MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 244/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 244         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 7 aprilie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 7 din 18 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local

 

Decizia nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Decizia nr. 138 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonantade urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

328. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comerciala “Avioane Craiova” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

329. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

330. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

332. - Hotărâre privind aprobarea închirierii unui spatiu aflat în administrarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

333. - Hotărâre pentru retragerea actului de recunoastere a Asociatiei Solidaritatea Umană ca fiind de utilitate publică

 

335. - Hotărâre pentru modificarea limitelor valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.932. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 7

din 18 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1)si ale art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, exceptie ridicată de Maria Belu, Vasile Belu, Marian Belu, Maria Vasiliu, Stefan Vasiliu, Constantin Enache, Aneta Enache, Valeria Bozdoc si Ilinca Burdea în Dosarul nr. 30.033/3/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii exceptiei, avocatul Cătălina-Mihaela Rădulescu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului autorilor exceptiei, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât Legea nr. 194/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 30.033/3/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) si ale art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local. Exceptia a fost ridicată de Maria Belu, Vasile Belu, Marian Belu, Maria Vasiliu, Stefan Vasiliu, Constantin Enache, Aneta Enache, Valeria Bozdoc si llinca Burdea într-o cauză având ca obiect o ordonantă presedintială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 9 alin. (1) si ale art. 15 din Legea nr. 198/2004 contravin art. 21, art. 44 alin. (3) si art. 53 din Constitutie, în măsura în care acestea se interpretează în sensul

că transferul dreptului de proprietate operează de drept în momentul în care este consemnată la bancă suma oferită de expropriator în mod unilateral. În acest sens, apreciază că astfel se ajunge la concluzia că “nicio persoană nu mai are garantia proprietătii sale, în măsura în care în orice moment din viitor peste proprietatea sa poate trece o stradă sau un pod, si se poate trezi peste noapte cu o sumă reprezentând despăgubire nedreaptă consemnată într-un cont si imediat cu casa demolată, asa cum s-a întâmplat si în acest caz, fără să aibă dreptul de a ataca în justitie si a se apăra.”

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, pe de o parte, întrucât art. 44 din Constitutie admite posibilitatea aducerii unor limitări dreptului de proprietate, iar pe de altă parte, în ceea ce priveste invocarea art. 21 din Legea fundamentală, criticile “vizează mai degrabă interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la dreptul de proprietate”.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curtii, îi constituie prevederile art. 9 alin. (1) si art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum a fost modificată si completată prin Legea nr. 184/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008.

La data sesizării instantei de contencios constitutional, acestea aveau următoarea redactare:

- Art. 9 alin. (1): “Expropriatul nemultumit de cuantumul despăgubirii consemnate în conditiile art. 5 alin. (4)-(8) si ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instantei judecătoresti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sanctiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului.”;

- Art. 15: “Transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale si în administrarea expropriatorului operează de drept la data plătii despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în conditiile prezentei legi.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, Legea nr. 198/2004 a fost abrogată expres prin art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010.

În aceste conditii, Curtea observă că solutia legislativă criticată, prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, a fost preluată partial de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, care prevede că “expropriatul nemultumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instantei judecătoresti competente, în termenul general de prescriptie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sanctiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar executarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii si transferul dreptului de proprietate”.

Totodată, Curtea constată că solutia legislativă initială, cuprinsă în art. 15 din Legea nr. 198/2004, nu a fost, în principiu, conservată, art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 având următorul continut: “Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale si în administrarea expropriatorilor operează de drept de la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.”

De aceea, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunta, îl constituie prevederile art. 9 alin. (4) si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 care consacră accesul liber la justitie, ale art. 44 alin. (3) privind dreptul de proprietate privată, precum si celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, cu privire la critica privind prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, Curtea constată că solutia legislativă potrivit căreia transferul dreptului de proprietate, asa cum era reglementat în art. 15 din Legea nr. 198/2004, când avea loc de drept la data plătii despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, nu mai este conservată de noua reglementare. Potrivit Legii nr. 255/2010, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale si în administrarea expropriatorului operează de drept de la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.

Or, în aceste conditii, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă.

Si în privinta art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, Curtea constată că solutia legislativă este diferită de cea prevăzută în art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, în sensul că termenul special de prescriptie de 30 de zile, pentru contestarea cuantumului despăgubirii, s-a înlocuit cu termenul general de prescriptie de 3 ani.

Si în acest caz exceptia a devenit inadmisibilă, textul din art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 nefiind acelasi cu cel al art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2004.

De altfel, Curtea observă că prevederile de lege criticate nu au legătură cu cauza dedusă judecătii, exceptia fiind invocată în cadrul unui litigiu având ca obiect o ordonantă presedintială, având ca temei legal art. 581 si 582 din Codul de procedură civilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 si ale art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, devenite art. 22 alin. (1) si, respectiv, art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local, exceptie ridicată de Maria Belu, Vasile Belu, Marian Belu, Maria Vasiliu, Stefan Vasiliu, Constantin Enache, Aneta Enache, Valeria Bozdoc si Ilinca Burdea în Dosarul nr. 30.033/3/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Maria Bratu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 126

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicată de Sergiu Leon Rus si Anca Adriana Pop în Dosarul nr. 2.287/1/2009 (nr. vechi 1/2009) al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse la dosar, prin care:

- autorii exceptiei Sergiu Leon Rus si Anca Adriana Pop si intervenienta Asociatia Judecătorilor din România solicită judecarea prezentului dosar împreună cu alte două dosare aflate pe rolul Curtii Constitutionale, care au acelasi obiect, si anume dosarele nr. 1.681 D/2010 si nr. 1.682D/2010, întrucât, pe de-o parte, ar fi util pentru buna administrare a justitiei, iar, pe de altă parte, devansarea prezentului dosar le produce “prejudicii procesuale si încalcă regula tratamentului discriminatoriu”;

- autoarea exceptiei de neconstitutionalitate Anca Adriana Pop si intervenienta Asociatia Judecătorilor din România solicită amânarea solutionării cauzei, întrucât consideră că partea Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi reprezentată legal de către presedintele său, deoarece “în momentul de fată nu există un astfel de presedinte”, având în vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;

- intervenienta Asociatia Judecătorilor din România solicită amânarea solutionării cauzei, întrucât până la data de 26 ianuarie 2011 nu a fost publicată pe site-ul Curtii Constitutionale lista de sedintă din data de 1 februarie 2011;

- autoarea exceptiei de neconstitutionalitate Anca Adriana Pop si intervenienta Asociatia Judecătorilor din România solicită amânarea solutionării cauzei si comunicarea de copii de pe încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale; în acest sens, autoarea exceptiei de neconstitutionalitate Anca Adriana Pop consideră că Înalta Curte de Casatie si Justitie “nu a efectuat în încheierea de sesizare a Curtii o sistematizare a exceptiilor de neconstitutionalitate invocate de recurenti, sesizarea Curtii Constitutionale nefiind corectă din acest punct de vedere”, si arată că în urma studierii încheierii de sesizare va preciza “care este structura actuală a exceptiilor invocate” si va indica “motivarea corespunzătoare a acestora”, iar intervenienta Asociatia Judecătorilor din România sustine că ratiunea unei asociatii profesionale este apărarea drepturilor membrilor săi, iar, în conditiile în care nu i s-a comunicat de către Curtea Constitutională copie de pe încheierea de sesizare, nu se poate “realiza o apărare efectivă a drepturilor recurentilor”.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor de amânare a cauzei, iar, fată de cererea de conexare a dosarelor, consideră că există o identitate partială de obiect a acestora.

