MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 552/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 552         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 3 august 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

684. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor peritru transportul rutier de persoane sau de marfă si stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei

 

772. - Hotărâre privind aprobarea Listei societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri la care se vor efectua concedieri colective în anul 2011, precum si a numărului de salariati ce urmează să fie dispoiiibilizati si care vor beneficia de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

557/2.346. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii si al ministrului finantelor publice pentru modificarea si completarea Normelor privind fundamentarea, acordarea si justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităti desfăsurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, precum si a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate constructiilor de cvartale de locuinte noi în localitătile rurale si urbane, aprobate prin 6rdinul ministrului finantelor publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 504/501/2005

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

524. - Decizie privind sanctionarea cu retragerea aprobării domnului Cătălin  George Ungureanu - administrator/director general la Societatea Comercială “B.C.S. Broker de Asigurare” - S.R.L.

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă si stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă si stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 472 si 472 bis din 13 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 11, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

“(71) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (7), se acordă o perioadă de exceptare, prin exceptie de la termenele de implementare a valorilor-limită ale emisiilor prevăzute la alin. (4), a categoriei de masini echipate cu un mâner în partea superioară, pentru masinile portative de tăiat gardul viu si fierăstraiele portative destinate îngrijirii arborilor, echipate cu un mâner în partea superioară, pentru uz profesional, care functionează în pozitii multiple, prevăzute cu motoare de clasele SH:2 si SH:3.”

2. La anexa nr. 1, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 8, cu următorul cuprins:

“8. CERINTE PRIVIND APROBAREA DE TIP PENTRU FAZELE III B SI IV

8.1. Prezentul punct se aplică aprobării de tip a motoarelor comandate electronic, care utilizează comanda electronică pentru a determina în acelasi timp debitul si a regla momentul injectiei de carburant (denumit în continuare motor). Prezenta sectiune se aplică independent de tehnologia utilizată în aceste motoare pentru a respecta valorile-limită de emisie stabilite la pct. 4.1.2.5 si 4.1.2.6 din prezenta anexă.

8.2. Definitii

În sensul prezentului punct, se aplică următoarele definitii:

8.2.1. strategie de limitare a emisiilor- combinatia dintre un sistem de limitare a emisiilor cu o strategie de bază de limitare a emisiilor si un ansamblu de strategii auxiliare de limitare a emisiilor, integrată în conceptia globală a unui motor sau a unei masini mobile nerutiere în care este instalat motorul;

8.2.2. reactiv - un agent consumabil sau nerecuperabil cerut si utilizat pentru a asigura buna functionare a sistemului de posttratare a gazelor de esapament.

8.3. Prescriptii generale

8.3.1. Cerinte referitoare la strategia de bază de limitare a emisiilor

8.3.1.1. Strategia de bază de limitare a emisiilor, activată de-a lungul întregii game operative de regim si de cuplu a motorului, este concepută pentru a garanta conformitatea motorului cu dispozitiile prezentei hotărâri.

8.3.1.2. Orice strategie de bază de limitare a emisiilor care poate face distinctia dintre o functionare a motorului conform unei încercări standardizate de aprobare de tip si alte conditii de functionare si de a reduce ulterior nivelul de limitare a emisiilor atunci când motorul nu functionează în conditii efectiv incluse în procedura de aprobare de tip este interzisă.

8.3.2. Cerinte referitoare la strategia auxiliară de control al emisiilor

8.3.2.1. O strategie auxiliară de limitare a emisiilor poate fi utilizată pentru un motor sau o masină mobilă nerutieră, cu conditia ca aceasta, atunci când este activată, să modifice strategia de bază de limitare a emisiilor drept răspuns la un ansamblu specific de conditii ambiante si/sau de functionare, dar să nu reducă în mod permanent eficacitatea sistemului de limitare a emisiilor:

a) atunci când strategia auxiliară de limitare a emisiilor este activată în timpul încercării standardizate de aprobare de tip, pct. 8.3.2.2 si 8.3.2.3 nu se aplică;

b) atunci când strategia auxiliară de limitare a emisiilor nu este activată în timpul încercării standardizate de aprobare de tip, trebuie să se demonstreze că aceasta nu este activă decât în timpul perioadei necesare pentru scopurile prevăzute la pct. 8.3.2.3.

8.3.2.2. Conditiile de control aplicabile prezentului punct sunt următoarele:

a) o altitudine care să nu depăsească 1.000 metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 90 kPa);

b) o temperatură ambiantă situată în intervalul 275-303 K (2-30°C);

c) temperatura lichidului de răcire a motorului să fie peste 343 K (70°C).

Dacă strategia auxiliară de limitare a emisiilor este activată atunci când motorul functionează în conditiile de control vizate la lit. a)-c), strategia este activată numai în mod exceptional.

8.3.2.3. O strategie auxiliară de limitare a emisiilor poate fi activată în special cu următoarele scopuri:

a) prin semnale la bord, pentru a proteja de orice daune motorul (inclusiv protectia dispozitivului de control al admisiei de aer) si/sau masina mobilă nerutieră fără destinatie rutieră pe care este instalat motorul;

b) pentru a asigura securitatea si strategiile de functionare;

c) pentru prevenirea emisiilor excesive, în timpul pornirii la rece, al încălzirii sau al opririi;

d) în cazul în care este utilizată pentru a compensa limitarea unui poluant determinat în anumite conditii ambientale sau de functionare specifice, pentru păstrarea controlului asupra tuturor celorlalti poluanti reglementati, în cadrul valorilor-limită pentru emisii, specifice pentru motorul respectiv. Obiectivul este de a compensa fenomenele care apar în mod natural, astfel încât să se permită un control acceptabil al tuturor elementelor continute în emisii.

8.3.2.4. Producătorul demonstrează serviciului tehnic în momentul încercării standardizate de aprobare de tip că functionarea oricărei strategii auxiliare de limitare a emisiilor este conformă cu dispozitiile pct. 8.3.2. Demonstratia constă într-o evaluare a documentelor prevăzute la pct. 8.3.3.


8.3.2.5. Orice functionare a unei strategii auxiliare de limitare a emisiilor care nu este conformă cu pct. 8.3.2 este interzisă. 8.3.3. Cerinte privind documentatia

8.3.3.1. În momentul prezentării cererii de aprobare de tip la serviciul tehnic, producătorul furnizează o documentatie care asigură accesul la orice element de proiectare, la orice strategie de control al emisiilor si la mijloacele prin care strategia auxiliară controlează în mod direct sau indirect variabilele de iesire. Documentatia este compusă din două părti:

a) dosarul de documente, anexat la cererea de aprobare de tip, care contine o vedere de ansamblu asupra strategiei de control al emisiilor. Se furnizează dovada că toate valorile de iesire permise de o matrice obtinută pornind de la plaja de comandă a valorilor de intrare ale unitătilor individuale au fost identificate. Această dovadă este anexata la documentatie, asa cum se prevede în anexa nr. 2;

b) elementele suplimentare, prezentate serviciului tehnic, dar neanexate cererii de aprobare de tip, care includ toti parametrii modificati de orice strategie auxiliară de control al emisiilor si conditiile-limită în care această strategie operează si, în special:

(i) o descriere a logicii de control, a strategiilor de reglare si a punctelor de comutare în toate modurile de functionare pentru sistemul de alimentare cu carburant si pentru celelalte sisteme esentiale, permitând un control eficient al emisiilor [de exemplu, sistem de recirculare a gazelor de esapament (EGR) sau de dozare a reactivului];

(ii) o justificare a utilizării oricărei strategii auxiliare de control al emisiilor aplicate motorului, însotită de elemente si de date privind încercarea standardizată, demonstrând efectul asupra gazelor de esapament. Această justificare se poate baza pe datele de încercare standardizată, pe o analiză tehnică serioasă sau pe o combinatie a celor două;

(iii) o descriere detaliată a algoritmilor sau a senzorilor (după caz) utilizati pentru identificarea, analizarea sau diagnosticarea functionării incorecte a sistemului de control al oxizilor de azot (NOx);

(iv) toleranta utilizată pentru a îndeplini cerintele pct. 8.4.7.2, indiferent de mijloacele folosite.

