MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 866/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 866         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 8 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

248. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

 

913. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

 

250. - Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională

 

915. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională

 

251. - Lege pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

916. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

255. - Lege pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

 

920. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

 

257. - Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

 

922. - Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

 

892. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

55. - Hotărâre cu privire la Cartea verde a Comisiei Europene intitulată “Consolidarea încrederii reciproce în spatiul judiciar european - o Carte verde privind aplicarea legislatiei UE referitoare la detentie în cadrul justitiei penale” - COM (2011) 327 final

 

56. - Hotărâre cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.084/2006 - COM (2011) 612 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.204. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 3 octombrie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Înfiintarea, organizarea si functionarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se realizează în baza prevederilor referitoare la asociatii din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările si completările ulterioare.”

2. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au ca scop principal sprijinirea membrilor lor prin acordarea de împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile si ajutoare pentru acoperirea unor cheltuieli cu înmormântarea fostilor membri, precum si prin prestarea serviciilor accesibile tuturor membrilor săi.”

3. La articolul 8, literele a)-c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) organizarea de activităti culturale, artistice, turistice si de agrement, folosind mijloace de transport proprii sau închiriate;

b) prestarea de servicii, contra unor tarife reduse, pentru membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor si membrii de familie aflati în întretinerea acestora, folosind munca unor pensionari, membri ai casei respective;

c) organizarea de magazine pentru desfacerea de produse alimentare la preturi de achizitie, administrarea de case de odihnă si tratament, organizarea de ateliere pentru repararea de diverse obiecte electrocasnice, îmbrăcăminte, încăltăminte, tâmplărie si altele;”.

4. La articolul 8, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) prestarea unor servicii medicale contra unor tarife reduse care să acopere cheltuielile materiale si salariile personalului specializat, în cadrul cabinetelor medicale si stomatologice individuale care functionează potrivit legilor în vigoare.”

Art. II. - Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 3 octombrie 2002, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr. 248.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 913.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Punctul I “Norme de hrană comune” al anexei nr. 1 “Norme de hrană ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, în timp de pace” la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Norma de hrană nr. 8 va avea următorul cuprins:

“Norma de hrană nr. 8 4.462 calorii om/zi”.

2. Norma de hrană nr. 13 se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr. 250.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 915.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 193/2008, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăsi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe tară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.”

2. La articolul 8, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proportie de 50%.”

3. Articolul 501 va avea următorul cuprins:

“Art. 501. - Sumele reprezentând limitele de venit si limita maximă ce se poate acorda ca ajutor public judiciar, prevăzute la art. 7 si, respectiv, art. 8 alin. (1) si (2), se pot modifica prin hotărârea Guvernului.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr. 251.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 916.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 8 mai 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, litera i) va avea următorul cuprins:

,,i) informează semestrial si ori de câte ori este nevoie pe Presedintele României, pe primul-ministru, conducerile organelor administratiei publice centrale cu atributii în domeniul protectiei sociale, prefectii si primarii, precum si conducerile celor două Camere ale Parlamentului în legătură cu aspecte ce privesc riscurile si situatia de criză în care se găsesc unele persoane vârstnice;”.

2. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Membrii comisiei permanente a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice reprezintă persoanele prevăzute la art. 5 lit. b) si c), astfel încât organizatiile centrale reprezentative ale pensionarilor să aibă în mod obligatoriu câte un reprezentant.”

3. La articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins: “(2) Comisia permanentă asigură conducerea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice în intervalul dintre sedintele plenului si adoptă hotărâri cu majoritate calificată de voturi, urmând ca acestea să fie ratificate ulterior de către plen.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr. 255.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 920.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Prin derogare de la dispozitiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, cu modificările si completările ulterioare, se aprobă transmiterea unor terenuri situate în comuna Chiscani, judetul Brăila, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila, în vederea constituirii/reconstituirii dreptului de proprietate privată al persoanelor îndreptătite.

(2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevăzute la alin. (1) este interzisă si se sanctionează conform legii.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3. - Anexa nr. 3 la Legea nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr. 257.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenurilor care se transmit din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

 

Locul unde sunt situate terenurile care se transmit

Persoana juridică de la care se transmit terenurile

Persoana juridică la care se transmit terenurile

Datele de identificare a terenurilor

Caracteristicile tehnice ale terenurilor

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului

Comuna Chiscani, judetul Brăila

Statul român - din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila

Comuna Chiscani, judetul Brăila, în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

Tarlaua 91/ parcela 569

Terenuri în suprafată totală de 0,8282 ha, categoria de folosintă curti-constructii

115555


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul privat al comunei Chiscani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Chiscani, judetul Brăila, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 922.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1)si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 222 din 2 noiembrie 2011,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Decizia Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 892.


