(numărul, strada, cod postal, oras, tara)

Telefon

 

Fax

 

E-rnail

 

Nationalitate

 

Data nasterii

(ziua, luna, anul)

EXPERIENTA PROFESIONALA

 

Perioada (de la - până la)

(Mentionati pe rând fiecare experientă profesională pertinentă, începând cu cea mai recentă dintre acestea.)

Numele si adresa angajatorului

 

Tipul activitătii sau sectorul de activitate

 

Functia sau postul ocupat

 

Principalele activităti si responsabilităti

 

EDUCATIE SI FORMARE

 

Perioada (de la - până la)

(Descrieti separat fiecare formă de învătământ si program de formare profesională urmate, începând cu cea mai recentă.)

Numele si tipul institutiei de învătământ si al organizatiei profesionale prin cares-a realizat formarea profesională

 

Domeniul studiat/aptitudini ocupationale

 

Tipul calificării/diploma obtinută

 

Nivelul de clasificare a formei de instruire/învătământ

 

APTITUDINI SI COMPETENTE PERSONALE

dobândite în cursul vietii si al carierei, dar care nu sunt recunoscute neapărat printr-un certificat sau o diplomă

 

Limba maternă

 

Limbi străine cunoscute

- abilitatea de a citi

- abilitatea de a scrie

- abilitatea de a vorbi

(Enumerati limbile cunoscute si indicati nivelul: excelent, bine, satisfăcător.)

Aptitudini si competente artistice

Muzică, desen, pictură, literatură etc.

(Descrieti aceste aptitudini si indicati contextul în care le-ati dobândit.)

Aptitudini si competente sociale

Locuiti si munciti cu alte persoane, într-un mediu multicultural, ocupati o pozitie în care comunicarea este importantă sau desfăsurati o activitate în care munca de echipă este esentială (de exemplu: cultură, sport etc.)

(Descrieti aceste aptitudini si indicati contextul în care le-ati dobândit.)

Aptitudini si competente organizatorice

De exemplu, coordonati sau conduceti activitatea altor persoane, proiecte si gestionati bugete; la locul de muncă, în actiuni voluntare (de exemplu: în domenii culturale sau sportive) sau la domiciliu.

(Descrieti aceste aptitudini si indicati contextul în care le-ati dobândit.)

Aptitudini si competente tehnice

(utilizare caiculator, anumite tipuri de echipamente etc.)

(Descrieti aceste aptitudini si indicati contextul în care le-ati dobândit.)

Permis de conducere

 

Alte aptitudini si competente

Competente care nu au mai fost mentionate anterior

(Descrieti aceste aptitudini si indicati contextul în care le-ati dobândit.)

INFORMATII SUPLIMENTARE

(Indicati si alte informatii utile care nu au fost mentionate, de exemplu: persoane de contact, referinte etc.)

ANEXE

(Enumerati documentele atasate CV-ului, dacă este cazul.)

 

NOTE:

Înlocuiti rubrica (numele aplicantului cu propriul nume). Textul dintre () va fi înlocuit cu informatiile cerute.


 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Examinat................

Examinator

 

Data..............

Numele...............

Semnătura

 

Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C.Petrescu” din Bucuresti

 

EVALUARE CURRICULUM VITAE

 

 

Punctaj maxim*

Punctaj obtinut

a) Studii:

- studii aprofundate, masterat, studii academice postuniversitare în domeniu

- doctorat în stiinte socio-umane

 

0,5 p

p

 

b) Participarea la stagii de formare/de perfectionare în specialitate si/sau în managementul institutional:

- în tară

- în străinătate

 

0,5 p

2p

 

c) Experientă în activitatea de:

- formator, director/director adjunct, responsabil

- functii de conducere, îndrumare si control, membru în consiliul de administratie etc.

