MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 721/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 721         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 28 octombrie 2010

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.040. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine publică 2010-2013

 

1.053. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie “Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.471. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani

 

5.497. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj

 

5.498. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti

 

5.499. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine publică 2010-2013

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională de ordine publică 2010-2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Planul strategic pe sectorul de activitate “Ordine publică si siguranta cetăteanului” 2010-2013 se aprobă, potrivit normelor legale în vigoare, prin dispozitia secretarului de stat, sef al Departamentului ordine si sigurantă publică din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3. - Finantarea actiunilor din cadrul Planului strategic prevăzut la art. 2 se face în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, precum si din alte fonduri legal constituite.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 13 octombrie 2010.

Nr. 1.040.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ DE ORDINE PUBLICĂ

2010-2013

 

I. Introducere

România, ca parte a spatiului de securitate oferit de apartenenta sa la NATO si UE, îsi exercită rolul activ în promovarea politicilor si mecanismelor de edificare a noii arhitecturi de securitate, implicând atât vointă si consens politic, resurse economice si tehnologice, idei si solutii privind predictibilitatea evolutiilor în domeniile securitătii internationale si nationale si ordinii de drept, cât si modalităti concrete de realizare a obiectivelor.

Sistemul de ordine publică românesc a cunoscut, în ultimii 20 de ani, importante transformări, circumscrise procesului de tranzitie către o societate democratică, în care statul de drept, drepturile si libertătile cetăteanului sunt garantate. Mai mult, procesele internationale, precum institutionalizarea politică si financiară a Uniunii Europene si globalizarea, au favorizat miscarea, fără precedent, a oamenilor, a fluxurilor financiare, a comertului si a informatiei, determinând, pe lângă imensele beneficii, si aparitia si dezvoltarea a numeroase amenintări clasice sau asimetrice la adresa ordinii de drept internationale si nationale si la adresa păcii, stabilitătii si drepturilor universale ale omului.

Între cele mai recente evolutii cu impact în sistemul de ordine publică pot fi mentionate:

1. Începând cu anul 1993, îsi fac aparitia primele forme de criminalitate organizată (traficul de droguri si traficul de fiinte umane), iar România intră în circuitul international, initial ca tară de tranzit, apoi ca piată si tară de destinatie pentru diferite forme de criminalitate, inclusiv problematica imigratiei. Astăzi, grupările de crimă organizată au acces la resurse ce pot afecta stabilitatea statelor în curs de dezvoltare si accesează resurse specializate distribuite la nivel global.

2. Sistemul legislativ este în permanentă transformare, pentru a transpune instrumentele legale internationale (tratate si protocoale internationale, acquis-ul european) si pentru a se integra într-un sistem legislativ international.

3. Creste rolul procurorului în actul de justitie, ajungându-se ca după 2003 procurorul să controleze si să supravegheze activitatea de urmărire penală.

4. Politia, principala institutie ce actionează pentru mentinerea ordinii publice, este transformată dintr-o fortă politienească, militară, într-un serviciu politienesc, în slujba cetăteanului, începând cu anul 2002.

5. Jandarmeria Română si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă au demarat procese de modernizare si profesionalizare, fapt ce determină ca, în prezent, cele două institutii să îndeplinească o gamă variată de misiuni, inclusiv internationale.

6. Politia de Frontieră si Oficiul Român pentru Imigrări au cunoscut evolutii organizatorice si functionale profunde, fiind compatibile cu cele mai moderne sisteme europene în domeniu, cu capabilităti operative eficiente în domeniul controlului, supravegherii si securizării frontierei, al politicilor de azil si al controlului migratiei.

7. După anul 2000, societatea românească cunoaste o dezvoltare a serviciilor destinate protectiei bunurilor si persoanelor, prin aparitia societătilor specializate de pază si de detectivi particulari, precum si a politiei comunitare (serviciu public comunitar în subordinea nemijlocită a primarului).

8. Politicile de probatiune completează astăzi sistemul judiciar, prin reinsertia persoanelor care au executat diferite pedepse privative de libertate.


9. Politicile antivictimale si asistenta victimei devin coordonate importante ale interventiei institutiilor statului în protejarea ordinii publice.

Toate acestea determină necesitatea definirii unei noi perspective strategice, care să ofere o imagine de integrare si focalizare a actiunilor pentru toti actorii ce furnizează servicii de securitate pentru ordinea publică. Dezideratul unei perspective strategice este cu atât mai mare cu cât tot mai mult suntem martori ai unor procese socio-ecomomice si culturale care modifică permanent societatea si cresc inopinat presiunea asupra sistemului de ordine publică, prin dezvoltarea unor noi nevoi de securitate sau prin reconfigurarea institutiilor sociale. La acestea se adaugă amploarea si gravitatea efectelor fenomenelor naturale - fapt ce reclamă identificarea si valorificarea de solutii, prin reciprocitate si colaborare internatională.

Strategia natională de ordine publică, denumită în continuare Strategia, oferă ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu, în domeniul ordinii publice, coroborate cu principalele modalităti de realizare si resurse necesare pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice si contribuie la stabilirea unei directii unitare, la nivelul tuturor institutiilor de ordine publică.

Este unul dintre pilonii de bază pentru realizarea obiectivelor strategice ale Strategiei Nationale de Apărare si urmăreste îmbunătătirea serviciilor de sigurantă publică.

Strategia se corelează cu Strategia pentru dezvoltarea justitiei (în prezent în formă de proiect), ce urmăreste modernizarea si eficientizarea sistemului judiciar, si cu Strategia privind securitatea internă a Uniunii Europene, Programul Stockholm si Tratatul de la Lisabona.

II. Viziune si valori

Într-un spatiu european, pentru fiecare cetătean trebuie să existe un mediu de securitate, în care libertatea, securitatea si justitia sunt garantate. Astăzi, este necesar să se construiască un sistem integrat de ordine publică orientat proactiv către nevoile de securitate si în serviciul cetătenilor.

Mai mult ca oricând, este necesar ca la nivelul sistemului de ordine publică să se cristalizeze o cultură strategică bazată pe cunoasterea în profunzime a realitătii României si a tendintelor majore desprinse din evolutia globală a amenintărilor criminalitătii. Astfel, să se proiecteze o nouă arhitectură, care să permită valorificarea integrată a capabilitătilor institutionale, promovarea de standarde operationale, ocupationale si profesionale si prioritizarea eforturilor în aplicarea legii.

Libertatea de miscare, protectia, inclusiv juridică, a persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor si copiilor victime ale violentei, a persoanelor dependente, protectia datelor cu caracter personal si a vietii private, participarea la viata democratică a Uniunii Europene, beneficierea de protectie în tările terte trebuie să fie consolidate. Dezvoltarea protectiei civile în fata dezastrelor naturale sau a situatiilor de urgentă trebuie asigurată.

