MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 896/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 896         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 16 decembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.527 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Decizia nr. 1.528 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Decizia nr. 1.529 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.220. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele si proiectele de investitii în turism si a surselor de finantare a documentatiilor tehnice si a lucrărilor de executie a programelor si obiectivelor de investitii în turism, precum si pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor si proiectelor de investitii în turism

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

107. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului nr. 16/2011 de completare a reglementărilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare în vederea implementării unor prevederi din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări si pensii ocupationale) si ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete)


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.527

din 15 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Adalbert Lakatos în Dosarul nr. 16.012/271/2009 al Tribunalului Bihor -Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 907D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 1.042D/2011, care are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 20.248/245/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.042D/2011 la Dosarul nr. 907D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 mai 2011, pronuntată în Dosarul nr. 16.012/271/2009, Tribunalul Bihor - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Adalbert Lakatos într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu civil având ca obiect pretentii.

Prin Decizia civilă nr. 2.343 din 12 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 20.248/245/2008, Tribunalul Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Emil Balaure într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu civil având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 907D/2011, autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece, în calitate de proprietar si de membru al asociatiei de proprietari din care face parte, este obligat la plata taxelor judiciare pentru actiunile formulate împotriva proprietarilor care nu si-au achitat cheltuielile comune, pe când asociatia de proprietari este scutită de plata acestora.

În Dosarul nr. 1.042D/2011, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege criticate contravin principului egalitătii în drepturi, deoarece asociatiile de proprietari sunt scutite de plata taxelor judiciare în cazul actiunilor pe care le deschid “în mod total nefondat” împotriva proprietarilor, fără să se prevadă scutirea de la plata taxei de timbru si a proprietarilor, în cazul în care acestia actionează în judecată asociatia de proprietari pentru restituirea sumelor de bani încasate necuvenit.

Tribunalul Bihor - Sectia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece este atributul legiuitorului de a acorda scutiri de la plata taxei de timbru anumitor subiecti de drept.

Tribunalul Iasi - Sectia civilă arată că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a retinut că plata unor taxe si impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională, ceea ce impune un tratament juridic diferit pentru situatii diferite având o justificare obiectivă si ratională, si anume necesitatea recuperării de către asociatiile de proprietari a cotelor de întretinere. Pe de altă parte, instanta observă că, în realitate, autorul exceptiei solicită modificarea si completarea prevederilor de lege criticate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următoarea redactare:

“(1) Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona Injustitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

(2) Actiunea este scutită de taxă de timbru.

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate aceste texte de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Este invocată si încălcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate pentru critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 727 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 27 iulie 2010, Curtea a statuat, în ceea ce priveste critica autorului exceptiei, potrivit căreia este încălcat principiul egalitătii în drepturi pentru faptul că asociatia de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, că aceasta este nefondată. Curtea a retinut că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constitutional. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, “Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalitătii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, prevăzută de art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice”. Curtea a statuat că o atare solutie legislativă impune un tratament juridic diferit pentru situatii de fapt diferite, având o justificare obiectivă si ratională, si anume necesitatea recuperării de către asociatiile de proprietari a cotelor de întretinere, tinând cont de consecintele grave ale neachitării acestora asupra bunei functionări a utilitătilor comune.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.647 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 24 martie 2011, Curtea, referindu-se la alin. (1) al art. 50, a retinut că acest text de lege, care prevede dreptul asociatiei de proprietari de a actiona în justitie pe orice proprietar ce se face vinovat de neplata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei, nu încalcă sub nicio formă dreptul proprietarului la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 196 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 20 martie 2009, Curtea a constatat că pretinsa încălcare a art. 21 din Constitutie prin textul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 este dedusă prin raportarea la o ipoteză gresită. Curtea a retinut că dreptul la acces liber la justitie al proprietarului unui apartament si/sau al spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă, din cadrul unei clădiri, nu poate fi îngrădit printr-un text ce priveste scutirea de la plata taxei de timbru a asociatiilor de proprietari.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât considerentele, cât si solutia cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 53 din Constitutie, Curtea observă că acest text constitutional nu are incidentă în cauză din moment ce instanta de contencios constitutional nu a constatat nicio încălcare a drepturilor si libertătilor fundamentale invocate de autorul exceptiei

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) si (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Adalbert Lakatos în Dosarul nr. 16.012/271/2009 al Tribunalului Bihor - Sectia civilă si de Emil Balaure în Dosarul nr. 20.248/245/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2011.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Maria Bratu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.528

din 15 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Regia Natională a Pădurilor Romsilva - Directia Silvică Gorj în Dosarul nr. 128/267/2010 al Judecătoriei Novaci si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 979D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele

Prin încheierea din 28 iunie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 128/267/2010, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Regia Natională a Pădurilor Romsilva - Directia Silvică Gorj într-un proces civil de fond funciar având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate încalcă dreptul de proprietate atât al statului, cât si al adevăratilor proprietari, persoane fizice sau persoane juridice, datorită faptului că prin aceste dispozitii permisive ale Legii nr. 1/2000 s-a ajuns ca suprafetele de teren dispuse a fi retrocedate prin hotărâri judecătoresti si hotărâri ale comisiilor judetene de fond funciar să depăsească suprafata proprietate privată a unitătilor administrativ-teritoriale.