 

1p

1,5 p

 

d) Lucrări de specialitate sau de management publicate

0,5 p

 

e) Initiere, coordonare, participarea la proiecte-pilot, la proiecte de reformă a învătământului, la

proiecte de cercetare

- initiere si coordonare de proiecte europene de larg interes national

 

0,5 p

2,5 p

 

TOTAL PUNCTAJ:

10p

 

 

* Punctajul maxim va fi defalcat de către comisia de concurs.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie.

 

Examinat................

Examinator

 

Data..............

Numele...............

Semnătura

 

Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C.Petrescu” din Bucuresti

 

REZULTATELE TESTULUI-GRI

 

Itemi test-grilă

Punctaj alocat

Punctaj obtinut

1

1

 

2

1

 

3

1

 

4

1

 

5

1

 

6

1

 

7

1

 

8

1

 

9

1

 

10

1

 

Total

10

 


ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Examinat................

Examinator

 

Data..............

Numele...............

Semnătura

 

Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare si de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C.Petrescu” din Bucuresti

 

EVALUARE - INTERVIU SI SUSTINEREA OFERTEI MANAGERIALE

 

Criterii

Punctaj maxim*

Punctaj obtinut

interviu

ofertă

interviu

ofertă

a) Aspecte organizatorice: capacitatea de organizare si conducere a echipelor de lucru si de elaborare a activitătilor specifice

1,5 p

X

 

 

b) Aspecte financiar-juridice: cunoasterea legislatiei generale si a legislatiei din domeniul biblioteconomiei; metode si mijloace de atragere a resurselor extrabugetare si de finantare (notiuni privind încheierea contractului de sponsorizare, de donatie eto).

1p

X

 

 

c) Trăsături de personalitate relevate de interviu: capacitate de perceptie globală si sinteză creativă, de adaptare, de relationare si comunicare, perspicacitate, prezentă de spirit, capacitate de negociere, de argumentare, de convingere, empatie, energie, disponibilitate si rezistentă la efort si stres, respectarea deontologiei profesionale.

1p

X

 

 

d) Competente personale în: identificarea activitătilor/actiunilor concrete necesare atingerii obiectivelor stabilite, alocarea resurselor umane si nonumane pentru realizarea activitătilor, alegerea, desemnarea/delegarea persoanelor/echipelor care vor conduce activitătile stabilite, eficienta comunicării formale si informale, manifestarea selectivă a puterii.

1,5 p

X

 

 

e) Viziunea, conceptia si redactarea ofertei manageriale; se va avea în vedere dacă oferta managerială respectă principiile generale ale proiectării, este adaptată culturii organizationale si este realizată pe baza unei diagnoze si a analizei de nevoi ale utilizatorilor bibliotecii si de formare.

X

5p

 

 

Total punctaj interviu

5p

X

 

 

Total punctaj ofertă managerială

X

5p

 

 

Total probă

10

 

 

 

 

* Punctajul maxim va fi defalcat de către comisia de concurs.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

Concursul pentru ocuparea functiilor de director general si director general adjunct la bibliotecile centrale universitare

 

BORDEROU DE NOTARE

Examinat.................

Data..............

 

Examinatori

1......................, presedinte

2......................, membru

3......................, membru

4......................, membru

5......................, membru

6......................, membru

 

Nr. crt.

Proba

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Examinator 5

Examinator 6

Total

1.

a)

 

 

 

 

 

 

 

2.

b)

 

 

 

 

 

 

 

3.

c)

 

 

 

 

 

 

 

4.

Punctaj total

 

 

 

 

 

 

 

 

Presedinte,


..............................................

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

Concursul pentru ocuparea functiei de director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti

 

BORDEROU DE NOTARE

Examinat..............

Data.................

Examinatori

1....................., presedinte

2....................., membru

3....................., membru

4....................., membru

5....................., membru

 

Nr. crt.

Proba

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Examinator 5

Total

1.

a)

 

 

 

 

 

 

2.

b)

 

 

 

 

 

 

3.

c)

 

 

 

 

 

 

4.

Punctaj total

 

 

 

 

 

 

 

Presedinte,

..............................................