Curtea, deliberând, respinge cererile de amânare a solutionării cauzei, întrucât, pe de-o parte, nu se poate invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, aceasta nefiind încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, or, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, “de la data publicării”, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor, iar, pe de altă parte, celelalte aspecte privind afisarea pe site a listei de sedintă din 1 februarie 2011 si comunicarea de copii de pe încheierea de sesizare nu reprezintă motive de amânare a cauzei.

În ceea ce priveste cererea de judecare concomitentă a celor 3 dosare prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constitutională în aceeasi sedintă de judecată, din 17 mai 2010, cu exceptiile de neconstitutionalitate ce formează obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.656D/2010, nr. 1.681D/2010 si nr. 1.682D/2010, Curtea, având în vedere obiectul partial diferit al exceptiilor de neconstitutionalitate invocate, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, respinge cererea de conexare a acestor dosare si constată cauza în stare de judecată.

Presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prevederile de lege criticate referitoare la procedura abaterilor disciplinare ale magistratilor oferă toate garantiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, natura recursului prevăzut de dispozitiile de lege criticate si judecat de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători (actualmente de 5 judecători) este aceea a unui recurs devolutiv, care, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304, instanta pronuntându-se asupra motivelor de nelegalitate si de netemeinicie a hotărârii, astfel cum este si opinia majoritară doctrinară în această materie. Din punct de vedere al probelor, arată că, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, s-a introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor alin. 31 al art. 315 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, în cazul rejudecării după casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege. Referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinsecă ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere că au fost îndeplinite toate cerintele constitutionale de emitere a ordonantei de urgentă si că “afectarea” prevăzută de art. 115 alin. (6) din Constitutie vizează sensul negativ al termenului, or, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, dimpotrivă, aduce îmbunătătiri procesului de selectare a inspectorilor judiciari.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.287/1/2009 (nr. vechi 1/2009), Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost ridicată de Sergiu Leon Rus, iar exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1), (3) si (5) si ale art. 47-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost ridicată de Anca Adriana Pop într-o cauză având ca obiect solutionarea recursurilor declarate de acestia împotriva Hotărârii nr. 15/J a Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecători, prin care s-a aplicat judecătorului Sergiu Leon Rus sanctiunea excluderii din magistratură, iar judecătorului Anca Adriana Pop sanctiunea diminuării indemnizatiei de încadrare lunară brută cu 15% pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârsirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. k) teza întâi din Legea nr. 303/2004, si anume “atitudinea nedemnă în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul Sergiu Leon Rus sustine următoarele:

- prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1)-(3) si ale art. 24 din Constitutie;

- prevederile art. 46 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1) din Constitutie;

- prevederile art. 2 din Legea nr. 304/2004 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1), ale art. 124 alin. (2), ale art. 125 alin. (1), ale art. 126 alin. (5) fraza întâi si ale art. 134 alin. (2) din Constitutie;

- prevederile art. 44-48 si ale art. 49 alin. (2) fraza întâi din Legea nr. 317/2004 si cele ale art. 32 din Legea nr. 304/2004 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1), ale art. 21, ale art. 23 alin. (11), ale art.24 alin. (4), ale art. 124 alin. (2) si (3), ale art. 126 alin. (1) si (5), ale art. 134 alin. (2) si (3) din Constitutie, precum si “dispozitiilor corespondente” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În acest sens, solicită Curtii Constitutionale a relua mutatis mutandis rationamentul Deciziei sale nr. 415/2010 referitor la dispozitii din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. În principal, arată că judecătorului cercetat si judecat în materie disciplinară nu i se asigură o procedură echitabilă si este plasat într-o pozitie mai putin favorabilă decât orice alt angajat sau functionar, deoarece recursul prevăzut de dispozitiile de lege criticate nu este o cale efectivă de acces ia justitie, iar normele ce reglementează procedura disciplinară în fata sectiilor nu conferă cumulativ toate garantiile dreptului la un proces echitabil, privitoare la independenta si impartialitatea instantei, la instituirea acesteia prin lege cu competenta de a decide cu fortă obligatorie si la procedura echitabilă, publică si desfăsurată într-un termen rezonabil.

De asemenea, arată că, pronuntându-se asupra vinovătiei unei persoane, Comisia si Sectia Consiliului Superior al Magistraturii încalcă si prevederile art. 23 alin. (11) din Constitutie referitoare la prezumtia de nevinovătie.

Sustine că limitarea, prin dispozitiile de lege criticate, a cererilor în probatiune în fata instantei de control judiciar, la administrarea probei cu înscrisuri, încalcă principiile constitutionale si comunitare relative la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare si accesul liber la justitie. Totodată, arată că activitatea de judecată desfăsurată de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii nu se încadrează în niciuna dintre jurisdictiile prevăzute si admise de Constitutie. Astfel, dispozitiile de lege criticate permit unei structuri jurisdictionale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să judece sesizări de natura abaterii disciplinare, substituindu-se în rolul unei instante de judecată, contravenind atât principiului accesului liber la justitie prin garantarea unui proces echitabil instrumentat de un magistrat impartial, cât si prevederilor Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Arată că, potrivit art. 2 din Legea nr. 304/2004, sunt enumerate expres si limitativ instantele de judecată din România, iar potrivit art. 134 alin. (2) din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă de judecată. Totodată, în conformitate cu prevederile Constitutiei, sunt interzise instantele extraordinare.

Prin urmare, judecarea disciplinară a magistratilor fie de către un organ administrativ, fie de către o instantă extraordinară încalcă si art. 124 alin. (2) din Constitutie, ignorând caracterul unic si egal al justitiei, care impune judecarea tuturor cauzelor disciplinare de către justitie si în conditii echivalente, adică prin respectarea aceluiasi număr de grade de jurisdictie. Prin faptul că instanta care judecă în primă instantă pe judecători în materie disciplinară nu este una judecătorească, rezultă că judecătorii au mai putine drepturi în materie disciplinară decât un alt cetătean, ceea ce contravine art. 125 alin. (1) din Constitutie. În aceeasi ordine de idei, arată că sarcina probei ar trebui să revină, potrivit Codului muncii, angajatorului, însă, în procedura disciplinară a magistratilor, acestia au obligatia sarcinii probei.

