MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 569/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 569         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 10 august 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

119. - Lege pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2009

 

578. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2009

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

789. - Hotărâre privind aprobarea Metodologiei de evaluare în scopul clasificării universitătilor si ierarhizării programelor de studii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

162. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind constituirea Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor

 

1.940. - Ordin al ministrului mediului si pădurilor pentru aprobarea Programului de activităti si de coordonare tehnico-stiintifică a programului de monitorizare a zonei nationale a Dunării

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 8 martie 2011, definitivă la 8 iunie 2011, în Cauza Colegiul Consilierilor Juridici Arges împotriva României


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat,

a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate

si a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2009

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - (1) Se aprobă contul general anual de executie a bugetului de stat aferent anului 2009, cuprinzând venituri în sumă de 56.434,8 milioane lei, cheltuieli în sumă de 89.851,7 milioane lei si un deficit în sumă de 33.416,9 milioane lei.

(2) Structura contului general anual de executie a bugetului de stat este prevăzută în anexele nr. 1-9.

Art. 2. - (1) Se aprobă contul anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate aferent anului 2009, cuprinzând venituri în sumă de 14.623,8 milioane lei, cheltuieli în sumă de 15.274,8 milioane lei, care nu includ Fondul de rezervă în sumă de 132,0 milioane lei, si un deficit în sumă de 783,0 milioane lei.

(2) Structura contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate este prevăzută în anexa nr. 10.

Art. 3. - Se aprobă contul general anual al datoriei publice aferent anului 2009, care cuprinde datoria publică în valoare de 147.329,1 milioane lei si prezintă următoarea structură:

1. datoria publică guvernamentală, în valoare de 136.493,9 milioane lei, din care:

a) datoria publică guvernamentală directă a statului, în valoare de 126.571,7 milioane lei, potrivit anexei nr. 11;

b) datoria publică guvernamentală garantată a statului, în valoare de 9.922,2 milioane lei, potrivit anexei nr. 12;

2. datoria publică locală directă, în valoare de 10.835,2 milioane lei, din care:

a) datoria publică locală directă, în valoare de 10.090,2 milioane lei, potrivit anexei nr. 13;

b) datoria publică locală garantată, în valoare de 745,0 milioane lei, potrivit anexei nr. 14.

Art. 4. - Anexele nr. 1-14*) fac parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANA

 

Bucuresti, 15 iunie 2011.

Nr. 119.


*) Anexele nr. 1-14 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de

executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si a contului general anual al datoriei

publice, aferente anului 2009

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2009, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 iunie 2011.

Nr. 578.


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Metodologiei de evaluareîn scopul clasificării universitătilor

si ierarhizării programelor de studii

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 193 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Metodologia de evaluare în scopul clasificării universitătilor si ierarhizării programelor de studii, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării,

tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 3 august 2011.

Nr. 789.

 

ANEXA

 

METODOLOGIE

de evaluare în scopul clasificării universitătilor si ierarhizării programelor de studi

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) La procesul de clasificare participă toate universitătile acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu, de stat, particulare si confesionale.

(2) La procesul de ierarhizare participă toate programele de studii universitare de licentă si master, acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu, din universitătile acreditate sau autorizate provizoriu, de stat, particulare si confesionale.

Art. 2. - (1) Evaluarea realizată în baza prezentei metodologii se realizează de către organismul stabilit, după caz, potrivit prevederilor art. 193 alin. (5) si (6) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, denumit în continuare organism de evaluare.

(2) Selectia organismului international prevăzut la art. 193 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, respectiv a organismului international sau a agentiei de asigurare a calitătii din străinătate prevăzut/prevăzute la art. 193 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 se face de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, denumit în continuare MECTS.

(3) Consortiul prevăzut la art. 193 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 îsi desfăsoară activitatea în conditiile legii.

Art. 3. - (1) Evaluarea în scopul clasificării universitătilor si ierarhizării programelor de studii se realizează pe baza unora dintre următoarele criterii:

a) predarea si învătarea;

b) cercetarea stiintifică;

c) creatia artistică, în cazul universitătilor de arte;

d) relatia universitătii cu mediul extern;

e) capacitatea institutională.

(2) Evaluarea în scopul clasificării universitătilor utilizează cel putin criteriul prevăzut la alin. (1) lit. b).

(3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii utilizează cel putin criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b).

(4) Fiecărui criteriu îi este asociat un set de standarde de referintă, iar fiecărui standard îi este asociat un set de indicatori.

(5) Standardele si indicatorii utilizati în scopul clasificării universitătilor pot fi distincti fată de cei utilizati în scopul ierarhizării programelor de studii.

 

CAPITOLUL II

Evaluarea în scopul clasificării universitătilor

 

Art. 4. - Evaluarea în scopul clasificării universitătilor are următoarele componente:

a) evaluarea pe baza unor date si informatii structurate pe criteriile prevăzute la art. 3, pe standarde si pe indicatori, denumită în continuare evaluarea primară;

b) evaluarea prin vizite realizate în universităti de către echipe de experti evaluatori, denumită în continuare evaluarea institutională.

Art. 5. - (1) Evaluarea primară se realizează anual, pentru toate universitătile supuse evaluării, înaintea începerii anului universitar, iar rezultatul acestei evaluări este valabil pe durata anului universitar următor evaluării.

(2) Evaluarea institutională se realizează, pentru fiecare universitate, odată la maximum 4 ani, iar rezultatul acestei evaluări este valabil până la următoarea evaluare institutională.

Art. 6. - (1) Categoria în care se clasifică o universitate, dintre cele prevăzute la art. 193 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, este cea care corespunde celei mai scăzute intensităti a activitătii de cercetare stiintifică si/sau de creatie artistică rezultate fie din evaluarea primară, fie din cea institutională, în cazul în care această din urmă evaluare a avut loc.

(2) Rezultatele clasificării universitătilor, astfel cum acestea au fost stabilite de organismul de evaluare prevăzut la art. 2


alin. (1), se constată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, înainte de începutul fiecărui an universitar. Art. 7. - (1) Evaluarea primară se realizează prin desfăsurarea următoarelor activităti:

a) constituirea de către MECTS a unei baze de date cuprinzând datele si informatiile relevante, structurate pe criterii, standarde si indicatori, inclusiv prin rapoarte furnizate de universitătile supuse evaluării;

b) verificarea datelor si informatiilor furnizate de universităti, cu respectarea prevederilor art. 192 alin. (1)-(3) din Legea nr. 1/2011; această verificare are caracter continuu, iar MECTS poate decide depunctarea universitătilor care au raportat date false;

c) prelucrarea datelor si informatiilor colectate, în conformitate cu aplicarea unor formule de calcul si statistice propuse de organismul de evaluare si aprobate prin ordin de către ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(2) Rezultatele evaluării primare se publică anual, pentru toate universitătile supuse evaluării.

Art. 8. - (1) Evaluarea institutională se realizează prin desfăsurarea următoarelor activităti:

a) asumarea de către universitate a unei misiuni institutionale specifice de educatie universitară, cercetare stiintifică si/sau creatie artistică, care încadrează universitatea în una dintre categoriile prevăzute la art. 193 alin. (4) din Legea nr. 1/2011;

b) realizarea de către universitate a unui raport sintetic de autoevaluare care analizează dimensiunile prevăzute la alin. (4) si alin. (5) lit. b)-m);

c) vizitarea universitătii de către echipe de experti evaluatori, selectati de către organismul de evaluare prevăzut la art. 2 alin. (1), în vederea validării sau invalidării externe a îndeplinirii misiunii institutionale asumate de universităti si a corespondentei acesteia cu rezultatele evaluării primare si cu situatia reală a universitătii.

(2) Rezultatele evaluării institutionale se publică, pentru fiecare universitate evaluată institutional, la finalizarea fiecărei evaluări institutionale a unei universităti.

(3) Echipele de experti evaluatori sunt constituite din persoane care îndeplinesc criterii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(4) Echipele de experti evaluatori vizitează universitătile evaluate si identifică punctele tari si punctele slabe cu privire la diferitele dimensiuni ale activitătii universitătilor.

