MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 879/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 879         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

275. - Lege pentru aprobarea modificării sursei de finantare a taxelor si impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007

 

950. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea modificării sursei de finantare a taxelor si impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.371 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1539 si art. 1541 din Codul civil

 

Decizia nr. 1.372 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 1.373 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil

 

Decizia nr. 1.438 din 25 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 si art. 69 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.201. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.239/1996 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.612./931. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind modificarea si completarea sectiunii A din Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.591/1.110/2010

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea modificării sursei de finantare a taxelor si impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - (1) Pentru Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2008, cu modificările ulterioare, pentru finantarea Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, echivalentul în lei al sumelor necesare finantării Proiectului a cărui valoare netă este de 60 milioane euro se va asigura de la bugetul de stat, prin includerea acestor sume în bugetul anual al Ministerului Mediului si Pădurilor, pe toată durata de implementare a Proiectului. Contravaloarea taxelor si impozitelor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, aferente Proiectului, datorate si plătibile pe teritoriul României, se va asigura de la bugetul de stat, prin bugetul anual al Ministerului Mediului si Pădurilor, pe toată durata de implementare a Proiectului.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 89/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 275.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea modificării sursei de finantare a taxelor si impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea modificării sursei de finantare a taxelor si impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstructia drumurilor forestiere afectate de inundatii si corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucuresti la 23 august 2007 si la Paris la 30 august 2007, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 950.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.371

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1539 si art. 1541 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1539 si art. 1541 din Codul civil, exceptie ridicată de Valentin Troancă în Dosarul nr. 2.768/116/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie, si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 913/2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.111 din 28 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.768/116/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 1539 si art. 1541 din Codul civil, exceptie ridicată de Valentin Troancă într-o cauză având ca obiect recursul formulat împotriva încheierii de sedintă pronuntate de Tribunalul Călărasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că articolele criticate din Codul civil sunt de natură a limita caracterul exclusiv si absolut al exercitării dreptului de proprietate, atenuându-l prin formularea unei sintagme generale, si anume “atâta timp cât este însărcinat”. În acest context, consideră că art. 1539 si art. 1541 din Codul civil sunt neconstitutionale în măsura în care se solicită mandatarului să remită si ceea ce nu s-ar fi cuvenit mandantului, fiind o prevedere discriminatorie în raport cu alte contracte similare, prin care o persoană este împuternicită de o altă persoană să efectueze alte demersuri în numele si pentru aceasta.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1539 si art. 1541 din Codul civil sunt constitutionale. În acest sens, arată că nu poate fi retinută contrari etatea textelor de lege criticate cu art. 16 din Constitutie, întrucât mandantul si mandatarul nu se află în aceeasi situatie juridică, astfel că este firesc ca obligatiile lor să fie diferit reglementate. Totodată, apreciază că articolele criticate sunt norme de drept substantial care nu îngrădesc sub niciun aspect dreptul de proprietate privată, ale cărui continut si limite sunt stabilite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1539 si art. 1541 din Codul civil, care au următorul continut:

Art. 1539: “Mandatarul este îndatorat a executa mandatul atât timp cât este însărcinat si este răspunzător de daune-interese ce ar putea deriva din cauza neîndeplinirii lui.

Este asemenea îndatorat a termina afacerea începută la moartea mandantului, dacă din întârziere ar putea urma pericol.”;

Art. 1541: “Mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seama mandantului de lucrările sale si de a-i remite tot aceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului.”

Curtea constată că, ulterior sesizării sale, la data de 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare noul Cod civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

Curtea observă că solutia legislativă cuprinsă în art. 1539 alin. 1 din vechiul Cod civil se regăseste partial în art. 2.017 alin. (1) din noul Cod civil, care prevede că “Mandatarul nu poate să depăsească limitele stabilite prin mandat”, iar reglementarea cuprinsă în art. 1539 alin. 2 din acelasi act normativ se regăseste în art. 2.035 alin. (2) din noul Cod civil, potrivit căruia, “în cazul prevăzut la alin. (1) - si anume în caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre părti - mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii săi sunt obligati să continue executarea mandatului dacă întârzierea acesteia riscă să pună în pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor săi”.

În ceea ce priveste art. 1541 din vechiul Codul civil, Curtea observă că solutia legislativă a fost preluată în cuprinsul art. 2.019 alin. (1) din noul Cod civil, care prevede că “Orice mandatar este tinut să dea socoteală despre gestiunea sa si să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului”.

Totusi, având în vedere prevederile art. 102 alin. (1) din cap. VII sectiunea 1 intitulată “Dispozitii tranzitorii si de punere în aplicare a cărtii a V-a «Despre obligatii» a Codului civil” din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora “Contractul este supus dispozitiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveste încheierea, interpretarea, efectele, executarea si încetarea sa”, Curtea urmează a se pronunta asupra prevederilor art. 1539 si art. 1541 din vechiul Cod civil, care si-au produs efectele fată de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, precum si a celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate privată, indiferent de titular.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că solutia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la o critică similară. În acest sens, sunt Decizia nr. 1.210 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, sau Decizia nr. 913 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 30 august 2010, prin care Curtea a statuat că reglementarea criticată nu contravine Legii fundamentale.

