MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 556/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 556         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 4 august 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 856 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 913 din 5 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 928 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 929 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

741. - Hotărâre privind reorganizarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national

 

758. - Hotărâre privind aprobarea transferului managementului asistentei medicale al Spitalului Orăsenesc Săveni de la Consiliul Local al Orasului Săveni la Consiliul Judetean Botosani, precum si pentru desfiintarea si reorganizarea unor unităti sanitare din judetul Botosani

 

762. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea în domeniul public al municipiului Tulcea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

 

763. - Hotărâre privind aprobarea plătii contributiei României la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică pentru participarea la lucrările Comitetului pentru securitatea instalatiilor nucleare, Comitetului pentru reglementarea activitătilor nucleare si ale Comitetului pentru protectia la radiatii si sănătate publică


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 856

din 23 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de loan Gligor Sasu în Dosarul nr. 2.396/257/2009 al Judecătoriei Medias - Sectia generală.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, avocatul Cristian Ioan Suciu, cu delegatie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului autorului exceptiei, care solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate pentru motivele invocate în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.396/257/2009, Judecătoria Medias - Sectia generală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de inculpatul Gligor Ioan Sasu într-o cauză penală având ca obiect ucidere din_culpă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (11) si art. 53, deoarece lasă prelungirea dreptului de circulatie la latitudinea procurorului în faza de urmărire penală, respectiv a instantei în faza de judecată. Consideră că textele de lege criticate ar fi constitutionale în măsura în care ar fi interpretate în sensul că, în toate situatiile retinerii permisului de conducere si eliberării dovezii înlocuitoare cu drept de circulatie, acest drept este prelungit în mod obligatoriu până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile avocatului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins: “(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul sau de tramvai, implicat într-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se retine de către politia rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulatie, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulatie, în situatia în care regula de circulatie încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) si c), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulatie pentru o perioadă de 15 zile, în celelalte cazuri. [...]

(6) La cererea titularului permisului de conducere retinut în conditiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanta de judecată învestită cu solutionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulatie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti. Modul de solutionare a cererii de prelungire a dreptului de circulatie se comunică si sefului politiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie si ale art. 53 privind conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul exceptiei, nemultumit de solutia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate, în sensul reglementării obligativitătii prelungirii dreptului de circulatie până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În aceste conditii, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozitiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră însă în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.


Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (4) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de loan Gligor Sasu în Dosarul nr. 2.396/257/2009 al Judecătoriei Medias - Sectia generală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 913

din 5 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 4 alin. (5)” din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Sabin Baltac în Dosarul nr. 3.293/98/2010 al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-sef referă asupra cauzei si arată că partea Societatea Comercială “Urban” - S.A. din SIobozia a depus la dosar o cerere prin care solicită un nou termen de judecată, deoarece consilierul juridic se află în concediu de odihnă.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de partea Societatea Comercială “Urban” - S.A. din SIobozia.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.293/98/2010, Tribunalul Ialomita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 4 alin. (5)” din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Sabin Baltac într-o cauză civilă având ca obiect actiune în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) si art. 126 alin. (3), deoarece stabilirea caracterului irevocabil al hotărârilor prin care sunt respinse cererile de anulare restrânge dreptul de acces la justitie prin eliminarea posibilitătii de adresare la instantele ierarhic superioare.

Instanta de judecată si-a exprimat opinia că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile “art. 4 alin. (5)” din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. În realitate, autorul exceptie critică dispozitiile art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, dispozitii referitoare la modificarea art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, Curtea urmând a se pronunta asupra acestor dispozitii de lege, care au următorul continut: “Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă.”

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si art. 126 alin. (3) privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că procedura somatiei de plată, reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, este o procedură specială în materia executării creantelor, iar legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, evident cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispozitii constitutionale.

Cu privire la dispozitiile art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Curtea s-a mai pronuntat, de altfel, prin decizii precum Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, si Decizia nr. 269 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, prilejuri cu care a constatat conformitatea textului în cauză cu Legea fundamentală, stabilind că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun. Chiar dacă cererea în anulare este o cale de atac cu fizionomie juridică proprie, iar hotărârea de respingere a acesteia este irevocabilă, dispozitiile legale criticate sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie, potrivit cărora căile de atac se exercită “în conditiile legii”.