(5) Evaluarea institutională are vedere cel putin următoarele aspecte:

a) criteriile, standardele si indicatorii pe baza cărora se realizează evaluarea primară;

b) măsura în care universitatea îsi îndeplineste misiunea si obiectivele organizationale asumate;

c) calitatea si rezultatele activitătii de predare/învătare si de cercetare;

d) calitatea resursei umane;

e) politicile referitoare la recrutarea, evaluarea si formarea personalului didactic si de cercetare:

(i) standardele universitătii pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare, stabilite potrivit art. 1 din Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din învătământul superior, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 457/2011;

(ii) măsura în care sunt implicati experti externi în comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor, potrivit art. 23 din Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din învătământul superior, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 457/2011;

(iii) metodologia de evaluare periodică a personalului, măsura în care sunt implicati experti externi în evaluarea periodică a personalului si standardele minime ale rezultatelor activitătilor didactice si de cercetare prevăzute în contractele de muncă ale personalului didactic si de cercetare, potrivit art. 303 din Legea nr. 1/2011;

(iv) procesele decizionale în urma cărora se scot la concurs posturile didactice si de cercetare, conform art. 213, 295 si 301 din Legea nr. 1/2011;

(v) formarea profesională continuă a personalului, în special referitoare la competentele didactice;

f) strategia universitătii privitoare la asigurarea si cresterea calitătii activitătilor de predare si cercetare:

(i) existenta acestei strategii;

(ii) măsura în care această strategie este implementată si

eficienta implementării acesteia; (iii) organizarea sistemului de asigurare a calitătii; (iv) responsabilitătile structurilor universitătii si personalului

pentru asigurarea calitătii; (v) modalitătile de monitorizare si revizuire a sistemului de

asigurare a calitătii;

g) sistemele de aprobare, monitorizare si evaluare periodică a programelor de studii si a continutului acestora:

(i) existenta unor proceduri interne de aprobare a programelor de studii de către un organism care nu include personalul care predă în cadrul acestor programe; (ii) evaluarea si monitorizarea periodică a programelor de studii de către specialisti externi, reprezentanti ai angajatorilor, absolventilor, studentilor si de către alte entităti relevante, organizată de către universitate; (iii) participarea studentilor în activitătile de asigurare a

calitătii programelor de studii; h) procedurile de evaluare si notare a studentilor; i) alte modalităti prin care universitatea îsi duce la îndeplinire finalitătile asumate, respectiv:

(i) procesele decizionale si administrative; (ii) alocarea resurselor; (iii) structura internă;

j) resursele informationale disponibile pentru procesul de predare/învătare: biblioteci, acces online la reviste stiintifice, programe de tutorat;

k) infrastructura de cercetare/de creatie artistică în cazul universitătilor de arte;

l) sistemele informationale utilizate în administrarea universitătii, inclusiv în culegerea datelor si informatiilor utilizate în evaluarea primară;

m) strategia de dezvoltare organizatională. (6) Procedura de realizare a evaluării institutionale se propune de către organismul de evaluare si se aprobă prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea în scopul ierarhizării programelor

de studii universitare

 

Art. 9. - Programele de studii universitare sunt stabilite potrivit art. 137 din Legea nr. 1/2011.

Art. 10. - (1) Ierarhizarea programelor de studii universitare de licentă si master se realizează prin pozitionarea universitătii care le organizează în domeniul de ierarhizare în care se încadrează respectivele programe de studii universitare.

(2) Programele de studii sunt plasate, în functie de pozitia universitătii care le organizează în domeniul de ierarhizare în care se încadrează acestea, în 5 categorii: A, B, C, D si E, astfel încât A reprezintă categoria celor mai performante programe, iar E categoria celor mai putin performante.

Art. 11. - (1) Lista domeniilor de ierarhizare se propune de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Superior, Consiliul National al Cercetării Stiintifice si de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si se aprobă prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(2) Un program de studii universitare se încadrează într-un singur domeniu de ierarhizare.

(3) încadrarea unui program de studii într-un anumit domeniu de ierarhizare se face de către universitatea care organizează respectivul program. În cazul unei încadrări necorespunzătoare, organismul de evaluare poate modifica această încadrare.

Art. 12. - Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii universitare se realizează prin desfăsurarea următoarelor activităti:

a) constituirea de către MECTS a unei baze de date cuprinzând datele si informatiile relevante, structurate pe criterii, standarde si indicatori, inclusiv prin rapoarte furnizate de universitătile supuse evaluării;

b) verificarea datelor si informatiilor furnizate de universităti, inclusiv a modului în care acestea au încadrat programele de studii în domenii de ierarhizare, cu respectarea prevederilor art. 192 alin. (1)-(3) din Legea nr. 1/2011;

c) prelucrarea datelor si informatiilor colectate, în conformitate cu aplicarea unor formule de calcul si/sau statistice propuse de organismul de evaluare si aprobate prin ordin de către ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 13. - (1) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii universitare se realizează anual.

(2) Rezultatele evaluării în scopul ierarhizării programelor de studii universitare se publică înaintea începerii anului universitar si sunt valabile pe durata anului universitar următor evaluării.

Art. 14. - Sunt considerate programe de excelentă, în sensul art. 193 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, programele de studii universitare de licentă si master plasate în categoria A.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 15. - Prima evaluare în scopul ierarhizării programelor de studii si clasificării universitătilor, care este realizată de către organismul international sau agentia din străinătate prevăzut/prevăzută la art. 193 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, este constituită din:

a) evaluările primare din cadrul evaluării în scopul clasificării universitătilor si evaluările în scopul ierarhizării programelor de studii ale căror rezultate sunt valabile pentru anii universitari 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014 si 2014-2015;

b) prima evaluare institutională din cadrul evaluării în scopul clasificării universitătilor a fiecărei universităti supuse evaluării, realizată în primii 4 ani ulterior intrării în vigoare a prezentei metodologii.

Art. 16. - Următoarele informatii sunt considerate informatii de interes public si se publică pe un site web administrat de MECTS:

a) datele si informatiile utilizate pentru realizarea evaluărilor, structurate pe criterii, standarde si indicatori;

b) indicatorii si indicii rezultati prin prelucrarea datelor si informatiilor prevăzute la lit. a);

c) formulele de calcul si/sau statistice utilizate în prelucrarea datelor si informatiilor prevăzute la lit. a);

d) rapoartele sintetice de autoevaluare prevăzute la art. 8 alin. (1)lit. b);

e) componenta nominală a echipelor de experti evaluatori prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c);

f) rezultatele evaluărilor.

Art. 17. - Organismul de evaluare, angajatii acestuia si expertii evaluatori au obligatia de a sesiza MECTS în cazul în care constată existenta unor date false în cadrul rapoartelor furnizate de universităti.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind constituirea Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor

Având în vedere prevederile art. 120 alin. (1)si (2), precum si ale art. 125 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, tinând seama de dispozitiile art. 7 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, precum si de prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 21 si ale art. 4 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se constituie Comisia de dialog social între administratia publică, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, denumită în continuare comisie.

Art. 2. - (1) Din comisie fac parte:

a) reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor;

b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;


c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.

(2) Presedintia comisiei este asigurată de secretarul de stat pentru comunitătile locale.

(3) Componenta comisiei este prevăzută în anexa nr. 1.

(4) în lipsa presedintelui comisiei, conducerea acesteia este asigurată de următorii membri:

a) directorul general al Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale - asupra initiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social privind administratia publică locală si dezvoltare locală, precum si pentru cele privind functia publică si functionarii publici;

b) adjunctul sefului Departamentului ordine si sigurantă publică - asupra initiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social din domeniul ordinii si sigurantei publice.

Art. 3. - (1) în cadrul comisiei se organizează următoarele subcomisii de specialitate:

a) Subcomisia de dialog social pentru administratia publică locală si dezvoltare locală, a cărei componentă este prevăzută în anexa nr. 2;

b) Subcomisia de dialog social pentru functia publică si functionarii publici, a cărei componentă este prevăzută în anexa nr. 3;

c) Subcomisia de dialog social pentru domeniul ordinii si sigurantei publice, a cărei componentă este prevăzută în anexa nr. 4.