 

ANEXA Nr. 7

la metodologie

 

BIBLIOGRAFIE

 

Nr. crt.

Actul juridic/metodologia/bibliografia

Continut

1.

Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Legea învătământului

2.

Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare

Statutul personalului didactic

3.

Legea nr. 334/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Legea bibliotecilor

4.

Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare

Codul muncii

5.

Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învătământ

 

6.

Legea nr. 205/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de sustinere a bibliotecilor din învătământ

Ordonanta Guvernului privind constituirea Fondului de sustinere a bibliotecilor din învătământ

7.

Ordinul ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea regulamentului-cadru de functionare a bibliotecilor din învătământ (structura, activitatea, resursele, personalul)

Ordinul ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea regulamentului-cadru de functionare a bibliotecilor din învătământ (structura, activitatea, resursele, personalul)

8.

Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului educatiei si cercetării nr. 2.338/5.286/2004

Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Regulamentului pentru împrumutul interbibliotecar

9.

Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.626/2005

Ordinul ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Metodologiei de recuperare a documentelor pierdute, distruse ori deteriorate si de taxare a serviciilor si a nerespectării termenelor de restituire a publicatiilor împrumutate din bibliotecile cuprinse în reteaua învătământului, precum si a Precizărilor privind calculul valoric al acestor documente

10.

ABR, 2010

Regneală, Mircea - Noi studii de biblioteconomie

11.

Editura Politehnica Press, 2010

lonescu, Sorin Cristian - Lexicon de management

12.

Editura Economică, Bucuresti, 2004

Nicolescu, Ovidiu (coordonator) - Managerii si managementul resurselor umane

13.

Ars Docendi, 2007

Banciu, Doina - Informatizarea structurilor infodocumentare


ANEXA Nr. 8

la metodologie

 

Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului Biblioteca........................................

 

FISA POSTULUI

Nr..................

Denumirea postului - Director general la bibliotecile centrale universitare

 

Gradul profesional al ocupantului postului - Director general Nivelul postului - conducere

Descrierea postului

1. Pregătirea profesională impusă ocupantului postului:

a) este cadru didactic universitar si are cel putin titlul de conferentiar universitar;

b) are cursuri de specialitate în domeniu si/sau lucrări stiintifice în domeniu;

c) dovedeste calităti în functii de conducere, îndrumare si control anterioare;

d) are recomandare din partea institutiei de la care provine;

e) are cunostinte de utilizare a calculatorului, procesare a textelor;

f) cunoaste două limbi străine de circulatie internatională;

g) este cetătean al statelor membre ale Uniunii Europene;

h) nu a suferit vreo condamnare pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu functia pentru care candidează; i) este apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea functiei, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

2. Operatiuni specifice postului:

a) cunoasterea specificului sistemului national de învătământ;

b) aplicarea legilor, hotărârilor Guvernului, ordonantelor de urgentă ale Guvernului, metodologiilor, regulamentelor si a celorlalte documente legislative din domeniul biblioteconomiei;

c) aprecierea ofertelor de recrutare-angajare, formare managerială si dezvoltare institutională;

d) solutionarea contestatiilor si sesizărilor;

e) dispunerea organizării sedintelor de lucru cu personalul bibliotecilor centrale universitare (B.C.U.), în care se discută toate problemele privind functionarea institutiei, eficienta activitătii personalului, cazurile de încălcare a regulamentului de către cititori s.a.m.d.;

f) numirea, transferarea si eliberarea din functie a personalului de specialitate, tehnic, economic, administrativ, precum si a sefilor de serviciu si de birou, în conformitate cu prevederile legale;

g) organizarea, control-verificarea, evaluarea si luarea deciziilor.

3. Responsabilitate implicată de post:

a) responsabilitatea privind organizarea, managementul, control-verificarea, comunicarea, autoritatea informală;

b) responsabilitatea privind corectitudinea si aplicabilitatea documentelor elaborate, corectitudinea aplicării prevederilor documentelor normative;

c) responsabilitatea solutionării stărilor conflictuale sesizate direct sau exprimate prin reclamatii;

d) responsabilitatea deciziilor luate în activitatea institutiei pe care o conduce.