Cu privire la invocarea în sustinerea exceptiei a prevederilor art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, se constată că nici această critică nu este întemeiată, întrucât, astfel cum a stabilit Curtea în jurisprudenta sa, spre exemplu, Decizia nr. 580 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.111 din 8 decembrie 2005, dreptul la un proces echitabil în materia analizată nu presupune existenta unui dublu grad de jurisdictie, această garantie procedurală existând doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în timp ce în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din conventie privind dreptul la un recurs efectiv. Astfel, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, că art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale presupune doar existenta posibilitătii efective de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de conventie (Hotărârea pronuntată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) si, în consecintă, “nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdictie sau un anumit număr al căilor de atac”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Sabin Baltac în Dosarul nr. 3.293/98/2010 al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 928

din 7 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gabriel Tabără în Dosarul nr. 3.780/236/2010 al Judecătoriei Giurgiu.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 14 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.780/236/2010, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Exceptia a fost ridicată de Gabriel Tabără într-o cauză penală având ca obiect o contestatie la executarea pedepselor privative de libertate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1) si art. 22 alin. (1), deoarece permite o stabilire arbitrară a regimului de executare a pedepsei pe care urmează să îl suporte detinutul, în sensul că judecătorul delegat ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune “în mod exceptional”, fără stabilirea unor limite, asupra regimului pe care urmează să îl suporte detinutul. De asemenea, consideră că judecarea de către aceeasi Comisie a naturii si modului de săvârsire a infractiunii, fără ca detinutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii si fără ca această Comisie să cunoască întreaga situatie avută în vedere de instanta de judecată care a pronuntat condamnarea, reprezintă un act de ingerintă în competenta autoritătii judiciare, nepermis într-o ordine constitutională guvernată de principiul separatiei puterilor în stat. În fine, apreciază că se impune înlăturarea sintagmei “în mod exceptional”, cuprinsă în textul de lege criticat, întrucât îngrădeste nepermis drepturile fundamentale invocate.

Judecătoria Giurgiu apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1)si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, dispozitii potrivit cărora, “în mod exceptional, natura si modul de săvârsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate”.

În sustinerea exceptiei, autorul invocă prevederile constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si art. 22 alin. (1) privind dreptul la viată si la integritate fizică si psihică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale mentionate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivări similare sau identice.

Asa cum a statuat Curtea Constitutională în Decizia nr. 534 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 27 iunie 2007, scopul Legii nr. 275/2006 constă în stabilirea unui sistem de reguli si criterii care stau la baza executării pedepselor privative de libertate. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din acest act normativ, “Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în conditiile prevăzute de prezenta lege”.

Astfel, Curtea nu a putut retine încălcarea principiului separatiei puterilor în stat, deoarece activitatea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, constituită în penitenciar în temeiul art. 14 din Legea nr. 275/2006, nu constituie o imixtiune în activitatea instantelor judecătoresti sau o încălcare a competentelor constitutionale ale acestora. În plus, potrivit art. 25 din Legea nr. 275/2006, împotriva modului de stabilire a regimului de executare de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. De asemenea, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestatie la judecătoria în a cărei circumscriptie se află penitenciarul, astfel încât instanta de judecată decide asupra legalitătii măsurii contestate.

În legătură cu încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie, Curtea a constatat că individualizarea regimului de executare a pedepsei prin stabilirea unor criterii ce tin de natura si modul de săvârsire a infractiunii, precum si de persoana condamnatului este justificată de situatia diferită în care se află fiecare persoană condamnată în parte. Prin urmare, textul de lege criticat este în concordantă cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi, care, asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, astfel că situatii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, si Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo retinute, că dispozitiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate, nu stabilesc privilegii sau discriminări.

Prin Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, răspunzând acelorasi critici referitoare la încălcarea art. 22 alin. (1) din Constitutie privind dreptul la integritate fizică si psihică al persoanei, Curtea a apreciat că aceasta nu poate fi retinută, deoarece vizează modul de interpretare si aplicare a legii de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competentei Curtii Constitutionale. De altfel, potrivit art. 26 alin. (1) si (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelasi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestatie la judecătoria în a cărei circumscriptie se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garantiile stabilite de lege, poate formula toate apărările pe care le consideră necesare.