(2) Din subcomisiile prevăzute la alin. (1) fac parte:

a) reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor;

b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national din domeniile de activitate ale subcomisiilor, respectiv ai Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national din domeniile de activitate ale subcomisiilor.

(3) Conducerea subcomisiilor este asigurată de:

a) directorul general al Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale - pentru subcomisia prevăzută la alin. (1) lit. a);

b) presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici - pentru subcomisia prevăzută la alin. (1) lit. b);

c) adjunctul Sefului Departamentului ordine si sigurantă publică - pentru subcomisia prevăzută la alin. (1) lit. c).

Art. 4. - Comisia se întruneste, de regulă, lunar sau de câte ori este necesar.

Art. 5. - (1) Secretariatul comisiei se asigură de personal din cadrul Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale - Directia pentru administratie publică locală si al Secretariatului general - Serviciul secretariat tehnic administrativ.

(2) Secretariatul Subcomisiei de dialog social pentru administratia publică locală si dezvoltare locală, respectiv al Subcomisiei de dialog social pentru functia publică si functionarii publici se asigură de personal din cadrul Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale - Directia pentru administratie publică locală.

(3) Secretariatul Subcomisiei de dialog social pentru domeniul ordinii si sigurantei publice se asigură de personal din cadrul Secretariatului general - Serviciul secretariat tehnic administrativ.

Art. 6. - Activitatea comisiei are caracter consultativ si vizează următoarele aspecte care privesc domeniul de activitate al Ministerului Administratiei si Internelor:

a) asigurarea unor relatii de parteneriat social între administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali;

b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social;

c) alte probleme care privesc domeniile de activitate ale ministerului.

Art. 7. - (1) Subcomisiile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (1) analizează problemele privitoare la administratia publică locală si dezvoltare locală, functia publică si functionarii publici, respectiv ordinea si siguranta publică si elaborează propuneri de solutionare a acestora.

(2) Concluziile sedintelor subcomisiilor de specialitate se prezintă în scris, în sedintele comisiei, de către presedintii subcomisiilor de specialitate.

Art. 8. - Comisia dezbate toate proiectele de acte normative cu impact economic si social, initiate de Ministerul Administratiei si Internelor, si transmite Consiliului Economic si Social si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale minutele sedintelor comisiei în care s-au dezbătut aceste proiecte de acte normative.

Art. 9. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 10. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 67/2011 privind constituirea Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 11 aprilie 2011.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 9 august 2011.

Nr. 162.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA

Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor

 

Presedinte: secretar de stat pentru comunitătile locale

Membri:

A. Reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor:

1. adjunct al sefului Departamentului ordine si sigurantă publică;

2. director general/director al Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale;

3. director general/director general adjunct al Directiei generale juridice;

4. director general/director general adjunct al Directiei generale financiare;


5. director general/director general adjunct al Directiei generale audit intern;

6. director general/director general adjunct al Corpului de control al ministrului;

7. director general/director general adjunct al Directiei generale management resurse umane;

8. director general/director general adjunct al Directiei generale pentru comunicatii si tehnologia informatiei;

9. director general/director general adjunct al Directiei generale management operational;

10. director/director adjunct al Unitătii centrale pentru reforma administratiei publice;

11. director/director adjunct al Directiei pentru dezvoltarea capacitătii administrative;

12. director/director adjunct al Directiei pentru politici fiscale si bugetare locale;

13. director/director adjunct al Unitătii de politici publice;

14. director general/director general adjunct al Directiei generale pentru relatiile cu institutiile prefectului;

15. director general/director general adjunct al Directiei generale afaceri europene si relatii internationale;

16. director/director adjunct al Directiei medicale;

17. director general/director general adjunct al Directiei generale logistice;

18. director/director adjunct al Directiei informare si relatii publice;

19. director/director adjunct al Secretariatul general;

20. director general/director general adjunct al Directiei generale de informatii si protectie internă;

21. presedinte/secretar general al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

În functie de tematica înscrisă pe ordinea de zi a sedintelor Comisiei de dialog social, presedintele stabileste participarea reprezentantilor si ai altor institutii si/sau structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Administratiei si Internelor.

B. Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii patronale:

1. Confederatia Patronală din Industria României - CONPIROM;

2. Confederatia Natională a Patronatului Român - CNPR;

3. Consiliul National al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România - CNIPMMR;

4. Consiliul National al Patronilor din România - CoNPR;

5. Patronatul National Român - PNR;

6. Uniunea Generală a Industriasilor din România - UGIR;

7. Uniunea Generală a Industriasilor din România 1903 - UGIR 1903;

8. Uniunea Natională a Patronatului Român - UNPR;

9. Asociatia Română a Antreprenorilor de Constructii - ARACO;

10. Patronatul Român - PR;

11. Confederatia Patronală a Industriei, Serviciilor si Comertului din România - CPISC;

12. Uniunea Natională a Patronatelor cu Capital Privat din România - UNPCPR;

13. Confederatia Patronală CONCORDIA - CP CONCORDIA.

O Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii sindicale:

1. Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - CNSLR- FRĂTIA;

2. Blocul National Sindical - BNS;

3. Confederatia Natională Sindicală “Cartel ALFA” - CNS “Cartel ALFA”;

4. Confederatia Sindicatelor Democratice din România - CSDR;

5. Confederatia Sindicală Natională MERIDIAN - CSN MERIDIAN.

D. Reprezentantii Asociatiei Municipiilor din România, Asociatiei Oraselor din România, Asociatiei Comunelor din România si ai Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România*)


*) Cu statut de invitati.

 

ANEXA Nr. 2

 

COMPONENTA

Subcomisiei de dialog social pentru administratia publică locală si dezvoltare locală

 

Presedinte: directorul general al Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale

Membri:

A. Reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor:

1. director al Directiei generale pentru relatia cu comunitătile locale;

2. director general/director general adjunct al Directiei generale juridice.

B. Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii patronale:

1. Confederatia Patronală din Industria României - CONPIROM;

2. Confederatia Natională a Patronatului Român - CNPR;

3. Uniunea Natională a Patronatelor cu Capital Privat din România - UNPCPR;

4. Confederatia Patronală CONCORDIA - CP CONCORDIA;

5. Uniunea Generală a Industriasilor din România - UGIR;

6. Uniunea Generală a Industriasilor din România 1903 - UGIR 1903;

7. Uniunea Natională a Patronatului Român - UNPR.

O Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii sindicale:

1. Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - CNSLR - FRĂTIA;

2. Confederatia Natională Sindicală “Cartel ALFA” - CNS “Cartel ALFA”;

3. Confederatia Sindicală Natională MERIDIAN - CSN MERIDIAN;

4. Blocul National Sindical - BNS.

D. Reprezentantii Asociatiei Municipiilor din România, Asociatiei Oraselor din România, Asociatiei Comunelor din România si ai Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România*)


*) Cu statut de invitati.


 

ANEXA Nr. 3

 

COMPONENTA

Subcomisiei de dialog social pentru functia publică si functionarii publici

 

Presedinte: presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

Membri:

A. Secretar general al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

B. Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii patronale:

1. Confederatia Patronală din Industria României - CONPIROM;

2. Uniunea Natională a Patronatelor cu Capital Privat din România - UNPCPR;

3. Confederatia Patronală CONCORDIA - CP CONCORDIA;

4. Uniunea Generală a Industriasilor din România - UGIR;

5. Uniunea Generală a Industriasilor din România 1903 - UGIR 1903;

6. Uniunea Natională a Patronatului Român - UNPR.

C. Reprezentantii următoarelor confederatii sindicale:

1. Confederatia Natională Sindicală “Cartel ALFA” - CNS “Cartel ALFA”;

2. Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - CNSLR - FRĂTIA;

3. Blocul National Sindical - BNS;

4. Confederatia Sindicală Natională MERIDIAN - CSN MERIDIAN.

D. Reprezentantii Asociatiei Municipiilor din România, Asociatiei Oraselor din România, Asociatiei Comunelor din România si ai Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România*)


*) Cu statut de invitati.