Totodată, apreciază că sectiile Consiliului Superior al Magistraturii nu conferă suficiente garantii de independentă fată de titularul actiunii disciplinare, comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii fiind alcătuite din 3 inspectori judecători si 3 inspectori procurori numiti de Plenul Consiliului


Superior al Magistraturii, din care fac parte cei 9 judecători ai sectiei pentru judecători si cei 5 procurori ai sectiei pentru procurori. La rândul lor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund disciplinar în conditiile legii, titularul actiunii fiind tot comisiile de disciplină, astfel încât între acestia si comisii există o relatie de interdependentă structurală, executivă, functională si decizională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, autorul Anca Adriana Pop sustine că acestea contravin prevederilor art. 115 alin. (4) si art. 1 alin. (5) din Constitutie, deoarece motivarea de către Guvern a situatiei extraordinare si a urgentei adoptării acestei ordonante de urgentă este insuficientă, tinând cont de jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 255/2005, nr.  258/2006, nr. 421/2005, nr. 1.008/2009, nr. 104/2009, nr. 1.555/2009, nr. 1.629/2009 si nr. 109/2010. Astfel, situatia extraordinară este doar proclamată, afirmată, fără motivarea si justificarea urgentei si fără precizarea vreunui element cuantificabil prin care să se demonstreze felul în care activitatea Consiliului Superior al Magistraturii ar fi perturbată în absenta modificării reglementate pe calea ordonantei de urgentă.

De asemenea, autorul exceptiei Anca Adriana Pop sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 contravine si prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece statutul Consiliului Superior al Magistraturii nu se poate reglementa pe calea unei ordonante de urgentă. În acest sens, arată că regimul Consiliului Superior al Magistraturii de institutie fundamentală a statului nu poate fi modificat pe calea unei ordonante de urgentă, ci se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie, prin lege organică, invocând Decizia nr. 1.189/2008 a Curtii Constitutionale.

În final, arată că, astfel cum a statuat si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 421/2007, viciul de neconstitutionalitate a unei ordonante a Guvernului nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a acesteia, legea care aprobă o ordonantă neconstitutională fiind ea însăsi neconstitutională.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 305 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.305/2010. Cu privire la art. 32 din Legea nr. 304/2004, consideră că, întrucât acesta a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, criticile de neconstitutionalitate au rămas fără obiect. Referitor la dispozitiile criticate din Legea nr. 317/2004, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a acestora este neîntemeiată, pentru motivele retinute de Curtea Constitutională în Decizia nr. 1.449/2010.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale referitoare la modul de adoptare a ordonantelor de urgentă, arată că motivele care au stat la baza emiterii Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 sunt prezentate în preambulul proiectului si în nota de fundamentare a acesteia. Astfel, potrivit acestora, în raportul intermediar al Comisiei Europene din data de 12 februarie 2009, una dintre principalele recomandări a fost întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca instantă disciplinară pentru magistrati si cresterea eficientei inspectiei judiciare. Solutiile adoptate de actul normativ în discutie au vizat reforma statutului membrilor Inspectiei Judiciare si instituirea de noi instrumente de actiune menite să eficientizeze si să dinamizeze activitatea acesteia. Totodată, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.189/2009 referitoare la interpretarea si sensul notiunii de “a afecta” prevăzute de dispozitiile constitutionale ale art. 115 alin. (6).

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, critica referitoare la art. 305 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în materia căilor de atac, nu este contrară principiului liberului acces la justitie, dreptului la un proces echitabil, atâta timp cât aceste reguli asigură egalitatea juridică a cetătenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părtilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Constitutiei, asa cum a statuat si Curtea Constitutională în deciziile nr. 232/2010 si nr. 542/2009.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44-49 din Legea nr. 317/2004, apreciază că si aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi constituie transpunerea la nivelul legii organice a dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) si, în plus, atributia Consiliului Superior al Magistraturii de instantă de disciplină nu interzice accesul liber la justitie al persoanei judecate si se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice. Potrivitjurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea căilor de atac, sunt de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internationale nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate căile de atac prevăzute de lege, art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie. Invocă în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 165/2010.

Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004, apreciază că si aceasta este neîntemeiată, deoarece Legea fundamentală stabileste în art. 134 alin. (2) că, în materie disciplinară, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă de judecată, iar nu de instantă judecătorească, numai aceasta din urmă făcând parte din sistemul instantelor judecătoresti prevăzut de art. 126 alin. (1) din Constitutie si de art. 2 dinLegea nr. 304/2004.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, consideră că acestea nu contravin dispozitiilor art. 115 alin. (4) si ale art. 1 alin. (5) din Constitutie, tinând seama de ratiunea edictării actului normativ, astfel cum a fost arătată în preambulul acesteia. Referitor la interdictia Guvernului de a adopta ordonante de urgentă în domeniul institutiilor fundamentale ale statului, fondul reglementării constituit de dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 nu afectează Consiliul Superior al Magistraturii, ci, dimpotrivă, urmăreste eficientizarea activitătii inspectorilor judiciari si îmbunătătirea de urgentă a cadrului legislativ în care acestia îsi desfăsoară activitatea.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009.

Prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004 au fost modificate prin art. III pct. 5 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, Completul de 9 judecători fiind înlocuit cu Completul de 5 judecători, iar, potrivit art. XXV alin. (2) din aceeasi lege, “Referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători”.

Art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 fac parte din cap. IV “Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii”, sectiunea 4 “Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistratilor”, si au fost modificate si completate prin art. II pct. 1-5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, după cum urmează: art. II pct. 1 a modificat art. 45, art. II pct. 2 a introdus art. 451, art. II pct. 3 a modificat art. 46, art. II pct. 4 a introdus alin. (21) la art. 47, iar art. II pct. 5 a introdus alin. (4) la art. 47.

Astfel, textele de lege criticate au în prezent următorul cuprins:

- Art. 305 din Codul de procedură civilă: “în instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor”;

- Art. 2 din Legea nr. 304/2004: “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii, este unică, impartială si egală pentru toti.

(2) Justitia se realizează prin următoarele instante judecătoresti:

a) Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) curti de apel;

c) tribunale;

d) tribunale specializate;

e) instante militare;

f) judecătorii.”;

- Art. 32 din Legea nr. 304/2004: “(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc două complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Sectiei penale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) în compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializati, în functie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie aprobă compunerea completelor de 5 judecători. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat în acest scop de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Cauzele care intră în competenta completelor prevăzute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”;

- Art. 44 din Legea nr. 317/2004: “(1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste, prin sectiile sale, rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată.

(2) Sectia pentru judecători are rolul de instantă disciplinară si pentru magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie.”;

- Art. 45 din Legea nr. 317/2004: “(1) Actiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Comisiile de disciplină pot fi sesizate de Inspectia judiciară sau se pot sesiza din oficiu în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor.

(3) Comisiile de disciplină sunt formate din 3 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători si, respectiv, 3 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori.

(4) Membrii comisiilor de disciplină nu pot desfăsura pe perioada mandatului decât activitate specifică acestei calităti si sunt înlocuiti de membri supleanti în situatiile în care, din motive întemeiate, nu pot participa la solutionarea lucrărilor.