Valorile comune în domeniul ordinii publice sustin întreaga activitate de zi cu zi si oferă coordonatele în care aceasta se dezvoltă, precum si mijloacele prin care se realizează, astfel:

- legalitate - politicile în domeniul ordinii publice se constituie strict cu respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale si a suprematiei legii;

profesionalism - presupune specializarea si diversificarea metodelor si mijloacelor de actiune, o politie stiintifică, flexibilitate institutională, implementarea unui management proactiv si, în special, prin fundamentarea deciziilor pe bază de analiză;

- dialog - construirea unei relatii de încredere cu cetăteanul, prin transparentă si comunicare, în conformitate cu principiile tolerantei, respectului si libertătii de exprimare;

- integritate profesională - responsabilitate în cheltuirea banului public si desfăsurarea întregii activităti în domeniul ordinii publice, după normele statuate în Codul de etică si deontologie profesională;

- parteneriat - cooperarea împotriva criminalitătii, atât cu cetătenii, cât si cu institutiile de aplicare a legii, la nivel national si international, precum si cu alte organizatii publice sau private, pentru consolidarea interoperabilitătii si focalizarea resurselor către securitatea publică si individuală;

- operativitate si solidaritate - receptarea mesajelor cetătenilor si identificarea modalitătilor optime de răspuns la acestea si actionarea cu promptitudine si eficacitate în desfăsurarea prestatiilor efectuate în folosul membrilor comunitătii, precum si participarea la actiuni concrete în beneficiul tărilor din Uniunea Europeană.

Întreg demersul de construire al strategiei este în spiritul principiilor europene enuntate în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene:

- o abordare vastă si globală a securitătii;

- asigurarea supravegherii democratice si judiciare efective a activitătilor de securitate interne;

- prevenire si anticipare: o abordare proactivă si fondată pe informatii;

- elaborarea unui model global pentru schimbul de informatii;

- cooperarea operatională;

- cooperarea judiciară în materie penală;

- gestionarea integrată a frontierelor;

- un angajament în favoarea inovării si a formării;

- dimensiunea externă a securitătii interne/cooperarea cu tările terte;

- flexibilitatea în vederea adaptării la dificultătile viitoare.

III. Provocări în domeniul ordinii publice

În procesul de selectare a prioritătilor, prezenta strategie subliniază necesitatea evaluării amenintărilor criminalitătii si a vulnerabilitătilor sistemului de ordine publică. Întelegerea corectă a acestora oferă premisele identificării riscurilor de ordine publică si, în special, a evaluării impactului riscurilor în societate. Desi nu există un sistem integrat de evaluare cetătean - politie - parchet - justitie - societate civilă, pe date consolidate la nivel national, o evaluare sintetică a provocărilor din domeniul de ordine publică, raliate amenintărilor, vulnerabilitătilor, riscurilor si punctelor de impact aferente, evidentiază următoarele:

Situatia mediului social din punctul de vedere al ordinii publice:

- Criza economică si financiară mondială din anul 2009 continuă să exercite o influentă de ordin economic, social si politic, cu incidentă inevitabilă si greu de anticipat asupra societătii românesti si internationale si, implicit, asupra activitătilor institutiilor statului român. Efectele crizei pot conduce la situatii de o gravitate exceptională în plan economic, social si politic, prin cresterea numărului de disponibilizări, atât în sectorul public, cât si în cel privat, cu impact asupra cresterii infractionalitătii, sentimentului de neîncredere a populatiei în institutiile statului, numărului de proteste si de manifestări violente în rândul populatiei.

Perceptia populatiei asupra provocărilor la adresa ordinii publice si asupra încrederii în autoritătile din sistemul de ordine si sigurantă publică:

- Conform Eurobarometrului din toamna anului 2009, în perceptia cetătenilor, problema criminalitătii este plasată pe locul 4 între problemele pe care trebuie să le rezolve institutiile statului. În schimb, în viata personală, problema criminalitătii se situează pe locul 7, desi aceasta se află pe un trend crescător (+2% fată de Eurobarometrul de primăvară al anului 2009).


Comparativ cu indicatorii înregistrati la nivelul celor 27 de state europene, în anul 2009 românii acordă criminalitătii o mai mare importantă decât media înregistrată în Uniunea Europeană, îndeosebi pe agenda natională, în plan personal acesta situându-se aproximativ la nivelul înregistrat în statele membre.

- În ultimii 4 ani, imaginea Ministerului Administratiei si Internelor a înregistrat o evolutie defavorabilă, la nivel calitativ, prin scăderea până la jumătate a capitalului de imagine pozitivă a institutiei.

- În sondajele de opinie, având ca temă relatiile dintre cetăteni si politie, proportia celor care consideră că politia ar trebui să îsi îmbunătătească relatiile cu cetătenii este de peste 93% - nivel înregistrat încă din anul 2003, iar procentul celor care consideră că cetătenii ar trebui să se implice mai activ în a ajuta politia să îsi îndeplinească atributiile este de 86%.

- Cetăteanul îsi doreste un grad mai înalt de sigurantă, ca atare el va trebui să participe, în calitate de coautor, la realizarea acestui obiectiv. Standardele de moralitate pe care, în mod traditional, populatia le aplică politistilor, sunt cu mult mai înalte decât cele aplicate altor categorii socioprofesionale. Mai mult, se consideră absolut firesc ca un politist să îsi riste zilnic viata pentru apărarea drepturilor si libertătilor constitutionale ale cetăteanului, pentru apărarea avutului public si privat, motiv pentru care acestui functionar public trebuie să i se asigure un statut social în concordantă cu riscurile inerente si cu importanta socială a activitătii pe care o desfăsoară.

- Pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii si sigurantei publice, potrivit obligatiilor si responsabilitătilor stabilite prin lege, Ministerul Administratiei si Internelor - prin intermediul principalelor structuri: Politia Română, Politia de Frontieră Română si Jandarmeria Română - are prevăzute posturi ce asigură o medie de 500 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. La începutul anului 2010, deficitul de personal era de 13%, ceea ce conduce la o medie reală de 434 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. Deficitul este în special în dispozitivele de ordine si sigurantă publică.

Situatia fenomenului infractional:

Generalităti:

- În ultimii ani, în România, criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetătenilor s-a amplificat. Indicatorii stării infractionale demonstrează că, pentru a stăvili valul de amenintări la adresa ordinii publice - infractiunile de mare violentă, crima organizată, marea criminalitate economico-financiară si criminalitatea transfrontalieră, este necesară o abordare mult mai complexă, în sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.

- Evolutia numărului de lucrări penale si dosare cu urmărire penală începută este în crestere permanentă, ajungându-se ca ia sfârsitul anului 2009, în Politia Română, numărul de lucrări penale să fie de aproximativ 700.000 (dublu fată de luna ianuarie 2005), iar al dosarelor penale cu urmărirea penală începută de aproximativ 425.000 (cu 60% mai mult decât în luna ianuarie 2005). În anul 2009, Ministerul Public a înregistrat aproximativ 1,4 milioane de dosare penale, de peste 8 ori mai mult decât în 1989 si de 3 ori mai mult fată de 2000, în conditiile în care numărul de procurori este aproape acelasi. Cel mai important risc este reprezentat de cresterea permanentă a volumului de activitate al celor două institutii.

- Desi caracteristica generală a evolutiei infractiunilor grave o constituie mentinerea unui trend descendent, în ultimii doi ani, conflictele dintre grupările criminale devin din ce în ce mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezentă în situatiile acestea. Totodată, numărul furturilor din bănci si din case de schimb valutar creste si apar moduri de operare deosebite (cu mână armată, persoane mascate).