 

ANEXA Nr. 4

 

COMPONENTA

Subcomisiei de dialog social pentru domeniul ordinii si sigurantei publice

 

Presedinte: adjunctul sefului Departamentului ordine si sigurantă publică.

Membri:

A. Reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor:

I. Subcomisia pentru probleme profesionale:

1. director general/director general adjunct al Directiei generale management resurse umane;

2. director general/director general adjunct al Directiei generale juridice;

3. director general/director general adjunct al Corpului de control al ministrului;

4. director general/director general adjunct al Directiei generale audit intern;

5. director general/director general adjunct al Directiei generale management operational;

6. inspector general/adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române;

7. inspector general/adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei de Frontieră;

8. director general/director general adjunct al Oficiului Român pentru Imigrări;

9. director/director adjunct al Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor;

10. director/director adjunct al Directiei pentru evidenta persoanelor si administrarea bazelor de date;

11. director general/director general adjunct al Directiei Generale de Pasapoarte.

II. Subcomisia pentru probleme sociale:

1. director/director adjunct al Directiei medicale;

2. director general/director general adjunct al Directiei generale logistice;

3. director general/director general adjunct al Directiei generale financiare;

4. director/director adjunct al Directiei informare si relatii publice.

B. Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii patronale:

1. Confederatia Patronală din Industria României - CONPIROM;

2. Uniunea Natională a Patronatelor cu Capital Privat din România - UNPCPR;

3. Confederatia Patronală CONCORDIA - CP CONCORDIA;

4. Uniunea Generală a Industriasilor din România - UGIR;

5. Uniunea Generală a Industriasilor din România 1903 - UGIR 1903;

6. Uniunea Natională a Patronatului Român - UNPR

O Reprezentantii desemnati ai următoarelor confederatii sindicale:

1. Confederatia Natională Sindicală “Cartel ALFA”- CNS “Cartel ALFA”;

2. Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - CNSLR - FRĂTIA;

3. Blocul National Sindical - BNS;

4. Confederatia Sindicală Natională MERIDIAN - CSN MERIDIAN.

D. Reprezentantii Corpului National al Politistilor - pentru Subcomisia pentru probleme profesionale

E. Reprezentantii Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România*

La sedintele Subcomisiei de dialog social pentru domeniul ordinii si sigurantei publice pot participa si alti invitati cu atributii în domeniu (reprezentanti ai organizatiilor sindicale, specialisti etc.) convocati de presedintele subcomisiei pentru fiecare întâlnire, în functie de tematica ordinii de zi*).


*) Cu statut de invitati.

 


MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Programului de activităti si de coordonare tehnico-stiintifică

a programului de monitorizare a zonei nationale a Dunării

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 37.585/DC din 23 mai 2011 al Autoritătii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor,

în conformitate cu art. 3 alin. (2) lit. d)din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”, aprobată cu modificări si completări prin Legea 404/2003, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 851 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si a art. 8 din Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Conventia privind Protectia Fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994, ratificată prin Legea nr. 14/1995,

în temeiul art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Programul de activităti si de coordonare tehnico-stiintifică a programului de monitorizare a zonei nationale a Dunării, în vederea derulării sarcinilor de monitorizare operatională si de supraveghere, pentru indicatorii chimici, biologici si bacteriologici, la nivelul retelei nationale de sectiuni din zona România, parte a Retelei trans-nationale de monitoring (TNMN) a apei din bazinul hidrografic Dunărea, responsabilităti ce rezultă din angajamentele statului român pentru aplicarea Conventiei privind protectia fluviului Dunărea.

(2) Programul de activităti si de coordonare tehnico-stiintifică a programului de monitorizare a zonei nationale a Dunării, denumit în continuare Programul, cuprinde etapele de prelevare, analiză, colectare, validare si transmitere bianuală către Centrul informatic bazinal a datelor si informatiilor rezultate. Programul de monitorizare include un număr de 21 de sectiuni de monitorizare, în 3 profile transversale, cu frecventa de monitorizare lunară în 21 de sectiuni, pentru un număr de 145 de indicatori chimici, biologici si bacteriologici si frecventa bilunară în 5 sectiuni pentru un număr de 9 indicatori chimici.

(3) Lista indicatorilor chimici, biologi si bacteriologici este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) Reteaua de laboratoare a Administratiei Nationale “Apele Române”, care asigură activitatea de monitorizare prevăzută la alin. (1)-(2), participă la programe de verificare a calitătii datelor si controlul calitătii datelor, potrivit prevederilor art. 10 alin. (7)-(11) si art. 102 din Programul de măsuri împotriva poluării cu substante chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Administratia Natională “Apele Române” va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Realizarea activitătilor rezultate din aplicarea Programului prevăzut la art. 1 se asigură din surse proprii si, în completare, de la bugetul de stat, în limita sumelor alocate cu această destinatie în bugetul autoritătii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte prevederi contrare se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 1.940.


 

ANEXĂ

 

LISTA

indicatorilor chimici, biologici si bacteriologici

 

Nr. crt.

Indicator

Nr. crt.

Indicator

Nr. crt.

Indicator

1

Debit

51

Plumb forma totală

101

Des-etil-atrazine

2

Temperatură apă

52

Plumb, dizolvat

102

Propazin

3

Temperatură aer

53

Cadmiu, forma totală

103

Diclorvos

4

Transparentă

54

Cadmiu, dizolvat

104

Clorfenvinfos

5

Materii în suspensie

55

Mercur, forma totală

105

Clorpirifos

6

Oxigen dizolvat (concentratie)

56

Mercur, dizolvat

106

Etil-Clorpirifos

7

Oxigen dizolvat (saturatie)

57

Nichel, forma totală

107

Metil-Clorpirifos

8

Alcalinitate

58

Nichel, dizolvat

108

Alaclor

9

Aciditate

59

Aluminiu, forma totală

109

Metolaclor

10

Duritate totală

60

Aluminiu, dizolvat

110

Diuron

11

Duritate permanentă

61

Argint, forma totală

111

Monolinuron

12

Dioxid de carbon dizolvat

62

Argint, dizolvat

112

Linuron

13

Carbonati

63

Molibden, forma totală

113

Isoproturon

14

Bicarbonati

64

Molibden, dizolvat

114

Heptaclorepoxid

15

PH

65

Cobalt, forma totală

115

Heptaclor

16

Conductivitate electrică

66

Cobalt, dizolvat

116

Clordan

17

Reziduu total

67

Vanadiu, forma totală

117

Metoxiclor

18

Azot amoniacal

68

Vanadiu, dizolvat

118

Pentaclorfenol

19

Azot din azotiti

69

Titan, forma totală

119

Alfa-endosulfan

20

Azot din azotati

70

Titan, dizolvat

120

Beta-endosulfan

21

Azot Kjehdal

71

Taliu, forma totală

121

Hexaclorbenzene

22

Azot total

72

Taliu, dizolvat

122

pp-DDT

23

Azot organic

73

Staniu, forma totală

123

m,p-DDT

24

Azot mineral

74

Staniu, dizolvat

124

DDD

25

Ortofosfati

75

Arsen, forma totală

125

DDE

26

Fosfor, forma totală

76

Arsen, dizolvat

126

alfa-HCH

27

Fosfor total, dizolvat

77

Bor, forma totală

127

beta-HCH

28

Dioxid de siliciu, forma totală

78

Bor, dizolvat

128

Lindan (gama-HCH)

29

Dioxid de siliciu, dizolvat

79

Seleniu, forma totală

129

Aldrin

30

Sodiu

80

Seleniu, dizolvat

130

Dieldrin

31

Potasiu

81

Telur, forma totală

131

Endrin

32

Calciu

82

Telur, dizolvat

132

Isodrin

33

Magneziu

83

Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CB05)

133

Trifluralin

34

Beriliu

84

Consum chimic de oxigen prin metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)

134

Compusi tri-butil-stanici

35

Bariu

85

Consum chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu (CCO-Mn)

135

Di-(2-etilhexil)ftalat (DEHP)