8.3.3.2. Elementele suplimentare prevăzute la pct. 8.3.3.1 lit. b) sunt tratate ca fiind strict confidentiale. Acestea sunt comunicate autoritătii de omologare de tip la cerere. Autoritatea care acordă aprobarea de tip respectă confidentialitatea acestor elemente.

8.4. Cerinte pentru asigurarea bunei functionări a sistemului de control al oxizilor de azot (NOx)

8.4.1. Producătorul furnizează informatii care descriu în detaliu caracteristicile de functionare ale sistemului de control al oxizilor de azot (NOx), folosind documentele prevăzute la pct. 2 din subanexa nr. 1 la anexa nr. 2 si la pct. 2 din subanexa nr. 3 la anexa nr. 2.

8.4.2. Dacă sistemul de control al emisiilor necesită utilizarea unui reactiv, caracteristicile acestuia, inclusiv tipul său, informatiile referitoare la concentratia reactivului atunci când este în solutie, conditiile privind temperaturile sale de functionare si referentialul standardelor internationale pentru compozitia si calitatea acestuia trebuie să fie precizate de producător la pct. 2.2.1.13 din subanexa nr. 1 si la pct. 2.2.1.13 din subanexa nr. 3 la anexa nr. 2.

8.4.3. Strategia de control al emisiilor motorului trebuie să fie functională în toate conditiile de mediu întâlnite în mod normal pe teritoriul Uniunii Europene, în special la temperaturi ambiante joase.

8.4.4. Producătorul trebuie să demonstreze, în cazul utilizării unui reactiv, că emisiile de amoniac nu depăsesc o valoare medie de 25 ppm în timpul ciclului de încercare standardizată aplicabil la procedura de aprobare de tip.

8.4.5. Dacă sunt instalate sau conectate pe o masină mobilă nerutieră rezervoare separate de reactiv, trebuie prevăzut un dispozitiv care să permită prelevarea unui esantion de reactiv din rezervoare. Punctul de prelevare trebuie să fie usor accesibil fără să fie nevoie de utilizarea unor instrumente sau dispozitive speciale.

8.4.6. Cerinte privind utilizarea si întretinerea

8.4.6.1. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din hotărâre, aprobarea de tip este conditionată de punerea la dispozitia fiecărui operator al unei masini mobile nerutiere de instructiuni scrise, cuprinzând următoarele informatii:

a) avertismente detaliate care explică posibilele functionări defectuoase cauzate de o operare, utilizare sau întretinere incorectă a motorului instalat, însotite de măsurile corective adecvate;

b) avertismente detaliate privind utilizarea incorectă a masinii, susceptibilă de a duce la o posibilă functionare defectuoasă a motorului, însotite de măsurile corective adecvate;

c) informatii privind utilizarea corectă a reactivului, însotite de instructiuni privind reîncărcarea reactivului între intervalele de întretinere periodică normale;

d) un avertisment clar care să indice că certificatul de aprobare de tip eliberat pentru tipul de motor în cauză este valabil numai atunci când sunt îndeplinite toate conditiile următoare:

(i) motorul functionează, este utilizat si întretinut în conformitate cu instructiunile furnizate;

(ii) s-a adoptat o măsura promptă pentru a remedia functionarea, utilizarea sau întretinerea incorectă, în conformitate cu măsurile corective indicate în avertismentele prevăzute la lit. a) si b);

(iii) nu a avut loc voit nicio utilizare gresită a motorului, îndeosebi dezactivarea sau lipsa de întretinere a sistemului EGR sau a unui sistem de dozare a reactivului. Instructiunile sunt redactate într-o formă clară, accesibilă nespecialistilor si utilizează aceiasi termeni cu cei utilizati în manualul de utilizare a masinii mobile nerutiere sau a motorului.

8.4.7. Controlul reactivului (după caz)

8.4.7.1. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din hotărâre, aprobarea de tip este conditionată de furnizarea de indicatori sau de alte mijloace adecvate, în functie de configuratia masinii mobile nerutiere, care comunică operatorului următoarele:

a) cantitatea de reactiv rămasă în rezervorul de stocare al reactivului si, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv rămas este sub 10% din continutul total al rezervorului;

b) că rezervorul de reactiv s-a golit sau este aproape gol;

c) că reactivul din rezervorul de stocare nu corespunde caracteristicilor declarate si înregistrate la pct. 2.2.1.13 din subanexa nr. 1 si la pct. 2.2.1.13 din subanexa nr. 3 la anexa nr. 2, conform mijloacelor de evaluare instalate;

d) că dozarea reactivului este întreruptă, în cazuri diferite de cele executate de către modulul electronic de comandă al motorului (ECU) sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecintă a conditiilor de functionare a motorului atunci când dozarea nu este necesară, cu conditia ca aceste conditii de functionare să fie comunicate autoritătii competente care acordă aprobarea de tip.

8.4.7.2. La alegerea producătorului, cerintele privind conformitatea reactivului cu caracteristicile declarate si cu toleranta de emisie de oxizi de azot (NOx) asociată se îndeplinesc prin unul dintre mijloacele următoare:

a) un mijloc direct, cum este utilizarea unui captor de calitate a reactivului;

b) un mijloc indirect, precum utilizarea în esapament a unui detector de oxizi de azot (NOx), pentru a evalua eficienta reactivului;

c) orice alt mijloc, cu conditia ca eficacitatea sa să fie cel putin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc mentionat la lit. a) sau b) si ca exigentele principale ale prezentei anexe să fie respectate.”


3. La anexa nr. 2, punctul 2 din subanexa nr. 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. MĂSURI ADOPTATE ÎMPOTRIVA POLUĂRII ATMOSFERICE

2.1. Dispozitivele reciclare a gazelor de carter: da/nu*)........................................................................................................

2.2. Dispozitive antipoluare suplimentare (în cazul în care există si nu apar la altă rubrică)

2.2.1. Convertizor catalitic: da/nu*)

2.2.1.1. Marca (mărci):.............................................................................................................................................................

2.2.1.2. Tip (tipuri):....................................................................................................................................................................

2.2.1.3. Numărul de convertizoare catalitice si de elemente:....................................................................................................

2.2.1.4. Dimensiunile si volumul convertizorului (convertizoarelor) catalitic (catalitice):............................................................

2.2.1.5. Tip de actiune catalitică:...............................................................................................................................................

2.2.1.6. Cantitatea totală de materiale pretioase:......................................................................................................................

2.2.1.7. Concentratia relativă:.....................................................................................................................................................

2.2.1.8. Substrat (structură si material):...................................................................................................................................

2.2.1.9. Densitatea alveolară:....................................................................................................................................................

2.2.1.10. Tipul de carcasă pentru convertizorul (convertizoarele) catalitic (catalitice):..............................................................

2.2.1.11. Amplasamentul convertizorului (convertizoarelor) catalitic (catalitice), localizarea si distanta (distantele) minimă (minime)/maximă (maxime) fată de motor:...............................................................................................................................................

2.2.1.12. Plaja de functionare normală (K):................................................................................................................................

2.2.1.13. Reactiv consumabil (după caz):...................................................................................................................................

2.2.1.13.1. Tipul si concentratia reactivului necesar pentru actiunea catalitică:.......................................................................

2.2.1.13.2. Plaja temperaturilor normale de functionare a reactivului:...................................................................................

2.2.1.13.3. Standardul international (după caz):......................................................................................................................

2.2.1.14. Detector de NOx: da/nu*)

2.2.2. Detector de oxigen: da/nu*)

2.2.2.1. Marca (mărci):...............................................................................................................................................................

2.2.2.2. Tipul:.........................................................................................................................................................................

2.2.2.3. Amplasare:....................................................................................................................................................................

2.2.3. Injectie de aer: da/nu*)

2.2.3.1. Tip (aer pulsat, pompă de aeretc):............................................................................................................................

2.2.4. Recircularea gazului de evacuare (EGR): da/nu*)

2.2.4.1. Caracteristici (răcit/nerăcit, presiune înaltă/presiune joasă etc):...............................................................................

2.2.5. Filtru de particule poluante: da/nu (*)

2.2.5.1. Dimensiunile si capacitatea filtrului de particule poluante:........................................................................................