(5) Membrii comisiilor de disciplină si membrii supleanti sunt numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de un an, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”;

- Art. 451 din Legea nr. 317/2004: “(1) Orice persoană interesată, inclusiv conducătorii instantelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspectiei judiciare aspecte în legătură cu activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori cu săvârsirea de către acestia a unor abateri disciplinare.

(2) Orice semnalare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor, gresit îndreptată la instante sau parchete, va fi înaintată Inspectiei judiciare în termen de 5 zile de la înregistrare.

(3) Aspectele semnalate sunt supuse unor verificări prealabile efectuate de inspectorii din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv ai Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori, în cadrul cărora se stabileste dacă există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare.

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare, rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare.


(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare, Serviciul de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv Serviciul de inspectie judiciară pentru procurori sesizează comisia de disciplină corespunzătoare.”;

- Art. 46 din Legea nr. 317/2004: (1) în vederea exercitării actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare, care se dispune potrivit art. 45 alin. (2), în termen de maximum 10 zile de la data sesizării.

(2) Cercetarea disciplinară se efectuează de inspectorii din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori.

(3) în cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele si urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârsite, precum si orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovătiei. Ascultarea celui în cauză si verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal si nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării si să solicite probe în apărare.

(4) Cercetarea disciplinară se desfăsoară cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la informatiile clasificate si la protectia datelor cu caracter personal.

(5) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale pentru aceeasi faptă.

(6) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen rezonabil actul prin care s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale.

(7) Suspendarea se dispune de comisia de disciplină, prin rezolutie.

(8) Suspendarea operează până când solutia pronuntată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispozitiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(9) Cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data dispunerii acesteia, cu exceptia situatiei în care intervine suspendarea. Comisia de disciplină poate dispune prelungirea termenului, cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(10) în cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, solicită completarea cercetării disciplinare. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat comisiei de disciplină în cel mult 30 de zile de la data la care s-a dispus completarea verificărilor.

(11) în termen de 20 de zile de la primirea rezultatului cercetării disciplinare sau, după caz, a rezultatului verificărilor suplimentare, comisia de disciplină, în cazul în care consideră că se justifică, sesizează sectia corespunzătoare în vederea solutionării actiunii disciplinare.

(12) în cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea actiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea. Rezolutia se comunică persoanelor indicate la art. 451 alin. (4) si inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea.

(13) împotriva solutiei de clasare poate fi formulată contestatie de persoana indicată la art. 451 alin. (1), de persoana vizată sau de inspectorul judiciar care a efectuat cercetarea la sectia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezolutiei.

(14) Actiunea disciplinară poate fi exercitată în termenul de prescriptie de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscută.”;

- Art. 47 din Legea nr. 317/2004: “(1) În procedura disciplinară în fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită actiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

(2) Judecătorul sau procurorul si, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunostintă de toate actele dosarului si pot solicita administrarea de probe în apărare.

(21) Dispozitiile art. 46 alin. (5) si (6) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de sectia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sanctiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârsite de judecător sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.

(4) Dispozitiile din prezenta lege ce reglementează procedura de solutionare a actiunii disciplinare se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă.”;

- Art. 48 din Legea nr. 317/2004: “Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii solutionează actiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară si încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sanctiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sanctiunea aplicată si motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac si termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f) instanta competentă să judece calea de atac.”;

- Art. 49 din Legea nr. 317/2004: “(1) Hotărârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare si se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenta solutionării recursului apartine Completului de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si judecătorul sanctionat disciplinar.

(3) Recursul suspendă executarea hotărârii sectiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sanctiunii disciplinare.

(4) Hotărârea prin care se solutionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.”;

- Art. II pct. 6-9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009: “Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

6. Articolul 53 se modifică si va avea următorul cuprins: «Art. 53. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.

(2) Prevederile art. 45-47 se aplică în mod corespunzător.»


7. Articolul 54 se abrogă.

8. La articolul 61, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

«(3) Inspectorii din cadrul Inspectiei judiciare sunt numiti de plen, prin concurs sau examen, pentru un mandat de 6 ani, dintre persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 60 alin. (2) si au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.»

9. La articolul 61, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (31)-(35), cu următorul cuprins:

«(31) Pe durata exercitării mandatului de inspector, judecătorii si procurorii sunt suspendati de drept din functiile pe care le ocupă la instante si parchete. Judecătorii si procurorii cu functii de conducere sunt obligati să opteze între functia de conducere si cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare functia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut optiunea devine vacant de drept.

(32) Inspectorii din cadrul Inspectiei judiciare pot fi revocati din functie de plen, din oficiu sau la propunerea inspectorului sef, pentru neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atributiilor de serviciu sau în cazul aplicării unei sanctiuni disciplinare.

(33) Dispozitiile art. 45-47 se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari. Actiunea disciplinară se exercită de comisia de disciplină corespunzătoare serviciului de inspectie judiciară din care face parte si va fi solutionată de Sectia pentru judecători sau de Sectia pentru procurori, după caz.

(34) La încetarea functiei de inspector în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii si procurorii revin la instantele sau parchetele unde au functionat anterior ori, cu consimtământul lor, la alte instante sau parchete unde au dreptul să functioneze potrivit legii. Art. 1341 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(35) Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în functia de judecător sau procuror.»“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că în prezenta cauză criticile de neconstitutionalitate aduse textelor de lege atacate pot fi clasificate în 3 grupe:

I. Prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 sunt criticate sub aspectul neconstitutionalitătii, întrucât recursul prevăzut de acestea nu este o cale efectivă de acces la justitie, ceea ce încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24, art. 124 alin. (2), art. 125 alin. (1), art. 126 alin. (5) fraza întâi si art. 134 alin. (2) din Constitutie.

II. Prevederile art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 instituie o procedură jurisdictională care nu se încadrează în niciuna dintre jurisdictiile prevăzute si admise de Constitutie, iar normele ce reglementează procedura disciplinară în fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu conferă cumulativ toate garantiile dreptului la un proces echitabil, privitoare la independenta si impartialitatea instantei, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1), ale art. 21, ale art. 23 alin. (11), ale art. 24 alin. (4), ale art. 124 alin. (2) si (3), ale art. 126 alin. (1) si (5), ale art. 134 alin. (2) si (3) din Constitutie, precum si “dispozitiilor corespondente” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

III. Prevederile art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt criticate din punctul de vedere al neconstitutionalitătii extrinseci, întrucât au fost adoptate cu încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (4) si (6) si ale art. 1 alin. (5).

Fată de aceste 3 principale critici, Curtea constată următoarele:

I. Prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Curtea, examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, a statuat că, potrivit dispozitiilor de lege criticate, hotărârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinară se pot ataca cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. “Aceste dispozitii de lege reprezintă o reiterare a prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (3), potrivit cărora hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Totodată, potrivit dispozitiilor alin. (2) al aceleiasi norme constitutionale, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor. Prin urmare, legea sa organică - Legea nr. 317/2004 - stabileste procedura de solutionare a actiunii disciplinare în sectiunea a 4-a «Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistratilor» din cap. IV «Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii», în conformitate cu dispozitiile constitutionale mentionate. Asadar, tinând cont că dispozitiile de lege criticate prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinară, nu se poate sustine că acestea încalcă accesul liber la justitie, consacrat prin art. 21 din Constitutie.”