În fine, Curtea nu a putut retine nici critica referitoare la lipsa de claritate a sintagmei “în mod exceptional”, cuprinsă în textul de lege ce face obiectul exceptiei. Interpretarea sistematică a textului de lege criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum si interpretarea sa teleologică relevă cu claritate sensul acestei sintagme, fără a lăsa vreun dubiu cu privire la vointa legiuitorului. Problema aplicării în concret a acestui text de lege, invocată de autorul exceptiei, care sustine că, în practică, individualizarea regimului de executare a pedepsei s-ar realiza discretionar, excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gabriel Tabără în Dosarul nr. 3.780/236/2010 al Judecătoriei Giurgiu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 929

din 7 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aglaia Wenzel în Dosarul nr. 16.029/197/2010 al Judecătoriei Brasov si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.644D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele Curtii Constitutionale nr. 3.645D/2010 si nr. 3.661 D/2010, care au ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ioana Stan în Dosarul nr. 9.599/197/2010 al Judecătoriei Brasov si de Forsner Arpad Istvan în Dosarul nr. 8.825/197/2010 al aceleiasi instante de judecată.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus mentionate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.645D/2010 si nr. 3.661D/2010 la Dosarul nr. 3.644D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 28 iulie 2010 si 14 iulie 2010, pronuntate în dosarele nr. 16.029/197/2010, nr. 9.599/197/2010 si nr. 8.825/197/2010, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Aglaia Wenzel, Ioana Stan si Forsner Arpad Istvan în cauze penale având ca obiect plângeri împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2), art. 15, 16, 20, 21, 24,51,52,53, 124, 131 si 132, prevederilor art. 6, 8, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 4, 5 si 12 din Codul de procedură penală, deoarece limitează în timp momentul la care orice persoană poate face plângere împotriva solutiilor date de procurorul ierarhic superior. Astfel, în situatia în care termenul de 20 de zile a fost depăsit, persoana interesată de calea de atac este decăzută din dreptul de a mai contesta solutia în fata judecătorului. Prin urmare, textul creează premisele pentru arbitrariu si subiectivism, dând posibilitatea prim-procurorului să nu pronunte o solutie în termenul de 20 de zile.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, sens în care invocă dispozitiile art. 340 din noul cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, dispozitii care au, în prezent, următorul cuprins: “în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 15, 16,” 20, 21, 24, 51, 52, 53, 124, 131 si 132, ale art. 6, 8, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 4, 5 si 12 din Codul de procedură penală.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, retinând că prevederile de lege criticate contin norme de procedură judiciară pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competentei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie. Aceste dispozitii de lege, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanta de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justitie în concordantă cu dispozitiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici sustinerea că prin stabilirea termenelor în care se solutionează plângerile împotriva rezolutiilor si ordonantelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autoritătile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele si principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a retinut, pe de o parte, că dispozitiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constitutionale ce consacră liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigentei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constitutie, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordantă cu prevederile constitutionale ale art. 16.

De asemenea, Curtea a retinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în solutionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii exceptiei si care constituie, în realitate, cauza nemultumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstitutionalitate a prevederilor de lege criticate si, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanta de contencios constitutional.

În acelasi sens este si Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.

În fine, prin Decizia nr. 1.392 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, Curtea a stabilit că “nu poate fi primită teza potrivit căreia justitiabilul nu poate cunoaste momentul din care începe să curgă termenul de decădere instituit de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât tocmai în alineatul 2 a statuat univoc acest lucru. În sfârsit, prin reglementarea contestată s-a urmărit, printre altele, să nu se tergiverseze în mod nejustificat solutionarea unei cauze penale, asa încât o eventuală nerespectare a dispozitiilor legale potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de 20 de zile de la primire să nu se transforme într-o sanctiune pentru justitiabil, care, într-o atare situatie, este obligat să astepte sine die o comunicare din partea celui obligat să rezolve plângerea sa.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudente, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Referitor la celelalte prevederi constitutionale, conventionale si legale invocate în sustinerea criticii, se constată că acestea nu au relevantă pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aglaia Wenzel în Dosarul nr. 16.029/197/2010, de Ioana Stan în Dosarul nr. 9.599/197/2010 si de ForsnerArpad Istvan în Dosarul nr. 8.825/197/2010, dosare ale Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se reorganizează Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.097/2001, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Comitetul interministerial, organism consultativ, fără personalitate juridică, care functionează pe lângă autoritatea publică centrală pentru protectia mediului.