36

Cloruri

86

Carbon organic, forma totală (COT)

136

Macrozoobentos - Număr de taxoni

37

Sulfati

87

Carbon organic, forma totală (COD)

137

Macrozoobentos - Index saprob

38

Cianuri totale

88

Compusi organici volatili (COV)

138

Index Saprob/biotic

39

Fluoruri

89

Materii extractibile totale

139

Clorofilă “a”

40

Sulfuri

90

Detergenti-anion-activi

140

Biomasă/m2

41

Fier, forma totală

91

Hidrocarburi petroliere

141

Biomasă/ml

42

Fier, dizolvat

92

PCB 101/2,2,4,5,5 pentaclor-bifenil

142

Fitoplancton

43

Mangan, forma totală

93

PCB 118/2,3,4,4,5 pentaclor-bifenil

143

Coliformi totali (37 C)

44

Mangan, dizolvat

94

PCB 138/2,2,3,4,4,5 hexaclor-bifenil

144

Coliforms fecali (44 C)

45

Zinc, forma totală

95

PCB 153/2,2,4,4,5,5 hexaclor-bifenil

145

Streptococi fecali

46

Zinc, dizolvat

96

PCB 180/2,2,3,4,4,5,5 heptaclor-bifenil

 

 

47

Cupru, forma totală

97

PCB 194/2,2,3,3,4,4,5,5 octaclor-bifenil

 

 

48

Cupru, dizolvat

98

2,3,7,8-TCDD

 

 

49

Crom sumă (Cr3++Cr6+), forma totală

99

Atrazin

 

 

50

Crom sumă (Cr3++Cr6+), forma dizolvată

100

Simazin

 

 


ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA a III-a

 

HOTĂRÂREA

din 8 martie 2011,

definitivă la 8 iunie 2011,

în Cauza Colegiul Consilierilor Juridici Arges împotriva României

(Cererea nr. 2.162/05)

 

Hotărârea a devenit definitivă în conditiile prevăzute la art. 44 §2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Colegiul Consilierilor Juridici Arges împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a lII-a), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Jân Sikuta, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, Mihai Poalelungi, judecători, si Santiago Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 8 februarie 2011,

pronuntă prezenta hotărâre, adoptată la aceeasi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 2.162/05, introdusă împotriva României, prin care Colegiul Consilierilor Juridici Arges a sesizat Curtea la data de 21 decembrie 2004, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul este reprezentat de domnul Victor Horia Panduru, consilier juridic în Pitesti. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul pretinde că refuzul instantelor nationale de a îl înscrie ca asociatie era nejustificat si încălca dreptul de asociere.

4. La data de 31 august 2009, presedintele Sectiei a lII-a a hotărât să comunice Guvernului cererea de înscriere a reclamantului ca asociatie. Întemeindu-se pe dispozitiile art. 29 § 3 din Conventie, acesta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea si fondul vor fi examinate împreună. Atât reclamantul, cât si Guvernul au prezentat observatii pe fond (art. 59 §1).

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul este o asociatie din Pitesti (judetul Arges), a cărei înscriere ca asociatie profesională a fost refuzată prin Hotărârea definitivă pronuntată de Tribunalul Arges la data de 4 octombrie 2004. Numele său în română este Colegiul Consilierilor Juridici Arges. Cererea a fost introdusă, în numele său, de domnul Victor Horia Panduru, presedintele asociatiei.

6. La data de 8 decembrie 2003, Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic a intrat în vigoare. Aceasta a permis consilierilor juridici să formeze asociatii profesionale si a stabilit un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru înfiintarea respectivelor asociatii profesionale si pentru adoptarea statutului lor. Aceasta a intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 5 decembrie 2003.

7. La data de 6 ianuarie 2004 a avut loc adunarea constitutivă a asociatiei reclamante. La aceeasi dată a fost adoptat statutul său.

8. La data de 14 ianuarie 2004, reclamantul a solicitat avizul Ministerului Justitiei, cerut de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, în forma în vigoare la momentul respectiv. La data de 21 ianuarie 2004, Ministerul Justitiei a emis un aviz favorabil cu privire la statutul reclamantului, făcând trimitere, în special, la scopul asociatiei descris la art. 6 si 7. Art. 6 prevedea că scopul asociatiei îl reprezenta organizarea si functionarea unitară a profesiei de consilier juridic în judetul Arges si promovarea principiului conform căruia această profesie are un loc complementar în cadrul sistemului judiciar national. În plus, art. 7 din statut prevedea că scopul asociatiei îl reprezenta “protejarea si promovarea drepturilor membrilor săi, [...] cu privire la o practică curentă a profesiei de apărare si promovare a drepturilor si libertătilor entitătilor juridice, ale autoritătilor si institutiilor publice, precum si ale persoanelor particulare în relatiile lor cu institutiile judiciare [...]”.

9. La data de 4 februarie 2004, reclamantul a introdus o cerere la Judecătoria Pitesti prin care solicita înscrierea sa în Registrul asociatiilor si fundatiilor tinut de respectiva instantă. Prin încheierea dată în camera de consiliu la 9 februarie 2004, instanta a admis cererea si a dispus înscrierea reclamantului în registru. Încheierea prevedea si faptul că parchetul putea introduce apel în termen de 5 zile de la notificare.

10. Parchetul si Baroul Arges au introdus apel împotriva acestei decizii. Uniunea Natională a Barourilor din România a intervenit în proces în interesul Baroului Arges.

11. În apel, procurorul a sustinut că, aprobând scopurile stipulate în statutul asociatiei, încheierea din data de 9 februarie 2004 a încălcat art. 4 si 10 din Legea nr. 514/2003, în măsura în care îi permiteau reclamantului apărarea si promovarea drepturilor persoanelor fizice, în timp ce doar avocatii aveau dreptul de a reprezenta sau asista persoanele fizice în relatiile lor cu institutiile judiciare. De asemenea, procurorul a criticat art. 20 alin. (3) lit. j) din statut, care i-a permis consiliului colegiului să emită un aviz cu privire la înfiintarea, în raza sa, a societătilor ce furnizează consultantă, asistentă si reprezentare juridică, precum si să solutioneze reclamatiile privind onorariile consilierilor juridici ce activează în regim de liberă practică. De asemenea, procurorul a contestat art. 20 alin. (3) lit. I), care îi permitea consiliului colegiului să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de consilier juridic, să stabilească fisa postului si să sesizeze comisia de disciplină cu orice caz de malpraxis din partea consilierilor juridici.

12. Uniunea Natională a Barourilor din România a sustinut argumentele procurorului.

13. La data de 24 februarie 2004, reclamantul a organizat o adunare generală extraordinară si a adoptat un protocol aditional la statut, în care a modificat art. 7 prin eliminarea referintei la reprezentarea persoanelor fizice. De asemenea, acesta a eliminat complet art. 20 alin. (3) lit. j) si a modificat art. 20 alin. (3) lit. I) prin limitarea sarcinilor consiliului colegiului de a oferi informatii cu privire la erorile profesionale ale consilierilor juridici.

14. La data de 27 februarie 2004, reclamantul a introdus o cerere la Judecătoria Pitesti, prin care solicita înscrierea modificărilor. Prin încheierea din 1 martie 2004, emisă în camera de consiliu, instanta a dispus înscrierea acestor modificări. Potrivit informatiilor prezentate de Guvern, reiese că a fost formulat recurs împotriva acestei încheieri si că o hotărâre definitivă a fost pronuntată la data de 2 decembrie 2004. Nicio copie a hotărârii din recurs nu a fost depusă la dosarul cauzei.

15. Pe parcursul judecării recursului introdus de procuror si de Uniunea Natională a Barourilor din România împotriva încheierii din 9 februarie 2004, reclamantul a sustinut că acesta a devenit fără obiect după adoptarea protocolului aditional la statutul său. Acesta sustinea că singurul motiv de recurs îl putea reprezenta o modificare adusă încheierii din 9 februarie 2004.