Judecătoria Novaci consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece reprezintă o transpunere în plan normativ a principiului constitutional al neretroactivitătii legii si consacrarea prin lege a adagiului tempus regit actum.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 24 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, având următorul continut: “Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările si completările ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si celor ale art. 136 alin. (2) si (4) privind proprietatea. Este invocată si încălcarea art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, a art. 480 si art. 481 din Codul civil, precum si a art. 11 si art. 12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate într-o cauză cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 148 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 4 aprilie 2011, Curtea a retinut că, în principiu, “în domeniul legilor fondului funciar, legiuitorul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere pe vechile amplasamente. Astfel, Legea nr. 1/2000, în art. 2 alin. (1), prevede că «în aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane». Aceste dispozitii constituie expresia aplicării principiului restitutio in integrum, în deplină concordantă cu principiul garantării dreptului de proprietate prevăzut la art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie. Exceptia expres prevăzută de lege o constituie situatia în care terenurile au fost atribuite în mod legal altor persoane, asa cum reglementează si prevederile art. 24 alin. (2) din lege, care fac trimitere la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările si completările ulterioare. Această exceptie reprezintă transpunerea în plan normativ a principiului constitutional al neretroactivitătii legii civile si consacrarea prin lege a adagiului «tempus regit actum».

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Distinct de cele stabilite în decizia mentionată, Curtea retine că aspectul privind depăsirea suprafetei de terenuri forestiere necesare reconstituirii dreptului de proprietate nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare în mod corect de către consiliile locale si judetene a prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În fine, cu privire la criticile care vizează încălcarea art. 480 si art. 481 din Codul civil, precum si ale art. 11 si art. 12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicasi regimul juridic al acesteia, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite. Astfel, în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui cu dispozitiile sau cu principiile Constitutiei pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Regia Natională a Pădurilor Romsilva - Directia Silvică Gorj în Dosarul nr. 128/267/2010 al Judecătoriei Novaci.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2011.

 

PRESEDINTE, ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.529

din 15 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Peter Klein în Dosarul nr. 5.489/325/2009 al Judecătoriei Timisoara si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.014D/2011.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 iunie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 5.489/325/2009, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Peter Klein într-un proces civil de fond funciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate încalcă dreptul de proprietate, întrucât conditionează posibilitatea de a formula cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de existenta cetăteniei la data la care se face această solicitare.


Judecătoria Timisoara consideră că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, având în prezent următorul cuprins: “Cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestieră, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) si (2) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate în prezenta cauză au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, din perspectiva unor critici similare referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.

Astfel, în jurisprudenta sa, de exemplu, Decizia nr. 59 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011, si Decizia nr. 879 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a retinut că prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea fostilor cooperatori, a mostenitorilor acestora si a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul si în conditiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptătite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozitiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea si pentru cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si pentru fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară. Asadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - si scopul declarat al acesteia - reconstituirea către fostii proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de productie sau de către stat -, reglementarea conditiilor retrocedării, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptătite, constituie optiunea legiuitorului.

Dispozitiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constitutie nu prevăd in terminis interdictia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini si apatrizi, ci doar precizează cazurile si conditiile în care acestia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităti speciale. Potrivit normei constitutionale, una dintre modalitătile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini sau apatrizi este mostenirea legală, ceea ce presupune că acestia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în conditiile dreptului comun, Legea nr. 18/1991 fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetătenii români.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei, atât considerentele, cât si solutia pronuntată de Curte în deciziile mentionate sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Peter Klein în Dosarul nr. 5.489/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2011.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele si proiectele de investitii în turism si a surselor de finantare a documentatiilor tehnice si a lucrărilor de executie a programelor si obiectivelor de investitii în turism, precum si pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor si proiectelor de investitii în turism

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele si proiectele de investitii în turism si a surselor de finantare a documentatiilor tehnice si a lucrărilor de executie a programelor si obiectivelor de investitii în turism, precum si pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor si proiectelor de investitii în turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 24 februarie 2010, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

2. La anexa nr. 2 “Criterii de eligibilitate a programelor si proiectelor de investitii în turism”, la litera A “Eligibilitatea proiectului”, punctul 8 va avea următorul cuprins:

“8. toate proiectele care urmează să fie finantate vor obtine de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism, denumit în continuare INCDT, care functionează în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, avizul de specialitate privind oportunitatea investitiei din punct de vedere turistic pentru studiile de fezabilitate executate, cu exceptia celor realizate de către INCDT”.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul transporturilor si infrastructurii

Anca Daniela Boagiu

p. Ministrul finantelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 decembrie 2011.

Nr. 1.220.

 

ANEXA

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 120/2010)

 

A. LISTA cuprinzând programele si proiectele de investitii în turism, aflate în derulare

 

Nr. crt.

Autoritatea publică locală

Proiectul

1.

Consiliul Local Alba Iulia, judetul Alba

Amenajarea turistică a castrului roman

2.

Consiliul Local Garda de Sus, judetul Alba

Amenajarea în scop turistic a pesterii Poarta lui Ionele

3.