(2) Comitetul interministerial se află în subordinea Consiliului interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurală si mediu, conform pct. VIII pozitia 4) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - În activitatea sa, Comitetul interministerial urmăreste respectarea si implementarea obiectivelor si recomandărilor privind integrarea în politicile si strategiile sectoriale nationale, regionale si locale a domeniului dezvoltării durabile si al protectiei mediului, astfel cum sunt formulate în Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene - revizuită, Strategia Europa 2020 - o strategie pentru crestere inteligentă, durabilă si incluzivă, obiectivele de dezvoltare ale mileniului, Strategia natională pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, precum si în concordantă cu alte documente programatice sau politice adoptate la nivel comunitar si international în domeniul dezvoltării durabile si al protectiei mediului.

Art. 3. - (1) Comitetul interministerial se compune din reprezentanti ai autoritătilor administratiei publice centrale de specialitate cu atributii în domeniile: dezvoltare durabilă si protectia mediului, păduri, economie, energie, afaceri externe, agricultură, administratie publică si afaceri interne, transport, sănătate, muncă si protectie socială, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului si urbanism, lucrări publice, constructii, turism, apărare natională, securitate natională, cultură, educatie, cercetare, statistică si prognoză, reprezentanti din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, ai altor autorităti publice centrale si institutii, cu atributii specifice în domeniul dezvoltării durabile, precum si ai altor autorităti publice centrale si institutii publice cu atributii privind energia, amenajarea teritoriului si urbanism, lucrări publice, constructii, prognoză, cu responsabilităti în ceea ce priveste implementarea Strategiei nationale pentru dezvoltarea durabilă - Orizonturi 2013- 2020-2030, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.460/2008.

(2) Membrii Comitetului interministerial sunt reprezentati la nivel de ministru, secretar de stat sau director general cu responsabilităti în domeniu. În situatiile în care acestia se află în imposibilitatea de a participa la reuniune, reprezentarea se realizează, de regulă, la nivel de director general sau, după caz, de director al structurii de specialitate.

(3) Componenta nominală a Comitetului interministerial este aprobată de presedintele acestuia, pe baza propunerilor formulate de conducătorii autoritătilor si institutiilor publice prevăzute la alin. (1).

(4) în functie de ordinea de zi a reuniunii, oricare dintre membrii Comitetului interministerial poate supune spre aprobare presedintelui acestuia propunerea de participare, cu rol consultativ, a unor experti în domeniu din cadrul autoritătilor administratiei publice centrale care au reprezentanti în Comitetul interministerial, precum si din cadrul autoritătilor/institutiilor care îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea, în coordonarea sau în subordonarea acestora.

(5) Pentru analizarea si solutionarea unor probleme tehnice specifice se constituie, după caz, în subordinea Comitetului interministerial grupuri de lucru alcătuite din experti din cadrul autoritătilor, institutiilor si organizatiilor, inclusiv neguvernamentale, publice sau private, cu responsabilităti în domeniul dezvoltării durabile si protectiei mediului, având durată limitată si desfăsurându-si activitatea prin convocarea întâlnirilor periodice, ori de câte ori este necesar atingerii scopului pentru care s-au constituit.

Art. 4. - (1) Presedintele Comitetului interministerial este conducătorul autoritătii administratiei publice centrale pentru protectia mediului.

(2) în situatiile în care conducătorul autoritătii administratiei publice centrale pentru protectia mediului se află în imposibilitatea de a-si exercita functia de presedinte al Comitetului interministerial, acesta deleagă responsabilitătile si atributiile sale secretarului de stat cu responsabilităti în acest domeniu.

Art. 5. - (1) Comitetul interministerial analizează si avizează politicile si strategiile sectoriale sub aspectul integrării cerintelor prevăzute în Strategia natională pentru dezvoltare durabilă, precum si a cerintelor de protectie a mediului, urmăreste procesul de evaluare, monitorizare, revizuire si implementare a Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, precum si respectarea obligatiilor de raportare asumate de România la nivel comunitar si international în domeniul dezvoltării durabile si al protectiei mediului.