- Mica criminalitate, criminalitatea “de vitrină” (furturi din magazine, din buzunare, din masini, prostitutie etc.) constituie domeniul cel mai sensibil si cu impact direct asupra cetătenilor, ce sunt afectati de frecventa cu care sunt săvârsite astfel de fapte. La nivelul Politiei Române, precum si la parchete, anual, volumul de dosare penale este în crestere, capacitătile personalului fiind depăsite. Caracterul preponderent reactiv la criminalitate si concentrarea în special pe activitatea de tragere la răspundere penală nu mai sunt strategii de succes. Este necesară concentrarea fortelor din sistemul de ordine publică pe componenta de proactivitate a activitătii politienesti, revigorarea politicilor de prevenire a criminalitătii si concentrarea eforturilor, în stradă, ale politiei si jandarmeriei, în functie de intervalele si zonele critice pentru criminalitate.

- Cu toate măsurile adoptate - legislative, organizatorice, educative -, fenomenul violentei pe stadioane a proliferat, iar sentimentul de insecuritate al spectatorului simplu s-a amplificat. Lipsa de eficientă si de finalitate a măsurilor legale dispuse a determinat escaladarea manifestărilor de huliganism, uneori chiar confruntări de stradă între grupurile rivale de suporteri, cu grave consecinte asupra climatului de normalitate, care ar trebui să caracterizeze orice competitie sportivă.

Criminalitatea economico-financiară:

- Amploarea, complexitatea si înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalitătii economico-financiare în perioada ultimilor ani. Amplificarea fenomenului a fost determinată de trendul ascendent al criminalitătii economico-financiare, în anul 2009, fiind constatat un număr de aproximativ 80.000 de fraude de această natură, cu un prejudiciu de peste 19.000.000 mii lei, de 3 ori mai mare decât în 2008.

- Criminalitatea economico-financiară distorsionează mediul de afaceri, prin atingerea gravă adusă concurentei loiale, si este strâns asociată cu coruptia. Conform datelor statistice existente la nivelul Politiei Române, rezultă că, începând cu anul 2006 si până la sfârsitul anului 2009, s-a mentinut un trend ascendent al cresterii infractionalitătii specifice evaziunii fiscale. Astfel, dacă în 2006 s-au constatat peste 3.900 infractiuni, în anul 2009 numărul acestora a crescut la aproximativ 9.300. Pe fondul unor proceduri de lucru greoaie si a unei legislatii neadaptate situatiei reale - sistem de aplicare a legii fragmentat si fără instrumente legislative puternice de luptă antifraudă - coroborat cu deschiderea frontierelor, în vederea realizării unui comert liber între statele Uniunii Europene, nivelul economiei subterane este unul în crestere. Este imperios necesar să se creeze conditii de întărire a capacitătii de investigare si urmărire a acestor infractiuni, de atragere de fonduri si dezvoltare a resurselor umane, să se îmbunătătească procedurile de confiscare a fondurilor rezultate din aceste infractiuni, să se creeze conditii pentru refolosirea acestor fonduri, să se pună accent pe întărirea capacitătii de identificare a tranzactiilor suspecte si să se faciliteze schimbul de bune practici dintre autoritătile competente din alte state membre.

Criminalitatea organizată:

- Nu de multe ori, activitătile infractionale derulate de grupările de criminalitate organizată sunt favorizate de coruperea unor oficiali din cadrul institutiilor administrative si de aplicare a legii, în special functionari cu atributii de executie, fapt ce impune intensificarea si diversificarea măsurilor pentru prevenirea producerii unor acte si fapte de coruptie, în care să fie angrenati reprezentanti ai institutiilor statului.

- Trebuie remarcată, în ultima perioadă, periculozitatea deosebită a tipologiei grupărilor infractionale actuale, fapt care determină, în plan intern si international, amenintări reale, prin:

- cresterea interesului pentru România a grupurilor criminale străine, cauza reprezentând-o pozitia geostrategică;

- interferentele între criminalitatea organizată si finantarea terorismului, elemente ce se sustin reciproc în realizarea actului infractional;


- continua specializare a grupărilor criminale, accesul la ultimele tehnologii si angajarea de persoane cu diverse specializări necesare îndeplinirii scopurilor infractionale;

- evolutia tot mai puternică, din punct de vedere financiar, a grupurilor infractionale, prin racordarea acestora la retele internationale, transfrontaliere de crimă organizată si prin plasarea câstigurilor ilicite în diferite zone economice, respectiv geografice.

- Au fost semnalate, în ultimii ani, actiuni si fapte circumscrise terorismului, inclusiv preocupări de proliferare a traficului ilegal cu arme si chiar cresterea agresivitătii unor medii sau persoane interesate de a intra, în mod ilegal, în posesia unor produse, tehnologii strategice, cu dublă utilizare sau materiale din categoria CBRN (Chemical - Biological - Radiological -Nuclear).

- În contextul relevat de multiplicarea si diversificarea amenintărilor la adresa ordinii publice, prin analiza permanentă a evolutiilor mediului intern de securitate se identifică o crestere a agresivitătii organizatiilor anarhiste, grupărilor antiglobalizare sau a sectelor pseudoreligioase, atragerea unui număr mai mare de adepti, precum si cresterea frecventei actiunilor acestor organizatii.

- Din ce în ce mai prezent în România, fenomenul criminalitătii informatice se manifestă sub mai multe aspecte: cresterea numărului de cazuri înregistrate si organizarea celor ce comit astfel de fapte în adevărate grupuri infractionale, precum si reorientarea grupărilor criminale care, în trecut, comiteau infractiuni din sfera traficului de persoane, traficului international de autoturisme si traficului de droguri către infractiuni de natură informatică. Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infractiuni informatice sunt legati de obtinerea de câstiguri materiale mari într-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici. Acest fenomen afectează în primul rând imaginea României, întrucât activitătile infractionale au ca tintă institutii financiare sau cetăteni străini, slăbind încrederea în sistemele financiare si retelele de comunicatii din România, încrederea cetătenilor români în folosirea instrumentelor de plată electronică si a celor disponibile prin internet, existând riscul ca fortei de muncă din domeniul IT&C din România să i se confere o proastă reputatie, având ca finalitate imediată lipsa de investitii sau retragerea celor existente în acest sector economic.

- Un alt domeniu, în care eforturile mai multor institutii s-au conjugat, la nivel national si international, îl reprezintă cel al luptei împotriva traficului si consumului de droguri. Desi România nu este o tară-sursă de droguri, teritoriul tării este tranzitat de grupările infractionale specializate. Dacă, în mod traditional, este cunoscută plasarea pe ruta balcanică si pe cea nordică de tranzit a drogurilor ce provin din zona Afganistanului (opium, heroină, morfină), capturile din Aeroportul International “Henri Coandă” (2007) si Portul Constanta (2009) plasează România si în circuitul de tranzit al cocainei, ce are ca sursă principală de producere, la nivel mondial, în special zona de centru si nord a Americii de Sud. Datorită pozitionării geografice, contributia României în lupta contra traficului international de droguri este monitorizată de forurile internationale si europene. De mentionat că în România s-a dezvoltat o piată de desfacere a drogurilor, fiind prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele sintetice. Odată cu dezvoltarea pietii s-au dezvoltat si serviciile de asistentă medicală pentru victimele traficului de droguri.

- În prezent, România este o tară-sursă si de tranzit, dar poate deveni si o tară de destinatie pentru victimele traficului de persoane, motiv pentru care prevenirea si combaterea acestui tip de infractionalitate trebuie să rămână o prioritate a structurilor de aplicare a legii. Desi în anul 2009 au fost desfăsurate activităti specifice de investigare într-un număr de peste 900 de cazuri si au fost identificate aproximativ 800 de victime, traficul de fiinte umane reprezintă o prioritate si pentru tara noastră, la acelasi nivel de importantă pe care îl înregistrează această problemă în toate statele Uniunii Europene.