2.2.5.2. Tipul si modelul filtrului de particule poluante:.........................................................................................................

2.2.5.3. Amplasamentul (amplasamentele), localizarea si distanta (distantele) maximă (maxime)/minimă (minime) fată de motor:

..................................................................................................................................................................................................

2.2.5.4. Metoda sau sistemul de regenerare, descrierea si/sau schita acestuia:.....................................................................

2.2.5.5. Plaja temperaturilor (K) si presiunilor (kPa) normale de functionare:..........................................................................

2.2.6. Alte sisteme: da/nu*)

2.2.6.1. Descriere si mod de functionare:.................................................................................................................................

 

*) Se elimină mentiunile inutile.”

 

4. La anexa nr. 2, punctul 2 din subanexa nr. 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. MĂSURI ADOPTATE ÎMPOTRIVA POLUĂRII ATMOSFERICE

2.1. Dispozitiv de reciclare a gazelor din carter: da/nu *).....................................................................................................

2.2. Dispozitive antipoluare suplimentare (în cazul în care există si nu apar la alta rubrică)

2.2.1. Convertizor catalitic: da/nu*)

2.2.1.1. Marca (mărci):.............................................................................................................................................................

2.2.1.2. Tip (tipuri):.....................................................................................................................................................................

2.2.1.3. Numărul de convertizoare catalitice si de elemente:.................................................................................................

2.2.1.4. Dimensiunile si volumul convertizorului (convertizoarelor) catalitic (catalitice):.......................................................

2.2.1.5. Tip de actiune catalitică:...............................................................................................................................................

2.2.1.6. Cantitatea totală de materiale pretioase:.....................................................................................................................

2.2.1.7. Concentratia relativă:................................................................................................................................................

2.2.1.8. Substrat (structură si material):.................................................................................................................................

2.2.1.9. Densitatea alveolară:.................................................................................................................................................

2.2.1.10. Tipul de carcasă pentru convertizorul (convertizoarele) catalitic (catalitice):..........................................................

2.2.1.11. Amplasamentul convertizorului (convertizoarelor) catalitic (catalitice), localizarea si distanta (distantele) minimă (minime)/maximă (maxime) fată de motor:.........................................................................................................................................

2.2.1.12. Plaja de functionare normală (K):................................................................................................................................

2.2.1.13. Reactiv consumabil (după caz):..............................................................................................................................

2.2.1.13.1. Tipul si concentratia reactivului necesar pentru actiunea catalitică:.....................................................................

2.2.1.13.2. Plaja de temperaturi normale de functionare a reactivului:...................................................................................

2.2.1.13.3. Standardul international (după caz):......................................................................................................................

2.2.1.14. Detector de NOx: da/nu*)

2.2.2. Detector de oxigen: da/nu*)

2.2.2.1. Marca (mărci):............................................................................................................................................................

2.2.2.2. Tipul:........................................................................................................................................................................

2.2.2.3. Amplasare:...............................................................................................................................................................


2.2.3. Injectie de aer: da/nu*)

2.2.3.1. Tip (aer pulsat, pompă de aeretc):............................................................................................................................

2.2.4. Recircularea gazului de evacuare (EGR): da/nu*)

2.2.4.1. Caracteristici (răcit/nerăcit, presiune înaltă/presiune joasă etc):............................................................................

2.2.5. Filtru de particule poluante: da/nu *)

2.2.5.1. Dimensiunile si capacitatea filtrului de particule poluante:.......................................................................................

2.2.5.2. Tipul si structura filtrului de particule poluante:..........................................................................................................

2.2.5.3. Amplasamentul (amplasamentele), localizarea si distanta (distantele) maximă (maxime)/minimă (minime) fată de motor:..................................................................................................................................................................................................

2.2.5.4. Metoda sau sistemul de regenerare, descrierea si/sau schita acestuia:.......................................................................

2.2.5.5. Plaja temperaturilor (K) si presiunilor (kPa) normale de functionare:............................................................................

2.2.6. Alte sisteme: da/nu*)

2.2.6.1. Descriere si modul de functionare:................................................................................................................................

 

*) Se elimină mentiunile inutile.”

 

5. La anexa nr. 3, punctele 1.1,1.3.2, 3.7.1, 4.3.1 si 4.5 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“1.1. Prezenta anexă descrie metoda determinării emisiilor de gaz si de particule poluante provenind de la motorul supus încercării standardizate.

Se aplică următoarele cicluri de încercare standardizată:

a) încercarea standardizată NRSC (Non-Road Steady Cycle, ciclu în regimuri stabilizate pentru masini mobile nerutiere), care va fi utilizată pentru măsurarea emisiilor de monoxid de carbon, de hidrocarburi, de oxizi de azot si de particule poluante pentru fazele I, II, III A, III B si IV în cazul motoarelor descrise la subpct. (i) si (ii) ale pct. 1 .a) din anexa nr. 1;

b) încercarea standardizată NRTC (Non-Road Transient Cycle, ciclu în regimuri tranzitorii pentru masini mobile nerutiere), care va fi utilizată pentru măsurarea emisiilor de monoxid de carbon, de hidrocarburi, de oxizi de azot si de particule poluante pentru fazele III B si IV ale motoarelor descrise la subpct. (i) al pct. 1.a) din anexa nr. 1;

c) pentru motoarele destinate a fi utilizate la propulsarea navelor de navigatie interioară se aplică procedura de încercare standardizată ISO prescrisă de standardul ISO 8178-4:2002 si prevăzută si în anexa nr. 6 (cod NOx) la Conventia MARPOL1 73/78 a OMI2;

d) pentru motoarele destinate propulsării drezinelor se utilizează o încercare standardizată NRSC pentru măsurarea gazelor si a particulelor poluante în faza III Asi în faza III B;

e) pentru motoarele destinate propulsării locomotivelor se utilizează o încercare standardizată NRSC pentru măsurarea gazelor si a particulelor poluante în fazele III Asi III B.

1 MARPOL: Conventia internatională pentru prevenirea poluării de către nave.

2 OMI: Organizatia Maritimă Internatională.

.......................................................

1.3.2. Testul NRTC:

Ciclul de încercare standardizată tranzitoriu prescris, care respectă cu fidelitate conditiile de functionare a motoarelor

Diesel instalate pe masinile mobile nerutiere, este executat de două ori:

a) prima oară (pornirea la rece) după ce motorul a ajuns la temperatura ambiantă si temperaturile lichidului de răcire, ale uleiului, ale sistemelor de posttratare si ale tuturor dispozitivelor auxiliare de control al motorului sunt stabilizate între 20 si 30°C;

b) a doua oară (pornire la cald) după o perioadă de 20 de minute de impregnare la cald care începe imediat după încheierea ciclului de pornire la rece.

În cursul acestei secvente de încercare standardizată sunt examinati poluantii mentionati anterior. Secventa de încercare standardizată constă într-un ciclu de pornire la rece după o răcire naturală sau fortată a motorului, o perioadă de impregnare la cald si un ciclu de pornire la cald, rezultând într-un calcul al emisiilor combinate. Folosind semnalele privind cuplul si turatia provenite de la frâna pentru motor, puterea se ia în considerare în timpul duratei ciclului, pentru a furniza lucrul mecanic produs de motor pe parcursul întregului ciclu. Concentratiile componentelor gazoase sunt determinate pe toată durata ciclului fie în gazele de esapament brute, integrând semnalul emis de analizor, în conformitate cu descrierea prevăzută în subanexa nr. 3 la prezenta anexă, fie în gazele de esapament diluate ale unui sistem CVS de diluare în circuit principal, integrând semnalul analizorului sau prelevând probe în saci de prelevare, în conformitate cu subanexa nr. 3 la prezenta anexă. În ceea ce priveste particulele poluante, se colectează un esantion proportional de gaze de esapament diluate într-un filtru determinat, prin diluare în circuit partial sau în circuit principal. În functie de metoda folosită, debitul gazelor de esapament diluate sau nediiuate se măsoară pe toată durata ciclului pentru a determina valorile de emisie masică ale poluantilor. Valorile de emisie masică sunt puse în relatie cu lucrul mecanic al motorului pentru a obtine gramele pentru fiecare poluant emis per kilowatt oră.