(2) Comitetul interministerial exercită următoarele atributii principale:

a) urmăreste integrarea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă în politicile si strategiile sectoriale existente în diferite domenii de activitate, analizează si fundamentează propunerile initiatorilor documentelor mentionate si adoptă deciziile necesare în vederea asigurării coerentei în procesul de elaborare si de promovare a actelor normative care vizează dezvoltarea durabilă si protectia mediului de către autoritătile si institutiile publice cu responsabilităti în implementarea Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă;

b) analizează si urmăreste integrarea principiilor si obiectivelor privind dezvoltarea durabilă si protectia mediului în cadrul tuturor politicilor nationale, programelor, planurilor, strategiilor, si analizează conformitatea acestora din punct de vedere al protectiei mediului;

c) recomandă responsabilităti specifice fiecărei autorităti publice centrale si/sau institutii publice, care elaborează documente ce au legătură cu implementarea corespunzătoare a Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă;

d) identifică si promovează instrumentele si mecanismele necesare implementării obiectivelor si măsurilor prevăzute de Strategia natională pentru dezvoltare durabilă si fundamentează propunerile privind îmbunătătirea cadrului legislativ si institutional, în scopul implementării corespunzătoare a angajamentelor comunitare si internationale asumate de România în domeniul dezvoltării durabile si al protectiei mediului, inclusiv în ceea ce priveste obligatiile de raportare la nivel comunitar sau international;

e) urmăreste implementarea sistemului de evaluare, monitorizare si revizuire a Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, scop în care transmite autoritătii publice centrale pentru protectia mediului proiectul de metodologie privind colectarea, procesarea, agregarea si prezentarea corespunzătoare a datelor si informatiilor necesare evaluării implementării si procesului de revizuire a Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, pe baza informatiilor transmise de către autoritătile si institutiile din cadrul administratiei publice centrale si locale;

f) propune autoritătilor competente măsuri juridice, institutionale, administrative si economico-financiare, după caz, pentru stimularea si accelerarea integrării principiilor si obiectivelor de mediu si dezvoltare durabilă în celelalte politici nationale si sectoriale;

g) propune si recomandă autoritătilor competente sau, după caz, stabileste măsuri care să asigure conformarea politicilor si programelor de dezvoltare regională si locală cu Strategia natională pentru dezvoltare durabilă si cu obiectivele stabilite prin strategia privind protectia mediului;

h) poate solicita autoritătilor administratiei publice centrale rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, pe domeniile de responsabilitate ale acestora, inclusiv prin solicitarea documentelor de planificare strategică, si propune, după caz, revizuirea planurilor de actiune ale acestora în scopul atingerii tintelor stabilite prin strategie;

i) coordonează elaborarea si avizează setul national de indicatori de dezvoltare durabilă si mediu, precum si setul de indicatori de progres ai Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă si coordonează actualizarea permanentă a setului de indicatori utilizati, în scopul adaptării continue a statisticii la cerintele nationale si al corelării cu datele statistice internationale, în vederea asigurării transparentei, consistentei, acuratetei, comparabilitătii si caracterului complet al datelor în relatie cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene;

j) emite un aviz consultativ asupra rapoartelor nationale privind stadiul implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene - revizuită, a Strategiei Europa 2020 - o strategie pentru crestere inteligentă, durabilă si incluzivă, precum si a altor documente programatice ori politice adoptate ia nivel comunitar sau international si asigură elaborarea raportului anual privind stadiul implementării Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, pe baza monitorizării indicatorilor dezvoltării durabile conveniti la nivelul Uniunii Europene, precum si a indicatorilor specifici conditiilor României, privind eventuale întârzieri în îndeplinirea tintelor, precum si cu privire la măsurile propuse în scopul remedierii acestora, incluzând posibile propuneri de ajustare a obiectivelor-tintă pe plan national si a termenelor de realizare, în functie de situatia reală si de prevederile legislatiei Uniunii Europene relevante în vigoare;

k) emite un aviz consultativ pentru elaborarea planurilor si programelor nationale de actiune privind schimbările climatice si energia curată, transportul durabil, productia si consumul durabile, conservarea si gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia si migratia, sărăcia globală si provocările dezvoltării durabile, educatia si formarea profesională, cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, inovarea, precum si a altor planuri nationale de actiune, în conformitate cu dispozitiile Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă si cu politicile comunitare si internationale în domeniul dezvoltării durabile. Avizarea planurilor nationale de actiune nu exclude, după caz, obtinerea actelor de reglementare prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare;

l) monitorizează si evaluează implementarea planurilor de actiune si a programelor nationale prevăzute la lit. k), în conformitate cu obiectivele prevăzute în cadrul Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă;