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea căilor de atac, este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Prin aceeasi decizie Curtea a observat că reglementările internationale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate căile de atac prevăzute de legislatiile nationale, art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie.

Prin Decizia nr. 1.449 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2011, Curtea a retinut că, avându-se în vedere, pe de-o parte, rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de “instantă de judecată [...] în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor”, iar, pe de altă parte, dispozitiile Legii nr. 317/2004 care prevăd o cale de atac la instanta de judecată împotriva hotărârilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinară, nu se poate sustine că prevederile art. 44 alin. (1) din aceeasi lege încalcă accesul liber la justitie sau dreptul la un proces echitabil, consacrate prin art. 21 din Constitutie si prin art. 10 din


Declaratia Universală a Drepturilor Omului si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Referitor la dispozitiile art. 305 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 476 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 mai 2010, Curtea a statuat că instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveste căile de atac, nu este contrară dreptului la apărare, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a părtilor. Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părtilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. De altfel, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc, partial, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Cu privire la câmpul de aplicare a dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronuntată în Cauza Le Compte, Van Leuven et De Meyere contra Belgiei, a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidenta art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, de către o instantă independentă si impartială. Astfel, garantiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părtilor de a lua cunostintă de toate aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronuntată în Cauza Lobo Machado contra Portugaliei) si presupun respectarea principiului contradictorialitătii (Hotărârea din 18 februarie 2010, pronuntată în Cauza Baccichetti contra Frantei).

Totodată, cu privire la art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronuntată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, Curtea de la Strasbourg a decis că acesta presupune existenta posibilitătii efective de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de Conventie.

Referitor la competenta unor organisme profesionale de a judeca actiuni disciplinare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competenta acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competentă nu este contrară dispozitiilor Conventiei, care impune totusi unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdictiile organismelor profesionale îndeplinesc exigentele art. 6 paragraful 1 din Conventie, sau ele nu le îndeplinesc si atunci legea natională trebuie să permită accesul la o instantă judecătorească care prezintă toate garantiile dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei de către o instantă independentă si impartială. În acest sens s-a pronuntat, în mod constant, Curtea de la Strasbourg, prin Hotărârea din 10 februarie 1983, pronuntată în Cauza Albert et Le Compte contra Belgiei, prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronuntată în Cauza Bryan contra Marii Britanii, prin Hotărârea din 20 mai 1998, pronuntată în Cauza Gautrin si altii contra Frantei, prin Hotărârea din 16 decembrie 2008, pronuntată în Cauza

Frankowicz contra Poloniei, si prin Hotărârea din 29 octombrie 2009, pronuntată în Cauza Chaudet contra Frantei.

Potrivit art. 134 alin. (2) din Constitutia României, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor. Similar, în alte state europene, actiunile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor sunt de competenta organismelor nationale echivalente Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Franta, Consiliul Superior al Magistraturii este instanta disciplinară a magistratilor, iar deciziile pronuntate în cadrul acestei atributii pot fi atacate la Consiliul de Stat. În Spania, instanta disciplinară este diferită în functie de gravitatea faptelor săvârsite. Pentru fapte foarte grave este competent Plenul Consiliului General al Puterii Judiciare. Pentru fapte grave este competentă Comisia de disciplină a Consiliului General al Puterii Judiciare, iar pentru fapte mai putin grave este competent presedintele sau organul de conducere al instantei respective, iar, în acest din urmă caz, sanctiunea constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constitutie, măsurile disciplinare relative la magistrati sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul justitiei (care poate fi titularul actiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casatie si magistratul sanctionat pot exercita recurs împotriva deciziilor Sectiei disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fata Sectiilor Unite ale Curtii de Casatie, iar instanta de control judiciar are competenta de a examina atât respectarea regularitătii procedurii disciplinare, cât si calificarea faptelor acuzate si temeinicia luării sanctiunii.

Prin urmare, Curtea observă că, în materia răspunderii disciplinare a magistratilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor tări din Europa, prevăzând - referitor la procedura disciplinară - o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de inspectorii din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori, si o fază jurisdictională, care se desfăsoară în fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozitiilor Legii nr. 317/2004 si celor ale Codului de procedură civilă, cu respectarea principiului contradictorialitătii, magistratul în cauză fiind citat, putând fi reprezentat de un alt judecător sau procuror ori asistat sau reprezentat de avocat, având dreptul să ia cunostintă de toate actele dosarului si să solicite administrarea de probe în apărare.

Împotriva hotărârii de sanctionare a sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii există o cale de atac, si anume recursul în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecători, prevăzut de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004. Curtea retine că acest “recurs” nu trebuie calificat ca fiind acea cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură civilă, ci ca o veritabilă cale de atac, devolutivă, împotriva hotărârii organului disciplinar (Consiliul Superior al Magistraturii, prin sectiile sale, având doar rolul unei instante de judecată), cale de atac solutionată de către o instantă judecătorească, Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor si prin verificarea atât a legalitătii procedurii, cât si a temeiniciei hotărârii instantei disciplinare. Acesta este si sensul art. 134 alin. (3) din Constitutie, potrivit căruia “Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie”. Prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003, referindu-se la atributia Consiliului Superior al Magistraturii, asa cum este stabilită în art. 134 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia acesta îndeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică, Curtea a statuat că această dispozitie constitutională nu poate interzice accesul liber la justitie al persoanei judecate de această “instantă extrajudiciară”.

Prin urmare, îndeplinind exigentele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instantă judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constitutie si prin art. 6 paragraful 1 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, “recursul” din materia disciplinară a magistratilor este o veritabilă si efectivă cale de atac împotriva hotărârii sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanta de judecată, tinând seama si de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate solutiona cauza sub toate aspectele, atât sub aspectul legalitătii procedurii disciplinare, cât si al temeiniciei hotărârii.

II. Referitor la criticile de neconstitutionalitate potrivit cărora jurisdictia reglementată de art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 nu se încadrează în niciuna dintre jurisdictiile prevăzute si admise de Constitutie, iar normele ce reglementează procedura disciplinară în fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu conferă cumulativ toate garantiile dreptului la un proces echitabil, privitoare la independenta si impartialitatea instantei, Curtea observă că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, pe de o parte, însăsi Constitutia prevede, în art. 134 alin. (2), că, prin sectiile sale, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor, iar, pe de altă parte, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, prin care s-au modificat dispozitiile din Legea nr. 317/2004 referitoare la Inspectia judiciară, a avut ca scop asigurarea independentei inspectorilor judiciari si a eficientizării activitătii acestora.

III. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinsecă a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2009, Curtea constată că si acestea sunt neîntemeiate, deoarece, astfel cum este prevăzut în preambulul actului normativ criticat, acesta a fost adoptat, avându-se în vedere “necesitatea asigurării independentei inspectorilor judiciari si a eficientizării activitătii acestora, aspect semnalat în mod constant de Comisia Europeană cu ocazia evaluării progreselor realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare”, si tinându-se cont de faptul că “recent Consiliul Superior al Magistraturii a întreprins un important proces de recrutare de inspectori pentru Inspectia judiciară, măsură care, însă, ar trebui dublată, în mod necesar, si de o îmbunătătire urgentă a cadrului legislativ în care Inspectia judiciară îsi va desfăsura activitatea, având ca bază propunerile rezultate din experienta aplicării în practică a reglementărilor în materie până în prezent”. Totodată, urgenta reglementării a fost justificată de “imperativul mentinerii, pe cât posibil, a unui grad Înalt de ocupare a posturilor vacante de conducere, pe calea extraordinară a delegării, până la ocuparea lor pe calea ordinară a concursului pentru promovarea în functii de executie si, respectiv, de conducere”.

Prin urmare, Curtea constată că sunt îndeplinite cerintele constitutionale prevăzute de art. 115 alin. (4) referitoare la adoptarea ordonantelor de urgentă numai în situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligatia Guvernului de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (6), Curtea constată că art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 nu afectează regimul Consiliului Superior al Magistraturii - institutie fundamentală a statului -, ci modifică dispozitiile din Legea nr. 317/2004 referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători si, respectiv, Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori, asa cum s-a mentionat mai sus.

De altfel, cu privire la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea Constitutională a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că “ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 si art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicată de Sergiu Leon Rus si Anca Adriana Pop în Dosarul nr. 2.287/1/2009 (nr. vechi 1/2009) al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 138

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de IBR Ingenieurburo Gunter Reimer GmbH în dosarele nr. 2.251/86/CA/2008 si nr. 2.252/86/CA/2008 ale Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 27 ianuarie 2011, fiind consemnate în încheierea de sedintă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 1 februarie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 21 ianuarie 2010 si 11 februarie 2010, pronuntate în dosarele nr. 2.252/86/CA/2008 si nr. 2.251/86/CA/2008, Curtea de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de IBR Ingenieurburo Gunter Reimer GmbH.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, făcând referire la modul în care Directiva 2000/35/CEE a fost transpusă în dreptul intern prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, că dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, contravenind art. 135 alin. (1) si art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală. În esentă, autorul exceptiei este nemultumit de faptul că, potrivit textelor de lege criticate, competenta de judecată este dată în primă instantă sectiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului. Astfel, dispozitiile criticate intră în coliziune cu textele Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, fiind astfel contrare dispozitiilor constitutionale invocate. Desi contractul de achizitie publică este un contract comercial, el este supus, prin aplicarea textului criticat, regulilor litigioase procedurale specifice contractelor administrative, ceea ce determină posibilitatea exercitării numai a căii de atac a recursului, nu si pe cea a apelului.

Curtea de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate nu încalcă regulile constitutionale care consacră obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Dispozitiile criticate sunt norme privind competenta de judecată adoptate potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, si ale art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Dispozitiile art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 au fost modificate prin Legea nr. 278 din 24 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 31 decembrie 2010. Dispozitiile art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 554/2004 au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

La data sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 avea următorul cuprins:

“Procesele si cererile privind actele autoritătilor contractante emise înainte de încheierea contractului, precum si acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire se solutionează în primă instantă de către sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului în circumscriptia căruia se află sediul autoritătii contractante.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, textul de lege criticat a fost modificat prin articolul unic pct. 35 din Legea nr. 278/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 31 decembrie 2010, art. 286 alin. (1) având în prezent următorul continut:

“Procesele si cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterală a contractelor de achizitie publică se solutionează în primă instantă de către sectia comercială a tribunalului în circumscriptia căruia se află sediul autoritătii contractante.”

Art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 554/2004 are următorul cuprins: “Instanta de contencios administrativ este competentă să solutioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea si încetarea contractului administrativ.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 135 alin. (1) referitoare la economia României si art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, Curtea constată că textul de lege criticat a fost modificat în sensul în care sectia comercială a tribunalului în circumscriptia căruia se află sediul autoritătii contractante are competenta materială în solutionarea proceselor si cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum si a celor privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterală a contractelor de achizitie publică. Asa fiind, Curtea constată că acest aspect al criticii de neconstitutionalitate a rămas fără obiect.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia partea interesată poate exercita numai calea de atac a recursului, nu si pe cea a apelului, Curtea a statuat de nenumărate ori că accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate căile de atac si instantele judecătoresti prevăzute în Constitutie. Curtea a retinut, astfel cum s-a stabilit si în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, că principiul liberului acces la justitie se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de conventie si, în consecintă, “nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdictie sau un anumit număr al căilor de atac” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003). Totodată, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) si ale art. 129 din Constitutie, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 288/2003, că “accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justitie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac”. În acest sens este si Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia dispozitiile criticate intră în coliziune cu textele Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, fiind astfel contrare dispozitiilor constitutionale invocate, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Astfel, în jurisprudenta sa constantă, instanta de contencios constitutional a statuat că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si art. 8 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de IBR Ingenieurburo Gunter Reimer GmbH în dosarele nr. 2.251/86/CA/2008 si nr. 2.252/86/CA/2008 ale Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comercială “Avioane Craiova” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comercială “Avioane Craiova” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexă se aprobă de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri în termen de 60 de zile.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limită maximă si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Societatea Comercială “Avioane Craiova” - S.A. poate efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute se vor efectua numai cu respectarea corelatiei dintre cresterea câstigului mediu lunar brut si cea a productivitătii muncii.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de 5.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

comertului si mediului de afaceri,

Borbely Károly,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 328.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

SOCIETATEA COMERCIALĂ “AVIOANE CRAIOVA” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2011

 

 

 

 

mii lei

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC2011

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

15.560

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

15.380

 

 

a)

din productia vândută

3

11.282

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

500

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

productia de imobilizări

8

 

 

 

e)

alte venituri din exploatare, din care:

9

3.598

 

 

e1)

venituri aferente programelor din fonduri structurale

9a

 

 

 

e2)

venituri conform OUG 95/2002

9b

3.188

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

180

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

 

 

 

d)

alte venituri financiare

14

180

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

15.560

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

15.416

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

2.827

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

874

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

15

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

5.120

 

 

 

d1

ch. cu salariile

22

3.917

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

1.143

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale

24

829

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări plsomaj

25

29

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

237

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

48

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

60


 

 

 

 

d3.1).ch sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

60

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

 

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

 

 

d3.4)alte drepturi de personal conform prevederilor legale

33a

 

 

 

e)

ch. cu plătile brute compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

771

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

494

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

5.375

 

 

 

i1) contract de mandat

39

80,3

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

0

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă si publicitate, din care:

42

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

 

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt.activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

 

 

i7) cheltuieli aferente programelor din fonduri structurale

47a

 

 

 

 

i8) cheltuieli conform OUG 95/2002 si/ sau cheltuieli somaj tehnic

47b

4.447

 

 

 

i9) cheltuieli aferente restructurării, privatizării, administrator special, etc.

