MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 237/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 237         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 5 aprilie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 102 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civil

 

Decizia nr. 106 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) lit. b), c) si d) si art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România

 

Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 112 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 117 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 132 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite

 

Decizia nr. 173 din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare

 

Decizia nr. 196 din 10 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

 

Decizia nr. 199 din 10 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) si (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 102

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Erich Weber în Dosarul nr. 6.200/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si care face obiectul Dosarului nr. 983D/2010 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele Curtii nr. 1.385D/2010, nr. 1.647D/2010, nr. 1.843D/2010 si nr. 2.342D/2010, care au acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate. Critica a fost formulată de Lucia Elena Ruiu, Maria Todeancă, Valerica Calciu, Maria Voichitescu, Maria Lăpădat, Constantin Mărgăritoiu, Cristian-Samir Bufanu, Valentin-Marius Gheoghită, Gigei Bodislav, Cristian Gîrniceanu, Constantin Bobocioiu, Ion Gabriel Gogonea, Tinel Filipoiu, Lucia Filipoiu, Maria Bodislav, Sever Văduva, Gheorghe Codinoiu, Cristian Constantin Zgăbaia, Stefan Nistor, Gabriela Popescu, Dumitru Popescu, Miron Sofei, Mihaela Nitulescu, Mariana Filipescu si Societatea Comercială “Coda Serv” - S.R.L. din Resita în dosarele nr. 8.454/299/2009, nr. 3.423/299/2009 si nr. 8.847/299/2009 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si în Dosarul nr. 3.216/325/2010 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele mai sus mentionate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.385D/2010, nr. 1.647D/2010, nr. 1.843D/2010si nr. 2.342D/2010 la Dosarul nr. 890D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 3 noiembrie 2009, 23 aprilie 2010, 13 mai 2010 si 23 iunie 2010, pronuntate în dosarele nr. 6.200/299/2009, nr. 8.454/299/2009, nr. 3.423/299/2009 si nr. 8.847/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Erich Weber, Lucia Elena Ruiu, Maria Todeancă, Valerica Calciu, Maria Voichitescu, Maria Lăpădat, Constantin Mărgăritoiu, Cristian-Samir Bufanu, Valentin-Marius Gheoghită, Gigei Bodislav, Cristian Gîrniceanu, Constantin Bobocioiu, Ion Gabriel Gogonea, Tinel Filipoiu, Lucia Filipoiu, Maria Bodislav, Sever Văduva, Gheorghe Codinoiu, Cristian Constantin Zgăbaia, Stefan Nistor, Gabriela Popescu, Dumitru Popescu, Miron Sofei, Mihaela Nitulescu si Mariana Filipescu.

Prin încheierea din 17 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.216/325/2010, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Coda Serv” - S.R.L. din Resita.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii arată, în esentă, că textul de lege criticat este în contradictie atât cu prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, cât si cu cele ale art. 284 din Codul muncii care stabileste competenta pentru solutionarea conflictelor de muncă în favoarea tribunalului în circumscriptia căruia îsi are domiciliul sau resedinta reclamantul. La stabilirea acestei competente legiuitorul a avut în vedere înlesnirea liberului acces la justitie al salariatului. Or, în conditiile în care titlul executoriu este emis de instanta în a cărei circumscriptie îsi are domiciliul sau resedinta reclamantul, este nedrept ca executarea acestuia să se facă la sediul debitorului sau al tertului poprit. Întrucât în spetă sediul debitorului este unic, în municipiul Bucuresti, textul criticat limitează liberul acces la justitie al salariatilor creditori, care sunt nevoiti să se deplaseze la Bucuresti pentru a-si obtine drepturile.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind întemeiată fată de prevederile art. 21 alin. (1) din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Faza executării silite este parte integrantă a procesului civil, iar statul trebuie să manifeste un deosebit interes în punerea efectivă în aplicare a drepturilor câstigate de părti în instantă.

Judecătoria Timisoara apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată. În conditiile în care bunurile asupra cărora poartă executarea silită se află de cele mai multe ori la sediul debitorului sau al tertului poprit si având în vedere că interesul creditorilor vizează o executare rapidă, apare ca fiind justificată optiunea legiuitorului pentru desemnarea executorului judecătoresc de la sediul debitorului sau al tertului poprit.