 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la Cartea verde a Comisiei Europene intitulată “Consolidarea încrederii reciproce în spatiul judiciar european - o Carte verde privind aplicarea legislatiei UE referitoare la detentie în cadrul justitiei penale” - COM (2011) 327 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări nr. XIX/513 din 15 noiembrie 2011, în temeiul dispozitiilor art. 67, art. 148 alin. (2) si (3) din Constitutia României, republicată, si ale Protocolului nr. 1 anexat

Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană si a Tratatului de instituire a Comunitătii Europene,

semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La punctele 3-6 din Cartea verde a Comisiei Europene “Consolidarea încrederii reciproce în spatiul judiciar european - o Carte verde privind aplicarea legislatiei UE referitoare la detentie în cadrul justitiei penale”, punctul de vedere al Senatului este următorul:

I. La punctul 3 “Relatia dintre instrumentele de recunoastere reciprocă si detentie”, subpunctul 3.5 - “Punere în aplicare”, răspunsurile la întrebările 1-3 sunt:

“1) Etapa preprocesuală: Care sunt alternativele la arestarea preventivă, altele decât detentia? Aceste măsuri sunt functionale? Este posibil ca alternativele la arestarea preventivă să fie promovate la nivelul Uniunii Europene? în caz afirmativ, în ce mod?”

a) Pentru a se asigura buna desfăsurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, Codul de procedură penală din România instituie două măsuri alternative principale la arestul preventiv: obligarea de a nu părăsi localitatea si obligarea de a nu părăsi tara. Din perspectiva dispozitiilor noului Cod de procedură penală, măsurile neprivative de libertate, alternative la arestarea preventivă, sunt eliberarea provizorie sub control judiciar, sub control judiciar pe cautiune si arestul la domiciliu. Orice măsură preventivă trebuie să fie proportională cu fapta săvârsită, cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fată de care este luată.

b) Da, măsurile sunt functionale si sunt utilizate în mod curent de către instante. Alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face tinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fată de care se ia măsura.

c) în completarea instrumentelor deja adoptate, precum ordinul european de supraveghere si decizia-cadru privind probatiunea, se apreciază că poate fi adoptată o directivă care să instituie standarde minime de drept procesual penal, inclusiv sub aspectul acestor măsuri alternative la arestul preventiv. Aceste norme trebuie corelate cu existenta unor măsuri adecvate privind prevenirea si combaterea fenomenului infractional, pentru atingerea dezideratului Uniunii Europene de a oferi cetătenilor săi un spatiu de libertate, securitate si justitie fără frontiere interne, în interiorul căruia să se asigure libera circulatie a persoanelor.

“2. Etapa postprocesuală: Care sunt cele mai importante măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea (de exemplu, activitatea în folosul comunitătii sau eliberarea conditionată) în sistemul legislativ din tara dumneavoastră? Aceste măsuri sunt functionale? Este posibil ca eliberarea conditionată sau alte măsuri alternative la detentie să fie promovate la nivelul Uniunii Europene? în caz afirmativ, în ce mod?”

a) Potrivit Codului penal, pedeapsa amenzii este singura alternativă la pedeapsa închisorii sau a detentiei pe viată.

Alternativele prevăzute la stabilirea sau executarea pedepsei închisorii sunt:

(i) suspendarea conditionată a executării pedepsei, care se poate dispune, cu impunerea unui termen de încercare, dacă sunt întrunite anumite conditii stabilite de lege;

(ii) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, care urmăreste îndreptarea si reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, a căror pedeapsă a fost gratiată total prin lege si se instituie dacă sunt întrunite anumite conditii stabilite de lege;

(iii) executarea pedepsei la locul de muncă, atunci când condamnatul este obligat să îndeplinească toate îndatoririle la locul de muncă, corelativ cu limitarea unor drepturi care îi revin conform legii. Instanta poate dispune si liberarea conditionată a persoanei condamnate la pedeapsa închisorii sau a detentiei pe viată, în cazul îndeplinirii conditiilor cerute de lege, printre care si executarea unei fractii minime din pedeapsa aplicată.

În noul Cod penal sunt prevăzute avertismentul, renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei si suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Se mentin dispozitiile referitoare la amendă, ca fiind singura alternativă la pedeapsa privativă de libertate, precum si în ceea ce priveste liberarea conditionată.

Fiecărei sanctiuni din cele mentionate anterior îi sunt asociate o serie de obligatii în sarcina făptuitorului, amintind în acest sens munca în folosul comunitătii, care nu este o sanctiune de sine stătătoare în viitoarea legislatie.

b) Desi nu există până în momentul de fată studii de specialitate care să ne poată oferi un răspuns cât mai exact la această întrebare, măsurile sunt utilizate în mod curent de către instante.

În ceea ce priveste suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, având în vedere datele detinute de institutiile abilitate, în acest moment, putem spune că această măsură este functională. În timp, judecătorii au început să aibă încredere în activitatea serviciilor de probatiune, iar numărul persoanelor condamnate cărora li s-a aplicat această măsură demonstrează acest lucru.