4. Sfera de relatii (comunicare/relationare):

a) de subordonare: ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului; secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor în Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului (M.E.C.T.S.);

b) functionale: cu toate posturile de conducere si cu toate serviciile din B.C.U.;

c) de colaborare: cu toate posturile similare din celelalte biblioteci universitare din România.

 

Atributii pe domenii de competentă

 

Domeniul de competentă

Unitatea de competentă

Atributii

Organizare

Stabilirea strategiei de coordonare si a directiilor de dezvoltare ale bibliotecii

Stabileste obiectivele activitătii bibliotecii.

Stabileste metodele si procedurile de coordonare a activitătilor bibliotecii.

Stabileste metodele de monitorizare si evaluare a activitătii bibliotecii.

Organizează si răspunde de întreaga activitate stiintifică si administrativă a B.C.U.

Planificarea activitătilor din cadrul bibliotecii

Elaborează planul managerial al bibliotecii.

Planifică activitătile tematice ale consiliului de administratie.

Întocmeste lista de priorităti.

Initiază si coordonează programul de activităti stiintifice si culturale din cadrul B.C.U.

Verifică îndeplinirea obiectivelor si a activitătilor planificate.

Asigurarea repartizării resurselor financiare necesare desfăsurării activitătii bibliotecii

Stabileste necesarul de resurse financiare.

Ca ordonator tertiar de credite, decide asupra utilizării fondurilor alocate si aprobă toate actele de plăti din conturile institutiei.

Analizează si decide asupra proiectului de buget.

Repartizează resursele financiare.

Întreprinde toate demersurile necesare pentru dezvoltarea bazei materiale a B.C.U.

Controlează eficienta utilizării resurselor alocate.

Organizarea activitătilor bibliotecii

Identifică obiectivele activitătii bibliotecii.

Controlează si îndrumă activitatea bibliotecilor filiale si de specialitate.

Repartizează sarcinile si responsabilitătile compartimentelor din bibliotecă.

Management

Conducerea/coordonarea activitătilor bibliotecii

Asigură functionarea compartimentelor din bibliotecă.

Monitorizează îndeplinirea sarcinilor.

Deleagă autoritatea.

Asigurarea climatului de muncă eficient în bibliotecă

Sprijină initiativele si stimulează creativitatea colaboratorilor.

Promovează lucrul în echipă si un stil de conducere cooperant.

Monitorizează progresul si disfunctiile apărute în activitatea bibliotecii.

Asigurarea resurselor umane necesare desfăsurării activitătii bibliotecii

Identifică necesarul de personal din cadrul bibliotecii.

Recrutează, selectează si promovează personalul din bibliotecă.

Asigură corectitudinea si transparenta procesului de selectie.

Acordă calificative, premii sau sanctiuni personalului din subordine.

Control-verificare

Verificarea activitătilor comparti­mentelor din subordine

Verifică îndeplinirea planului de îndrumare si control al bibliotecii.

Întreprinde toate demersurile necesare pentru dezvoltarea bazei materiale a B.C.U.

Elaborarea materialelor de sinteză

Colectează informatiile privind îndeplinirea planului managerial.

Analizează si sintetizează informatiile colectate.

Asigură redactarea materialelor de sinteză, pe baza analizei informatiei colectate.

Relatii-comunicare

Mentinerea legăturilor bibliotecii cu M.E.C.T.S.

Asigură fluxul informational.

Raportează semestrial/anual sau ori de câte ori este solicitat.

Transmite propunerile si măsurile de îmbunătătire a activitătii.

Reprezentarea bibliotecii în relatii publice

Dezvoltă si mentine legăturile cu partenerii sociali si cu autoritătile locale.

Dezvoltă si mentine legăturile cu organizatiile nonguvernamentale si institutiile de specialitate.

Promovează imaginea bibliotecii.