Emisiile (g/kWh) sunt măsurate în cursul ambelor cicluri la cald si la rece. Emisiile combinate ponderate sunt calculate prin ponderarea de 10% a rezultatelor pornirii la rece si prin ponderarea de 90% a rezultatelor pornirii la cald. Emisiile combinate ponderate trebuie să respecte limitele.

.......................................................

3.7.1. Specificatiile echipamentelor în conformitate cu prevederile pct. 1 teza 3 lit. a) din anexa nr. 1:

3.7.1.1. Specificatia A

Pentru motoarele prevăzute la pct. 1 teza 3 lit. a) subpct. (i) si (iv) din anexa nr. 1 se efectuează următorul ciclu de 8 moduri1), cu motorul supus încercării standardizate cuplat la frână:

 

Numărul modului

Turatia motorului (rotatii/minut)

Sarcină (%)

Factor de ponderare

1

Nominală sau de referintă*)

100

0,15

2

Nominală sau de referintă*)

75

0,15

3

Nominală sau de referintă*)

50

0,15

4

Nominală sau de referintă*)

10

0,10

5

Intermediară

100

0,10

6

Intermediară

75

0,10

7

Intermediară

50

0,10

8

Ralanti

-

0,15

 

*) Turatia de referintă este definită la pct. 4.3.1 din anexa nr. 3.

 

3.7.1.2. Specificatia B

Pentru motoarele prevăzute la pct. 1 teza 3 lit. a) subpct. (ii) din anexa nr. 1 se efectuează următorul ciclu de cinci moduri2), cu motorul supus încercării standardizate cuplat la frână:

 

Numărul modului

Turatia motorului (rotatii/minut)

Sarcină (%)

Factor de ponderare

1

Nominală

100

0,05

2

Nominală

75

0,25

3

Nominală

50

0,30

4

Nominală

25

0,30

5

Nominală

10

0,10

 

Cifrele sarcinii sunt valori în procente ale cuplului corespunzătoare puterii în regim de bază, definită ca fiind puterea maximă disponibilă în cursul unei secvente de exploatare variabile, a cărei durată poate atinge un număr nelimitat de ore pe an, între intervale declarate de întretinere si în conditii ambiante declarate, întretinerea efectuându-se în conformitate cu instructiunile constructorului.

3.7.1.3. Specificatia C

Pentru motoarele de propulsie3) destinate navelor de navigatie interioară se aplică procedura de încercare ISO specificată în norma ISO 8178-4: 2002 si în anexa VI (cod NO x) la Conventia MARPOL 73/78 a OMI.

Motoarele de propulsie care functionează pe o curbă de elice cu pas fix sunt supuse încercării standardizate pe o frână utilizând următorul ciclu de 4 moduri în regim stabilizat4), elaborat pentru a reprezenta functionarea motoarelor Diesel marine comerciale în conditii normale de functionare.

 

Numărul modului

Turatia motorului (rotatii/minut)

Sarcină (%)

Factor de ponderare

1

100% (nominală)

100

0,20

2

91%

75

0,50

3

80%

50

0,15

4

63%

25

0,15

 

Motoarele de propulsie cu turatie fixă destinate navelor de navigatie interioară functionând cu elice cu pas variabil sau cuplate electric sunt supuse încercării standardizate pe o frână utilizând următorul ciclu de 4 moduri în regim stabilizat5) caracterizat prin acelasi raport de sarcină si aceiasi factori de ponderare ca si ciclul de mai sus, dar cu motorul functionând la turatie nominală în fiecare mod:

 

Numărul modului

Turatia motorului (rotatii/minut)

Sarcină (%)

Factor de ponderare

1

Nominală

100

0,20

2

Nominală

75

0,50

3

Nominală

50

0,15

4

Nominală

25

0,15

 

3.7.1.4. Specificatia D

Pentru motoarele prevăzute la pct. 1 teza 3 lit. a) subpct. (v) din anexa nr. 1 se efectuează următorul ciclu de trei moduri6), cu motorul supus încercării standardizate cuplat la frână:

 

Numărul modului

Turatia motorului (rotatii/minut)

Sarcină (%)

Factor de ponderare

1

Nominală

100

0,25

2

Intermediară

50

0,15

3

Ralanti

-

0,60

 

1) Identic cu ciclul C1 descris la pct. 8.3.1.1 al normei ISO 8178-4:2007 (versiunea corectată din 1 iulie 2008).

2) Identic cu ciclul D2 descris la pct. 8.4.1 al normei ISO 8178-4:2002(E).

3) Motoarele auxiliare cu turatie constantă trebuie să fie certificate utilizând ciclul de încercări standardizate ISO D2, respectiv ciclul de 5 moduri în regim stabilizat specificat la pct. 3.7.1.2, în timp ce motoarele auxiliare cu turatie variabilă trebuie să fie certificate utilizând ciclul de încercare standardizată ISO C1, respectiv ciclul de 8 moduri în regim stabilizat specificat la pct. 3.7.1.1.

4) Identic cu ciclul E3 descris la pct. 8.5.1, 8.5.2 si 8.5.3 ale normei ISO 8178-4:2002(E). Cele 4 moduri presupun o curbă de elice medie bazată pe măsurători în curs de utilizare.

5) Identic cu ciclul E2 descris la pct. 8.5.1, 8.5.2 si 8.5.3 ale normei ISO 8178-4:2002(E).

6) Identic cu ciclul F al normei ISO 8178-4:2002(E).


.......................................................

4.3.1. Turatia de referintă

Turatia de referintă (nref) corespunde valorilor de turatie normalizate la 100%, specificate în programul frânei motorului (anexa nr. 3 subanexa nr. 4). Ciclul efectiv al motorului rezultând din denormalizare la turatia de referintă depinde în mare măsură de alegerea turatiei de referintă corespunzătoare. Turatia de referintă se determină prin următoarea formulă:

 

nref = turatia inferioară + 0,95 x (turatia superioară - turatia inferioară)

 

(Turatia superioară este cea mai mare turatie a motorului la care se furnizează 70% din puterea nominală, în timp ce turatia inferioară este turatia cea mai mică a motorului la care se furnizează 50% din puterea nominală.)

Dacă turatia de referintă măsurată se încadrează între ± 3% fată de turatia de referintă declarată de către constructor, turatia de referintă declarată poate fi utilizată pentru proba de emisii. Dacă se depăseste această tolerantă, pentru proba de emisii se utilizează turatia de referintă măsurată 1).

1) Aceste valori sunt în conformitate cu norma ISO 8178-11:2006.

.......................................................

4.5. Efectuarea încercărilor standardizate pentru măsurarea emisiilor

Diagrama*) prezentată în continuare descrie diferitele etape ale încercărilor standardizate:

 

Pregătirea motorului, măsurători înaintea încercării standardizate si etalonării

Încercarea NRTC

Elaborarea cartografiei motorului (curba de cuplu maxim) Stabilirea ciclului de încercare de referintă

Dacă este necesar se execută unul sau mai multe cicluri preliminare pentru a verifica motorul, standul de încercare si sistemul de emisii

Răcire naturală sau fortată

Pregătirea tuturor sistemelor de esantionare (inclusiv etalonarea analizorului) si colectarea datelor

Faza de emisii de gaze de esapament în ciclu de demaraj la rece

Impregnare la cald

Faza de emisii de gaze de esapament în ciclu de demaraj la cald

 

*) Diagrama este reprodusă în facsimil.


 

Înainte de ciclul de măsurători se pot executa unul sau mai multe cicluri preliminare, dacă este necesar, pentru verificarea motorului, a standului de încercări si a sistemelor de emisii.

4.5.1. Pregătirea filtrelor de prelevare a probelor

Cu cel putin o oră înaintea încercării standardizate, fiecare filtru se introduce într-un vas Petri, care este protejat împotriva contaminării cu praf, dar care permite schimbul de aer si care este amplasat într-o cameră de cântărire pentru stabilizarea filtrului. După perioada de stabilizare, fiecare filtru se cântăreste si greutatea acestuia se înregistrează. Filtrul se păstrează apoi într-un vas Petri închis sau într-un portfiltru închis ermetic până la momentul încercării standardizate. Filtrul se utilizează în termen de 8 ore de la scoaterea sa din camera de cântărire. Se înregistrează greutatea cântărită în laborator a acestuia.