Cu titlu de exemplu putem mentiona faptul că în anul 2000 au existat 924 de persoane supravegheate, în 2004 numărul acestora a crescut la 4.471, iar în momentul de fată există un număr de 11.380 de persoane aflate sub supraveghere. În toată această perioadă de timp, consilierii de probatiune au urmat cursuri de pregătire profesională, unde au fost învătati cum să lucreze cu persoanele aflate sub supraveghere, precum si modalitatea de a folosi instrumentele si metodele de interventie moderne, cum ar fi anumite programe structurate de lucru cu infractorii. Se impune efectuarea unui studiu în vederea stabilirii ratei de recidivă în rândul persoanelor care au fost în evidenta serviciilor de probatiune si si-au finalizat termenul de încercare, precum si a potentialelor cauze si indicatori cu privire la fenomenul recidivei.

c) Promovarea la nivel european a măsurilor alternative la pedeapsa închisorii ar putea fi orientată mai degrabă către un proces de introducere progresivă a acestor măsuri alternative, decât către promovarea lor ca măsuri per sc. Astfel, orice parteneriat care se încheie la nivelul Uniunii Europene trebuie să tină cont, în principal, de realitătile statului unde urmează a fi implementate măsurile alternative pedepsei privative de libertate. Recomandăm realizarea unei evaluări prealabile a regiunii europene unde se intentionează instituirea unor astfel de măsuri, pentru a putea construi o imagine de ansamblu si pentru a se identifica atât necesitătile în domeniu, cât si oportunitătile oferite de alte state cu experientă în acest domeniu.

Considerăm că, pentru o aplicare corespunzătoare a instrumentelor privind recunoasterea reciprocă în această materie, este foarte important ca toate statele membre să depună eforturi în acest sens. Ar fi în sprijinul tuturor statelor membre să se cunoască sanctiunile neprivative de libertate, atât din punct de vedere legislativ, cât si din punct de vedere al modalitătii efective în care acestea se aplică în practică, la nivelul fiecărui stat membru în parte. În acest sens, considerăm că proiectele de twinning sau orice alte proiecte bilaterale ar aduce o valoare adăugată în această materie.

Având în vedere circulatia tot mai mare a persoanelor între statele membre încurajăm, în mod deosebit, sub umbrela Conferintei Europene Permanente de Probatiune si/sau în cadrul unor proiecte bilaterale, crearea unor baze de date comune pentru serviciile de probatiune, cursuri comune de pregătire profesională a personalului de probatiune, elaborarea unor studii comparative privind legislatia si practicile în domeniul probatiunii din diferite jurisdictii.

“3) Care este opinia dumneavoastră privind modul în care conditiile de detentie pot afecta functionarea corespunzătoare a Mandatului european de arestare (MEA)? Care este opinia dumneavoastră privind functionarea Deciziei-cadru privind transferul detinutilor?”

a) În România Decizia-cadru privind mandatul european de arestare a fost transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, si se aplică de la 1 ianuarie 2007. În cadrul rundei a patra a evaluărilor reciproce cu privire la mandatul european de arestare si la procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene, aprecierea a fost una pozitivă.

Considerăm că toate statele membre asigură standarde minime care permit aplicarea Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare. Cu toate acestea, conditiile de detentie ar putea afecta aplicarea Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare, numai în măsura în care acestea nu ar permite predarea efectivă a persoanei solicitate. Problema ar putea apărea în cazul unui eventual refuz de predare în baza unui mandat european de arestare. Într-o astfel de situatie se pot crea premisele realizării unor aprecieri a priori asupra unui întreg sistem, respectiv asupra conditiilor de detentie dintr-o tară, si nu doar în legătură cu acel caz concret, izolat. Însă aceste aspecte generale, referitoare la cadrul juridic si institutional al unui stat membru pe această problematică, ar trebui să fie dincolo de orice îndoială, deoarece au făcut practic obiectul unei evaluări preaderare. Având în vedere posibilitatea aparitiei unor precedente periculoase, care pot conduce la o subminare a aplicabilitătii principiului recunoasterii reciproce la nivelul Uniunii Europene, considerăm necesară analizarea cu atentie a acestor aspecte.

În cazul în care, începând cu luna decembrie 2011, se va pune în aplicare Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoresti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, unele sisteme penitenciare se vor putea confrunta cu un deficit si mai mare al locurilor de detinere.

În acest context se poate aprecia ca fiind discutabilă eliminarea cerintei ca persoana condamnată să fie obligată să consimtă la transfer, întrucât nu se vor putea oferi garantii în ceea ce priveste asigurarea conditiilor materiale necesare de cazare, cum ar fi un pat individual.

Un acces mai mare la informatii privind conditiile din închisori si sistemele de justitie penală din celelalte state oferă persoanelor arestate/condamnate posibilitatea luării unei decizii privind schimbarea locului de detinere în cunostintă de cauză.