Prin aceste decizii, Curtea a constatat că este criticată obligatia mandatarului de a da socoteală si de a răspunde pentru îndeplinirea mandatului. Această obligatie reprezintă îndatorirea mandatarului de a-i aduce la cunostintă mandantului toate informatiile referitoare la demersurile si rezultatele obtinute, precum si de a-i preda bunurile sau valorile primite în temeiul mandatului, inclusiv înscrisurile doveditoare ale actelor juridice.

Obligatia mandatarului de a remite mandantului tot ceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit acestuia din urmă, este justificată de faptul că actele juridice pe care mandatarul Ie-a încheiat produc efecte direct între terti si mandantul în numele căruia au fost încheiate acele acte, iar nu între mandatar si terti. Dacă tertul doreste restituirea unei sume sau a unui bun, el va actiona direct pe mandant, care va trebui să restituie ce a obtinut necuvenit. Mandatarul, nefiind parte contractantă, nu are nicio obligatie în acest sens.

Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul (obligatie de a face) în limitele si cu respectarea împuternicirii pe care a primit-o de la mandant (art. 1539 alin. 1 din Codul civil, potrivit căruia “mandatarul este îndatorat a executa mandatul atât timp cât este însărcinat” cu acesta). Obligatia mandatarului de a îndeplini mandatul este obligatie de mijloace (de diligentă), si nu de rezultat. Culpa mandatarului în executarea mandatului va fi apreciată diferit, în raport de natura contractului; dacă mandatul este cu titlu oneros, răspunderea pentru culpă a mandatarului va fi apreciată mai sever (in abstracto), avându-se în vedere criteriul persoanei prudente si diligente, iar dacă mandatul este gratuit, culpa lui va fi apreciată mai îngăduitor (in concreto), prin raportare la diligenta pe care acesta o dovedeste fată de propriile afaceri.

Asa fiind, Curtea apreciază că nu poate fi primită sustinerea potrivit căreia textele de lege care stabilesc obligatiile mandatarului într-un contract de mandat contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor, deoarece mandantul si mandatarul nu se află în aceeasi situatie juridică si, ca urmare, obligatiile lor sunt diferit reglementate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile mentionate mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, referitor la critica privind încălcarea dispozitiilor art. 44 din Constitutie, Curtea constată că, potrivit acestui articol, continutul si limitele dreptului de proprietate privată sunt stabilite de lege, astfel încât nu poate fi retinută nici încălcarea acestei norme constitutionale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1539 si art. 1541 din Codul civil, exceptie ridicată de Valentin Troancă în Dosarul nr. 2.768/116/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.372

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Mihaela Conn în Dosarul nr. 13.866/306/2009 al Tribunalului Sibiu - Sectia civilă, si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 15D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 326D/2011, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Monica Pustea în Dosarul nr. 1.556/306/2008 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor nr. 15D/2011 si nr. 326D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 326D/2011 la Dosarul nr. 15D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 658/2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 430 din 12 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 13.866/306/2009, Tribunalul Sibiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a “art. 501 din Legea nr. 10/2001”, exceptie ridicată de Mihaela Conn într-o cauză având ca obiect pretentii.

Prin încheierea din 18 februarie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 1.556/306/2008, Curtea de Apel Alba lulia - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Monica Pustea într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva unei decizii civile pronuntate de Tribunalul Sibiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece instituie o situatie discriminatorie între cumpărătorii imobilelor achizitionate în baza Legii nr. 112/1995, aplicând un tratament juridic diferit între cumpărătorii ale căror contracte au fost anulate pentru că au fost încheiate cu respectarea Legii nr. 112/1995, fată de cumpărătorii ale căror contracte au fost anulate pentru că au fost încheiate cu nerespectarea acestui act normativ. Discriminarea, în opinia autorilor exceptiei, este evidentă, întrucât ambele categorii de cumpărători au achitat un pret de cumpărare stabilit după criterii identice, conform Legii nr. 112/1995, ceea ce îi îndreptăteste la un tratament juridic egal, ce constă în aplicarea nediferentiată a prevederilor art. 501 din Legea nr. 10/2001.

Tribunalul Sibiu - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a prevăzut dreptul la despăgubiri doar pentru chiriasii-cumpărători care sunt beneficiari ai unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, contracte ce au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile. Totodată, apreciază că legea indică în termeni precisi si clari faptul că, ori de câte ori printr-o hotărâre judecătorească s-a constatat că nulitatea contractului este generată de încălcarea prevederilor acestui act normativ la încheierea contractului, cumpărătorul nu are dreptul la plata pretului de piată al imobilului.

Curtea de Apel Alba lulia - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale


criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, dispozitii ce au fost introduse prin art. I pct. 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 501: “(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile au dreptul la restituirea pretului de piată al imobilelor, stabilit conform standardelor internationale de evaluare.

(2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileste prin expertiză.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 16 din Constitutie, si având critici similare.

În acest sens este Decizia nr. 658 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, Decizia nr. 1.183 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 27 octombrie 2009, sau Decizia nr. 149 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011, prin care Curtea a statuat că art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 nu contravin Legii fundamentale.

Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate fată de dispozitiile art. 16 din Constitutie, deoarece textul legal criticat nu ocroteste în mod egal dreptul de proprietate dobândit de fostii chiriasi în temeiul Legii nr. 112/1995 si dreptul de proprietate dobândit prin nerespectarea cerintelor legii sau chiar prin fraudarea ei, Curtea a retinut că aceasta este nefondată, deoarece principiul egalitătii impune aplicarea aceluiasi tratament juridic unor persoane aflate în aceeasi situatie juridică.