4.5.2. Instalarea echipamentelor de măsurare Instrumentele si sondele de^ prelevare a probelor se instalează conform instructiunilor. În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, teava de esapament din spate se conectează la acest sistem.

4.5.3. Punerea în functiune a sistemului de diluare Sistemul de diluare se pune în functiune. Debitul total al gazului de esapament diluat al unui sistem de diluare totală a debitului sau debitul gazului de esapament diluat printr-un sistem de diluare partială a debitului se reglează pentru a elimina condensarea apei din sistem si pentru a obtine o temperatură la sectiunea de intrare a filtrului între 315 K (42°C) si 325 K (52°C).

4.5.4. Punerea în functiune a sistemului de prelevare a probelor de particule poluante

Sistemul de prelevare a probelor de particule poluante se pune în functiune si trebuie să functioneze în derivatie. Concentratia de fond a particulelor poluante în aerul de diluare se poate determina prin prelevarea de probe din aerul de diluare înaintea intrării gazelor de esapament în tunelul de diluare. Este de preferat ca proba de particule poluante de fond să se colecteze în timpul ciclului tranzitoriu, dacă se utilizează un alt sistem de prelevare a probelor de particule poluante. În caz contrar, se poate utiliza sistemul de prelevare a probelor de particule poluante utilizat pentru colectarea particulelor în ciclul tranzitoriu. În cazul în care se utilizează aer de diluare filtrat în prealabil, este suficientă efectuarea une] singure măsurători înainte sau după încercarea standardizată. În cazul în care aerul de diluare nu este filtrat, măsurătorile trebuie să se efectueze înaintea initierii si după încheierea ciclului si se calculează media valorilor.

4.5.5. Verificarea analizoarelor

Analizoarele de emisii se aduc la zero si se etalonează. Dacă se utilizează saci pentru probe, acestia trebuie să fie goliti.

4.5.6. Cerinte în materie de răcire

Se poate aplica o procedură de răcire naturală sau fortată. Pentru răcirea fortată se va folosi o bună apreciere tehnică pentru stabilirea unor sisteme de suflare a aerului de răcire peste motor, de circulare a uleiului rece prin sistemul de iubrifiere al motorului, de răcire a lichidului de răcire din sistemul de răcire al motorului si de eliminare a căldurii din sistemul de posttratare a gazelor de esapament. În cazul unei răciri fortate a sistemului de posttratare, nu se aplică un aer de răcire înainte ca sistemul de posttratare să fi ajuns la o temperatură mai joasă decât temperatura sa de activare catalitică. Nu se permite nicio procedură de răcire care are ca rezultat emisii nereprezentative.

Testarea de măsurare a emisiilor de esapament în ciclu de pornire la rece nu poate începe după o răcire decât atunci când temperatura uleiului de motor, a lichidului de răcire si a sistemului de posttratare s-a stabilizat între 20°C si 30°C pentru un interval de timp minim de 15 minute.

4.5.7. Parcursul ciclului

4.5.7.1. Ciclul de pornire la rece

Secventa de încercare standardizată începe prin ciclul de pornire la rece, la încheierea procesului de răcire si atunci când sunt respectate toate cerintele prevăzute la pct. 4.5.6.

Motorul trebuie demarat în conformitate cu procedura de demarare recomandată de constructor în manualul de utilizare, folosindu-se fie un demaror de serie, fie un dinamometru.

De îndată ce motorul este pus în functiune, se porneste un cronometru de «ralanti în gol». Se lasă motorul să functioneze la ralanti în gol fără sarcină timp de 23 ± 1 s, apoi se începe ciclul motorului în regim tranzitoriu, astfel încât prima înregistrare a ciclului în afara modului ralanti are loc la 23 ± 1 s. Intervalul de timp de ralanti în gol este inclus în cele 23 ± 1s.

Testarea se efectuează în conformitate cu ciclul de referintă definit în anexa nr. 3 subanexa nr. 4. Punctele de reglare a turatiei si a cuplului motorului se setează la o frecventă de minimum 5 Hz (se recomandă 10 Hz).

Punctele de reglare se calculează prin interpolare liniară între punctele de reglare din ciclul de referintă, distribuite la 1 Hz. Turatia si cuplul de reactie ale motorului se înregistrează cel putino dată ia fiecare secundă pe durata ciclului de încercare standardizată si semnalele pot să fie filtrate electronic.

4.5.7.2. Răspunsul analizoarelor

Punerea în functiune a echipamentului de măsurare se face concomitent cu punerea în functiune a motorului:

a) se începe colectarea sau analiza aerului de diluare, în cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal;

b) se începe colectarea sau analiza gazelor de esapament brute ori diluate, în functie de metoda utilizată;

c) se începe măsurarea cantitătii de gaze de esapament diluate, precum si a temperaturilor si presiunilor necesare;

d) se începe înregistrarea debitului masic de gaze de esapament, în cazul în care se utilizează analiza gazelor de esapament brute;

e) se începe înregistrarea datelor de reactie ale turatiei si ale cuplului dinamometrului.

Pentru măsurarea gazelor de esapament brute, concentratiile emisiilor (HC, CO si NOx ) si debitul masic al gazelor de esapament se măsoară în mod continuu si se înregistrează, la o frecventă de cel putin 2 Hz, într-un sistem computerizat. Toate celelalte date se pot înregistra cu o frecventă de cel putin 1 Hz. Pentru analizoarele analogice se înregistrează răspunsul, iar datele de etalonare se pot utiliza fie prin conectare la retea, fie fără conectare, în timpul evaluării datelor.

În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, hidrocarburile (HC) si oxizii de azot (NOx) se măsoară în mod continuu în tunelul de diluare, cu o frecventă de cel putin 2Hz. Concentratiile medii se determină prin integrarea semnalelor analizorului pe toată durata ciclului de încercare standardizată. Timpul de răspuns al sistemului nu trebuie să fie mai mare de 20 de secunde si trebuie să fie coordonat cu fluctuatiile debitului volumic al probei cu volum constant si cu abaterile de la timpul de prelevare a probelor/de la durata ciclului de încercare standardizată, dacă este cazul. Cantitătile de CO si C02 se determină prin integrare sau prin analiza concentratiilor din sacul de probe colectate pe durata unui ciclu. Concentratiile poluantilor gazosi din aerul de diluare se determină prin integrarea sau pfin analiza aerului de diluare colectat într-un sac de prelevare. Toti ceilalti parametri care trebuie să fie măsurati se înregistrează cu o frecventă de cel putin o măsurătoare pe secundă (1 Hz).

4.5.7.3. Prelevarea probelor de particule poluante

La pornirea motorului, sistemul de prelevare a probelor de particule poluante se comută de la modul de derivatie la modul de colectare a particulelor poluante.

În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, pompa sau pompele pentru prelevarea probelor se reglează astfel încât în sonda de prelevare a probelor de particule poluante sau în tubul de transfer să se asigure un debit proportional cu debitul masic al gazelor de esapament.

În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, pompa sau pompele pentru prelevarea probelor se reglează astfel încât în sonda de prelevare a probelor de pulberi sau în tubul de transfer să se asigure un debit în limitele a ± 5% din debitul reglat. Dacă se procedează la compensarea debitului (respectiv controlul proportional al debitului de probă), trebuie să se demonstreze că raportul dintre debitul în tunelul principal si debitul probei de particule nu variază cu mai mult de ± 5% fată de valoarea sa reglată (cu exceptia probelor prelevate în primele 10 secunde).

NOTĂ:

În cazul unei duble diluări, debitul probei este dat de diferenta netă dintre debitul prin filtrele pentru prelevarea probelor si debitul de aer de diluare secundară.

Trebuie să se înregistreze valorile medii ale temperaturii si presiunii la contorul (contoarele) de gaze sau la intrarea în instrumentele de măsurare a debitului. Dacă debitul reglat nu poate fi mentinut pe durata întregului ciclu (în limitele a ± 5%) din cauza cantitătii mari de particule poluante depuse pe filtru, încercarea se anulează. Testarea se reia cu un debit mai mic si/sau cu un filtru cu diametru mai mare.