Acest gen de informatii, care cuprinde si indicele de aglomerare a penitenciarelor din statele pentru care se pot formula optiuni, generează o uniformizare a efectivelor de persoane private de libertate, dictată chiar de propriile interese ale solicitantilor. Astfel, se pot evita situatiile în care persoana privată de libertate ar fi obligată să suporte conditiile oferite de sistemul de detentie dintr-o tară ale cărei limite obligatorii, necesare si suficiente, pentru executarea unui mandat european de arestare să fie discutabile din anumite puncte de vedere.

b) în ceea ce priveste functionarea Deciziei-cadru privind transferul persoanelor private de libertate mentionăm că, întrucât aceasta nu este încă în vigoare, nu detinem informatii referitoare la modalitatea în care aceasta functionează în relatia cu conditiile de detentie. România are însă o cazuistică bogată în aplicarea Conventiei Consiliului Europei asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983. Practic, această conventie este instrumentul legal aplicabil la acest moment între România si celelalte state membre ale Uniunii Europene. În general, conditiile de detentie nu au fost invocate în fata autoritătilor române ca un motiv pentru care s-a cerut transferarea, nici în situatia în care România a fost stat de executare, nici în situatia în care România a fost stat de condamnare. În fapt, reintegrarea socială în statul de origine este principalul motiv invocat de persoanele care doresc să fie transferate din sau în România.

II. La punctul 4 “Aspecte privind arestarea preventivă”, subpunctul 4.2 “Reexaminarea periodică a temeiurilor care stau la baza arestării preventive/perioadelor legale maxime”, răspunsurile la întrebările 4-7 sunt:

“4) Există obligatia eliberării unei persoane învinuite, în afara cazului în care există motive majore pentru retinerea acesteia în arest preventiv. În ce mod este aplicat acest principiu în sistemul juridic din tara dumneavoastră?”

Potrivit legislatiei române în vigoare, arestul preventiv reprezintă cea mai severă măsură de preventie ce poate fi luată împotriva unei persoane, fată de care există indicii temeinice că a săvârsit o infractiune.

Această măsură poate înceta de drept sau poate fi înlocuită, pe parcursul urmăririi penale ori a desfăsurării procesului penal, cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi tara, dacă se constată că motivele ce au determinat arestarea preventivă nu mai există.

În sistemul judiciar român, atunci când măsura preventivă a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau când nu mai există vreun temei care să justifice mentinerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu ori la cerere, dispunându-se, în cazul retinerii si arestării preventive, punerea în libertate a învinuitului sau inculpatului.

De asemenea, în cazul în care măsura preventivă a fost luată în cursul urmăririi penale, de instantă sau de procuror, organul de cercetare penală are obligatia să îl informeze de îndată pe procuror despre schimbarea sau încetarea temeiurilor care au motivat luarea măsurii preventive.

Procurorul sau instanta care, în cursul urmăririi penale, a luat măsura preventivă poate sesiza instanta sau, după caz, dispune înlocuirea ori revocarea măsurii dacă se apreciază că informatiile primite de la organul de cercetare penală justifică acest lucru.

În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că persoana arestată preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reteaua medicală a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reteaua medicală a Ministerului Sănătătii.

Motivele care au determinat luarea acestei măsuri sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, sau instantei de judecată, în cursul judecătii.

Atât prin actualul Cod de procedură penală, cât si de lege ferenda noul Cod de procedură penală sunt stabilite foarte clar aspectele legate de procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară, de privare ori restrângere nelegală de libertate. Astfel, sunt stabilite persoanele care au prerogativa stabilirii producerii acestor erori, modul de stabilire a întinderii reparatiei la care are dreptul persoana care a avut de suferit pe nedrept, precum si modul de acordare a acestei reparatii.

“5) Diferenta dintre practicile statelor membre din punct de vedere al normelor privind (a) durata maximă legală a arestului preventiv si (b) regularitatea reexaminării măsurii privind arestul preventiv poate avea un impact negativ asupra încrederii reciproce. Care este opinia dumneavoastră? Care este modul optim prin care se poate reduce perioada de arest preventiv?”

a) Senatul consideră că diferenta dintre practicile statelor membre cu privire la normele privind durata maximă legală a arestului preventiv si regularitatea reexaminării măsurii privind arestul preventiv este susceptibilă să creeze un impact negativ asupra încrederii reciproce. Totusi, nu se creează disfunctionalităti majore în relatiile si încrederea reciprocă între statele membre, deoarece Uniunea Europeană întemeiază spatiul de libertate, securitate si justitie pe valorile respectării demnitătii umane, libertătii, democratiei, egalitătii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, tolerantă si justitie. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt si membre ale Consiliului Europei si au semnat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel încât acestea respectă prevederile Cartei, ale Curtii Europene a Drepturilor Omului si principiile de interpretare stabilite de Curtea de la Strasbourg, în materia arestării preventive.

b) La o evaluare de ansamblu, reducerea duratei arestării preventive, indiferent dacă este sau nu stabilită o durată maximă a acestei măsuri în legislatia natională, se poate realiza prin crearea unor proceduri judiciare caracterizate prin celeritate, care să garanteze inculpatului judecarea cauzei sale într-un termen rezonabil, în conformitate cu principiile unui stat de drept.

De exemplu, în octombrie 2010, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 202 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, în baza căreia instanta de judecată, pentru judecarea procesului, poate stabili termene scurte chiar si de la o zi la alta sau dispune citarea prin orice mijloace de comunicare.