În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: “Poprirea se înfiintează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) care consacră principiul egalitătii în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si în art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. De asemenea, se apreciază a fi încălcate si prevederile art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 273 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2006, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, a statuat că textul de lege criticat stabileste competenta materială si teritorială pentru solutionarea cererii creditorului de înfiintare a popririi. Astfel, legea atribuie competenta materială de a dispune înfiintarea popririi executorului judecătoresc, creditorul având a alege între două birouri executionale deopotrivă competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

Reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul atributiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, potrivit cărora competenta, procedura de judecată, inclusiv procedura executării silite, precum si căile de atac sunt prevăzute numai prin lege.

Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 16 din Constitutie privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, întrucât reglementarea este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distinctie sau în considerarea altor criterii, si anume creditorii detinători ai unui titlu executoriu care solicită executorului judecătoresc înfiintarea popririi.

De asemenea, este nefondată si critica autorilor exceptiei potrivit căreia reglementarea dedusă controlului îngrădeste accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, în conditiile în care art. 399 din Codul de procedură civilă prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare, oferind toate garantiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.

Pentru motivele expuse mai sus, Curtea nu poate retine nici încălcarea prevederilor internationale cuprinse în art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenta Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. Ad) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Erich Weber, Lucia Elena Ruiu, Maria Todeancă, Valerica Calciu, Maria Voichitescu, Maria Lăpădat, Constantin Mărgăritoiu, Cristian-Samir Bufanu, Valentin-Marius Gheoghită, Gigei Bodislav, Cristian Gîrniceanu, Constantin Bobocioiu, Ion Gabriel Gogonea, Tinel Filipoiu, Lucia Filipoiu, Maria Bodislav, Sever Văduva, Gheorghe Codinoiu, Cristian Constantin Zgăbaia, Stefan Nistor, Gabriela Popescu, Dumitru Popescu, Miron Sofei, Mihaela Nitulescu si Mariana Filipescu în dosarele nr. 6.200/299/2009, nr. 8.454/299/2009, nr. 3.423/299/2009 si nr. 8.847/299/2009 ale judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, respectiv de Societatea Comercială “Coda Serv” - S.R.L. din Resita în Dosarul nr. 3.216/325/2010 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 106

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) lit. b), c) si d) si art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) lit. b), cj si d) si art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România, exceptie ridicată de Mihai Mateiciucîn Dosarul nr. 5.669/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal se prezintă Biserica după Evanghelie - Comunitatea locală Brasov, prin secretarul general Dan Mitrea, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Bisericii după Evanghelie, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, dat fiind obiectul acesteia, si anume dispozitii dintr-o hotărâre a Guvernului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 14 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.669/197/2009, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) lit. b), c) si d) si art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România, exceptie ridicată de Mihai Mateiciuc într-o cauză civilă având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 897/2008 sunt neconstitutionale, întrucât prevăd dreptul Bisericii Crestine după Evanghelie din România de a aplica sanctiuni acelor membri care îsi exprimă liber convingerile si crezul individual, împrejurare ce este de natură a îngrădi drepturile si libertătile fundamentale recunoscute prin Constitutie.

Judecătoria Brasov apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 4 septembrie 2008.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 16, art. 29 alin. (1) si (2) si art. 30 alin. (1) si (7), precum si art. 3, 9, 10 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea retine că, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constitutie, instanta de contencios constitutional “hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”, iar potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios constitutional “decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă [... ]”. În consecintă, Curtea constată că hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, acestea putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ.

Pentru aceste motive, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta judecătorească trebuia să respingă exceptia de neconstitutionalitate ridicată, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională. Întrucât instanta de judecată nu s-a conformat acestor dispozitii legale, Curtea, în conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (1) si (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate ridicată ca fiind inadmisibilă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) lit. b), c) si d) si art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoasterea Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Crestine după Evanghelie din România, exceptie ridicată de Mihai Mateiciuc în Dosarul nr. 5.669/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 109

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 36.858/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 36.858/3/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Nica Leon cu ocazia solutionării cererii de apel formulate împotriva unei sentinte comerciale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile Legii nr. 146/1997 golesc de continut normele constitutionale care garantează accesul liber la justitie, dar si interdictia pusă legiuitorului care nu are dreptul să adopte si să impună legi sau acte normative cu putere de lege, pentru că “nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”, iar “taxele judiciare de timbru sunt o formidabilă piedică morală si financiară în realizarea accesului liber la justitie si implicit a înfăptuirii actului de justitie”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială opinează în sensul că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în functie de textele constitutionale invocate, este constitutională, deoarece accesul liber la justitie nu echivalează cu gratuitatea justitiei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 54 privind fidelitatea fată de tară, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 61 privind rolul si structura Parlamentului, art. 154 privind conflictul temporal de legi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a mai fost supusă controlului de constitutionalitate în raport cu critici similare, formulate chiar de autorul prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 1.072 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, Decizia nr. 494 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea, solutionând exceptia de neconstitutionalitate ridicată de acelasi autor ca si în cauza de fată, a constatat, în esentă, că accesul liber la justitie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instantele judecătoresti, legiuitorul având deplina legitimitate constitutională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în functie de obiectul litigiului.