4.5.7.4. Calarea motorului în cursul ciclului de pornire la rece Dacă motorul se calează în orice moment în timpul ciclului de pornire la rece, se procedează la preconditionarea motorului si ia repetarea procedurii de răcire; în final, motorul trebuie repornit si încercarea standardizată repetată.

Procesul de încercare standardizată se anulează în cazul în care apar defectiuni la oricare dintre echipamentele de încercare standardizată necesare în timpul ciclului de încercare standardizată.

4.5.7.5. Operatiuni după ciclul de pornire la rece

La încheierea ciclului de pornire la rece al încercării standardizate se opresc măsurarea debitului volumic de gaze de esapament, a volumului de gaze de esapament diluate, curgerea de gaze în sacii de colectare a probelor, precum si pompa pentru prelevarea probelor de particule poluante. În cazul unui analizor integrator, prelevarea continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului.

Concentratiile sacilor colectori, în cazul în care acestia se utilizează, se analizează cât mai curând si, în orice caz, în maximum 20 de minute de la încheierea ciclului de încercare standardizată.

După proba de emisii, analizorii se verifică din nou cu ajutorul unui gaz zero si al aceluiasi tip de gaz de control. Încercarea standardizată se consideră acceptabilă în cazul în care diferenta dintre rezultatele obtinute înainte si după încercarea standardizată este mai mică de 2% din valoarea gazului de control.

Filtrele pentru retinerea particulelor poluante sunt duse înapoi în camera de cântărire în termen de maximum o oră după încheierea încercării standardizate. Se conditionează timp de cel putin o oră într-un vas Petri protejat împotriva contaminării cu praf si care permite schimbul de aer, apoi se cântăresc. Se înregistrează greutatea brută a filtrelor.

4.5.7.6. Impregnarea la cald

Imediat după oprirea motorului, se opresc, în cazul în care erau utilizate, ventilatorul (ventilatoarele) de răcire a motorului, precum si suflanta CVS (sau se deconectează sistemul de esapament de la CVS).

Se lasă motorul să se impregneze timp de 20 ± 1 minute. Motorul si dinamometrul sunt pregătite pentru încercarea standardizată de pornire la cald. Sacii de prelevare goliti sunt conectati la sistemele de colectare de probe de gaze de esapament diluate si de aer de diluare. Se porneste sistemul CVS (dacă se utilizează sau dacă nu este deja pus în functiune) sau se conectează sistemul de esapament la CVS (daca este deconectat). Se pun în functiune pompele de prelevare (cu exceptia pompei sau pompelor de prelevare a particulelor poluante), ventilatorul (ventilatoarele) de răcire a motorului si sistemul de colectare a datelor.

Schimbătorul de căldură al sistemului de prelevare de probe cu volum constant (dacă este utilizat) si componentele încălzite ale oricărui sistem continuu de prelevare de probe (dacă este cazul) sunt preîncălzite la temperaturile lor de functionare prescrise înainte de a începe încercarea standardizată.

Debitele probelor sunt ajustate la debitul dorit si dispozitivele de măsurare a debitului gazelor din CVS sunt aduse la zero. Se instalează cu grijă un filtru de particule curat în fiecare dintre portfiltre si portfiltrele asamblate sunt instalate pe linia de flux a probei.

4.5.7.7. Ciclul de pornire la cald

De îndată ce motorul este pus în functiune, se porneste un cronometru de «ralanti în gol». Se lasă motorul să functioneze la ralanti în gol fără sarcină timp de 23 ± 1 s, apoi se începe ciclul motorului în regim tranzitoriu, astfel încât prima înregistrare a ciclului în afara modului ralanti are loc la 23 ± 1 s. Intervalul de timp de ralanti în gol este inclus în cele 23 ± 1s.

Testarea se efectuează în conformitate cu ciclul de referintă definit în anexa nr. 3 subanexa nr. 4. Punctele de reglare a turatiei si a cuplului motorului se setează la o frecventă de minimum 5 Hz (se recomandă 10 Hz).

Punctele de reglare se calculează prin interpolare liniară între punctele de reglare din ciclul de referintă, distribuite la 1 Hz. Turatia si cuplul efectiv ale motorului se înregistrează cel putin o dată la fiecare secundă pe durata ciclului de încercare standardizată si semnalele pot să fie filtrate electronic.

Procedura descrisă la pct. 4.5.7.2 si 4.5.7.3 prevăzută în prezenta anexă este apoi repetată.

4.5.7.8. Calarea motorului în cursul ciclului de pornire la cald Dacă motorul se calează în orice moment în timpul ciclului de pornire la cald, acesta poate fi oprit si lăsat să se reimpregneze timp de 20 de minute. Ciclul de pornire la cald poate fi apoi reînceput. Este autorizată o singură reimpregnare la cald si o singură repetitie a ciclului de pornire la cald.

4.5.7.9. Operatiuni după ciclul de pornire la cald

La încheierea ciclului de pornire la cald, măsurarea debitului volumic al gazului de esapament, a volumului gazului de esapament diluat, curgerea gazului în sacii colectori, precum si pompa de esantionare a particulelor se opresc. În cazul unui analizor integrator, prelevarea continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului.

Concentratiile sacilor colectori, în cazul în care acestia se utilizează, se analizează cât mai curând si, în orice caz, în maximum 20 de minute de la încheierea ciclului de încercare.

După proba de emisii, analizorii se verifică din nou cu ajutorul unui gaz zero si al aceluiasi tip de gaz de control. Testarea se consideră acceptabilă în cazul în care diferenta dintre rezultatele obtinute înainte si după încercarea standardizată este mai mică de2 % din valoarea gazului de reglare a sensibilitătii.

Filtrele pentru retinerea particulelor poluantesunt duse înapoi în camera de cântărire în termen de maximum o oră după încheierea încercării standardizate. Se conditionează timp de cel putin o oră într-un vas Petri protejat împotriva contaminării cu praf si care permite schimbul de aer, apoi se cântăresc. Se înregistrează greutatea brută a filtrelor.”

6. La anexa nr. 3, punctele 2.1.2.4, 2.1.3.1, 2.1.3.3, 2.2.4, 2.2.5.1 si 2.2.5.3 din subanexa nr. 3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

 

“2.1.2.4. Calculul emisiilor specifice

Emisiile specifice (g/kWh) se calculează pentru fiecare componentă individuală în modul următor:

 

Formula

 

unde:

Mgaz, rece - masa totală a gazelor poluante pe durata ciclului de pornire la rece (în g);

Mgaz, cald - masa totală a gazelor poluante pe durata ciclului de pornire la cald (în g);

Wef, rece - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la rece, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh);

Wef, cald - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la cald, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh)


2.1.3.1. Calcularea emisiilor masice

Masele particulelor MPT rece si MPT cald (g/încercare standardizată) se calculează după una dintre următoarele metode:

 

Formula

 

unde:

MPT = MPT rece pentru ciclul cu pornire la rece;

MPT = MPT cald pentru ciclul cu pornire la cald;

Mf = masa particulelor prelevate pe durata ciclului (în mg);

Medfw - masa echivalentă gazelor de esapament diluate pe durata ciclului (în kg);

Msam - masa gazelor de esapament diluate care trec prin filtrele de particule (în kg).

Masa totală echivalentă a gazelor de esapament diluate pe durata ciclului se determină după cum urmează:

 

Formula

 

unde:

Gedfw, i - debitul masic instantaneu echivalent al gazelor de esapament diluate (în kg/s);

Gexhw, i - debitul masic instantaneu al gazelor de esapament (în kg/s);

qi = coeficientul de diluare instantanee;

Gtotw, i - debitul masic instantaneu al gazelor de esapament diluate prin tunelul de diluare (în kg/s);

Gdilw i - debitul masic instantaneu al aerului de diluare (în kg/s);

f = frecventa de prelevare a datelor (în Hz);

n = numărul de măsurători;

 

Formula

 

MPT = MPT, rece pentru ciclul cu pornire la rece;

MPT= MPT, cald pentru ciclul cu pornire la cald;

Mf= masa particulelor prelevate pe durata ciclului (în mg);

rs= raportul mediu de eșantioane pe parcursul ciclului de încercare

unde:

 

Formula

 

MsE = masa gazelor de esapament prelevate pe durata ciclului (în kg);

Mexhw - debitul masic total al gazelor de esapament pe durata ciclului (în kg);

Msam - masa gazelor de esapament diluate care trec prin filtrele de particule (în kg);

Mtotw - masa gazelor de esapament diluate care trec prin tunelul de diluare (în kg).