Considerăm oportună adoptarea unei directive a Parlamentului European si a Consiliului, în temeiul art. 82 alin. (2) si art. 82 alin. (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, care să instituie standarde minime în materie.

“6) Instantele pot emite un mandat european de arestare pentru a asigura returnarea unei persoane căutate pentru a fi supusă judecătii, care a fost eliberată si căreia i s-a permis returnarea în tara sa de origine, în loc să fie plasată în arest preventiv. Judecătorii recurg deja la această posibilitate? Dacă da, în ce mod?”

Da, această posibilitate este deja utilizată, în cazul în care persoanele arestate preventiv si ulterior puse în libertate se sustrag urmăririi penale sau judecătii.

România nu a transpus încă Decizia-cadru a Consiliului privind ordinul european de supraveghere judiciară în etapa premergătoare judecării din cadrul procedurilor penale între statele membre ale Uniunii Europene. Datorită acestui fapt, instantele române pot fi încă reticente să pună în libertate sub control judiciar sau pe cautiune un cetătean străin, cu atât mai mult cu cât România nu este parte la Conventia Consiliului Europei privind supravegherea persoanelor condamnate cu suspendarea conditionată sau liberate conditionat.

De aceea, sunt rare cazuri când se emite un mandat european de arestare pentru persoane care se sustrag de la obligatiile impuse prin punerea în libertate sub control judiciar sau pe cautiune. Cel mai adesea mandatele europene de arestare sunt emise în cazul unor persoane judecate, care se sustrag de la urmărire sau judecată pe teritoriul unui alt stat membru, caz în care se emite un mandat de arestare preventivă intern în lipsă, în baza căruia se emite mandatul european de arestare.

“7) Ar fi util să existe norme europene minime privind perioadele maxime de arest preventiv si să se reexamineze periodic aceste cazuri de arest preventiv în vederea îmbunătătirii încrederii reciproce? Dacă da, cum se poate realiza cel mai bine acest lucru? Ce alte măsuri ar putea reduce perioada de retinere în arest preventiv?”

Senatul consideră că ar fi util să existe norme europene minime privind perioadele maxime de arest preventiv si să se reexamineze periodic aceste cazuri de arest preventiv, având în vedere cresterea criminalitătii transfrontaliere si implicit necesitatea unei eficiente cooperări judiciare internationale.

În România arestul preventiv încetează de drept si atunci când durata arestării a atins jumătatea maximului pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea care face obiectul învinuirii, mai înainte de pronuntarea unei hotărâri de condamnare în primă instantă.

Considerăm oportună adoptarea unei directive a Parlamentului European si a Consiliului, în temeiul prevederilor art. 82 alin. (2) si (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, care să instituie standarde minime în materie.

Un alt mod de a reduce detentia preventivă este scurtarea duratei procedurilor judiciare.

III. La punctul 5 “Aspecte privind copiii”, răspunsul la întrebarea 8 este:

“8) Există măsuri specifice alternative la detentie care ar putea fi aplicate în legătură cu copiii?”

În România minorii sub 14 ani nu răspund penal, iar cei între 14 si 16 ani răspund penal doar dacă se dovedeste că au săvârsit fapta cu discernământ.

Codul penal român prevede o serie de măsuri neprivative de libertate: mustrarea si libertatea supravegheată. Măsurile privative de libertate sunt internarea într-un centru de reeducare si internarea într-un centru medical-educativ.

În noul Cod penal, măsurile educative pentru infractorii minori sunt: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârsit de săptămână si asistarea zilnică. Coordonarea tuturor acestor măsuri se realizează de către serviciul de probatiune cu implicarea si a altor institutii si organizatii, precum si a familiei.

IV. La punctul 6 “Conditiile de detentie”, subpunctul 6.2 “Monitorizarea de către statele membre a conditiilor de detentie”, răspunsul la întrebarea 9 este:

“9) Cum poate fi promovată mai bine de către statele membre monitorizarea conditiilor de detentie? Cum ar putea fi încurajate administratiile penitenciarelor de către UE de a se organiza într-o retea si de a institui cele mai bune practici?”

a) Sistemul penitenciar românesc, începând cu anul 2010, monitorizează cauzele Curtii Europene a Drepturilor Omului aflate pe rol, cât si cele pronuntate în defavoarea statului român, informatiile fiind utilizate în vederea armonizării cadrului legal executional penal intern cu standardele europene impuse.

Considerăm că, la nivelul sistemului european, este necesară identificarea unor indicatori relevanti care să reflecte modul de aplicare a normelor europene de detentie. După stabilirea indicatorilor, pentru realizarea unei imagini de ansamblu, tările membre trebuie să completeze datele solicitate. De comun acord, în urma desfăsurării unor întâlniri, se poate stabili un mecanism de raportare. În acest sens, apreciem că este necesar să se stabilească persoane de contact/de legătură de către fiecare loc de detinere, cu atributii în culegerea si transmiterea informatiilor necesare.

b) La realizarea acestor deziderate, considerăm că ar putea contribui si instituirea unui mecanism de evaluare reciprocă, precum si crearea unei retele europene de cooperare între administratiile penitenciare nationale, care să aibă ca atributii, printre altele, elaborarea unor ghiduri pentru asigurarea interpretării unitare a standardelor în domeniul tratamentului persoanelor private de libertate si al conditiilor de detentie si organizarea de schimburi de bune practici între statele membre.