Or, este evident că persoanele mentionate se află în situatii juridice diferite. Astfel, apare ca fiind echitabilă solutia ca prima categorie să beneficieze de plata unor despăgubiri ca urmare a desfiintării pe cale judecătorească a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil, la pretul de piată al imobilelor, care să permită cumpărarea unei noi locuinte, având în vedere că, la data dobândirii acelui imobil de la stat, cumpărătorul a plătit pretul real al imobilului, stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare la acel moment.

În ceea ce priveste a doua categorie de persoane, care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, acestea sunt lovite de nulitate absolută si, ca atare, si despăgubirile obtinute sunt diferite de prima categorie.

Împrejurarea că persoana interesată, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască prevederile Legii nr. 112/1995 cu privire la conditiile de înstrăinare a imobilelor cu destinatia de locuintă, precum si consecintele juridice ale nerespectării acestora, nu s-a conformat exigentelor legale, dă expresie propriei sale culpe, iar, potrivit principiului “nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, lipseste de îndreptătire critica reglementării în cauză.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Mihaela Conn în Dosarul nr. 13.866/306/2009 al Tribunalului Sibiu - Sectia civilă si de Monica Pustea în Dosarul nr. 1.556/306/2008 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.373

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil, exceptie ridicată de Olimpia Beatrice lonescu-Martis în Dosarul nr. 20.767/233/2009 al Judecătoriei Galati, si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 86D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 20.767/233/2009, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 1307 din Codul civil, exceptie ridicată de Olimpia Beatrice lonescu-Martis într-o cauză având ca obiect anularea unui act.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 1307 din Codul civil sunt neconstitutionale, deoarece interzic vânzarea între soti. În acest context, arată că prin această normă legală se creează o discriminare nejustificată în functie de calitatea de soti a părtilor din contract, neexistând niciun motiv temeinic pentru instituirea acestei interdictii. Totodată, se invocă si înfrângerea principiului libertătii contractuale, creându-se astfel o incapacitate specială de vânzare-cumpărare, fără a exista un motiv în acest sens.

Judecătoria Galati consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordantă cu normele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1307 din Codul civil sunt constitutionale si nu contravin art. 16 din Constitutie. În acest sens, apreciază că interdictia vânzării între soti are menirea să apere principiul revocabilitătii donatiilor între soti si, totodată, să îi ocrotească pe mostenitorii si creditorii sotului vânzător.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1307 din Codul civil, potrivit cărora “(1) Vânzarea nu se poate face între soti decât pentru cauză de lichidare, si anume:

1. când, în caz de separatie de patrimonii, unul dintre soti dă celuilalt, drept plata unei datorii, o avere a sa;

2. când bărbatul cedează femeii, chiar neseparată, din averea sa, pentru o cauză legitimă, precum pentru un imobil ce era dator să-i cumpere cu bani dotali, sau pentru o sumă ce-i datora;

3. când femeia cedează bărbatului său, din avutul său propriu, drept plata unei sume promisă bărbatului ca dotă.

(2) în toate cazurile mostenitorii rezervatari ai părtilor contractante au drept de a ataca asemenea operatii, dacă ele ascund beneficii indirecte.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, reglementarea legală criticată a fost abrogată expres ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.

Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat însă că “se poate solicita controlul de constitutionalitate numai al acelor dispozitii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru solutionarea litigiilor aflate pe rolul instantelor, legi sau ordonante în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constitutionalitătii legii aplicabile în cauza dedusă judecătii instantei de fond, ca modalitate de acces la justitie, implică în mod necesar asigurarea posibilitătii de a o utiliza pentru toti cei care au un drept, un interes legitim, capacitate si calitate procesuală. Conditia ca dispozitia legală criticată pentru neconstitutionalitate să aibă legătură cu solutionarea cauzei este, evident, necesară, dar si suficientă.”

De asemenea, potrivit art. 102 alin. (1) din cap. VII sectiunea 1 intitulată “Dispozitii tranzitorii si de punere în aplicare a cărtii a V-a «Despre obligatii» a Codului civil” din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, “Contractul este supus dispozitiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveste încheierea, interpretarea, efectele, executarea si încetarea sa”.

În aceste conditii, Curtea va analiza constitutionalitatea prevederilor art. 1307 din Codul civil, întrucât si-au produs efectele fată de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, precum si a celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate privată, indiferent de titular.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în cauza dedusă controlului de constitutionalitate, între soti a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unui autoturism, contract ce încalcă prevederile art. 1307 din Codul civil.

În spetă, Curtea retine că autorul exceptiei, nemultumit de solutia legislativă existentă, solicită modificarea textului de lege, întrucât prin norma legală criticată se creează o “discriminare nejustificată în functie de calitatea de soti a părtilor din contract, neexistând niciun motiv temeinic pentru instituirea acestei interdictii”.

În aceste conditii, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea prevederilor de lege supuse controlului.