Pregătire profesională

Perfectionarea activitătii proprii

Identifică propria nevoie de perfectionare.

Alege forma convenabilă de perfectionare.

Participă la diverse forme de perfectionare.

Asigurarea dezvoltării/formării profesionale a personalului din subordine

Analizează necesitătile de pregătire a personalului.

Stabileste modul de participare la forme de perfectionare/formare.

Facilitează accesul la forma de pregătire optimă.

Organizează activităti proprii de perfectionare.

 

Luat la cunostintă de către ocupantul postului:

Numele si prenumele:

Functia:

Semnătura:

Data întocmirii:

 

Avizat de:

Numele si prenumele:

Functia publică de conducere din cadrul M.E.C.T.S.:

Semnătura:

Data întocmirii:


 

ANEXA Nr. 9

la metodologie

 

 Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului Biblioteca.....................................

 

FISA POSTULUI Nr..................

Denumirea postului - Director general adjunct la bibliotecile centrale universitare/ Director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti

 

Gradul profesional al ocupantului postului          - Director general la Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti

- Director general adjunct - biblioteci centrale universitare Nivelul postului - conducere

Descrierea postului

1. Pregătirea profesională impusă ocupantului postului:

a) este absolvent al unei institutii de învătământ superior de lungă durată, cu diplomă de licentă sau echivalentă;

b) are cursuri de specialitate în domeniu si/sau lucrări stiintifice în domeniu;

c) dovedeste calităti în functii de conducere, îndrumare si control anterioare;

d) are recomandare din partea institutiei de la care provine;

e) are cunostinte de utilizare a calculatorului, procesare a textelor;

f) cunoaste două limbi străine de circulatie internatională;

g) este cetătean român;

h) nu a suferit vreo condamnare pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu functia pentru care candidează; i) este apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea functiei, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

2. Operatiuni specifice postului:

a) cunoasterea specifică sistemului national de învătământ;

b) aplicarea legilor, hotărârilor Guvernului, ordonantelor de urgentă ale Guvernului, metodologiilor, regulamentelor si a celorlalte documente legislative din domeniul biblioteconomiei;

c) aprecierea ofertelor de recrutare-angajare, formare managerială si dezvoltare institutională;

d) solutionarea contestatiilor si sesizărilor;

e) dispunerea organizării sedintelor de lucru cu personalul institutiei, în care se discută toate problemele privind functionarea institutiei, eficienta activitătii personalului, cazurile de încălcare a regulamentului de către cititori s.a.m.d.;

f) numirea, transferarea si eliberarea din functie a personalului de specialitate, tehnic, economic, administrativ, precum si a sefilor de serviciu si de birou, în conformitate cu prevederile legale;

g) organizarea, controi-verificarea, evaluarea si luarea deciziilor.

3. Responsabilitate implicată de post:

a) responsabilitatea privind organizarea, managementul, controi-verificarea, comunicarea, autoritatea informală;

b) responsabilitatea privind corectitudinea si aplicabilitatea documentelor elaborate, corectitudinea aplicării prevederilor documentelor normative;

c) responsabilitatea solutionării stărilor conflictuale sesizate direct sau exprimate prin reclamatii;

d) responsabilitatea deciziilor luate în activitatea institutiei pe care o conduce.

4. Sfera de relatii (comunicare/relationare):

a) de subordonare: ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului; secretarul de stat care coordonează activitatea bibliotecilor în Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului (M.E.C.T.S.); directorul general al bibliotecilor centrale universitare;

b) functionale: cu toate posturile de conducere si cu toate serviciile din bibliotecă;

c) de colaborare: cu toate posturile similare din bibliotecile caselor corpului didactic din România.

 

Atributii pe domenii de competentă

 

Domeniul de competentă

Unitatea de competentă

Atributii

Organizare

Stabilirea strategiei de coordonare si a directiilor de dezvoltare ale bibliotecii

Stabileste obiectivele activitătii bibliotecii.