De asemenea, datele centralizate la nivelul Consiliului Europei si comunicarea bunelor practici în domeniu pot constitui repere pentru îmbunătătirea legislatiei nationale în scopul armonizării ei cu aceea aplicată de celelalte state europene.

V. La punctul 6 “Conditiile de detentie”, subpunctul 6.3 “Norme europene privind penitenciarele”, răspunsul la întrebarea 10 este:

“10) în ce mod s-ar putea promova mai bine activitatea Consiliului Europei si a statelor membre în eforturile lor de a pune în practică norme de detentie corespunzătoare?”

La nivelul birourilor de informare care functionează în statele membre se pot desemna persoane care monitorizează aplicarea normelor de detentie, informând în acest sens Consiliul Europei. Datele si informatiile obtinute pot fi centralizate, analizate si diseminate către ministrii de resort din statele membre.

Considerăm că regulile penitenciare europene trebuie să fie distribuite de administratiile penitenciare si/sau ministerele de resort la fiecare loc de detentie si să fie organizate sesiuni de formare profesională pentru personalul penitenciar si autoritătile judiciare si de politie.

De asemenea, considerăm că ar fi necesară si utilă elaborarea unor ghiduri pentru asigurarea interpretării unitare a standardelor în domeniul tratamentului persoanelor private de libertate si al conditiilor de detentie, dar si initierea unor schimburi de bune practici între statele membre.

Art. 2. - Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către Comisia Europeană si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 29 noiembrie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2011.

Nr. 55.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.084/2006 - COM (2011) 612 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/311 din 23 noiembrie 2011,

în temeiul dispozitiilor art. 67 si art. 148 alin. (2) si (3) din Constitutia României, republicată, si ale Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană si a Tratatului de instituire a Comunitătii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată că propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.084/2006 respectă atât principiul subsidiaritătii, cât si principiul proportionalitătii, definite la art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în urma analizării fondului propunerii si în perspectiva negocierilor care se vor desfăsura, Senatul subliniază următoarele aspecte:

a) este importantă propunerea de către Comisia Europeană a unei metodologii echitabile si transparente de stabilire a sumelor care vor fi transferate din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune, avându-se în vedere implicarea acestora în lista de proiecte propusă în anexa la regulamentul privind Facilitatea “Conectarea Europei”, care ulterior să fie discutată cu statele membre, si nu să se meargă pe un procent fix din alocarea din Fondul de coeziune pe fiecare stat membru;

b) nu sunt suficiente date furnizate de către Comisia Europeană cu privire la modul de utilizare a sumelor care vor fi transferate din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune si nu se specifică ce se întâmplă dacă aceste sume nu sunt utilizate;

c) necesitatea reanalizării listei cu propuneri de proiecte privind regulamentul referitor la Facilitatea “Conectarea Europei”.

Art. 2. - Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite institutiilor europene si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 29 noiembrie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2011.

Nr. 56.


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 si 8 din Ordonanta Guvernului nr. 21/2011 privind înfiintarea Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Gheorghe Dobre,

secretar general

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

p. Ministrul finantelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 1.204.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Autoritatea Metropolitană de Transport Bucuresti, denumită în continuare AMTB, înfiintată potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 21/2011 privind înfiintarea Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti, este institutie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, care se organizează si functionează ca institutie publică finantată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, potrivit prevederilor legale si regulamentului de organizare si functionare.

Art. 2. - (1) AMTB asigură politica privind planificarea strategică, monitorizarea si avizarea activitătilor privind autorizarea, organizarea si controlul functionării serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană, pentru transportul cu metroul, autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale si pentru transportul naval.

(2) AMTB poate desfăsura si alte activităti stabilite prin acte normative, în conditiile legii.

Art. 3. - În realizarea scopului său, AMTB colaborează cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, precum si cu alte ministere, cu alte autorităti ale administratiei publice centrale si locale, precum si cu organisme române ori străine specializate.

 

CAPITOLUL II

Structura organizatorică si atributiile AMTB

 

Art. 4. - (1) Structura organizatorică a AMTB este prevăzută în anexa nr. 1. Numărul maxim de posturi este de 80.

(2) în cadrul AMTB functionează compartimente specializate, care sunt organizate si structurate în functie de următoarele criterii:

a) rolul si responsabilitătile AMTB prevăzute de lege;

b) volumul, complexitatea si specificul activitătilor aflate într-un proces evolutiv continuu;

c) caracterul operativ, tehnic si administrativ al activitătilor desfăsurate;

d) nivelul de pregătire necesar si nevoile de specializare/perfectionare ale personalului.