Or, o asemenea solicitare nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil este inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil, exceptie ridicată de Olimpia Beatrice lonescu-Martis în Dosarul nr. 20.767/233/2009 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.438

din 25 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 si art. 69 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 si art. 72 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. LXXXVI (86) a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, exceptie ridicată de Ioan Botan, Liviu Botan si Dorina Botan în Dosarul nr. 802/175/2007 al Tribunalului Alba - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 295D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 296D/2011, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Petru Bîrgoz si Valeria Bîrgoz în Dosarul nr. 803/175/2007 al Tribunalului Alba - Sectia civilă, precum si în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 297D/2011, în care exceptia a fost ridicată de Cornel Stefănut si Maria Stefănut în Dosarul nr. 804/175/2007 al aceleiasi instante.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor si arată că autorii exceptiei de neconstitutionalitate au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Având în vedere obiectul identic al exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor nr. 295D/2011, nr. 296D/2011 si nr. 297D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2011 si nr. 297D/2011 la Dosarul nr. 295D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 24 septembrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 802/175/2007, nr. 803/175/2007 si nr. 804/175/2007, Tribunalul Alba - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 58 si art. 72 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, exceptie ridicată de Ioan Botan, Liviu Botan, Dorina Botan, Petru Bîrgoz, Valeria Bîrgoz, Cornel Stefănut si Măria Stefănut în cauze având ca obiect uzucapiune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că, asa cum sunt interpretate în prezent prevederile art. 58 si art. 72 din Legea nr. 7/1996, cu modificările aduse prin Legea nr. 247/2005, în zonele în care au operat dispozitiile Decretului-lege nr. 115/1938, uzucapiuneaîn sistem de carte funciară se reglementează în continuare după prevederile vechii legi, respectiv după prevederile art. 27 si art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938. Aplicabilitatea acestor norme de drept face să fie exclusă incidenta dispozitiilor referitoare la prescriptia achizitivă din Codul civil, fiind astfel în prezenta unor norme diferite pentru anumite categorii de cetăteni, în functie de locul în care acestia îsi au domiciliul si de locul situării imobilului asupra căruia se invocă uzucapiunea. În acest context, arată că sunt în prezenta unei norme care duce la crearea unei situatii de inegalitate, raportat la aceeasi situatie de fapt, între două persoane, în functie de locul si domiciliul acestor persoane. Totodată, acestia consideră că este limitat si accesul la justitie, deoarece, în baza aceleiasi situatii de fapt, într-o parte a tării este permis accesul la justitie pentru valorificarea unui drept de proprietate dobândit prin uzucapiune, în timp ce în cealaltă parte a tării acest lucru nu este posibil. Asa fiind, autorii exceptiei apreciază că este evident faptul că aceeasi reglementare se aplică diferit în functie de diferitele zone ale tării.

În sfârsit, se arată că în reglementarea initială a Legii nr. 7/1996, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 247/2005, dispozitiile tranzitorii aveau o logică juridică care permitea aplicarea unitară a legii si în mod egal fată de toti cetătenii.

Tribunalul Alba - Sectia civilă consideră că prevederile art. 58 si art. 72 din Legea nr. 7/1996 sunt constitutionale si nu încalcă principiile constitutionale ale egalitătii cetătenilor în fata legii, garantării dreptului de proprietate si accesului liber la justitie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 58 si cele ale art. 72 din Legea nr. 7/1996, devenit art. 69 ca urmare a republicării si renumerotării textelor, sunt constitutionale si nu contravin normelor invocate din Legea fundamentală. Totodată, arată că, în esentă, criticile de neconstitutionalitate vizează aplicarea si interpretarea legii, ceea ce excedează obiectului controlului de neconstitutionalitate, acestea fiind atribute ale instantei de judecată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 58 si art. 72 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntată cu ocazia solutionării recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la dispozitiile legale aplicabile în cazul actiunilor care au ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în teritoriile în care s-au aplicat prevederile Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, în materia prescriptiilor achizitive împlinite după intrarea în vigoare a Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.

Curtea observă că, după republicarea Legii nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, s-a dat textelor o nouă numerotare, astfel că art. 72 a devenit art. 69, preluând solutia legislativă initială. De altfel, din însesi considerentele Deciziei nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007, Curtea retine că înalta Curte de Casatie si Justitie s-a raportat la prevederile legale criticate în reglementarea acestora după republicarea Legii nr. 7/1996.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, textele de lege criticate, asupra cărora instanta de contencios constitutional urmează a se pronunta, au fost modificate si completate succesiv, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 2 iulie 2010, si apoi prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, în prezent acestea având următorul continut:

- Art. 58: “(1) Până la deschiderea noilor cărti funciare, în conditiile art. 581, în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cărtile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărtilor funciare provizorii din Vechiul Regat în cărti de publicitate funciară si Decretului nr. 2.142/1930 pentru functionarea cărtilor funduare centrale pentru căile ferate si canaturi, cu exceptia zonelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietătilor funciare, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărtile funciare sau, după caz, în cărtile de publicitate funciară, vor continua să fie făcute în aceste cărti, cu respectarea dispozitiilor Codului civil si ale prezentei legi. În situatia în care aceste cărti nu există, sunt inutilizabile sau nu sunt în arhiva Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, sunt aplicabile dispozitiile legale în vigoare referitoare la deschiderea unei noi cărti funciare.

(2) Până la deschiderea noilor cărti funciare, în conditiile art. 581, în regiunile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, privilegiile si ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor si veniturilor sale, punerea în miscare a actiunii penale, actiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară, precum si actele si faptele juridice privitoare la drepturile personale sau la alte raporturi juridice în legătură cu aceste imobile vor continua să fie transcrise ori, după caz, înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară, cu respectarea dispozitiilor Codului civil si ale prezentei legi.