Stabileste metodele si procedurile de coordonare a activitătilor bibliotecii. Stabileste metodele de monitorizare si evaluare a activitătii bibliotecii.

Organizează si răspunde de întreaga activitate stiintifică si administrativă a bibliotecii.

Planificarea activitătilor din cadrul bibliotecii

Elaborează planul managerial al bibliotecii.

Planifică activitătile tematice ale consiliului de administratie.

întocmeste lista de priorităti.

Initiază si coordonează programul de activităti stiintifice si culturale din cadrul bibliotecii.

Verifică îndeplinirea obiectivelor si a activitătilor planificate.

Asigurarea repartizării resurselor financiare necesare desfăsurării activitătii bibliotecii

Stabileste necesarul de resurse financiare.

Ca ordonator tertiar de credite, decide asupra utilizării fondurilor alocate si aprobă toate actele de plăti din conturile institutiei.

Analizează si decide asupra proiectului de buget.

Repartizează resursele financiare.

întreprinde toate demersurile necesare pentru dezvoltarea bazei materiale a bibliotecii.

Controlează eficienta utilizării resurselor alocate.

Organizarea activitătilor bibliotecii

Identifică obiectivele activitătii bibliotecii.

Controlează si îndrumă activitatea bibliotecilor filiale si de specialitate.

Repartizează sarcinile si responsabilitătile compartimentelor din bibliotecă.

Management

Conducerea/coordonarea activitătilor bibliotecii

Asigură functionarea compartimentelor din bibliotecă.

Monitorizează îndeplinirea sarcinilor.

Deleagă autoritatea.

Asigurarea climatului de muncă eficient în bibliotecă

 

 

Sprijină initiativele si stimulează creativitatea colaboratorilor.

Promovează lucrul în echipă si un stil de conducere cooperant.

Monitorizează progresul si disfunctiile apărute în activitatea bibliotecii.

Asigurarea resurselor umane necesare desfăsurării activitătii bibliotecii

Identifică necesarul de personal din cadrul bibliotecii.

Recrutează, selectează si promovează personalul din bibliotecă.

Asigură corectitudinea si transparenta procesului de selectie.

Acordă calificative, premii sau sanctiuni personalului din subordine.

Control-Verificare

Verificarea activitătilor compartimentelor din subordine

Verifică îndeplinirea planului de îndrumare si control al bibliotecii.

întreprinde toate demersurile necesare pentru dezvoltarea bazei materiale a bibliotecii.

Elaborarea materialelor de sinteză

Colectează informatiile privind îndeplinirea planului managerial.

Analizează si sintetizează informatiile colectate.

Asigură redactarea materialelor de sinteză, pe baza analizei informatiei colectate.

Relatii-comunicare

Mentinerea legăturilor bibliotecii cu M.E.C.T.S.

Asigură fluxul informational.

Raportează semestrial/anual sau ori de câte ori este solicitat.

Transmite propunerile si măsurile de îmbunătătire a activitătii.

Reprezentarea bibliotecii în relatii publice

Dezvoltă si mentine legăturile cu partenerii sociali si cu autoritătile locale.

Dezvoltă si mentine legăturile cu organizatiile nonguvernamentale si institutiile de specialitate.

Promovează imaginea bibliotecii.

Pregătire profesională

Perfectionarea activitătii proprii

Identifică propria nevoie de perfectionare.

Alege forma convenabilă de perfectionare.

Participă la diverse forme de perfectionare.

Asigurarea dezvoltării/formării profesionale a personalului din subordine

Analizează necesitătile de pregătire a personalului.

Stabileste modul de participare la forme de perfectionare/formare.

Facilitează accesul la forma de pregătire optimă.

Organizează activităti proprii de perfectionare.

 

Luat la cunostintă de către ocupantul postului:

Numele si prenumele:

Functia:

Semnătura:

Data întocmirii:

 

Avizat de:

Numele si prenumele:

Functia publică de conducere din cadrul M.E.C.T.S.:

Semnătura:

Data întocmirii:


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.