Migratia:

- A doua frontieră externă a Uniunii Europene, cu segmente atât pe uscat, cât si maritim, România are un rol important în asigurarea echilibrelor demografice, economice si sociale în întreaga Europă. Eforturile trebuie coroborate pentru întărirea securitătii regionale, în eventualitatea unor amenintări grave transfrontaliere, ce pot deveni oricând realitate, în lipsa unui control atent si flexibil, exercitat pe limitele estice ale Spatiului Uniunii Europene. Fenomenul migratiei este considerat un proces multinational, care nu mai poate fi gestionat doar unilateral sau bilateral. Implementarea politicii comune în domeniul migratiei si azilului, prin asigurarea protectiei internationale, gestionarea eficientă a fluxurilor de migratie (admisie, sedere, îndepărtare, azil si integrare), prevenirea si aplicarea legii în domeniul migratiei ilegale - deziderate ale identitătii europene a României, ca stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 - sunt realizate de Politia de Frontieră Română si Oficiul Român pentru Imigrări, rolul important al acestor institutii fiind unul recunoscut inclusiv în plan european.

Infractiuni comise de cetătenii români în străinătate:

- Imaginea României continuă să fie afectată de criminalitatea comisă de români pe teritoriul altor state. În ultimii 3 ani, numărul cetătenilor români semnalati cu activitate infractională în străinătate a crescut continuu, ajungându-se ca, în anul 2009, numărul acestora să fie de peste 9000. 90% din criminalitatea comisă de cetătenii români în străinătate se înregistrează pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franta, Spania, Irlanda, Belgia, Germania si Marea Britanie). Desi majoritatea faptelor ilicite se înscrie în sfera micii criminalităti, se constată si aparitia cazurilor în care cetăteni români fac parte din filiere transnationale de crimă organizată.

Siguranta rutieră:

- Este necesară îmbunătătirea climatului de sigurantă în traficul rutier si reconstruirea strategiei de actiune la nivel guvernamental pentru convergenta actiunilor institutiilor, în vederea cresterii sigurantei participantilor la trafic si îmbunătătirea conditiilor de trafic. Desi în anul 2009, datele statistice înregistrate relevă o usoară scădere a riscului rutier, evolutiile ultimilor 5 ani îl plasează pe un trend ascendent. Conform rezultatelor premergătoare întocmirii Programului european de actiune pentru siguranta rutieră 2011-2020, la nivelul Uniunii Europene vor fi stabilite obiective clare si măsurabile, urmărindu-se o serie de priorităti, precum accidentele pe drumurile rurale (60% din numărul total de decese) si participantii la trafic vulnerabili, precum pietonii, biciclistii, motociclistii si bătrânii.

Dezastre si calamităti:

- Alături de problemele legate de criminalitate, securitatea indivizilor este afectată de dezastrele naturale sau de cele produse de om. România se află în zona europeană cu risc ridicat de producere a cutremurelor devastatoare, iar această realitate trebuie avută în vedere de autoritătile publice centrale si locale, ale căror priorităti trebuie să includă informarea permanentă a populatiei, pentru ca aceasta să îsi dezvolte un comportament adecvat - înainte, în timpul si după producerea situatiilor de urgentă. În ultima perioadă, ne-am confruntat cu efecte ale fenomenelor meteorologice deosebite - revărsări de ape, inundatii, alunecări de teren - necesitând eforturi conjugate din partea structurilor de ordine si sigurantă publică si a structurilor pentru situatii de urgentă, pentru limitarea si înlăturarea efectelor produse de acestea, precum si participarea la interventii în sprijinul populatiei, prin asigurarea cu apă potabilă si alimente.


În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetăteanului si a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulări si al unei anumite rigidităti a institutiilor din sistemul de ordine si sigurantă publică, în fata noilor provocări. Desi numărul persoanelor care prestează servicii de securitate a crescut în ultimii ani (sistemul privat de pază si protectie, politia comunitară), insuficienta coordonare a acestora creează vulnerabilităti care sunt exploatate tot mai mult de grupările infractionale. La această imagine se adaugă dezideratul aderării la Spatiul Schengen si garantiile pe care trebuie să le asigurăm pentru toti cetătenii Uniunii Europene, respectiv că frontiera maritimă, aeriană si terestră, aflată în responsabilitatea noastră, asigură un spatiu unic de libertate, securitate si justitie.

IV. Priorităti în domeniul ordinii publice pentru 2010- 2013:

- cresterea gradului de sigurantă pentru cetăteni, prin:

- cunoasterea, prevenirea si aplicarea legii împotriva infractionalitătii, în special împotriva criminalitătii organizate si transfrontaliere, terorismului, precum si în ceea ce priveste sederea ilegală a străinilor pe teritoriul României;

- reducerea impactului la nivelul comunitătilor si persoanelor a efectelor criminalitătii;

- restabilirea autoritătii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea si reforma institutională, necesară consolidării serviciilor comunitare si a celor de ordine publică din România, realizării interoperabilitătii acestora, precum si asigurării unui grad ridicat de încredere a cetătenilor fată de structurile de ordine publică;

- aderarea la Spatiul Schengen si armonizarea, pe segmentul ordinii publice, cu Strategia UE de securitate internă, prin abordări conceptuale unitare, continuarea progresului în spatiul de libertate, securitate si justitie, adoptarea modelului european de securitate, ca recunoastere a interdependentei dintre securitatea internă si cea externă în construirea “centrului de securitate globală”.

V. Cadrul juridic existent:

1. Constitutia României, republicată;

2. Strategia de Securitate Natională;

3. Codul penal, republicat, cu modificările si completările ulterioare;

4. Codul de procedură penală, republicat, cu modificările si completările ulterioare;

5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare;

6. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare;

7. Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, cu modificările ulterioare;

8. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

9. Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională a României;

10. Ordonanta de urgentă Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările si completările ulterioare;

11. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificările si completările ulterioare;

12. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificările si completările ulterioare;

13. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu completările ulterioare;

14. Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu modificările ulterioare;

15. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificările si completările ulterioare;

16. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitătii organizate, cu modificările ulterioare;

17. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;

18. Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice, republicată;

19. Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încălcare a unor norme de convietuire socială, a ordinii si linistii publice, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

20. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările si completările ulterioare;

21. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare, cu modificările ulterioare;

22. Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestările de servicii în interes public, cu modificările si completările ulterioare;

23. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare partială sau totală a fortelor armate si al stării de război;

24. Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările si completările ulterioare;

25. Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

26. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive;

27. Legea nr. 35/2007 privind cresterea sigurantei în unitătile de învătământ, cu modificările si completările ulterioare;

28. legi si hotărâri ale Guvernului privind organizarea si functionarea structurilor cu atributii în domeniul ordinii publice;

29. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare;

30. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările si completările ulterioare;

31. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare;

32. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul României, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 134/2008;

33. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005;

34. Ordonanta Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protectie sau un drept de sedere în România, precum si a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările si completările ulterioare;

35. Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen);

36. Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificările si completările ulterioare;

37. Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru aprobarea Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2007- 2010;


38. Hotărârea Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea, functionarea si compunerea Centrului National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publică;

39. Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgentă;

40. Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă;

41. Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie civilă;

42. Hotărârea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajări care se supun avizării si/sau autorizării privind securitatea la incendiu;

43. Hotărârea Guvernului nr. 609/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publică locală pe perioada 2008-2010;

44. Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiintarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar si luptei împotriva coruptiei.