De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, justitiabilii pot obtine scutiri, reduceri, amânări sau esalonări de la plata taxelor judiciare de timbru.

Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele acestor decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 36.858/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 112

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mihaela Aghenitei în Dosarul nr. 5.813/196/2009 al Judecătoriei Brăila - Sectia civilă si care face obiectul Dosarului nr. 1.230D/2010 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele Curtii nr. 3.201 D/2010 si nr. 4.424D/2010, care au acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate. Critica a fost formulată de Mihaela Aghenitei în Dosarul nr. 4.399/196/2009 al Judecătoriei Brăila - Sectia civilă si de Emma lezdimir în Dosarul nr. 1.229.2/325/2008 al Tribunalului Timis - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele mai sus mentionate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.201D/2010 si nr. 4.424D/2010 la Dosarul nr. 1.323D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 4 februarie si 29 martie 2010, pronuntate în dosarele nr. 5.813/196/2009 si nr. 4.399/196/2009, Judecătoria Brăila - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mihaela Aghenitei.

Prin Decizia civilă nr. 819/Rdin 25 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.229.2/325/2008, Tribunalul Timis - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emma Iezdimir.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei sustin, în esentă, că dispozitiile art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, întrucât lipsesc părtile de posibilitatea de a supune cenzurii instantei de control judiciar încheierea prin care se respinge cererea de suspendare a procesului. Prin urmare, creează discriminări, cu încălcarea principiului constitutional referitor la egalitatea cetătenilor în fata legi, limitează accesul liber la justitie, precum si dreptul la un recurs efectiv. Autorii exceptiei mai sustin că dispozitiile art. 2441 alin. 2 din cod înfrâng si prevederile constitutionale ale art. 124 referitoare la unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei.

Judecătoria Brăila - Sectia civilă si Tribunalul Timis - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si arată, în esentă, că accesul la o instantă de judecată, garantat de Constitutie si Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu presupune accesul, în toate cazurile, la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, deoarece competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege, conform art. 126 alin. (2) din Constitutie, iar exercitiul căilor de atac se realizează în conditiile legii, conform art. 129 din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul cuprins: “Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor cuprinse în art. 16, 20, 21 si 124 din Constitutie si art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra unei critici asemănătoare, prin Decizia nr. 1.396 din 28 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 6 decembrie 2010, sau prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, Curtea statuând că textul legal criticat nu contine nicio dispozitie discriminatorie. Astfel, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - este determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constitutie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Solutia pronuntată de Curtea Constitutională prin decizia mentionată, precum si considerentele care au stat la baza acesteia îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură a schimba această jurisprudenta.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, alart. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de MihaelaAgheniteiîn dosarele nr. 5.813/196/2009 si nr. 4.399/196/2009 ale Judecătoriei Brăila - Sectia civilă si de Emma Iezdimir în Dosarul nr. 1.229.2/325/2008 al Tribunalului Timis - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 117

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Stanică în Dosarul nr. 4.309/2/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală si care face obiectul Dosarului nr. 1.323D/2010 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul Curtii nr. 1.584D/2010, care are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate. Critica a fost formulată de Societatea Comercială “Christine Valmy Electronics” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.334/262/2009 al Judecătoriei Moreni.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele mai sus mentionate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.584D/2010 la Dosarul nr. 1.323D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 29 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.309/2/2008, Înalta Curtea de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Stanică.

Prin încheierea din 30 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.334/262/2009, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2441 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Christine Valmy Electronics” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei sustin, în esentă, că dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, întrucât părtile sunt lipsite de posibilitatea de a supune cenzurii instantei de control judiciar încheierea prin care se respinge cererea de suspendare a procesului. Astfel, se aduce o restrângere nejustificată liberului acces la o instantă si principiului egalitătii în drepturi a persoanelor aflate în situatii identice.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si arată, în esentă, că accesul la o instantă de judecată, garantat de Constitutie si Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, priveste doar acele proceduri în care instantele sunt chemate să transeze asupra drepturilor si obligatiilor ce rezultă din raporturile juridice deduse judecătii. Accesul la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac, deoarece competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege, conform art. 126 alin. (2) din Constitutie, iar exercitiul căilor de atac se realizează în conditiile legii, conform art. 129 din Constitutie.