47c

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

144

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

144

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

0


IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

 

 

1

 

Rezerve legale

55

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 si 59.

60

 

 

7

 

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

61

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

63

 

V!

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

64

 

 

1

 

Surse proprii

65

 

 

2

 

Alocatii de la buget

66

 

 

3

 

Credite bancare

67

 

 

 

a)

- interne

68

 

 

 

b)

- externe

69

 

 

4

 

Alte surse

70

 

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

 

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului, din care:

72

 

 

 

 

 

- cheltuieli de proiectare - cercetare

72a

 


 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

 

 

 

a)

interne

74

 

 

 

b)

externe

75

 

VIII.

 

 

REZERVE, din care:

76

 

 

1

 

Rezerve legale

77

 

 

2

 

Rezerve statutare

78

 

 

3

 

Alte rezerve

79

 

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

 

 

1

 

Venituri totale

81

12.372

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

12.372

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

83

276

 

4

 

Nr.mediu de salariati total in activitate

84

126

 

4a

 

Nr. mediu salariati nucleu conform OUG 95/2002 /somai tehnic

84a

150

 

5

 

Fond de salarii, din care:

85

3.917

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

86

3.912

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

87

5

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

88

2.587

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (mii le i/persoanâ)(rd. 81/84)

89

98

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (mii lei/persoană)

90

98

 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)

91

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1QQ0

92

1.000

 

11

 

Plăti restante

93

 

 

 

a)

preturi curente

94

55.483

 

 

b)

preturi comparabile

95

55,483

 

12

 

Creante restante

96

 

 

 

a)

preturi curente

97

349

 

 

b)

preturi comparabile

98

349

 

Nota :

Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie, Comisiei de cenzori, AGA


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexă se aprobă de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri în termen de 60 de zile.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limită maximă si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova” - S.A. poate efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute se vor efectua numai cu respectarea corelatiei dintre cresterea câstigului mediu lunar brut si cea a productivitătii muncii.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de 5.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

comertului si mediului de afaceri,

Borbely Károly,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 329.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

SOCIETATEA COMERCIALĂ “COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2011

 

 

 

 

mii lei

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC2011

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

1.268.236

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

1.268.236

 

 

a)

din productia vândută

3

1.136.773

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

6.100

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

productia de imobilizări

8

 

 

 

e)

alte venituri din exploatare, din care:

9

125.363

 

 

e1)

venituri aferente programelor din fonduri structurale

9a

 

 

 

e2)

venituri conform OUG 95/2002

9b

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

0

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

0

 

 

d)

alte venituri financiare

14

 

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

1.265.451

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

1.244.451

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

615.321

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

6.058

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

6.000

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

141.736

 

 

 

d1

ch. cu salariile

22

97.653

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

29.204

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale

24

21.890

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări pt.somaj

25

481

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

6,230

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

603

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

14.879


 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

1.973

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

1.240

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

4.635

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

 

 

d3.4)alte drepturi de personal conform prevederilor legale

33a

8.271

 

 

e)

ch. cu plătile brute compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

12.961

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

93.653

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

82.799

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

285.924

 

 

 

i1) contract de mandat

39

80,3

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

56

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă si publicitate, din care:

42

122

 

 

 

 

tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

85

 

 

 

- actiuni umanitare (calamităti naturale/inundatii)

45a

 

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt.activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

288

 

 

 

i6) ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

1.765

 

 

 

i7) cheltuieli aferente programelor din fonduri structurale

47a

 

 

 

 

i8) cheltuieli conform OUG 95/2002 si/ sau cheltuieli somaj tehnic

47b

 

 

 

 

i9) cheltuieli aferente restructurării, privatizării, administrator special, etc.

47c

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

21.000

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

21.000

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

2.785

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

423


V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

2.362

 

1

 

Rezerve legale

55

139

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofînantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 si 59.

60

2.222

 

7

 

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

61

111

 

8

 

Minimum 90% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

2.000

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

63

111

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

64

295.715

 

1

 

Surse proprii

65

105.653

 

2

 

Alocatii de la buget

66

 

 

3

 

Credite bancare

67

190.062

 

 

a)

- interne

68

190.062

 

 

b)

- externe

69

 

 

4

 

Alte surse

70

 

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

295.715

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului, din care:

72

64.928

 

 

 

- cheltuieli de proiectare - cercetare

72a

 

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

50.840

 

 

a)

interne

74

50.840

 

 

b)

externe

75

 


 

3

 

Avans de plătit aferent investitiilor de mediu

75a

179.947

VIII.

 

 

REZERVE, din care:

76

139

 

1

 

Rezerve legale

77

139

 

2

 

Rezerve statutare

78

 

 

3

 

Alte rezerve

79

 

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

 

 

1

 

Venituri totale

81

1.268.236

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

1.265.451

 

3

 

Nr. prognozatde personal la finele anului

83

2.079

 

4

 

Nr.mediu de salariati total in activitate

84

2.254

 

4a

 

Nr. mediu salariati nucleu conform OUG 95/2002 /somaj tehnic

84a

 

 

5

 

Fond de salarii, din care:

85

97.653

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

86

97.643

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

87

10

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

88

3.610

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (mii lei/persoană)(rd.81/84)

89

563

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (mii lei/persoană)

90

563

 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)

91

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale

(cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

92

997,8

 

11

 

Plăti restante

93

 

 

 

a)

preturi curente

94

128.454

 

 

b)

preturi comparabile

95

128.454

 

12

 

Creante restante

96

 

 

 

a)

preturi curente

97

136.038

 

 

b)

preturi comparabile

98

136.038

 

Nota :

Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie, Comisiei de cenzori, AGA


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 pentru Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexă se aprobă de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri în termen de 60 de zile.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limită maximă si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare poate efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute se vor efectua numai cu respectarea corelatiei dintre cresterea câstigului mediu lunar brut si cea a productivitătii muncii.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de 5.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

comertului si mediului de afaceri,

Borbely Károly,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 330.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂTI NUCLEARE

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2011

 

 

 

 

mii lei

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC2011

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

807.430

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

806.866

 

 

a)

din productia vândută, din care:

3

602.420

 

 

 

- finantare activitate cercetare nucleara cf. OUG 144/1999

3a

49.901

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

3.250

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

productia de imobilizări

8

3.700

 

 

e)

alte venituri din exploatare, din care:

9

197.496

 

 

e1)

venituri aferente programelor din fonduri structurale

9a

 

 

 

e2)

venituri conform OUG 95/2002

9b

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

564

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

150

 

 

d)

alte venituri financiare

14

414

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

805.198

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

793.929

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

300.386

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

8.036

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

1.905

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

190.891

 

 

 

d1

ch. cu salariile

22

120.019

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

41.247

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale

24

31.913

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări pt.somaj

25

977


 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

7.874

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

483

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

29.625

 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

12.715

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

10.776

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

7.483

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

 

 

d3.4)alte drepturi de personal conform prevederilor legale{cota energie electrica+termica)

33a

9.427

 

 

e)

ch. cu plătile brute compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

198

 

 

f)

ch. cu drepturile salariate cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

100

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

66.377

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

126.477

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

99.559

 

 

 

i1) contract de mandat

39

80

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

5

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă si publicitate, din care:

42

285

 

 

 

 

tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

7

 

 

 

-actiuni umanitare, calamităti nat..inundatii

45a

0

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt.activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

988

 

 

 

i7) cheltuieli aferente programelor din fonduri structurale

47a

 

 

 

 

i8) cheltuieli conform OUG 95/2002 si/ sau cheltuieli somaj tehnic

47b

 

 

 

 

i9) cheltuieli aferente restructurării, privatizării, administrator special,etc.