Art. 5. - Atributiile structurilor si compartimentelor specializate ale AMTB se stabilesc prin regulamentul intern, care se aprobă prin hotărâre a consiliului de conducere.

Art. 6. - Încadrarea cu personal a structurii organizatorice a AMTB se realizează, potrivit legii, în limita numărului maxim de posturi si a cheltuielilor de personal aferente acestora, aprobate Ministerului Transporturilor si Infrastructurii prin legile bugetare anuale.

Art. 7. - Pe lângă atributiile principale, prevăzute la art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 21/2011, AMTB desfăsoară si următoarele activităti specifice, în conformitate cu reglementările în vigoare:

a) elaborează politica de mobilitate, strategia de dezvoltare a transportului public si planul de transport public pentru aria sa de competentă, în corelare cu documentele de planificare urbană si teritorială, pe care le supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului;

b) elaborează în colaborare cu autoritătile administratiei publice locale si centrale modelele de contracte de servicii publice de transport pentru aria sa de competentă si le pune la dispozitia autoritătilor administratiei publice locale si centrale, în vederea îndeplinirii formalitătilor legale pentru încheierea acestora cu operatorii de transport;

c) îsi exprimă avizul consultativ în legătură cu contractarea serviciilor de transport public de călători;

d) monitorizează contractele de servicii publice si sesizează autoritătile competente privind abaterile constatate;

e) asigură îndrumarea si perfectionarea angajatilor administratiilor publice si ai operatorilor de transport pentru procesele de organizare, management, contractare si monitorizare a serviciilor de transport public;

f) acordă avizul consultativ pentru activitătile si investitiile din domeniile următoare, ce afectează sfera transportului public de călători:

(i) infrastructura si dotările de transport rutier, pe calea ferată, aerian si naval realizate pe teritoriul zonei de acoperire, inclusiv parcări si terminale intermodale din afara intravilanului municipiului Bucuresti;

(ii) managementul traficului;

g) colaborează cu structurile de planificare urbană si teritorială din cadrul autoritătilor administratiei publice centrale si locale prin participare la grupurile de lucru si prin reprezentare în cadrul comisiilor de avizare pentru corelarea dezvoltării si planificării sistemului de transport public din aria sa de competentă cu prevederile documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului.

 

CAPITOLUL III

Personalul AMTB

 

Art. 8. - Personalul AMTB se compune din specialisti în domeniul tehnic, administrativ, economic, juridic si management, angajati în conditiile legii.

Art. 9. - Drepturile salariale ale personalului AMTB se stabilesc potrivit reglementărilor legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice, corespunzător modului de organizare si subordonare al institutiei.

Art. 10. - (1) Personalul AMTB este supus prevederilor regulamentului intern si celorlalte prevederi legale în domeniu.

(2) Angajarea personalului se face prin concurs sau examen, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Personalul AMTB este angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(4) Atributiile si responsabilitătile individuale ale personalului AMTB se stabilesc prin fisa postului, care se aprobă de către directorul general. Fisa postului este anexă la contractul individual de muncă si se semnează de salariat si de seful ierarhic al acestuia, conform reglementărilor în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Organele de conducere

 

Art. 11. - (1) Conducerea AMTB este asigurată de către un consiliu de conducere, compus din 7 persoane, al cărui presedinte este directorul general, astfel:

a) 3 reprezentanti ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;

b) un reprezentant al Ministerului Administratiei si Internelor;

c) un reprezentant al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; si

d) un reprezentant al Consiliului Judetean Ilfov.

(2) Presedintele consiliului de conducere este directorul general al AMTB si este numit si revocat prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii, în conditiile legii.

(3) Membrii consiliului de conducere se numesc si sunt revocati din functie prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii, la propunerea institutiilor mentionate la alin. (1).

Art. 12. - Consiliul de conducere îsi desfăsoară activitatea în sedinte ordinare, extraordinare si în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare.

Art. 13. - (1) Consiliul de conducere îndeplineste, în conformitate cu legislatia în vigoare, următoarele atributii principale:

a) aprobă regulamentul propriu de organizare si functionare;

b) aprobă regulamentul intern al AMTB;

c) avizează structura organizatorică a AMTB, precum si modificările acesteia;

d) aprobă statul de functii;

e) aprobă strategia de dezvoltare si de modernizare a AMTB;

f) numeste si revocă personalul cu functii de conducere, la propunerea directorului general al AMTB;

g) aprobă colaborarea cu specialisti din tară si din străinătate si stabileste conditiile de încheiere a contractelor cu acestia;

h) avizează proiectul de buget al AMTB, în vederea transmiterii spre aprobare potrivit legii;

i) avizează programele de investitii si propune spre aprobare Ministerului Transporturilor si Infrastructurii investitiile ce urmează a se realiza de către AMTB;

j) aprobă încheierea contractelor privind investitiile;


k) aprobă situatiile financiare periodice ale AMTB privind activitatea desfăsurată si stabileste măsuri pentru desfăsurarea activitătii în conditii de echilibrare a bugetului;