m) emite un aviz consultativ si supune spre aprobare conducătorului autoritătilor administratiei publice centrale competente proceduri privind asigurarea si controlul calitătii datelor si informatiilor utilizate la stabilirea setului de indicatori de dezvoltare durabilă (nationali specifici si conveniti la nivelul Uniunii Europene), care să cuprindă atât proceduri specifice pentru controlul calitătii si stabilirea unor criterii privind calitatea, ce urmează a fi parcurse în mod obligatoriu în procesul de elaborare a indicatorilor si a altor date si informatii necesare evaluării implementării Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, cât si proceduri pentru asigurarea calitătii ulterior revizuirii strategiei;

n) emite un aviz consultativ si supune spre aprobare conducătorului autoritătii administratiei publice centrale pentru protectia mediului proceduri cu privire la procesul de raportare a stadiului implementării Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă si a altor politici, strategii si planuri de actiune din domeniul său de activitate si transmise către organisme si institutii ale Uniunii Europene sau internationale, în îndeplinirea angajamentelor asumate;

o) evaluează si urmăreste îndeplinirea obligatiilor de raportare privind stadiul implementării pachetului legislativ comunitar “Energie - Schimbări climatice”, scop în care solicită autoritătilor si institutiilor competente datele si informatiile prevăzute cu precădere de Decizia 280/2004/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunitătii si de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto si de Decizia 166/2005/CE a Comisiei din 10 februarie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunitătii si de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto. Furnizarea acestor date si informatii se va face fără a se limita la si fără a aduce atingere aplicării dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2007 privind înfiintarea Sistemului national pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din retinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto;

p) urmăreste, formulează recomandări si emite un aviz consultativ cu privire la elaborarea, monitorizarea implementării si revizuirea politicilor, strategiilor si planurilor de actiune adoptate în scopul îndeplinirii obligatiilor internationale asumate de România prin ratificarea, aprobarea, acceptarea ori aderarea la acorduri internationale privind dezvoltarea durabilă si protectia mediului, cu precădere, dar fără a se limita la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 si ratificată prin Legea nr. 24/1994,


Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, Conventia privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 si ratificată prin Legea nr. 58/1994, si Conventia pentru combaterea desertificării în tările afectate grav de secetă si/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994 si la care România a aderat prin Legea nr. 111/1998, urmărind implementarea acestora, dar si a altor acorduri internationale privind mediul atât în mod independent, cât mai ales într-o manieră sinergică si/sau corelată si/sau convergentă cu obiectivele strategice stabilite în Strategia natională pentru dezvoltare durabilă;

q) identifică actiunile si obiectivele din domeniul dezvoltării durabile si protectiei mediului ce necesită asistentă tehnică si financiară externă;

r) analizează aspectele cu privire la evolutia politicilor în domeniul dezvoltării durabile si mediului la nivel comunitar si international si propune modalitătile de actiune autoritătilor competente.

(3) în realizarea atributiilor sale, Comitetul interministerial cooperează cu Consiliul National pentru Mediu si Dezvoltare Durabilă, constituit în baza Legii nr. 158/1999, precum si cu alte institutii si organisme de drept public sau privat având responsabilităti în aplicarea obiectivelor si prevederilor celorlalte conventii si acorduri internationale din domeniul protectiei mediului ori alte domenii convergente cu domeniul dezvoltării durabile, ratificate de România.

Art. 6. - (1) Pentru organizarea si desfăsurarea activitătilor Comitetului interministerial se înfiintează un secretariat tehnic, care functionează în subordinea directiei cu responsabilităti în domeniul dezvoltării durabile din cadrul autoritătii administratiei publice centrale pentru mediu.

(2) Atributiile si responsabilitătile secretariatului tehnic se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare al Comitetului interministerial.

Art. 7. - Regulamentul propriu de organizare si functionare se adoptă de către Comitetul interministerial la prima sa reuniune si se aprobă prin ordin al conducătorului autoritătii administratiei publice centrale pentru protectia mediului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 8. - (1) Avizele Comitetului interministerial se comunică Guvernului de către autoritatea administratiei publice centrale pentru protectia mediului în termen de 30 de zile de la solicitarea si/sau transmiterea documentelor de politici, strategii, planuri, programe de actiune în domeniile de activitate ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.460/2008, precum si al prezentei hotărâri.

(2) Deciziile, recomandările sau propunerile, după caz, ce vizează adoptarea de măsuri privind îmbunătătirea cadrului legislativ si/sau institutional necesare implementării corespunzătoare a Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă, se adoptă de către Comitetul interministerial si se comunică Secretariatului General al Guvernului, autoritătilor administratiei publice centrale pentru protectia mediului, precum si autoritătilor si institutiilor publice interesate, în termen de 15 zile de la data adoptării acestora, pentru informarea factorilor interesati asupra evolutiilor înregistrate si a pasilor ce ar trebui urmati în realizarea obiectivelor propuse.