Judecătoria Moreni consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 2441 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă nu instituie nicio discriminare în sensul prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1)si (2).

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2441 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul cuprins: “Asupra suspendării judecării procesului, instanta se va pronunta prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu exceptia celor pronuntate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi si în art. 21 referitor la accesul liber la justitie, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra unei critici asemănătoare, prin Decizia nr. 1.396 din 28 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 6 decembrie 2010, sau prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, Curtea statuând că textul legal criticat nu contine nicio dispozitie discriminatorie. Astfel, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - este determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constitutie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Solutia pronuntată de Curtea Constitutională prin decizia mentionată, precum si considerentele care au stat la baza acesteia îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură a schimba această jurisprudentă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Stanică în Dosarul nr. 4.309/2/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală si de Societatea Comercială “Christine Valmy Electronics” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.334/262/2009 al Judecătoriei Moreni.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 132

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transgilyen” - S.R.L. În Dosarul nr. 2.403/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă fată de motivarea autorului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.403/175/2008, Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transgilyen” - S.R.L. cu ocazia solutionării recursului împotriva unei sentinte civile.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate, necontinând si o prevedere expresă cu privire la exceptarea cazurilor în care activitatea nu este considerată ilicită, dau “posibilitatea exercitării unor presiuni asupra agentului economic, care poate avea repercusiuni ireversibile asupra activitătii pe care o desfăsoară”.

Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009, care au următorul cuprins:

- Art. 1 lit. a): “Constituie activităti comerciale ilicite si atrag răspunderea contraventională sau penală, după caz, fată de cei care le-au săvârsit, următoarele fapte:

a) efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea conditiilor stabilite prin lege;”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică si ale art. 123 alin. (5) referitoare la dreptul prefectului de a ataca un act în contencios administrativ.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul acesteia este nemultumit de faptul că dispozitiile de lege criticate nu contin norme exprese referitoare la exceptarea cazurilor în care activitatea nu este considerată ilicită. Se constată că sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate au în vedere o omisiune a textului de lege criticat, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constitutionalitate.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transgilyen” - S.R.L. în Dosarul nr. 2.403/175/2008 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 173

din 8 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, exceptie ridicată de Victor Cordos în Dosarul nr. 158/112/2010 al Tribunalului Bistrita-Năsăud - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul legal criticat nu mai este în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 158/112/2010, Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, exceptie ridicată de Victor Cordos într-o cauză având ca obiect recalcularea cuantumului pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale criticate încalcă dreptul de proprietate privată din moment ce pensionarul are un drept de proprietate privată asupra cuantumului pensiei sale. Astfel, suspendarea succesivă a dispozitiilor art. 80 alin. (1) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale în privinta determinării cuantumului punctului de pensie constituie o încălcare atât a prevederilor art. 44, cât si a celor ale art. 47 din Constitutie.

Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textele criticate au fost adoptate în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul pensionării adoptate de Parlament, astfel încât sunt pe deplin aplicabile si în cauza de fată considerentele de principiu care au stat la baza pronuntării Deciziei nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 si a Deciziei nr. 842 din 2 iunie 2009.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât, în considerarea deficitului resurselor bugetului de asigurări sociale de stat, legiuitorul este în drept să mentină si pentru anul 2010 valoarea punctului de pensie la nivelul stabilit la momentul 1 octombrie 2009. Mai mult, se arată că, în conformitate cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, legiuitorul, ordinar sau delegat, poate suspenda temporar aplicarea unor dispozitii legale în situatia în care conditiile economice, financiare si sociale o impun. Totodată, se arată că stabilirea punctajului mediu anual este de competenta legiuitorului si că nici jurisprudenta Curtii Constitutionale si nici cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului nu garantează dreptul la o pensie într-un anumit cuantum, sumele plătite cu titlu de contributie la sistemul de asigurări sociale neputând da nastere vreunui drept de creantă asupra statului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 februarie 2009, si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, care au următorul cuprins:

- Art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009: “Prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, nu se aplică în anul 2009.”;

- Art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009: “Prevederile art. 80 alin. (i) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare, nu se aplică în anul 2010.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată si art. 47 privind nivelul de trai.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că textele legale criticate au avut o aplicare limitată în timp, respectiv art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 s-a aplicat în cursul anului 2009, iar art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009, în cursul anului 2010. În aceste conditii, se constată că, în momentul de fată, aceste dispozitii legale nu mai sunt în vigoare în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, tinând seama si de faptul că sesizarea Curtii a intervenit în cursul anului 2010, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, iar cea privind art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009, ca devenită inadmisibilă.