 

NOTĂ

În cazul unui sistem de prelevare totală, MsAM si Mtotw sunt identice.

................................................................................................................

2.1.3.3. Calculul emisiilor specifice

Emisiile specifice (g/kWh) se calculează după cum urmează:

 

Formula

 

unde:

Mpt, rece - masa particulelor poluante pe durata ciclului de pornire la rece (în g/încercare standardizată);

Mpt, cald - masa particulelor poluante pe durata ciclului de pornire la cald (în g/încercare standardizată);

Kp rece = factorul de corectie a umiditătii pentru particule pe durata ciclului de pornire la rece;

Kp, cald - factorul de corectie a umiditătii pentru particule pe durata ciclului de pornire la cald;

Wef, rece - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la rece, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh);

Wefcald- lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la cald, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh)

2.2.4. Calculul emisiilor specifice

Emisiile specifice (g/kWh) se calculează individual pentru fiecare componentă în modul următor:

 

Formula

 

unde:

Mgaz, rece - masa totală a gazelor poluante pe durata ciclului de pornire la rece (în g);

Mgaz, cald - masa totală a gazelor poluante pe durata ciclului de pornire la cald (în g);

Wef, rece - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la rece, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh);

Wef, cald - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la cald, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh).

2.2.5.1. Calculul debitului masic

Masele particulelor MPT rece Si MPT cald (g/încercare standardizată) se calculează după cum urmează:

 

Formula

 

unde:

M PT = M pT rece pentru ciclul cu pornire la rece;

M pT = M pT cald pentru ciclul cu pornire la cald;

M f = masa particulelor prelevate pe durata ciclului (în mg);

M totw - masa totală a gazelor de esapament diluate pe durata ciclului, determinată în conformitate cu pct. 2.2.1 (kg);

M sam - masa gazelor de esapament diluate prelevată din tunelul de diluare pentru colectarea particulelor (în kg),

precum si

M f = M f p + M f b, în cazul în care se cântăresc separat (în mg);

M f p = masa particulelor poluante colectate pe filtrul primar (în mg);

M f b = masa particulelor poluante colectate pe filtrul secundar (în mg);

în cazul în care se foloseste un sistem de dublă diluare, masa de aer de diluare secundară se scade din masa totală a gazelor de esapament dublu diluate care au fost prelevate pe filtrele de particule poluante.

 

MSAM= MTOT – MSEC,

 

unde:

M tot - masa gazelor de esapament dublu diluate care traversează filtrul de pulberi (în kg);

M sec - masa de aer de diluare secundară (în kg).

În cazul în care concentratia de fond a particulelor din aerul de diluare se determină în conformitate cu anexa nr. 3 pct. 4.5.4, masa particulelor poluante poate fi corectată pentru a tine cont de concentratia de fond. În acest caz, masele particulelor M PT rece si M PT cald (g/încercare standardizată) se calculează după cum urmează:

 

Formula

 

unde:

M PT = M PT rece pentru ciclul cu pornire la rece;

MPT = MPT, cald pentru ciclul cu pornire la cald;;

Mf, M sAM, M totw – a se vedea mai sus;

M DIL = masa de aer de diluare primară prelevată prin sistemul de prelevare a particulelor din aerul de diluare (în kg);

M d = masa particulelor poluante de fond colectate din aerul de diluare primar (în mg);

DF = factorul de diluare, determinat în conformitate cu pct. 2.2.3.1.1.

2.2.5.3. Calculul emisiilor specifice

Emisiile specifice (g/kWh) se calculează după cum urmează:

 

Formula

 

unde:

M pt, rece - masa particulelor pe durata ciclului de pornire la rece a încercării standardizate NRTC (în g/încercare standardizată);

M pt, cald - masa particulelor pe durata ciclului de pornire la cald a încercării standardizate NRTC (în g/încercare standardizată);

K p rece = factorul de corectie a umiditătii pentru particule pe durata ciclului de pornire la rece;

Kp, cald - factorul de corectie a umiditătii pentru particule pe durata ciclului de pornire la cald;

Wef, rece - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la rece, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh);

Wef, Cald - lucrul mecanic al ciclului efectiv pe durata ciclului de pornire la cald, determinat în conformitate cu prevederile pct. 4.6.2 din anexa nr. 3 (în kWh).”

 

7. La anexa nr. 5, al doilea rând din tabelul “Combustibil de referintă pentru motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate pentru masini mobile nerutiere aprobate la fazele III B si IV” se modifică si va avea următorul cuprins:

“Densitatea la 15 °C

kg/m3

833

865

EN-ISO 3675”

8. La anexa nr. 13, punctele 1.5 si 1.6 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“1.5. Producătorul de echipamente pune la dispozitia autoritătii competente care acordă aprobarea de tip toate informatiile referitoare la punerea în aplicare a regimului de flexibilitate pe care această autoritate le consideră necesare pentru a lua o decizie.

1.6. Producătorul de echipamente pune la dispozitia oricărei autorităti competente care acordă aprobarea de tip din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene toate informatiile pe care această autoritate le solicită, pentru a confirma că, în cazul unui motor despre care se afirmă că este introdus pe piată în cadrul unui regim de flexibilitate sau care este etichetat ca atare, respectiva afirmatie sau etichetare este corectă.”

9. La anexa nr. 13, punctul 1.7 se abrogă.

Art. II. - (1) Prevederile art. 11 alin. (71) din Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă si stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificată si completată prin prezenta hotărâre, se aplică până la data de 31 iulie 2013.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se acordă aprobare de tip pentru motoarele comandate electronic, care îndeplinesc cerintele prevăzute în anexele nr. 1-3, 5 si 13 la Hotărârea Guvernului nr. 332/2007, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificată si completată prin prezenta hotărâre.

*

Prezenta hotărâre transpune în legislatia natională Directiva 2010/26/UE a Comisiei din 31 martie 2010 de modificare a Directivei 97/68/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de particule poluante provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 86 din 1 aprilie 2010.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Constantin Claudiu Stafie,

secretar de stat

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Laurentiu Sebastian Lăzăroiu

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

 

Bucuresti, 6 iulie 2011.

Nr. 684.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Listei societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri la care se vor efectua concedieri colective în anul 2011, precum si a numărului de salariati ce urmează să fie disponibilizati si care vor beneficia de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 171/2007, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Lista societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri la care se vor efectua concedieri colective în anul 2011, precum si numărul de salariati ce urmează să fie disponibilizati si care vor beneficia de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 171/2007, cu modificările si completările ulterioare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Laurentiu Sebastian Lăzăroiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 27 iulie 2011.

Nr. 772.

 

ANEXA

 

LISTA

societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri la care se vor efectua concedieri colective în anul 2011, precum si numărul de salariati ce urmează să fie disponibilizati si care vor beneficia de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

Nr. crt.

Denumirea operatorului economic

Nr. de persoane

1.

Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, cu filialele societăti comerciale

300

2.

Compania Natională a Huilei - S.A. Petrosani

900

3.

Societatea Comercială Electrocentrale Deva - S.A.