16. La data de 4 octombrie 2004, Tribunalul Arges a admis recursul procurorului prin hotărâre definitivă, a modificat încheierea din data de 9 februarie 2004 si a respins cererea reclamantului de înscriere. Instanta a considerat că, în conformitate cu art. 6 si 15 din Legea nr. 514/2003, activitatea profesională a unui consilier juridic poate fi desfăsurată doar în cadrul entitătii juridice pentru care a lucrat, excluzând astfel posibilitatea de reprezentare a intereselor persoanelor particulare. De asemenea, acesta a considerat că art. 10 lit. a) din respectiva lege prevedea că profesia de consilier juridic era incompatibilă cu cea de avocat. Apoi, acesta a sustinut că consilierii juridici puteau fi numiti sau angajati în conformitate cu dispozitiile respectivei legi; prin urmare, acestia nu puteau îndeplini functiile specifice celor ale unui avocat.

17. De asemenea, instanta a sustinut faptul că dispozitiile art. 20 alin. (3) lit. j) din statutul reclamantului erau contrare art. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care prevedea că doar avocatii pot oferi un exercitiu liberal al activitătilor de consultantă, asistentă si reprezentare juridică. Instanta de apel a considerat că aceste aspecte de nelegalitate au fost recunoscute si de reclamant, care sustine că Ie-a eliminat prin adoptarea unui protocol aditional la statutul său. Cu toate acestea, adoptarea protocolului aditional nu putea valida încheierea din 9 februarie 2004, având în vedere că respectiva decizie a tinut seama de situatia existentă la momentul la care a fost pronuntată.

II. Dreptul si practica interne relevante

18. Art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii prevede că judecătorul însărcinat cu verificarea legalitătii cererii de înscriere si a documentelor doveditoare trebuie să verifice cererea în termen de 3 zile de la data depunerii sale. Dacă, în termenul fixat, judecătorul stabileste că documentele prezentate nu sunt conforme cerintelor legale, reprezentantul asociatiilor este citat în camera de consiliu si i se acordă o săptămână pentru remedierea acestor neregularităti. La expirarea termenului, dacă judecătorul stabileste că neregularitătile au fost remediate, el va lua act de aceasta prin încheiere si va dispune înscrierea asociatiei în Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 12 prevede că înscrierea unei asociatii în Registrul asociatiilor si fundatiilor se efectuează doar în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere. Art. 33 din acelasi document prevede că orice modificare a statutului asociatiei care a dobândit personalitate juridică si a fost înscrisă legal trebuie înscrisă în Registrul asociatiilor si fundatiilor, conform unei proceduri similare celei de înscriere ca asociatie.

19. Aceeasi ordonantă prevede că o asociatie poate fi dizolvată printr-o hotărâre judecătorească dacă scopul său se dovedeste ilicit sau contrar ordinii publice.

20. Alte dispozitii relevante ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 sunt citate în hotărârea Bozgan împotriva României (nr. 35.097/02, pct. 11, 11 octombrie 2007).

21. Dispozitiile relevante din Legea nr. 514/2003 stabilesc după cum urmează:

“Art. 4. - Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultantă si reprezentarea autoritătii sau institutiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile si interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritătile publice, institutiile de orice natură, precum si cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitătii, avizează si contrasemnează actele cu caracter juridic.

Art. 5. - Consilierii juridici pot constitui asociatii profesionale în scopul apărării si promovării intereselor profesionale, în conditiile legii privind asocierea si constituirea persoanelor juridice. [...]

Art. 10. - Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:

a) calitatea de avocat;

Art. 20. - (1) în conditiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, si, după caz, la nivel national, cu respectarea legii privind asociatiile si fundatiile.

(2) Formele de asociere si organizare la nivel judetean si la nivel national sunt stabilite prin statutul asociatiei [...].

(3) Constituirea asocierilor profesionale are la bază principiile constitutionale ale dreptului de asociere si reglementările legale privind asocierea si constituirea de persoane juridice. [...]

Art. 25. - (1) Asociatiile profesionale se vor înfiinta si statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

ÎN DREPT

1. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 11 din Conventie

22. Reclamantul s-a plâns de refuzul instantelor nationale de a-l înscrie ca asociatie. De asemenea, acesta s-a plâns de faptul că a fost lipsit de posibilitatea de a solicita din nou înscrierea, cu sanse de succes, tinând seama de faptul că, până la respingerea cererii de înscriere, termenul pentru înfiintarea unei astfel de asociatii profesionale a expirat. Acesta a invocat art. 11 din Conventie, formulat după cum urmează:

“1. Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire pasnică si de asociere, inclusiv a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea natională, siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sănătătii, a moralei ori a drepturilor si a libertătilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat.”

A. Cu privire la admisibilitate

23. Guvernul a invocat exceptia de inadmisibilitate, sustinând că reclamantul nu era o entitate cu personalitate juridică care să poată sta în mod legal în justitie. În acest sens, Guvernul a subliniat faptul că cererea reclamantului de a-l înscrie ca asociatie a fost respinsă si, prin urmare, reclamantul nu avea personalitate juridică.

24. În replică, reclamantul a sustinut că fondul capătului său de cerere îl reprezintă tocmai refuzul autoritătilor de a-l înscrie ca asociatie si de a obtine astfel personalitate juridică.

25. Curtea reiterează faptul că termenul de “victimă” în contextul art. 34 din Conventie denotă persoana afectată direct de actul sau omisiunea în cauză (a se vedea Ludi împotriva Elvetiei, 15 iunie 1992, pct. 34, seria A nr. 238). Prin urmare, conditiile care se aplică cererilor individuale conform Conventiei nu sunt neapărat aceleasi cu criteriile nationale referitoare la locus standiîn justitie. Legislatia natională în materie poate avea scopuri diferite de cele prevăzute la art. 34 si, chiar dacă uneori aceste scopuri pot fi similare, acest lucru nu este întotdeauna necesar. Într-adevăr, obiectul care stă la baza mecanismului Conventiei este de a oferi o protectie eficientă si practică celor afectati personal de încălcările drepturilor fundamentale ale omului [a se vedea Velikova împotriva Bulgariei (dec), nr. 41.488/98, CEDO 1999-V (fragmente)].

26. În cazul în care s-ar accepta argumentele Guvernului, Curtea nu si-ar putea exercita controlul de legalitate în cazul deciziilor atacate în ceea ce priveste pretinsele încălcări ale drepturilor reclamantului conform art. 11 din Conventie, capetele de cerere pe care membrii individuali ai reclamantului le-ar putea invoca în fata Curtii fiind diferite de cea invocată de reclamant în prezenta cauză (a se vedea, mutatis mutandis, Miscarea Producătorilor Agricoli pentru Drepturile Omului împotriva României, nr. 34.461/02, pct. 32-35, 22 iulie 2008).

În acelasi timp, Curtea aminteste faptul că a declarat deja ca admisibile cererile introduse de un partid politic sau o asociatie ale căror înscrieri au fost refuzate de autoritătile nationale si care nu existau din perspectiva legislatiei interne [a se vedea, de exemplu, Partidul Comunistilor (Nepeceristi) si Ungureanu împotriva României, nr. 46.626/99 (dec), 16 decembrie 2003, si The United Macedonian Organisation llinden and Others împotriva Bulgariei, nr. 59.491/00, (dec), 9 septembrie 2004].

27. Tinând seama de cele de mai sus, Curtea consideră că asociatia reclamantă se poate pretinde victima încălcărilor reclamate în sensul art. 34 din Conventie. Pentru a stabili dacă aceasta a fost într-adevăr o victimă, trebuie examinat fondul afirmatiilor sale.

28. De asemenea, Curtea ia act de faptul că plângerea sa nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 din Conventie si că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă.

B. Cu privire la fond 1. Argumentele părtilor

29. Recunoscând că refuzul de înscriere a reclamantului ca asociatie putea fi interpretat ca o încălcare a dreptului său de asociere, Guvernul consideră totusi că această încălcare era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim si era necesară într-o societate democratică. În acest sens, Guvernul a făcut trimitere la Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, conform căreia, dacă nu sunt îndeplinite cerintele legale pentru înfiintarea unei asociatii, cererea de înscriere este refuzată. Refuzul de înscriere a asociatiei reclamante în prezenta cauză avea scopul legitim de apărare a ordinii publice si a drepturilor si libertătilor celorlalti, în special a drepturilor celor care apelează la serviciile avocatilor pentru reprezentarea intereselor lor.