Art. 9. - Până la data înfiintării Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă responsabilitătile si atributiile prevăzute în sarcina acestuia, stabilite în partea V “Implementare, monitorizare si raportarea rezultatelor”, în special la pct. 4-8 din cuprinsul Strategiei nationale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.460/2008, se duc la îndeplinire de către Comitetul interministerial prevăzut de prezenta hotărâre.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.097/2001 privind constituirea si functionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 7 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

 

Ministrul mediului si pădurilor,

Lâszlo Borbely

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Bârna Tânczos,

secretar de stat

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului

Daniel Petru Funeriu

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul comunicatiilor si societătii informationale,

Valerian Vreme

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

p. Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Nicolae Ivăschescu,

secretar de stat

Directorul Serviciului Român de Informatii,

George Cristian Maior

 

 

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 741.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea transferului managementului asistentei medicale al Spitalului Orăsenesc Săveni de la Consiliul Local al Orasului Săveni la Consiliul Judetean Botosani, precum si pentru desfiintarea si reorganizarea unor unităti sanitare din judetul Botosani

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 221 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sănătătii către autoritătile administratiei publice locale, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transferul managementului asistentei medicale al Spitalului Orăsenesc Săveni - unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în judetul Botosani, localitatea Săveni, str. Avram lancu nr. 2, aflat în reteaua sanitară a Consiliului Local al Orasului Săveni - de la Consiliul Local al Orasului Săveni la Consiliul Judetean Botosani.

(2) Predarea-preluarea se va efectua pe bază de protocol încheiat între autoritătile administratiei publice locale prevăzute la alin. (1), în termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, potrivit modelului aprobat prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 910/2010 pentru aprobarea modelului Protocolului de predare-preluare între directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si autoritătile administratiei publice locale si Primăria Municipiului Bucuresti în vederea transferului managementului asistentei medicale al unitătilor sanitare publice.

Art. 2. - (1) Se aprobă desfiintarea Spitalului Orăsenesc Săveni, unitate sanitară cu personalitate juridică ai cărei management a fost preluat de către Consiliul Judetean Botosani, potrivit prevederilor art. 1.

(2) Unitatea sanitară prevăzută la alin. (1) se reorganizează ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Judetean de Urgentă “Mavromati” Botosani, unitate sanitară publică cu paturi, cu sediul în judetul Botosani, orasul Botosani, str. Marchian nr. 91, aflată în reteaua sanitară a Consiliului Judetean Botosani.

Art. 3. - Structura organizatorică a Spitalului Judetean de Urgentă “Mavromati” Botosani, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 2 alin. (2), se aprobă prin act administrativ al presedintelui Consiliului Judetean Botosani, cu avizul Ministerului Sănătătii, în conditiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar care îsi desfăsoară activitatea în cadrul unitătii sanitare prevăzute la art. 2 alin. (1) se preia de către Spitalul Judetean de Urgentă “Mavromati” Botosani.

(2) Personalul tehnico-economic-administrativ si de întretinere care îsi desfăsoară activitatea în cadrul unitătii sanitare prevăzute la art. 2 alin. (1) se preia de către Spitalul Judetean de Urgentă “Mavromati” Botosani, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unităti sanitare.

Art. 5. - Patrimoniul unitătii sanitare prevăzute la art. 2 alin. (1), stabilit pe baza bilantului contabil de închidere la data predării-preluării, însotit de balanta de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie, conturile de executie întocmite pe fiecare sursă de finantare si celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, se preia de către Spitalul Judetean de Urgentă “Mavromati” Botosani prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - La data expirării termenului prevăzut la art. 3, pozitia 64 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea mentinerii managementului asistentei medicale la autoritătile administratiei publice locale care au desfăsurat faze-pilot, precum si a Listei unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care se mentine managementul asistentei medicale la autoritătile administratiei publice locale si la Primăria Municipiului Bucuresti si a listei unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistentei medicale către autoritătile administratiei publice locale si către Primăria Municipiului Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 27 iulie 2011.

Nr. 758.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea în domeniul public al municipiului Tulcea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1)si al art. 12 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea în domeniul public al municipiului Tulcea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea.