(3) în cazul înscrierii unei constructii, al dezlipirii sau alipirii unor imobile înscrise în cărti funciare întocmite în baza Decretului-lege nr. 115/1938 si pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor de restituire a proprietătilor funciare, se va întocmi o documentatie cadastrală în vederea deschiderii unei noi cărti funciare, potrivit prevederilor prezentei legi.

(4) Titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietătilor funciare se vor înscrie din oficiu în cartea funciară pe baza planurilor parcelare validate de comisia judeteană de aplicare a legilor de restituire a proprietătilor funciare si receptionate de către oficiul teritorial, potrivit regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agentiei Nationale.”;

- Art. 69 alin. (2) a fost abrogat prin art. 87 pct. 17 din Legea nr. 71/2011, astfel că art. 69 are următorul continut: “(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. [...]

(3) Titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcriptiuni-inscriptiuni care vor solicita deschiderea cărtilor funciare pentru imobilele în cauză, în conditiile prezentei legi, si reînnoirea sarcinilor până la data de 31 decembrie 2016 vor beneficia de scutire de la plata tarifelor.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29 octombrie 1974, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974, cu modificările ulterioare;

- anexa nr. 1 la Decretul nr. 146/1985 privind înfiintarea colectivelor de lucrări cadastrale;

- Decretul nr. 305 din 15 septembrie 1971 privind activitatea geodezică, topofotogrammetrică si cartografică, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si documentelor rezultate din această activitate, publicat în Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971;

- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, precum si ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate sunt apreciate a fi neconstitutionale în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntată cu ocazia solutionării recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie.

Prin dispozitivul acestei decizii, Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie au stabilit că, în situatia prescriptiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 si împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, actiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozitiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

1. Curtea consideră că un prim aspect care se impune a fi analizat este acela al admisibilitătii exceptiei de neconstitutionalitate. În acest context, prin Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011, Curtea a retinut că scopul declarat al recursului în interesul legii este acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii de către toate instantele judecătoresti, ca urmare a sesizării, în practică, a unor chestiuni de drept care au primit o solutionare diferită din partea instantelor judecătoresti. Potrivit art. 3307 din Codul de procedură civilă, introdus prin art. I pct. 33 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, decizia se pronuntă numai în interesul legii si nu are efecte asupra hotărârilor judecătoresti examinate si nici cu privire la situatia părtilor din acele procese, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României. Ca atare, obligativitatea dezlegărilor date problemelor de drept, prin solutionarea unui recurs în interesul legii, înseamnă că judecătorul trebuie să se conformeze unei interpretări normative unitare date de instanta supremă.

Asa fiind, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, este admisibilă.

2. Analizând pe fond exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate, respectiv art. 58 si art. 69 din Legea nr. 7/1996, republicată, au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la critici similare, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 653 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iulie 2008, Decizia nr. 1.615 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2010, si Decizia nr. 587 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 6 iulie 2010, prin care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.

Curtea retine că, în esentă, autorii exceptiei sustin că prin mentinerea în vigoare a prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 se aduce atingere egalitătii în drepturi, aplicându-li-se unor cetăteni un regim juridic discriminatoriu fată de cetătenii care nu cad sub incidenta acestui act normativ, limitându-se totodată si accesul la justitie. Astfel, acestia arată că uzucapiuneaîn sistem de carte funciară se reglementează în continuare după prevederile vechii legi, respectiv după prevederile art. 27 si 28 din Decretul-lege nr. 115/1938, ceea ce conduce la crearea unei situatii de inegalitate între persoane, raportat la aceeasi stare de fapt, în functie de domiciliul acestor persoane.

Prin deciziile mai sus mentionate, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutională a statuat că principiul egalitătii în fata legii nu însemnă uniformitate, asa încât, în cazul unor situatii diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv si rational. Or, aplicabilitatea tranzitorie a prevederilor art. 27 si 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv si rational de procesul istoric de unificare a legislatiei după întregirea tării în urma Primului Război Mondial.

Astfel, în materia publicitătii drepturilor reale imobiliare au existat sisteme diferite de publicitate: în unele regiuni, sistemul de transcriptiuni si inscriptiuni, iar în altele, sistemul cărtilor funciare. Ca efect al aplicării Legii nr. 7/1996 se va realiza o unificare legislativă a regimului de publicitate imobiliară.

În acest context, Curtea apreciază că solutia legislativă de a mentine în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 până la finalizarea lucrărilor de cadastru general si a registrelor de publicitate imobiliară nu aduce atingere art. 16 alin. (1) sau art. 21 din Constitutie. Acest act normativ are aplicabilitate generală în zonele ce cad sub incidenta reglementărilor sale, fiind expresia aplicării legii civile în spatiu.

Astfel, asa cum s-a stabilit prin Decizia nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în timp, legea veche (Decretul-lege nr. 115/1938) ultraactivează în întregul ei, actiunea sa neputând înceta decât în momentul fixat de legiuitor.

Rezultă deci că pentru posesia imobilelor situate în regimul de carte funciară, începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938, actiunea în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune este reglementată de prevederile acestui decret chiar si după data intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996.