VI. Obiective strategice

Cele 3 priorităti de actiune stabilite de Strategie sunt coordonatele principale spre care se focalizează eforturile structurilor cu atributii si competente în domeniul ordinii publice si se fundamentează pe următoarele obiective strategice:

1. îmbunătătirea sigurantei cetăteanului;

2. asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri;

3. reducerea impactului criminalitătii organizate, transfrontaliere si terorismului;

4. consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publică si situatiilor de urgentă;

5. Îmbunătătirea calitătii serviciilor publice în domeniu;

6. securizarea frontierei, în special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României.

VII. Directii de actiune

Obiectiv strategic nr. 1. Îmbunătătirea sigurantei cetăteanului

Măsurile de sigurantă publică sau a cetăteanului se constituie din ansamblul actiunilor legale preventiv-reactive pe care institutiile publice sau private sau indivizii le iau pentru a spori nivelul de sigurantă al persoanelor, colectivitătilor si bunurilor.

Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:

1.1. siguranta stradală si în mijloacele de transport în comun;

1.2. siguranta traficului rutier;

1.3. siguranta în mediul rural.

Principalele directii de actiune sunt:

1. îmbunătătirea cadrului legislativ, în special în domeniul aplicării si executării măsurilor contraventionale, pazei bunurilor si persoanelor si adoptarea legii politiei locale;

2. cresterea capacitătii institutionale prin:

- dezvoltarea mobilitătii aeriene si terestre a structurilor Ministerului Administratiei si Internelor;

- dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si suport informatic ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, în special în mediul rural;

- modernizarea clădirilor destinate desfăsurării activitătilor specifice din mediul rural;

3. redistribuirea resurselor în sistemul de ordine si sigurantă publică, pentru acoperirea străzii si întărirea structurilor de politie din proximitatea frontierelor prin:

- reorganizarea misiunilor de pază ale Jandarmeriei Române, pentru reducerea personalului destinat acestei misiuni

si implementarea unor instrumente tactice mai eficiente (supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive integrate de pază si patrulare eto);

- relocarea personalului politiei de frontieră de pe granita internă a Uniunii Europene, conform conceptiei elaborate în acest sens si aprobate de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor;

4. consolidarea managementului integrat al situatiei operative, prin:

- derularea activitătilor de mentinere a ordinii publice în sistem integrat, pentru reducerea infractionalitătii stradale si din mijloacele de transport în comun, prin angrenarea, într-un mediu comun de operare (COE), a structurilor Ministerului Administratiei si Internelor si a altor autorităti de securitate si ordine publică si societăti private de securitate;

- regândirea modului de organizare a fortelor de ordine publică în mediul rural, pentru asigurarea patrulării si interventiei la evenimente;

- colectarea structurată, în sisteme informatice, a datelor si informatiilor privind incidentele, evenimentele si misiunile la care sunt alocate resursele de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice;

- extinderea sistemului de analiză tactică pentru monitorizarea si evaluarea situatiei operative, precum si pentru planificarea activitătilor de mentinere a ordinii publice;

- modernizarea si eficientizarea serviciilor politienesti specializate (structuri de interventie, politia fluvială etc);

- regândirea activitătii informative în Ministerul Administratiei si Internelor;

- asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfăsurării unor activităti cu public numeros;

5. cresterea capabilitătilor din teren, de verificare si de aplicare a măsurilor specifice, în cazul situatiilor prevăzute de Conventia Schengen si de celelalte acte comunitare relevante Schengen, inclusiv schimbarea comportamentului politistului/jandarmului în situatiile de legitimare;

6. participarea reprezentantilor Politiei Rutiere în grupurile de lucru pentru elaborarea unei strategii guvernamentale în domeniul riscului rutier, în vederea cresterii gradului de sigurantă rutieră;

7. promovarea unei culturi de sigurantă publică în comunitate, prin intermediul politistilor de proximitate, pentru cresterea gradului de constientizare si identificare a amenintărilor comunitătii locale;

8. elaborarea unor proceduri unice de actiune aplicabile tuturor structurilor participante la realizarea sistemului integrat de ordine publică;

9. asigurarea unui climat de ordine si sigurantă publică în zona institutiilor de învătământ preuniversitar, prin angrenarea structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, a politiei comunitare si a unitătilor scolare.

Rezultate asteptate:

- reducerea deficitului de personal din dispozitivele de ordine publică;

- cresterea performantei dispozitivelor de ordine si sigurantă publică în sistem integrat;

- reducerea numărului de persoane decedate, ca urmare a accidentelor de circulatie;

- reducerea numărului de infractiuni stradale;

- mentinerea unui procent de peste 90% a interventiilor sub 10 minute la apelurile de urgentă ale cetătenilor;

- cresterea fermitătii în aplicarea legii;

- cresterea nivelului de încredere a populatiei în institutiile Ministerului Administratiei si Internelor.


Obiectiv strategic nr. 2. Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri

Securitatea economică constituie unul dintre elementele structurale ale securitătii nationale.

Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:

2.1. protejarea bugetului consolidat al statului. Combaterea evaziunii fiscale si a fraudelor vamale;

2.2. combaterea infractionalitătii în domeniul achizitiilor publice;

2.3. protectia drepturilor de proprietate intelectuală si industrială.

Principalele directii de actiune sunt:

1. implementarea unui sistem de management al cazurilor, care să permită identificarea de conexiuni între infractori si bunuri, îmbunătătirea administrării probatoriului si reducerea timpilor de solutionare a dosarelor si lucrărilor penale din domeniul economic în Politia Română;

2. îmbunătătirea schimbului de informatii si coroborarea actiunilor între structurile de aplicare a legii, în special dintre parchete, Politia Română, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spălării Banilor si Agentia Natională de Administrare Fiscală, precum si sprijinirea activitătilor desfăsurate la nivelul Europol în dosarele analitice deschise pentru combaterea fraudelor intracomunitare si cu produse accizabile;

3. consolidarea capabilitătilor de actiune prin institutionalizarea echipelor de tip task-force în nodurile strategice din fluxurile de persoane, bunuri si bani;

4. cresterea nivelului de recuperare a prejudiciilor cauzate, prin perfectionarea cadrului legislativ în domeniul măsurilor asigurătorii si armonizarea legislatiei românesti cu cea comunitară în ceea ce priveste oficiile de recuperare a creantelor;

5. întărirea capacitătii politiei judiciare de a interveni si a actiona în cazul grupărilor criminale, sub aspectul economic al activitătii infractionale, prin modificarea corespunzătoare a legislatiei privind descoperirea si combaterea evaziunii fiscale;

6. clarificarea competentelor structurilor care actionează pentru combaterea criminalitătii financiare.

Rezultate asteptate:

- reducerea activitătilor care contribuie la dezvoltarea economiei subterane si transferul acestora în economia reală, în scopul aplicării legislatiei în domeniul taxelor si impozitelor;

- cresterea cuantumului de recuperare a prejudiciilor cauzate în domeniul criminalitătii economico-financiare;

- cresterea numărului de cazuri rezolvate si finalizate cu condamnări în domeniul criminalitătii economico-financiare.