De asemenea, Guvernul a considerat că s-a ajuns la un echilibru corect între dreptul de asociere al reclamantului si interesul general în păstrarea ordinii publice. În acest sens, el a precizat faptul că statutul reclamantului prezenta drept unul dintre scopurile sale protectia si promovarea drepturilor particularilor în relatiile lor cu autoritătile publice. Acest scop era contrar Legii nr. 51/1995 care interzice înfiintarea de barouri si practicarea profesiei de avocat în afara Uniunii Nationale a Barourilor din România. Acelasi scop era contrar si art. 10 din Legea nr. 514/2003 care reglementa profesia de consilier juridic. De asemenea, Guvernul a arătat că activitatea de consilier juridic putea fi desfăsurată doar ca parte a unei relatii de serviciu si nu constituia o profesie liberală. Acesta a furnizat la dosar o copie a deciziei înaltei Curti de Casatie si Justitie din 12 iunie 2006. Respectiva decizie, care avea scopul de a armoniza legislatia divergentă a instantelor interne, stabileste că profesia de consilier juridic nu este o profesie liberală si, prin urmare, nu poate fi practicată ca activitate comercială, ci doar în cadrul unui contract de muncă.

În ceea ce priveste argumentul reclamantului conform căruia acesta si-a schimbat statutul, Guvernul a afirmat că respectiva modificare a fost făcută după emiterea încheierii din data de 9 februarie 2004 si, având în vedere faptul că recursul viza respectiva hotărâre, modificările ulterioare nu puteau fi luate în considerare. Apoi, acesta a sustinut că, în orice caz, modificările aduse statutului nu vizau toate articolele criticate în recurs.

În sfârsit, Guvernul a adăugat că persoanele care doreau să devină membri ai asociatiei reclamante se puteau totusi afilia altor asociatii de consilieri juridici.

30. Reclamantul a sustinut că Ministerul Justitiei si judecătoria au admis cererea sa de înscriere si nu au identificat niciun impediment în ceea ce priveste înscrierea. După cunoasterea motivelor de recurs prezentate de procuror si pentru a evita orice problemă posibilă, acesta a modificat imediat dispozitiile statutului în litigiu, iar aceste modificări au fost aprobate si prin încheierea judecătoriei din data de 1 martie 2004, anterior admiterii recursului. Acesta a considerat că, în lumina modificărilor aduse statutului, recursul a rămas fără obiect si trebuia respins.

În ceea ce priveste trimiterea Guvernului la decizia înaltei Curti de Casatie si Justitie care a armonizat practicile divergente ale instantelor interne cu privire la profesia de consilier juridic, reclamantul a subliniat faptul că decizia viza dreptul de a înfiinta societăti comerciale, si nu dreptul de a înfiinta asociatii, care sunt organizatii nonprofit.

2. Motivarea Curtii

a) Principii generale

31. Curtea reiterează faptul că dreptul de a înfiinta o asociatie este parte integrantă a dreptului prevăzut la art. 11 din Conventie. Posibilitatea de a înfiinta o entitate juridică care să functioneze colectiv într-un domeniu de interes reciproc este unul dintre cele mai importante aspecte ale dreptului de asociere, fără de care acest drept este lipsit de orice continut. Modul în care legislatia natională consfinteste această libertate si aplicarea sa practică de către autorităti arată starea democratiei în statul în cauză. Bineînteles, statele au dreptul să se convingă de faptul că scopul si activitătile unei asociatii sunt conforme regulilor prevăzute de legislatie, dar trebuie să facă acest lucru într-un mod compatibil cu obligatiile lor stabilite în conformitate cu Conventia si făcând obiectul revizuirii de către institutiile Conventiei (a se vedea, Sidiropoulos si altii împotriva Greciei, 10 iulie 1998, pct. 40, Culegere de hotărâri si decizii 1998-IV; The United Macedonian Organisation llinden si altii împotriva Bulgariei, nr. 59.491/00, pct. 57, 19 ianuarie 2006; The Moscow Branch of the Salvation Army împotriva Rusiei, nr. 72.881/01, pct. 59, CEDO 2006-...; si Ramazanova si altii împotriva Azerbaidjanului, nr. 44.363/02, pct. 54, 1 februarie 2007).

32. Exceptiile de la regula dreptului de asociere trebuie interpretate în mod restrictiv si doar motive pertinente si serioase pot justifica restrictiile acestui drept. Orice încălcare trebuie să corespundă unei “nevoi sociale stringente”. Autoritătile nationale sunt cele care trebuie să stabilească, în primul rând, dacă există o “nevoie socială stringentă” care să impună o anumită restrictie în interes general. În timp ce Conventia lasă acestor autorităti o marjă de apreciere în acest sens, evaluarea lor este supravegheată de Curte, fiind aplicabilă atât legii, cât si hotărârilor care o aplică, inclusiv hotărârilor pronuntate de instantele independente [a se vedea Gorzelik si altii împotriva Poloniei (GC), nr. 44.158/98, pct. 95 si 96, 17 februarie 2004].


33. Când Curtea se pronuntă, sarcina sa nu este de a înlocui opinia autoritătilor nationale relevante cu propria ei opinie, ci de a verifica, conform art. 11, deciziile pronuntate în exercitarea atributiilor lor. Aceasta nu presupune că trebuie să se limiteze la a stabili dacă statul pârât si-a exercitat atributiile în mod rezonabil, cu grijă si cu bună-credintă; aceasta trebuie să analizeze încălcarea pretinsă în lumina întregului context al cauzei si să stabilească dacă era “proportională cu scopul legitim urmărit” si dacă motivele prezentate de autoritătile nationale pentru a o justifica sunt “relevante si suficiente” (a se vedea Sidiropoulos si altii, citată anterior, pct. 40, si United Communist Party of Turkey si altii împotriva Turciei, 30 ianuarie 1998, pct. 46 si 47, Culegere 1998-1). Astfel, Curtea trebuie să se convingă de faptul că autoritătile nationale au aplicat standarde conforme principiilor prevăzute la art. 11 si, în plus, că si-au bazat deciziile pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante (a se vedea, mutatis mutandis, Ahmed si altii împotriva Regatului Unit, 2 septembrie 1998, pct. 55, Culegere 1998-VI, si Goodwin împotriva Regatului Unit, 27 martie 1996, pct. 40, Culegere 1996-11).

b) Aplicarea principiilor generale în prezenta cauză (i) Existenta unei încălcări

34. Curtea consideră că refuzul instantei interne de a-l înscrie pe reclamant ca asociatie reprezintă o încălcare a dreptului său de asociere de către autorităti [a se vedea, de exemplu, Gorzelik si altii (GC), citată anterior, pct. 52, Sidiropoulos, citată anterior, pct. 31, si APEH Uldozotteinek Szovetsege si altii împotriva Ungariei (dec), nr. 32.367/96, 31 august 1999].

35. Această încălcare este justificată de dispozitiile art. 11 doar dacă este “prevăzută de lege”, urmăreste unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la paragraful 2 si este “necesară într-o societate democratică” pentru îndeplinirea acestor scopuri.

(ii) Justificarea încălcării

36. Curtea este convinsă că încălcarea era prevăzută de lege, si anume de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, si urmărea un scop legitim, si anume apărarea ordinii publice [a se vedea, mutatis mutandis Bota împotriva României (dec), nr. 24.057/03].

37. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă încălcarea era necesară într-o societate democratică. În acest sens, Curtea trebuie să analizeze motivele speciale prezentate de autoritătile nationale pentru justificarea încălcării si semnificatia acestei încălcări.