În istoria statului unitar român au existat si mai există norme legale aplicabile doar pe o anumită parte a teritoriului national, de exemplu: Legea nr. LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară în Transilvania, Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, însă, asa cum s-a arătat mai sus, existenta unor acte normative diferite pentru anumite zone ale tării nu este de natură să creeze discriminări.

În legătură cu institutia discriminării, Curtea a mai retinut că, în sensul art. 4 alin. (2) din Constitutie, aceasta poate exista atunci când se stabilesc tratamente juridice diferite pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială. Reglementarea criticată stabileste însă un regim diferit în materia publicitătii bunurilor imobiliare, aplicabilă acestora, pe criteriul apartenentei la spatiul care a fost guvernat de sistemul legislativ.

În sfârsit, referitor la critica autorilor exceptiei potrivit căreia în reglementarea initială a Legii nr. 7/1996, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 247/2005, dispozitiile tranzitorii aveau o logică juridică care permitea aplicarea unitară a legii si în mod egal fată de toti cetătenii, Curtea consideră că aceasta nu înseamnă că prin modificările aduse de legiuitor prin această lege se încalcă vreun drept al autorilor exceptiei, ci, mai curând, acestea dau expresie principiului neretroactivitătii legii pentru situatiile în curs de desfăsurare.

În sfârsit, Curtea constată că aspectele invocate în motivarea exceptiei reprezintă, în realitate, probleme de interpretare si aplicare a legii, care sunt de competenta instantelor de judecată, iar nu de competenta instantei de contencios constitutional.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 si art. 69 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată, exceptie ridicată de Ioan Botan, Liviu Botan, Dorina Botan, Petru Bîrgoz, Valeria Bîrgoz, Cornel Stefănut si Măria Stefănut în dosarele nr. 802/175/2007, nr. 803/175/2007 si nr. 804/175/2007 ale Tribunalului Alba - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.239/1996 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar

 

În temeiul art.108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.239/1996 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 25 noiembrie 1996, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Se aprobă înfiintarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2.

(2) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar sunt reglementate în regulamentul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

2. Articolul 2 se abrogă.

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Scopul Federatiei Sportului Scolar si Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării si functionării performante a sportului scolar si universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură si infrastructură.”

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Federatia Sportului Scolar si Universitar este organ de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridică si este finantată integral de la bugetul de stat.”

5. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Structura organizatorică si statul de functii ale Federatiei Sportului Scolar si Universitar se aprobă prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(2) Federatia Sportului Scolar si Universitar are un număr maxim de 17 posturi, functii publice si contractuale, care se încadrează în numărul maxim de posturi aprobat pentru unitătile si activitătile Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului finantate integral de la bugetul de stat.

(3) Salarizarea personalului se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

6. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Nicolae Ivăschescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2011.

Nr. 1.201.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.239/1996)

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Federatiei Sportului Scolar si Universitar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Federatia Sportului Scolar si Universitar, denumită în continuare F.S.S.U., este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, denumit în continuare M.E.C.T.S.

Art. 2. - (1) F.S.S.U. are sediul în municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2, camerele nr. 719,720,721 si 722.

(2) F.S.S.U. este finantată integral de la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL II

Scop si atributii

 

Art. 3. - Scopul F.S.S.U. este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării si functionării performante a sportului scolar si universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură si infrastructură.

Art. 4. - (1) F.S.S.U. are următoarele atributii principale:

a) elaborează si sustine strategia organizării si dezvoltării activitătii sportive scolare si universitare si reprezintă interesele M.E.C.T.S. În raport cu federatiile sportive nationale;

b) propune M.E.C.T.S. politici publice în domeniul sportului scolar si universitar;


c) initiază si propune M.E.C.T.S. proiecte de acte normative în domeniul sportului scolar si universitar;

d) initiază si organizează programe si actiuni de atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului;

e) initiază actiuni de promovare a sportului, componentă a educatiei generale si permanente;

f) coordonează, supraveghează si controlează din punct de vedere metodologic structurile sportive din subordinea M.E.C.T.S.;

g) coordonează competitiile sportive desfăsurate în unitătile si institutiile de învătământ, organizate de asociatiile sportive scolare si universitare;

h) elaborează, în colaborare cu federatiile sportive nationale, calendarul competitiilor nationale scolare si universitare pe ramură de sport;

i) sprijină sau organizează, după caz, competitiile sportive scolare si universitare la nivel local, zonal si national, în colaborare cu inspectoratele scolare si cu institutiile de învătământ superior;

j) sprijină, în limitele sale de competentă, participarea sportivilor legitimati la structurile sportive scolare si universitare în competitiile nationale oficiale pe ramură de sport;

k) asigură reprezentarea României la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar, federatii la care este afiliată, colaborând în acest sens cu federatiile sportive nationale, si asigură, în limita bugetului aprobat, premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale scolare si universitare;

l) exercită îndrumarea, supravegherea si controlul, pe linia metodologică a activitătii sportive, asupra activitătii structurilor sportive din subordinea M.E.C.T.S.;

m) colaborează cu Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret în vederea elaborării si sustinerii strategiei generale a organizării si dezvoltării activitătii sportive din România;

n) colaborează cu organele administratiei publice centrale si locale cu atributii în domeniul sportului, cu institutiile de cercetare si cu unitătile sanitare de specialitate pentru sustinerea sportului pentru toti si de performantă în unitătile si institutiile de învătământ, pentru asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, a formării si perfectionării specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantării activitătii sportive, prevenirea violentei în sport si combaterea dopajului în activitatea sportivă scolară si universitară;