47c

201

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

11.269


 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

10.914

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

355

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

 

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

2.232

 

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

339

 

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

1.893

 

1

 

Rezerve legale

55

112

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 si 59.

60

1.781

 

7

 

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

61

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

1.603

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

63

178

 

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care;

64

116.503

 

1

 

Surse proprii

65

66.377

 

2

 

Alocatii de la buget

66

45.624

 

3

 

Credite bancare

67

0

 

 

a)

- interne

68

0

 

 

b)

- externe

69

 

 

4

 

Alte surse

70

4.502

 

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

116.503

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului, din care:

72

97.598


 

 

 

- cheltuieli de proiectare - cercetare

72a

 

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

18.905

 

 

a)

interne

74

18.905

 

 

b)

externe

75

 

VIII.

 

REZERVE, din care:

76

112

 

1

 

Rezerve legale

77

112

 

2

 

Rezerve statutare

78

 

 

3

 

Alte rezerve

79

 

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

 

 

1

 

Venituri totale

81

807.430

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

805.198

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

83

3.685

 

4

 

Nr.mediu de salariati total in activitate

84

3.685

 

4a

 

Nr. mediu salariati nucleu conform OUG 95/2002 /somaj tehnic

84a

 

 

5

 

Fond de salarii, din care:

85

120.019

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

86

120.013

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

87

6

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

88

2.714

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (mii lei/persoană)(rd.81/84)

89

219

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (mii lei/persoană)

90

219

 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)

91

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

92

997

 

11

 

Plăti restante

93

 

 

 

a)

preturi curente

94

77.451

 

 

b)

preturi comparabile

95

77.451

 

12

 

Creante restante

96

 

 

 

a)

preturi curente

97

28.838

 

 

b)

preturi comparabile

98

28.838

 

Nota :

Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie, Comisiei de cenzori, AGA


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea închirierii unui spatiu aflat în administrarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 14 alin. (1), art. 15 si art. 16 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă închirierea de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a unui spatiu de 63,72 m2, situat în imobilul proprietate publică a statului în care îsi desfăsoară activitatea si pe care îl administrează, în scopul organizării unui punct alimentar de tip bufet de incintă.

Art. 2. - Se împuterniceste Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie să organizeze procedura de licitatie publică pentru închirierea spatiului de 63,72 m2, situat în imobilul din municipiul Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 14, sectorul 5, în scopul realizării activitătii prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Chiria stabilită ca urmare a desfăsurării procedurilor de licitatie publică, care se plăteste de câstigătorul licitatiei, se virează integral la bugetul de stat.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 332.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru retragerea actului de recunoastere a Asociatiei Solidaritatea Umană ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se retrage actul de recunoastere a Asociatiei Solidaritatea Umană ca fiind de utilitate publică.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 333.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea limitelor valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 406/2009 pentru modificarea limitelor valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, se modifică după cum urmează:

a) Guvernul, pentru valori mai mari de 28 de milioane lei;

b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 5 milioane lei si 28 de milioane lei;

c) ceilalti ordonatori de credite, pentru valori până la 5 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale

si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 335.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă

 

Având în vedere prevederile art. 81 si ale art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 8, la capitolul I “Depunerea declaratiei”, punctul 1 “Termenul de depunere a declaratiei”, subpunctul 1.1 “Lunar”, litera g) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,g) taxa anuală de autorizare a jocurilor de noroc, regularizată periodic, în functie de realizări; taxa de acces pentru jocurile de noroc;”.


2. La anexa nr. 8, la capitolul I “Depunerea declaratiei”, punctul 1 “Termenul de depunere a declaratiei”, subpunctul 1.3 “Alte termene”, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) până la termenul de plată prevăzut de lege, pentru următoarele obligatii de plată: impozit pe veniturile din dobânzi, în cazul împrumuturilor acordate pe baza contractelor civile; impozit pe câstigul din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, în cazul societătilor închise, si din transferul părtilor sociale; impozit pe veniturile din lichidarea unei persoane juridice; vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, societătilor si companiilor nationale; taxe pentru organizarea si exploatarea jocurilor de noroc;”.

3. La anexa nr. 8, la capitolul II “Completarea declaratiei”, punctul 3 sectiunea B “Date privind creanta fiscală”, subpunctul 3.2, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“3.2. Tabelul de la punctul II «Impozite, taxe si alte obligatii care nu se plătesc în contul unic» se completează pentru declararea obligatiilor de plată prevăzute la pozitiile 19, 25-27 si 30-62 din Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 15 la ordin.”

4. La anexa nr. 8, la capitolul II “Completarea declaratiei”, punctul 3 sectiunea B “Date privind creanta fiscală”, după ultimul paragraf al subpunctului 3.2.2 se introduc patru noi paragrafe cu următorul cuprins:

“Obligatiile prevăzute la pozitiile 61 si 62 din Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 15 la ordin, se declară de către operatorii economici organizatori de jocuri de noroc, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare, si potrivit Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările si completările ulterioare.

Pentru obligatiile prevăzute la pozitiile 61 si 62 din Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 15 la ordin, completarea declaratiei se face astfel:

Rândul 1 «Suma datorată» - se înscrie suma reprezentând taxele pentru organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, respectiv taxa de acces pentru jocurile de noroc, datorate în perioada de raportare.

Rândul 3 «Suma de plată» - se preia suma înscrisă la rândul 1 «Suma datorată».”

5. La anexa nr. 15, după pozitia 60 se introduc două noi pozitii, pozitiile 61 si 62, după cum urmează:

 

Nr. crt.

Denumire creantă fiscală

Temei legal

“61

Taxe pentru organizarea si exploatarea jocurilor de noroc

art. 14 alin. (2) lit. a), lit. b) subpct. (i), (ii) si subpct. (iii) lit. A, lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare, si pct. 1 din anexa la aceeasi ordonantă de urgentă; art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2010 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările si completările ulterioare

62

Taxa de acces pentru jocurile de noroc

art. 13 alin. (4) si art. 14 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare, si pct. 4 din anexa la aceeasi ordonantă de urgentă; art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 870/2009, cu modificările si completările ulterioare”

 

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispozitie contrară se abrogă.

Art. III. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală de reglementare a colectării creantelor bugetare, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

 

Bucuresti, 30 martie 2011.

Nr. 1.932.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.