Obiectiv strategic nr. 3. Reducerea impactului criminalitătii organizate, transfrontaliere si terorismului

Obiectivul strategic se află pe agenda publică, fiind în lista de priorităti din procesul de integrare în Uniunea Europeană. În acest context, domeniul a beneficiat de numeroase dezvoltări institutionale si activitatea este coordonată, secvential, de strategii sectoriale, ce intră în cicluri permanente de monitorizare si îmbunătătire: Strategia natională antidrog 2008-2012, Strategia natională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010, Strategia natională privind imigratia pentru perioada 2007-2010,

Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:

3.1. cunoasterea, prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si îmbunătătirea serviciilor de asistentă a victimelor;

3.2. asigurarea unei politici coerente si eficiente în domeniul imigratiei;

3.3. reducerea dimensiunii traficului de persoane si înlăturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra cetătenilor si asupra societătii;

3.4. cunoasterea, prevenirea si combaterea criminalitătii informatice;

3.5. lupta împotriva spălării banilor, a finantării activitătilor criminale si valorificarea cadrului de cooperare pe linie de terorism, asigurat conform strategiei în domeniu, prin Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului.

Principalele directii de actiune sunt:

1. elaborarea unor noi standarde de evaluare a activitătilor specifice recuperării prejudiciilor cauzate de grupările criminale;

2. îmbunătătirea mecanismelor de control si reducerea vulnerabilitătilor din legislatie;

3. dezvoltarea capacitătii institutionale si operationale de luptă împotriva criminalitătii informatice;

4. intensificarea cooperării politienesti;

5. continuarea eforturilor de sprijin al statelor europene care înregistrează o criminalitate comisă de români ridicată, inclusiv specializarea politistilor la nivel teritorial, pe baza principiului judete sursă-tări de destinatie;

6. sustinerea programelor nationale de prevenire si cresterea capacitătii de constientizare a societătii privind efectele traficului si consumului de droguri, traficului de fiinte umane, criminalitătii informatice, exploatării sexuale a copiilor si pornografiei infantile pe internet;

7. întărirea capacitătii institutionale a Agentiei Nationale Antidrog si a Agentiei Nationale împotriva Traficului de Persoane;

8. consolidarea institutională si operatională a Oficiului Român pentru Imigrări;

9. valorificarea expertizei atasatilor de afaceri interne din cadrul misiunilor permanente si al ambasadelor României.

Rezultate asteptate:

- cresterea numărului de cazuri rezolvate cu finalitate judiciară - condamnări si confiscări, în domeniul crimei organizate;

- cresterea cuantumului sumelor obtinute prin valorificarea bunurilor identificate si indisponibilizate în vederea confiscării, rezultate din activităti ilicite;

- capacitate crescută de cunoastere si control al criminalitătii organizate si transfrontaliere, în special a imigrării.

Obiectiv strategic nr. 4. Consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publică si situatiilor de urgentă

La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor functionează Centrul National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publică, structură interinstitutională de suport decizional pentru managementul actiunilor în situatii de criză în domeniul ordinii publice. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale si asigurarea functiilor de sprijin pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Centrul National cooperează cu Centrul Operational National din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, cu Centrul de Situatii al Guvernului, cu Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, cu Componenta pentru situatii din cadrul Centrului de Conducere Operatională a Statului Major General, precum si cu celelalte centre operative constituite la nivelul institutiilor publice reprezentate.

Activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de urgentă a constituit a preocupare prioritară pentru Guvernul României, în sensul identificării unor linii directoare si pentru materializarea acestora în documente programatice strategice.

În perspectivă se are în vedere constituirea Platformei nationale de reducere a riscului de dezastre, în acord cu obiectivele stabilite de Strategia internatională de reducere a dezastrelor (Planul-cadru de actiune Hyogo 2005-2015).


Principalele domenii de interventie, subsumate acestui obiectiv strategic, sunt:

4.1. perfectionarea sistemului integrat de gestionare a crizelor din domeniul ordinii publice;

4.2. Îmbunătătirea mecanismelor de răspuns si gestionare a situatiilor de urgentă si asigurarea functiilor de sprijin de către structurile cu atributii în domeniul ordinii publice;

4.3. politici în domeniul managementului stărilor exceptionale.

Principalele directii de actiune sunt:

1. îmbunătătirea si eficientizarea proceselor de conducere a operatiunilor, monitorizare si analiză a riscurilor în domeniul ordinii publice si de planificare si folosire a resurselor participante la interventii;

2. cresterea calitătii actiunilor si măsurilor de prevenire a riscurilor majore de producere a unor dezastre si îmbunătătirea capacitătii de actiune în astfel de situatii, potrivit legii;

3. cresterea capacitătii de rezistentă si de apărare a populatiei, prin cultivarea capacitătilor de prevenire si autoapărare/autosustinere ale populatiei;

4. integrarea si compatibilizarea cu sisteme similare din alte tări si de la nivel international;

5. profesionalizarea personalului din comandamentele si centrele operationale, conform standardelor si bunelor practici europene;

6. îmbunătătirea dotării si înzestrării cu tehnică, echipamente, aparatură si materiale de interventie a structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât si prin atragerea fondurilor europene;

7. cresterea calitătii asistentei medicale de urgentă si descarcerare, prin îmbunătătirea pregătirii personalului si investitii în dotare;

8. efectuarea anuală a unei simulări pentru gestionarea natională a situatiilor de criză;

9. promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor voluntare si private pentru situatii de urgentă;

10. rolul activ în elaborarea planurilor nationale în domeniul stărilor exceptionale, pentru a asigura pregătirea fortelor proprii, a economiei, a teritoriului si a populatiei, în cazul aparitiei unor situatii care pot genera mobilizarea sau starea de război;

11. dezvoltarea programelor strategice în domeniu, de realizare a exercitiilor nationale si sub egidă internatională, pentru implementarea standardelor NATO si UE în materie;

12. alocarea resurselor pentru rezervele de stat si de mobilizare, planificarea rechizitiilor de bunuri si prestări de servicii în interes public, ca functie de sprijin complementară, mentinerea în stare de functionare a infrastructurii necesare bunei functionări a statului de drept, a institutiilor democratice si asigurarea continuitătii activitătilor economico-sociale, în conditiile declansării stărilor exceptionale.

Rezultate asteptate:

1. operationalizarea celor 42 de centre de comandă si coordonare, respectiv 42 de centre de coordonare si conducere a interventiei în situatii de urgentă - centre judetene si al municipiului Bucuresti;

2. reducerea timpului mediu de răspuns în situatii de criză de ordine publică si/sau în situatii de urgentă.

Obiectiv strategic nr. 5. Îmbunătătirea calitătii serviciilor publice

Unul dintre cele mai importante obiective, datorită impactului direct asupra cetăteanului, îmbunătătirea calitătii serviciilor publice, induce actiuni conjugate pe două domenii principale de interventie:

5.1. cresterea transparentei si a celeritătii în prestarea serviciilor publice politienesti;

5.2. optimizarea resurselor institutionale, în vederea debirocratizării, descentralizării, reducerii riscului de coruptie si îmbunătătirii conditiilor socio-profesionale ale angajatilor.

Prevenirea si combaterea coruptiei în sectoarele vulnerabile si administratia publică locală constituie unul dintre obiectivele majore nationale, strategie gestionată la nivelul Guvernului si monitorizată în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Uniunii Europene.