Obiterdictum, Curtea constată că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, nu a mai preluat modalitatea de calcul si actualizare a punctului de pensie în functie de salariul mediu brut, prevăzută de art. 80 din Legea nr. 19/2000 - în prezent abrogată. Prin urmare, Curtea retine că nici solutia legislativă criticată nu a mai fost preluată de noua reglementare legală în materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar si art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, exceptie ridicată de Victor Cordos în Dosarul nr. 158/112/2010 al Tribunalului Bistrita-Năsăud - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef, Benke Károly


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 196

din 10 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, exceptie ridicată de Ionel Corbu în Dosarul nr. 48.968/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal autorul exceptiei este reprezentat de avocat cu delegatie depusă la dosar, celelalte părti fiind lipsă, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului, care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, apreciind că exceptia nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 48.968/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, exceptie ridicată de Ionel Corbu într-o cauză civilă având ca obiect obligare emitere act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că numai în raport de constitutionalitatea art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 va putea fi stabilită calitatea de persoană îndreptătită si, pe cale de consecintă, dreptul de proprietate al acesteia.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordantă cu normele constitutionale si conventionale invocate în sustinerea exceptiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că reglementarea criticată este constitutională, fiind conformă cu dispozitiile constitutionale invocate. Totodată, arată că art. 126 alin. (2) din Constitutie stabileste atributul legiuitorului de a institui reguli de competentă si procedură.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, care prevăd că “Hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul”.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justitie, raportat la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 24, care consacră dreptul la apărare.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”, astfel încât simpla enumerare în sprijinul exceptiei a unor prevederi constitutionale

pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenta impusă de textul legal citat.

Curtea nu se poate substitui autorului exceptiei în ceea ce priveste invocarea unui motiv de neconstitutionalitate, deoarece ar exercita din oficiu un control de constitutionalitate, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, este inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, exceptie ridicată de Ionel Corbu în Dosarul nr. 48.968/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 199

din 10 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) si (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) si (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Lucian

Eugen Sipoteanu si Magdalena Sipoteanu în Dosarul nr. 2.300/2/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.300/2/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) si (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Lucian Eugen Sipoteanu si Magdalena Sipoteanu într-o cauză civilă având ca obiect obligare emitere act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul de lege criticat este neconstitutional si contravine dispozitiilor constitutionale care reglementează dreptul de proprietate, întrucât prin procedurile stabilite de reglementarea criticată nu se acordă despăgubiri echitabile la pretul pietei imobiliare, scopul urmărit prin evaluarea efectuată de către Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor fiind subevaluarea imobilelor.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate invocată este nefondată, dat fiind faptul că prevederile legale criticate sunt conforme cu dispozitiile art. 44 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (5), (6) si (7), cuprinse în capitolul V - Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor din titlul VII, intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”, al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care prevăd:

Art. 16: “(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) si (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societătii

de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

(6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate si va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va contine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.[.”]

(7) în baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (3) potrivit cărora “Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile cuprinse în titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 801/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, Decizia nr. 1.210/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 8 decembrie 2008, si Decizia nr. 141/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2009.

Astfel, Curtea a retinut că prin textele de lege criticate este reglementată procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Din examinarea prevederilor legale criticate, Curtea constată că acestea nu contin nicio limitare a dreptului de proprietate privată, ci sunt norme care stabilesc pur si simplu circuitul dosarelor, de la data înregistrării lor la Secretariatul General si până la momentul emiterii deciziilor reprezentând valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent, fără nicio referire la o eventuală plafonare a acestora. Asa fiind, nu poate fi retinută critica privind încălcarea dreptului de proprietate privată.

Pentru stabilirea măsurilor reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a stabilit mai întâi o etapă administrativă, necesară pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al acestora, ratiune pentru care a fost constituită Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, organ al administratiei aflat în subordinea Cancelariei primului-ministru.

Deciziile acestei comisii pot fi atacate de persoana îndreptătită, în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, numai la instanta de contencios administrativ.


Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6) si (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Lucian Eugen Sipoteanu si Magdalena Sipoteanu în Dosarul nr. 2.300/2/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.