o) conlucrează cu Comitetul Olimpic si Sportiv Român pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului în activitatea sportivă scolară si universitară;

p) supraveghează si controlează respectarea de către structurile sportive scolare si universitare a dispozitiilor legale în vigoare si a prevederilor cuprinse în regulamentele de organizare si functionare ale acestora, în ceea ce priveste activitatea sportivă;

q) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tară si din străinătate;

r) sprijină organizarea si promovarea cercetării stiintifice si asistentei medicale în domeniul sportiv;

s) promovează măsurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competitiilor în activitatea sportivă scolară si universitară;

s) organizează evenimente în vederea promovării programelor de sport scolar si universitar;

t) adoptă măsuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestările sportive scolare si universitare;

t) reprezintă interesele M.E.C.T.S. În diferite organe si organisme sportive internationale ale sportului scolar si universitar;

u) negociază si încheie acorduri, întelegeri, protocoale si alte documente de colaborare în domeniul sportului scolar si universitar cu organisme de specialitate din tară si din străinătate.

(2) F.S.S.U. poate îndeplini si alte atributii prevăzute în actele normative în vigoare.

(3) Pentru buna desfăsurare a activitătii, F.S.S.U. beneficiază de acces în bazele sportive care apartin unitătilor de învătământ preuniversitarsi universitar, cu acordul conducerilor acestora.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii organizatorice

 

Art. 5. - (1) F.S.S.U. functionează cu un număr de maximum 17 posturi, functii publice si contractuale, care se încadrează în numărul maxim de posturi aprobat pentru unitătile si activitătile M.E.C.T.S. finantate integral de la bugetul de stat.

(2) Structura organizatorică si statul de functii ale F.S.S.U. se aprobă prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(3) Activitatea F.S.S.U. este condusă de un director, functionar public, numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pe bază de concurs organizat în conditiile legii.

(4) Directorul F.S.S.U. reprezintă institutia în raporturile cu organele administratiei publice, cu organizatiile române si străine pentru sport, precum si în raporturile cu persoanele fizice si juridice.

(5) Directorul F.S.S.U. este ordonator tertiar de credite.

(6) în exercitarea atributiilor sale, directorul F.S.S.U. emite decizii si instructiuni.

(7) Directorul F.S.S.U. se subordonează ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului si îndeplineste atributiile stabilite prin fisa postului aprobată de acesta.

(8) Personalul F.S.S.U. este format din functionari publici si personal contractual.

(9) Atributiile, sarcinile si răspunderile individuale ale personalului F.S.S.U. se stabilesc prin fisa postului, în conformitate cu structura organizatorică si regulamentul intern de organizare al F.S.S.U. aprobat de conducerea acesteia, în termen de 60 de zile de la adoptarea, prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, a structurii organizatorice si a statului de functii ale F.S.S.U.

(10) Salarizarea personalului F.S.S.U. se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

(11) Presedintele de onoare al F.S.S.U. este desemnat de ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului, la propunerea directorului F.S.S.U.

(12) La nivelul F.S.S.U. pot functiona comisii consultative pe probleme de sport.

(13) înfiintarea, desfiintarea, competentele si componenta acestor comisii se stabilesc prin decizie a directorului F.S.S.U.

 

CAPITOLUL IV

Patrimoniul F.S.S.U.

 

Art. 6. - (1) F.S.S.U. administrează bunurile aflate în patrimoniu, în conditiile legii.

(2) Bunurile se evidentiază distinct în patrimoniul F.S.S.U.

(3) în exercitarea drepturilor sale, F.S.S.U. administrează bunurile aflate în patrimoniu, în vederea realizării scopului si obiectului de activitate.

(4) Patrimoniul F.S.S.U. poate fi modificat conform prevederilor legale.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.612 din 29 noiembrie 2011

CASA NATIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 931 din 28 noiembrie 2011

 

ORDIN

privind modificarea si completarea sectiunii A din Normele tehnice de realizare a programelor  nationale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.591/1.110/2010

 

Văzând Referatul de aprobare nr. R.L. 3.394/2011 al Serviciului pentru programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătătii si nr. D.G. 3.867 din 28 noiembrie 2011 al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, având în vedere prevederile:

- art. 48 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor nationale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 925/2011 privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătătii din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011,

în temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Sectiunea A din Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.591/1.110/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 si 53 bis din 21 ianuarie 2011, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul I “Cadrul general de realizare a programelor nationale de sănătate”, la articolul 19, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru realizarea unor obiective si activităti cuprinse în programele nationale de sănătate, Ministerul Sănătătii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea si eliberarea produselor achizitionate la nivel national, a produselor primite ca donatie/sponsorizare, precum si pentru incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate, prin negociere cu Compania Natională «Unifarm» - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiintarea Companiei Nationale «UNIFARM» - S.A.”