Principalele directii de actiune sunt:

1. informarea corectă si oportună a mass-mediei cu evolutia situatiei operative;

2. îmbunătătirea serviciului de solutionare a cererilor si petitiilor, primirea în audientă si consiliere a cetătenilor;

3. integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie si de identitate ale cetătenilor români si străinilor, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora;

4. organizarea unui observator national în domeniul ordinii si sigurantei publice, care să consolideze statistici nationale din sistemul national judiciar si de ordine publică, sondaje de opinie, anchete sociale si evaluări ale riscurilor criminalitătii;

5. asigurarea unei politici coerente în domeniul managementului datelor si informatiilor, care să respecte drepturile si libertătile cetătenesti, în special protectia datelor cu caracter personal;

6. îmbunătătirea conditiilor de lucru cu publicul, prin punerea în sigurantă si modernizarea imobilelor cu risc maxim seismic aflate în patrimoniul Ministerului Administratiei si Internelor;

7. Îmbunătătirea sistemului de evaluare a performantei serviciilor publice din domeniul sigurantei si ordinii publice, prin construirea unui mecanism eficient de cooperare si implementarea unor indicatori calitativi si cantitativi concentrati pe eficienta si eficacitatea activitătilor, precum si pe satisfactia cetăteanului;

8. implementarea managementului calitătii în institutiile din domeniul sigurantei si ordinii publice;

9. îmbunătătirea pachetului salarial, prin oferirea de facilităti complementare;

10. simplificarea procedurilor de lucru, prin informatizarea activitătilor, în special în domeniile logistic, financiar, resurse umane si secretariat;

11. reevaluarea sistemului de formare si pregătire profesională a personalului si reasezarea acestuia pe principiul asimilării de competente profesionale (aptitudini, cunostinte si atitudini), ce alcătuiesc standardele ocupationale. Evaluarea personalului se va realiza prin raportarea la standardele ocupationale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea carierei se vor respecta principiile transparentei si nediscriminării si se va oferi un ghid al carierei;

12. reabilitarea si modernizarea retelei sanitare a Ministerului Administratiei si Internelor;

13. implementarea Conceptiei privind activitatea de prevenire a faptelor de coruptie în cadrul structurilor Ministerului Administratiei si Internelor;

14. identificarea si monitorizarea riscurilor de coruptie în structurile Ministerului Administratiei si Internelor.

Rezultate asteptate:

1. îmbunătătirea imaginii si prestigiului Ministerului Administratiei si Internelor si a personalului său;

2. îmbunătătirea relatiei Ministerului Administratiei si Internelor cu societatea civilă, prin cresterea încrederii în institutiile politienesti;

3. cresterea încrederii în institutiile cu atributii în domeniul ordinii publice.

Obiectiv strategic nr. 6. Securizarea frontierei, în special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României

Domeniu considerat prioritar pentru viitorul apropiat al României, din perspectiva aderării la Spatiul Schengen, securizarea frontierei vizează în principal protejarea cetătenilor în Europa, în cadrul unei “societăti globale”. În considerarea rolului important pe care managementul integrat al frontierelor îl joacă în domeniul securitătii la nivel european, România trebuie să îsi aducă aportul la consolidarea mecanismului de gestionare integrată a frontierelor, pornind chiar de la conceptul european de securizare a frontierei.

Astfel, conform prevederilor Catalogului Schengen actualizat al UE privind controlul la frontierele externe, returnarea si readmisia, asigurarea unui înalt nivel de supraveghere si control al frontierei, la nivelul standardelor comunitare, incumbă implementarea unui management integrat la frontieră, cu participarea tuturor institutiilor statului cu atributii în domeniu si aplicarea unui set de măsuri complementare, respectiv:

- controlul la frontiere (verificări si supraveghere), astfel cum este definit în Codul Frontierelor Schengen, incluzând analize de risc pertinente si informatii privind criminalitatea;

- depistarea si investigarea criminalitătii transfrontaliere, în coordonare cu toate autoritătile competente de aplicare a legii;

- aplicarea modelului celor 4 filtre, stabilit la nivel european;

- cooperarea dintre agentii pentru managementul frontierelor (politia de frontieră, vamă, politie, imigrări, securitatea natională si alte autorităti competente) si cooperarea internatională;

- coordonarea si coerenta activitătilor statelor membre, ale institutiilor si ale altor organisme ale Comunitătii si ale Uniunii.

Securizarea frontierei este dezvoltată si monitorizată la nivel national prin Strategia natională privind aderarea la Spatiul Schengen si Strategia natională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 (aflată, în prezent, în curs de revizuire).

Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:

6.1. crearea unui sistem integrat de securitate a frontierei. Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;

6.2. cooperarea si colaborarea cu structuri similare din Uniunea Europeană în cadrul sistemului de ordine publică si sigurantă natională.

Principalele directii de actiune sunt:

1. aderarea la Spatiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului informatic Schengen si prin finalizarea Sistemului integrat de securizare a frontierei, ce asigură implementarea modelului celor 4 filtre (măsuri în tări terte, cooperarea cu statele vecine, controlul frontierelor si măsuri de control în interiorul spatiului comun, inclusiv returnarea);

2. implementarea de măsuri compensatorii pentru monitorizarea internă a amenintărilor criminalitătii asociate miscării de bunuri si persoane pe teritoriul României;

3. valorificarea “analizei de risc si amenintărilor criminalitătii transfrontaliere si terorismului” la frontiera Schengen, precum si asigurarea asistentei tehnice si operative europene, prin echipele de interventie rapidă si sprijin aerian la frontiera externă;

4. dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:

- extinderea si dezvoltarea relatiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană, cu NATO si cu alte organizatiile internationale specializate;

- cresterea cooperării bilaterale, în special cu statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative, inclusiv cu statele terte, în conformitate cu dezvoltarea dimensiunii externe a programului Stockholm, aprobat de Consiliul European în decembrie 2009;

- cooperarea interinstitutii de aplicare a legii;

- utilizarea parteneriatului public-privat ca instrument în dezvoltarea politicii de prevenire si pentru transferul de cunostinte de specialitate în domenii foarte specializate (sisteme informationale geografice, tehnologia informatiei etc);

5. dezvoltarea componentei de cooperare la Marea Neagră, în special în ceea ce priveste combaterea criminalitătii organizate;

6. sustinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidaritătii;

7. continuarea participării la misiuni internationale organizate sub egida ONU, UE sau a altor organisme internationale.

Rezultate asteptate:

1. monitorizarea frontierei în standardele europene;

2. reabilitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei internationale, conform cerintelor Catalogului Schengen - Controlul frontierelor externe, returnare si readmisie;

3. directionarea a 85% din totalul personalului Politiei de Frontieră si din totalul echipamentelor si mijloacelor detinute de institutie către activitătile din domeniul operativ;

4. armonizarea conditiilor de intrare a cetătenilor străini pe teritoriul tării, cu acquis-ul Schengen.

VIII. Implicatii juridice

În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului ordinii publice, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competentelor si responsabilitătilor structurilor cu atributii în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum si euroconformizarea cu actele comunitare aferente.

Initiativele legislative vor avea în vedere implementarea actelor normative adoptate la nivelul UE, potrivit algoritmului stabilit prin Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2010 si prin Agenda europeană si de cooperare internatională în domeniul afaceri interne.

Initiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonante ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului) si a celor de nivel intern (ordine, instructiuni ale ministrului administratiei si internelor) se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunităti reiesite din Strategie.

IX. Implicatii bugetare

Strategia natională de ordine publică implică, în general, activităti care vor fi realizate în limitele cheltuielilor adoptate anual, prin legea bugetului de stat, precum si prin realizarea absorbtiei fondurilor europene si asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu acestea.