38. Curtea ia act de faptul că, în ceea ce priveste decizia sa de respingere a cererii de înscriere a reclamantului, Tribunalul Arges a avut următoarele motive: Legea nr. 514/2003 excludea dreptul consilierilor juridici de a reprezenta persoane fizice si prevedea că rolul de consilier juridic era incompatibil cu cel de avocat, precum si faptul că acestia nu se puteau constitui ca entităti legale specifice profesiei de avocat. Apoi, în decizia tribunalului s-a afirmat că art. 20 alin. (3) lit. j) din statut era contrar Legii nr. 514/2003. De asemenea, acesta a respins argumentele reclamantului conform cărora reclamantul a eliminat dispozitiile contestate din statut, considerând că Hotărârea primei instante din 9 februarie 2004 a fost pronuntată tinând seama de statut în forma sa anterioară modificării.

39. Reiese din motivele invocate de Tribunalul Arges că principala problemă cu înscrierea au reprezentat-o dispozitiile statutului reclamantului, în versiunea sa anterioară modificărilor din 1 martie 2004, care au dus la concluzia că asociatia reclamantă dorea să desfăsoare activităti similare celor ale avocatilor, care, prin natura lor, erau incompatibile cu profesia de consilier juridic. În această privintă, tribunalul s-a bazat pe art. 7 (care definea scopul asociatiei) si pe art. 20 alin. (3) lit. j) din statut.

Cu toate acestea, Curtea ia act de faptul că respectivele dispozitii specifice au fost modificate, modificări de care

Judecătoria Pitesti a luat act prin încheierea din 1 martie 2004. Desi este adevărat că, potrivit informatiilor prezentate de Guvern, reiese că încheierea a fost contestată si că o hotărâre definitivă, neprezentată Curtii, a fost pronuntată la 4 decembrie 2004, Curtea ia act de faptul că reclamantul a luat măsuri imediate pentru a remedia presupusele nereguli si a folosit procedura prevăzută de lege pentru înscrierea în conditiile legii a acestor modificări aduse statutului său.

40. De asemenea, Curtea ia act de faptul că Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 prevede că judecătorul care verifică o cerere de înscriere poate stabili un termen pentru reclamant, pentru ca acesta să îsi modifice cererea si documentele doveditoare. Această posibilitate este prevăzută în mod expres pentru procedura în primă instantă, nefiind făcute precizări cu privire la procedura de recurs.

Cu toate acestea, Curtea constată că principalul scop al acestei norme era să îi permită unei asociatii care cerea să fie înscrisă să îndeplinească toate formalitătile în cursul procedurii de înscriere, în cazul în care există nereguli cu cererea initială.

În prezenta cauză, prima instantă nu a identificat nereguli în ceea ce priveste cererea de înscriere, motiv pentru care a admis-o. După cunoasterea motivelor de recurs prezentate de procuror, dorind să remedieze orice posibile nereguli, reclamantul a modificat imediat statutul si a solicitat instantei competente să înregistreze aceste modificări. Modificările au fost înregistrate până la data de 1 martie 2004, dată inclusă si în intervalul de 90 de zile prevăzut de Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

Având în vedere faptul că legislatia natională urmăreste să le acorde asociatiilor sansa de a remedia orice nereguli pe parcursul procedurii de înscriere, decizia instantei de recurs, pronuntată la data de 4 octombrie 2004, de a considera irelevante modificările aduse statutului asociatiei pare să contrazică scopul legislatiei.

În plus, decizia tribunalului s-a dovedit a fi chiar mai gravă ca efecte, având în vedere faptul că reclamantul nu a avut posibilitatea de a formula o nouă cerere de înscriere, tinând seama de faptul că, până la respingerea cererii sale de înscriere, termenul pentru înfiintarea de asociatii de consilieri juridici a expirat.

41. Circumstantele de fapt în prezenta cauză sunt diferite de cele din Cauza Bota (citată anterior), în care instanta a considerat proportională dizolvarea unei asociatii care includea, printre scopurile sale statutare, “înfiintarea de barouri” si ai cărei membri au desfăsurat în mod efectiv activităti care tineau de competenta exclusivă a Uniunii Nationale a Barourilor din România.

În prezenta cauză nu reiese că dispozitiile statutare ale reclamantului sugerau faptul că scopul asociatiei era de a înfiinta astfel de organizatii.

42. În plus, Curtea ia act de faptul că legislatia natională prevede posibilitatea dizolvării unei asociatii în cazul în care se dovedeste că scopurile sale sunt contrare ordinii publice sau că aceasta functionează contrar dispozitiilor sale statutare (a se vedea, mutatis mutandis, Bozgan împotriva României, nr. 35.097/02, pct. 36, 11 octombrie 2007).

43. În ceea ce priveste faptul că Guvernul invocă decizia înaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea consideră că nu este relevant în prezenta cauză, tinând seama de faptul că decizia viza dreptul consilierilor juridici de a înfiinta societăti cu scop comercial. În prezenta cauză, reclamantul a dorit să înfiinteze o asociatie nonprofit.

De asemenea, Curtea nu consideră relevant argumentul conform căruia, oricum, modificările aduse statutului nu vizau toate articolele contestate de procuror si de Uniunea Natională a Barourilor din România în recursul lor. Atunci când a respins cererea de înscriere, Tribunalul Arges nu a analizat modificările aduse statutului, ci doar Ie-a considerat irelevante si, prin urmare, nu a oferit nicio justificare conform căreia modificările nu vizau toate motivele recursului.

44. Tinând seama de toate cele de mai sus, în opinia Curtii, motivele invocate de autorităti de a refuza înscrierea asociatiei reclamante nu au fost relevante si suficiente. În plus, o astfel de măsură severă precum refuzarea cererii de înscriere, luată chiar înainte de începerea functionării asociatiei, apare disproportionată în raport cu scopul urmărit. Prin urmare, încălcarea nu poate fi considerată necesară într-o societate democratică.

45. În consecintă, a fost încălcat art. 11 din Conventie.

II. Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Conventiei

46. Reclamantul se plânge, în esentă, conform art. 6 § 1 din Conventie, de faptul că judecătorii care s-au ocupat de verificarea cererii sale de înscriere erau părtinitori, că procedura nu a fost suficient de rapidă si că recursul Uniunii Nationale a Barourilor din România a fost admis în mod nelegal.

47. Tinând seama de faptele cauzei si de constatarea încălcării art. 11, Curtea consideră că a examinat principalele aspecte juridice invocate în prezenta cerere. Prin urmare, aceasta consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea si fondul capetelor de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Conventie (a se vedea, de exemplu, Kamil Uzun împotriva Turciei, nr. 37.410/97, pct. 64, 10 mai 2007).

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

48. Art. 41 din Conventie prevede:

“în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

49. Reclamantul nu a solicitat nicio sumă cu titlu de prejudiciu material sau moral, solicitând Curtii să stabilească încălcarea art. 11 din Conventie.

50. Curtea reaminteste, cu titlu introductiv, că o hotărâre în care se constată o încălcare îi impune statului pârât o obligatie legală de a pune capăt încălcării si de a remedia consecintele acesteia, astfel încât să se revină la situatia existentă înainte de încălcare [Brumărescu împotriva României (reparatie echitabilă) (GC), nr. 28.342/95, pct. 19, CEDO 2001-1, si Former King of Greece si altii împotriva Greciei (GC) (reparatie echitabilă), nr. 25.701/94, pct. 72]. În acest sens, Curtea atrage atentia asupra faptului că art. 322 alin. (9) din Codul de procedură civilă îi permite reclamantului să solicite în fata instantelor nationale revizuirea pentru a reveni la situatia existentă înainte de încălcarea Conventiei (a se vedea, printre multe altele, Bindea împotriva României, nr. 32.297/04, pct. 24 si 25, 5 mai 2009).

B. Cheltuieli de judecată

51. Reclamantul nu a solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată si, prin urmare, Curtea nu îi acordă nicio sumă cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

în unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 11 din Conventie;

2. hotărăste că a fost încălcat art. 11 din Conventie;

3. hotărăste că nu este necesar să se examineze admisibilitatea si fondul celorlalte capete de cerere. Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 8 martie 2011, în temeiul art. 77 § 2 si 3 din regulament.

 

Presedinte,

Grefier de sectie,

Josep Casadevall

Santiago Quesada

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.