Art. 2. - (1) Consiliul Local al Municipiului Tulcea are obligatia de a mentine destinatia imobilelor preluate potrivit art. 1, prevăzute în anexă, pentru desfăsurarea activitătilor de turism pentru tineret si pentru organizarea de tabere scolare.

(2) Consiliul Local al Municipiul Tulcea are obligatia de a întretine si de a moderniza imobilele preluate si de a respecta standardele de calitate privind organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice.

(3) Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va verifica si va controla periodic, prin Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret, modul de folosire a imobilelor transmise Consiliului Local al Municipiului Tulcea în conformitate cu destinatia acestora.

(4) în situatia în care în urma controlului se constată că imobilele transmise potrivit art. 1 nu sunt folosite în conformitate cu destinatia acestora, imobilele respective revin de drept în domeniul public al statului.

Art. 3. - (1) Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, la valoarea de inventar de la data transmiterii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Odată cu preluarea imobilelor Consiliul Local al Municipiului Tulcea va proceda, în conditiile legii, la actualizarea valorii de inventar a imobilelor preluate.

(3) Preluarea imobilelor se face cu respectarea situatiei juridice a acestora, existentă la data transferului dreptului de administrare.

(4) La transmiterea imobilelor se vor preda mijloacele fixe si obiectele de inventar din dotarea acestora.

(5) Odată cu preluarea imobilelor se vor preda-prelua activul si pasivul acestora, conform balantei de verificare întocmite la data predării imobilelor.

(6) în termen de 30 de zile de la preluarea imobilelor se va proceda la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică în favoarea municipiului Tulcea si a dreptului de administrare în favoarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea, în conditiile legii.

Art. 4. - La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va efectua modificarea, în mod corespunzător, a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Cătălin Ovidiu Baba,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 27 iulie 2011.

Nr. 762.


 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea în domeniul public al municipiului Tulcea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea Tabăra Bididia

 

Nr. PM.F.

Codul de clasificare

Locul unde este situat imobilul

Valoarea de inventar

(în lei)

Denumirea imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

100.598

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

95.058

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Cantină 350 m2,

cărămidă, acoperis azbociment

100.600

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

72.991

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Cabană tip Covasna, 4 buc, lemn,

acoperis azbociment

100.604

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

130.059

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Cabană tip Bacău, 2 buc, lemn, acoperis azbociment

100.608

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

26

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Căsută tip camping, 26 buc, lemn,

Acoperis azbociment

100.611

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

76.087

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Căsute cărămidă, 6 buc, acoperis

azbociment

100.614

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

5.980

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si

Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si

Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Discotecă 200 m2, cărămidă Nevada,

acoperis azbociment

100.620

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

263.438

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si

Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si

Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Bazin de înot 2 buc, 900 m3, placare marmură

100.624

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

3.326

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si

Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si

Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Comandament constructie din beton,

acoperis din tablă

100.629

8.29.06

Municipiul Tulcea,

Str. Elizeului nr. 70

1.246

Tabăra Bididia

Domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si

Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret – Directia Judeteană pentru Sport si

Tineret Tulcea

Domeniul public al municipiului Tulcea si în

Administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea

Clădire atelier spălătorie din beton,

acoperis azbociment

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plătii contributiei României la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, pentru participarea la lucrările Comitetului pentru securitatea instalatiilor nucleare, Comitetului pentru reglementarea activitătilor nucleare si ale Comitetului pentru protectia la radiatii si sănătate publică

 

Având în vedere rezolutiile nr. C (96)/REV4/FINAL din 30 aprilie 2009 si nr. C (2004)/132/FINAL din 5 august 2004 ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă plata contributiei anuale a României la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, pentru participarea la lucrările Comitetului pentru securitatea instalatiilor nucleare, Comitetului pentru reglementarea

activitătilor nucleare si ale Comitetului pentru protectia la radiatii si sănătate publică.

(2) în anul 2011 plata contributiei prevăzute la alin. (1) este în limita sumei de 30.300 euro.


Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 1 alin. (2) se asigură din bugetul aprobat pe anul 2011 al Secretariatului General al Guvernului pentru Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare la capitolul 51.01 “Autorităti publice si actiuni externe”, titlul “Alte transferuri”, si se calculează pe baza raportului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plătii.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Stefan Găti

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor

Nucleare,

Vajda Borbăla

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 27 iulie 2011.

Nr. 763.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.