100

 

TOTAL:

1.300


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

Nr. 557 din 22 iulie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.346 din 22 iulie 2011

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Normelor privind fundamentarea, acordarea si justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităti desfăsurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, precum si a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate constructiilor de cvartale de locuinte noi în localitătile rurale si urbane, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 504/501/2005

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare si ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Normele privind fundamentarea, acordarea si justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităti desfăsurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, precum si a transferurilor consolidabile acordate bugetelor locale pentru străzile care se vor amenaja în perimetrele destinate constructiilor de cvartale de locuinte noi în localitătile rurale si urbane, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 504/501/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 25 mai 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:

“Art. 31. - Prin exceptie de la prevederile art. 3, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - SA:

a) va întocmi lunar, în 5 exemplare, formularul prevăzut în anexa nr. 12 «Notă privind fundamentarea, acordarea si justificarea utilizării sumelor primite de la bugetul statului pentru întretinerea infrastructurii rutiere pe luna... anul...», pentru transferurile primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii pentru întretinerea infrastructurii rutiere;

b) va prezenta spre avizare Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia generală de administrare a marilor contribuabili, până la data de 25 a lunii curente, formularul prevăzut în anexa nr. 12 pentru sumele justificate în luna precedentă. Directia generală de administrare a marilor contribuabili verifică si avizează «Nota privind fundamentarea, acordarea si justificarea utilizării sumelor primite de la bugetul statului pentru întretinerea infrastructurii rutiere pe luna ... si anul ...» pentru coloanele nr. 3 si 4 pe baza datelor rezultate din balanta de verificare pentru luna precedentă cu privire la alocările de fonduri primite de la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si a sumelor decontate. Avizul se acordă pe baza datelor prezentate sub responsabilitatea operatorului economic, cu rezerva controlului ulterior asupra

modului de utilizare a acestor surse bugetare, ocazie cu care se dispun măsurile de regularizare a eventualelor diferente;

c) va completa coloana nr. 5 a formularului prevăzut în anexa nr. 12 cu sumele solicitate de la bugetul de stat în baza notei de fundamentare privind necesarul lucrărilor de întretinere si a necesarului de fonduri de la bugetul de stat reprezentând transferuri pentru întretinerea infrastructurii rutiere. Nota de fundamentare privind necesarul lucrărilor de întretinere va cuprinde următoarele informatii: simbol indicativ, denumire indicativ/activitate, valoare. Necesarul de fonduri de la bugetul de stat reprezentând transferuri pentru întretinerea infrastructurii rutiere va cuprinde următoarele informatii: număr curent, denumirea furnizorului, codul fiscal al furnizorului, număr contract, număr, dată si valoare în lei factură/document justificativ, obiectul prestatiei, data scadentei facturii/ documentului justificativ;

d) va transmite până la data de 28 a fiecărei luni la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Directia generală economică nota privind fundamentarea, acordarea si justificarea sumelor primite de la bugetul statului pentru întretinerea infrastructurii rutiere, avizată conform lit. b), însotită de o adresă de înaintare (semnată de conducătorul unitătii) prin care se solicită deschiderea de credite bugetare în vederea analizării modului de utilizare a sumelor primite, a fundamentării sumelor solicitate si a întocmirii cererii de deschidere a creditelor bugetare.”

2. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 8 - Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele norme.

*) Anexele nr. 1-12 sunt reproduse în facsimil.”

3. După anexa nr. 11 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 12, având continutul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

p. Ministrul finantelor publice

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat


ANEXAI)

(ANEXA Nr. 12 la norme)

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

COMPANIA NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA

 

Avizat

D.G.A.M.C.

 

Nota privind fundamentarea, acordarea si justificarea utili/firii sumelor primite de la bugetul statului pentru întretinerea infrastructurii rutiere pe luna ..... anul ......

 

 

 

 

 

 

 

mii lei

Nr. crt.

Explicatii

Program anual

Realizări luna precedentă

Realizări cumulat la

luna precedentă

Propuneri pentru luna următoare)

Necesar preliminat pentru luna în curs

0

1

2

3

4

5

6

I

Sume alocate de la bugetul de stat

 

 

 

 

 

II

Sume decontate din care:

 

 

 

 

 

1

Plăti pentru activitatea de exploatare total din care:

 

 

 

 

 

 

a) plăti cu combustibilul

 

 

 

 

 

 

b) plăti cu energia electrică si apa

 

 

 

 

 

 

c) plăti cu materialele

 

 

 

 

 

 

d) plăti cu întretinerea si reparatiile

 

 

 

 

 

 

e) plăti cu taxe de telecomunicatii

 

 

 

 

 

 

f) alte plăti din activitatea de administrare si exploatare

 

 

 

 

 

2

plăti pentru activitatea financiară

 

 

 

 

 

3

plăti pentru activitatea extraordinară

 

 

 

 

 

III

Sume de justificat (I-II)

 

 

 

 

 


*) Luna următoare celei pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare

 

“Certificăm pe propria răspundere legalitatea, necesitatea, oportunitatea, realitatea si exactitatea datelor înscrise”

 

 

 

DIRECTOR

DIRECTOR GENERAL

VIZAT C.F.P.

ECONOMIC


1) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea cu retragerea aprobării domnului Cătălin George Ungureanu - administrator/director general la Societatea Comercială “B-C.S. Broker de Asigurare” - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, municipiul Bucuresti, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în extrasul sedintei din data de 5 iulie 2011, privind controlul efectuat la Societatea Comercială “B.C.S. Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în Str. Berzei nr. 46, et. 2, ap. 8, sectorul 1, municipiul Bucuresti, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J40/3921/13.03.2003, Cod fiscal 15289439, RBK-160/28.04.2003, reprezentată legal prin domnul Cătălin George Ungureanu - administrator/director general,

a constatat următoarele:

1. Societatea Comercială “B.C.S. Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a mentinut Jurnalul asistentilor în brokeraj, în sensul punerii de acord a acestuia cu datele reale din evidenta societătii. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. 5 lit. i) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 20 din Normele privind registrul intermediarilor în asigurări si/sau reasigurări, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007.

Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a), m2) si o) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

2. Societatea a efectuat înregistrări contabile fără să detină documente justificative si fără să respecte functiunea contului 401 “Decontări cu asigurătorii si reasiguratorii privind primele intermediate”, înregistrând sume datorate furnizori lor si colaboratorilor, nereflectând situatia completă si reală a decontărilor cu societătile de asigurare privind primele intermediate pentru datele 31 decembrie 2009 si 31 decembrie 2010. Astfel au fost încălcate prevederile referitoare la functiunea conturilor contabile, asa cum aceasta este prevăzută în cap. VIII “Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru brokerii de asigurare”, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Fapta constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

3. Societatea nu a respectat planul de conturi specific brokerilor de asigurare, utilizând conturi care nu se regăsesc în acesta (de exemplu: cont 604 “Cheltuieli materiale nestocate” în loc de cont 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”), nu a respectat denumirea conturilor: 707 “Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”, utilizat cu denumirea de “Venituri din vânzare mărfuri”, 411 “Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere”, utilizat cu denumirea de “Clienti”, 401 “Decontări cu asigurătorii si reasiguratorii privind primele intermediate”, utilizat cu denumirea de “Furnizori”. Astfel au fost încălcate prevederile cap. VIII “Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru brokerii de asigurare” si ale cap. III pct. 2 “Planul de conturi pentru brokerii de asigurare” din reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările si completările ulterioare.

Faptele constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

4. Raportările trimestriale aferente trimestrului IV 2009, trimestrelor I-IV 2010 si trimestrului I 2011 au fost transmise cu întârziere. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 3 pct. III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), f) si m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

5. Raportările privind taxa de functionare aferente trimestrelor IV 2009 si I-IV 2010 au fost transmise cu întârziere. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 pct. III lit. e) din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), f) si m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

6. Societatea nu a transmis politici, proceduri si mecanisme proprii adecvate în materie de cunoastere a clientului, de raportare, de păstrare a evidentelor, de control intern, de evaluare si gestionare a riscurilor, nu a comunicat persoana desemnată cu responsabilităti în domeniul prevenirii si combaterii spălării banilor si nu a transmis numele, functia si atributiile persoanelor cu responsabilităti în aplicarea si respectarea sanctiunilor internationale. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (10) si art. 6 alin. (4) din Normele privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 9 alin (1) si (2) din Norma privind procedura de supraveghere în domeniul asigurărilor, a aplicării sanctiunilor internationale, pusă în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 13/2009.


Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a), m2) si m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România,

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 5 lit. d) si art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, se sanctionează cu retragerea aprobării acordate domnul Cătălin George Ungureanu, administrator/director general la Societatea Comercială “B.C.S. Broker de Asigurare” - S.R.L., cu domiciliul în Sos. Oltenitei nr. 133, bl. 55, sc. 1, et. 4, ap. 13, sectorul 4, municipiul Bucuresti.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii domnul Cătălin George Ungureanu poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 26 iulie 2011.

Nr. 524.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.