l) analizează periodic derularea exercitiului bugetar si eficienta cheltuielilor;

m) aprobă rapoartele periodice ale compartimentelor de control din cadrul AMTB;

n) aprobă închirierea bunurilor proprietate privată a statului aflate în administrarea AMTB, în conformitate cu reglementările în vigoare;

o) propune scoaterea din functiune si valorificarea, în conditiile legii, a bunurilor din patrimoniul AMTB, cu aprobarea ordonatorului principal de credite;

p) aprobă participarea AMTB ca partener în cadrul unor proiecte internationale, în cooperare cu institutii similare din alte tări, în special din Uniunea Europeană;

q) avizează raportul anual de activitate, întocmit de conducerea executivă a AMTB, care se supune spre aprobare Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

(2) Consiliul de conducere exercită orice atributii care îi revin conform prevederilor legale, regulamentului de organizare si functionare si dispozitiilor Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Art. 14. - (1) Consiliul de conducere se întruneste lunar sau ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2) Hotărârile consiliului de conducere se iau cu majoritatea voturilor membrilor acestuia. Votul este deschis, egal si direct.

(3) Consiliul de conducere este asistat de un secretar, numit dintre angajatii AMTB de către presedintele consiliului de conducere.

Art. 15. - (1) Directorul general al AMTB îndeplineste, în conformitate cu legislatia în vigoare, următoarele atributii principale:

a) conduce activitatea AMTB, având calitatea de ordonator tertiar de credite, în conditiile prevăzute de lege;

b) organizează, coordonează si îndrumă activitatea AMTB, exercitând toate prerogativele stabilite de lege;

c) aprobă planul anual de audit intern;

d) angajează si concediază personalul AMTB, potrivit prevederilor legale în materie;

e) aprobă promovarea si sanctionarea personalului AMTB, cu respectarea prevederilor legale;

f) propune spre aprobare consiliului de conducere numirea si revocarea personalului de conducere din cadrul AMTB;

g) coordonează activitatea de evaluare a performantelor profesionale ale personalului AMTB la sfârsitul fiecărui an de activitate;

h) aprobă si coordonează implementarea planului anual de formare profesională si perfectionare a personalului propriu;

i) elaborează propuneri de îmbunătătire a cadrului legislativ din domeniul AMTB si le înaintează Ministerului Transporturilor si Infrastructurii pentru promovare;

j) reprezintă AMTB în raporturile cu autoritătile administratiei publice, cu alte persoane fizice si juridice publice sau private, cu organismele internationale în domeniu, pe baza si în limitele împuternicirilor date de consiliul de conducere si ale celor conferite de legislatia în vigoare;

k) reprezintă AMTB în relatiile cu mass-media si cu societatea civilă;

l) reprezintă AMTB în relatiile cu tertii si semnează actele ce o angajează fată de acestia;

m) exercită orice atributii care îi revin conform regulamentului de organizare si functionare, hotărârilor consiliului de conducere, precum si prevederilor legale;

n) asigură pregătirea sedintelor consiliului de conducere si convocarea acestora.

(2) în exercitarea atributiilor ce îi revin, directorul general emite decizii obligatorii pentru personalul AMTB.

 

CAPITOLUL V

Patrimoniul si bugetul

 

Art. 16. - Bugetul AMTB se avizează de consiliul de conducere si se aprobă în conditiile legii.

Art. 17. - (1) Lista bunurilor proprietate privată a statului ce formează patrimoniul initial al AMTB, constituit prin preluarea în administrare de la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii este prevăzută în anexa nr. 2.

(2) Ulterior, prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii, patrimoniul initial al AMTB va fi completat prin preluarea în administrare de la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si a altor bunuri necesare desfăsurării activitătii, în conditiile legii.

(3) Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza protocolului de predare-preluare, stabilit pe baza situatiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (1) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Valoarea patrimoniului aflat în administrarea Ministerul Transporturilor si Infrastructurii se diminuează cu valoarea bunurilor preluate de AMTB.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 18. - AMTB poate să încheie contracte sau conventii cu alte organisme similare si cu operatori economici din tară si din străinătate, în vederea colaborării si cooperării pe plan national sau international în domeniul său de activitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 19. - Pentru îndeplinirea atributiilor sale, AMTB poate solicita informatii autoritătilor locale si centrale competente si operatorilor de transport public ce operează în aria sa de competentă conform prevederilor legale.

Art. 20. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

 


ANEXA Nr. 7*)

la regulament

 

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

LISTA

bunurilor proprietate privată a statului ce formează patrimoniul initial al Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti, constituit prin preluare în administrare de la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

 

1. Birou - 20 buc.

2. Masă de lucru de 8 locuri - 1 buc.

3. Scaune - 50 buc.

4. Dulapuri pentru documente - 10 buc.

5. Telefoane - 2 buc.

6. Fax- 1 buc.

7. Xerox - 1 buc.

8. Autoturism - 1 buc.

9. Tehnică de calcul:

- calculator - 3 buc;

- imprimantă - 3 buc.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.