2. Capitolul II “Bugetul alocat programelor nationale de sănătate aprobate pentru anul 2011” se modifică si va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL II

Bugetul alocat programelor nationale de sănătate aprobate pentru anul 2011

 

 

 

 

 

- mii lei -

Denumirea programului

Bugetul de stat

Venituri proprii

Bugetul total

Din care transfer CNAS

Credite bugetare

Credite de angajament

Credite bugetare

Credite de angajament

Credite bugetare

Credite de angajament

Credite bugetare

Credite de angajament

1

2

3

4

5

6

7

8

9

I. Programele nationale privind bolile transmisibile

77.448

77.448

53.326

53.229

130.774

130.677

97

0

II. Programul national de monitorizare a factorilor determinanti din mediul de viată si muncă

0

0

5.088

5.088

5.088

5.088

0

0

III. Programul national de hematologie si securitate transfuzională

28.798

28.798

59.615

59.615

88.413

88.413

0

0

IV. Programele nationale privind bolile netransmisibile

333.280

333.280

956.991

911.551

1.290.271

1.244.831

1.063.876

1.018.436

V. Programul national de evaluare si promovare a sănătătii si educatie pentru sănătate

0

0

8.126

8.126

8.126

8.126

0

0

VI. Programul national de sănătate a femeii si copilului

32.762

32.762

10.544

10.544

43.306

43.306

0

0

VII. Programul national de tratament în străinătate

34.000

34.000

0

0

34.000

34.000

0

0

VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a pretului de referintă a medicamentelor

0

0

120.000

120.000

120.000

120.000

120.000

120.000

MS actiuni centralizate

52

52

447

447

499

499

0

0

Credite retinute în Programul national de sănătate

 

 

0

45.537

0

45.537

 

45.537

TOTAL PROGRAME NATIONALE DE SĂNĂTATE

506.340

506.340

1.214.137

1.214.137

1.720.477

1.720.477

1.183.973

1.183.973”

 

3. La capitolul III “Structura programelor nationale de sănătate aprobate pentru anii 2011 si 2012”, la subcapitolul I “Programele nationale privind bolile transmisibile”, punctul 2 “Programul national de supraveghere si control al bolilor transmisibile”, subpunctul 2.1 “Subprogramul de supraveghere si control al bolilor transmisibile prioritare”, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

“e1) Activităti derulate la nivelul directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti:

- achizitionarea vaccinului gripal sezonier, în scopul realizării vaccinării antigripale a populatiei din grupele cu risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei nationale, în conformitate cu recomandările OMS si în functie de situatia epidemiologică.”

4. La capitolul III, la subcapitolul IV “Programele nationale de sănătate privind bolile netransmisibile”, punctul 1 “Programul national de boli cardiovasculare”, subpunctul 1.1 “Subprogramul de tratament al pacientilor cu afectiuni cardiovasculare”, la titlul “Indicatori de evaluare”, subtitlul “1) Indicatori fizici” se modifică si va avea următorul cuprins:

“1) Indicatori fizici:

a) numărul de bolnavi tratati prin proceduri de dilatare percutană/an: 3.488;

b) numărul de bolnavi tratati prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 300;

c) numărul de bolnavi tratati prin implantare de stimulatoare cardiace/an: 2.523;

d) numărul de bolnavi tratati prin implantare de defibrilatoare interne/an: 80;

e) numărul de bolnavi tratati prin implantarea de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an: 80;

f) numărul de bolnavi (adulti) tratati prin interventii de chirurgie cardiovasculară/an: 3.989;

g) numărul de bolnavi (copii) tratati prin interventii de chirurgie cardiovasculară/an: 434;

h) numărul de bolnavi tratati prin interventii de chirurgie vasculară/an: 1.763.”


5. La capitolul III, la subcapitolul IV punctul 1 subpunctul 1.2 “Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut”, la titlul “Indicatori de evaluare”, subtitlul “1) Indicatori fizici” se modifică si va avea următorul cuprins:

“1) Indicatori fizici:

a) numărul de pacienti cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) tratati prin interventii coronariene percutane/an: 3.422.”

6. La capitolul III, subcapitolul IV punctul 5 “Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule de origine umană”, subpunctul 5.1 “Subprogramul de transplant de organe, tesuturi si celule de origine umană”, titlul “Indicatori de evaluare”, subtitlul “1) Indicatori fizici”, la litera f) “numărul estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri:”, litera f.1) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,f.1) transplant hepatic: 70;”.

7. La capitolul III, la subcapitolul IV punctul 8 “Programul national de diagnostic si tratament pentru boli rare”, subpunctul “2) Interventia pentru diagnosticul si managementul amiotrofiilor spinale si distrofiilor musculare de tip Duchenne si Becker, precum si prevenirea transmiterii ereditare a acestora”, la titlul “Natura cheltuielilor”, litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,c) cheltuieli rezultate din programe de formare profesională a personalului de specialitate (medici si personal sanitar mediu) desfăsurate la nivelul Spitalului Clinic de Psihiatrie «Prof. dr. Al. Obregia» Bucuresti: organizare si participare la cursuri, achizitionare, publicare de materiale informative, cărti sau publicatii de specialitate;”.

8. La capitolul III, la subcapitolul V “Programul national de evaluare si promovare a sănătătii si educatie pentru sănătate”, punctul 3 “Supravegherea stării de sănătate a populatiei”, paragraful “Obiectiv 1: Evaluarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor”, titlul “Activităti”, la subtitlul ,,b) Activităti derulate la nivelul directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti”, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 9, cu următorul cuprins:

“9. realizarea tipăririi si distribuirii carnetelor de vaccinări.”

Art. II. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii, Casa Natională de Asigurări de Sănătate, directiile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, precum si institutiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

Nicolae-Lucian Dută

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.