În vederea finantării actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor, România beneficiază de fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeană, prin intermediul Facilitătii Schengen si al Programului PHARE.

Indicatiile referitoare la implicatiile bugetare vor fi prevăzute si detaliate în Planul strategic pe sectorul de activitate “Ordine publică si siguranta cetăteanului” 2010-2013.

X. Proceduri de implementare, monitorizare si evaluare

Cadrul organizatoric necesar implementării, monitorizării si evaluării strategiei presupune colaborarea tuturor institutiilor implicate si interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, directiile de actiune si activitătile prevăzute în cadrul obiectivelor si se va realiza prin Planul strategic pe sectorul de activitate “Ordine publică si siguranta cetăteanului” 2010-2013, precum si prin programe si planuri distincte ale structurilor componente ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Acolo unde există strategii sectoriale, instrumentele de implementare si monitorizare sunt cele stabilite la nivelul respectivei strategii.


Anual sau de câte ori se impune se va elabora si se va face public un raport prin care se va urmări stadiul de atingere a obiectivelor, iar la sfârsitul perioadei de implementare se va realiza un studiu de post-implementare si impact.

Rolul de integrator al monitorizării, de prezentare anuală sau ori de câte ori este necesar a unor rapoarte de stadiu, revine Directiei generale management operational din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Index de termeni

1. Ordinea publică este componenta securitătii nationale reprezentată de starea de legalitate, de echilibru si de pace socială, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor de drept si de conduită civică, care permite exercitarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept si se caracterizează prin credibilitatea institutiilor, sănătatea si morala publică, starea de normalitate în organizarea si desfăsurarea vietii politice, sociale si economice, în concordantă cu normele juridice, etice, morale, religioase si de altă natură, general acceptate de societate.

2. Siguranta publică drept concept doctrinar reprezintă sentimentul de liniste si încredere pe care îl conferă serviciul politienesc (institutiile statului) pentru aplicarea măsurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de sigurantă al persoanelor, colectivitătilor si bunurilor, precum si pentru realizarea parteneriatului societate civilă - politie, în scopul solutionării problemelor comunitătii, al apărării drepturilor, libertătilor si intereselor legale ale cetătenilor.

3. Mentinerea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor si activitătilor desfăsurate cotidian de către politie pentru protejarea si respectarea drepturilor fundamentale ale cetătenilor, functionarea normală a institutiilor statului, a normelor de conduită civică, a regulilor de convietuire socială, a celorlalte valori supreme, precum si a avutului public si privat.

4. Asigurarea ordinii publice cuprinde măsurile ce se întreprind pentru respectarea legalitătii, prevenirea si descurajarea unor actiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violentă pe timpul adunărilor si manifestatiilor publice, activitătilor culturale si sportive, precum si al altor manifestări similare, cu participare numeroasă.

5. Restabilirea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor legale întreprinse pentru repunerea acesteia în situatia initială, atunci când a fost tulburată grav, prin mijloace pasnice ori prin folosirea exclusivă a fortei.

6. Sistem de ordine si sigurantă publică reprezintă totalitatea fortelor învestite cu atributii si competente directe sau indirecte în vederea mentinerii, asigurării si restabilirii ordinii si linistii publice.

7. Impact, pagubă, pericol reprezintă un efect negativ (nedorit) rezultat din influenta unei stări, unui fenomen sau eveniment.

8. Amenintare în domeniul ordinii si sigurantei publice reprezintă existenta potentialitătii de a crea un pericol la adresa ordinii publice.

9. Vulnerabilitate în domeniul ordinii si sigurantei publice reprezintă existenta unei slăbiciuni care permite unei amenintări existente ori potentiale să producă o pagubă.

10. Risc în domeniul ordinii si sigurantei publice reprezintă existenta unei probabilităti ca o existentă amenintare să fie capabilă să exploateze o existentă vulnerabilitate ce poate cauza pagubă.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie “Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitie “Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitie mentionat la art. 1 se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională în proportie de 69,25% si 30,75% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 20 octombrie 2010.

Nr. 1.053.


 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICILE SI INDICATORII TEHNICO – ECONOMICI

ai obiectivului de investitie “Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”

 

Titular: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Beneficiar: Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale

Amplasament: Săcueni, judetul Bihor

 

Indicatorii tehnico-economici:

Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

 

63.847

mii lei *

(în preturile lunii februarie 2010)

1 euro = 4,1073 lei

 

 

 

(coeficient de actualizare februarie 2010)

1,0288

 

 

 

din care constructii-montaj (inclusiv TVA)

 

 

48.690

mii lei

(C+M)

 

 

 

 

- Esalonarea investitiei

 

 

INV C+M

 

Anul I mii lei *

 

 

8.581 0

mii lei

Anul II

 

 

22.106 16.875

mii lei

Anul III

 

 

32.524 31.465

mii lei

Anul IV

 

 

636 350

mii lei

Durata realizării investitiei:

 

 

48 de luni

 

Durata lucrărilor de constructie:

 

 

24 de luni

 

Capacităti:

 

UM

 

 

Lungime

 

km

7,62

 

Profil transversal

 

 

 

 

Lătimea platformei

 

m

12,00

 

Partea carosabilă

 

m

2x3,50

 

Poduri, pasaje noi

 

buc/m

1/71,40

 

Intersectii tip giratii

 

buc.

4

 

 

Factori de risc

La proiectarea si dimensionarea constructiilor se va avea în vedere încărcarea seismică corespunzătoare zonei seismice de calcul “C” cu un coeficient seismic Ks = 0,20 si perioadei de colt Te = 0,7 sec, conform prevederilor Normativului P-100/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se va face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională în proportie de 69,25% si 30,75% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.



ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 7 din 10 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada iulie 2009 - septembrie 2010,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus”, cu sediul în municipiul Botosani, str. Nicolae lorga nr. 19, judetul Botosani, pentru nivelul de învătământ “postliceal”, domeniul “sănătate si asistentă pedagogică”, calificările profesionale “asistent medical generalist” si “asistent medical de farmacie”, limba de predare “română”.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2010-2011.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani este monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundatia Academică “Vasile Alecsandri” lasi - Filiala Botosani, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 18 octombrie 2010.

Nr. 5.471.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată

cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si

functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,


luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIPnr. 6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada iulie 2009-septembrie 2010,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida”, cu sediul în municipiul Lugoj, str. Episcop Dr. loan Bălan nr. 6, judetul Timis, pentru nivelul de învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program “normal”.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2010-2011.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj este monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Timis, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundatia Surorile de Caritate “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Timis vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti 18 octombrie 2010.

Nr. 5.497.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIPnr. 6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada iulie 2009-septembrie 2010,


în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena”, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Labirint nr. 137B, sectorul 3, pentru nivelul de învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program “normal si prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2010-2011.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti este monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea Comercială “Unisson Impex” - S.R.L. din Bucuresti, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 18 octombrie 2010.

Nr. 5.498.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada iulie 2009 - septembrie 2010,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo”, cu sediul în municipiul Botosani, Str. Săvenilor nr. 184, judetul Botosani, pentru nivelul de învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2010-2011.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul învătământului.


(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani este monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociatia pentru copii “II Girotondo” din Botosani, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 18 octombrie 2010.

Nr. 5.499.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.