Consiliul Local Arad, judetul Arad

Amenajarea strandului termal “Neptun”

4.

Consiliul Judetean Arges

1. Constructii refugii de creastă, muntii Făgăras

2. Constructii baze de salvare, muntii Făgăras si muntii Piatra Craiului

3. Reabilitarea traseelor turistice montane, muntii Făgăras si muntii Piatra Craiului

5.

Consiliul Local Nucet, judetul Bihor

Schi în România, Nucet

6.

Consiliul Local Săcueni, judetul Bihor

AquaPark în localitatea Săcueni

7.

Consiliul Judetean Brasov

1. Modernizări baze de salvare, muntii Bucegi, Făgăras si Piatra Craiului - valea Mălăesti, vârful Omu, Zănoaga, valea Ciubotea, Valea Sâmbetei, Curmătura

2. Constructii refugii montane, muntii Bucegi si muntii Făgăras

3. Reabilitarea traseelor turistice, muntii Bucegi si muntii Făgăras

8.

Consiliul Local Brasov, judetul Brasov

Schi în România, Brasov

9.

Consiliul Local Predeal, judetul Brasov

Schi în România, Predeal

10.

Consiliul Local Râsnov, judetul Brasov

Schi în România, Râsnov

11.

Consiliul Local Merei, judetul Buzău

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Sărata-Monteoru

12.

Consiliul Judetean Caras-Severin

1. Constructie cabană salvamont si centru de informare turistică, muntii Semenic

2. Constructie refugiu montan, muntii Semenic

13.

Consiliul Judetean Cluj

1. Constructii centre de salvare, muntii Bihor-Vlădeasa - Serviciul public salvamont Mărgău - localitătile Belis, Doda Pilii, Săcuieu

2. Schi în România, statiunea Băisoara

14.

Consiliul Judetean Constanta

Amenajarea unor centre de preventie, tratament medical primar si a punctelor de salvamar din zona litorală a judetului Constanta

15.

Consiliul Local Constanta, judetul Constanta

Pasarelă si pontoane acostare ambarcatiuni agrement, statiunea Mamaia

16.

Consiliul Local Limanu, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona sudică a litoralului

17.

Consiliul Local Mangalia, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona sudică a litoralului

18.

Consiliul Local Techirghiol, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona sudică a litoralului

19.

Consiliul Local Tuzla, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona sudică a litoralului

20.

Consiliul Judetean Dâmbovita

1. Constructii si reabilitare de cabane, refugii montane si baze salvamont, muntii Bucegi

2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane, muntii Bucegi

21.

Consiliul Judetean Harghita

Modernizarea si reabilitarea băilor traditionale, Borsec, Tusnad, Tomesti, Ciumani, comuna Cozmeni, comuna Siculeni, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru

22.

Consiliul Local Borsec, judetul Harghita

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Borsec

23.

Consiliul Local Praid, judetul Harghita

Constructie complex balnear, Praid

24.

Consiliul Local Remetea, judetul Harghita

Centru balneoclimateric multifunctional, Remetea

25.

Consiliul Local Tusnad, judetul Harghita

1. Modernizarea, consolidarea si extinderea clădirii casei de cultură pentru amenajarea unui complex balnear

2. Amenajarea unui traseu pentru cură de teren

26.

Consiliul Judetean Hunedoara

1. Constructii baze salvamont si refugii montane, muntii Retezat - Râusor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia

2. Recuperarea valorilor de cult, comuna Balsa, satul Vălisoara, comuna Băita, satul Hărtăgani, comuna Brănisca, satele Boz si Târnăvita, comuna Bunila, satul Alun, comuna Bulzestii de Sus, satul Tomnatec, comuna Gurasada, satul Gothatea, comuna llia, satul Dumbrăvita, comuna Pestisu Mic, satul Almasu Mic, comuna Toplita, satul Vălari, comuna Vata de Jos, satul Căzănesti, comuna Zam, satul Sălciva

27.

Consiliul Local Lupeni, judetul Hunedoara

Schi în România, statiunea Straja

28.

Consiliul Local Petrosani, judetul Hunedoara

Schi în România, municipiul Petrosani

29.

Consiliul Local Vulcan, judetul Hunedoara

Schi în România, orasul Vulcan

30.

Consiliul Local Borsa, judetul Maramures

Schi în România, statiunea Borsa

31.

Consiliul Local Cavnic, judetul Maramures

Schi în România, orasul Cavnic

32.

Consiliul Judetean Mehedinti

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, insula Simian si Drobeta-Turnu Severin

33.

Consiliul Local Sovata, judetul Mures

Amenajare infrastructură agrement, zona lacurilor Tineretului si Ursului

34.

Consiliul Local Piatra-Neamt

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, masivele Cozla si Pietricica

35.

Consiliul Local Azuga, judetul Prahova

Schi în România, statiunea Azuga

36.

Consiliul Local Busteni, judetul Prahova

Schi în România, statiunea Busteni

37.

Consiliul Local Sinaia, judetul Prahova

Schi în România, statiunea Sinaia

38.

Consiliul Local Ocna Sibiului, judetul Sibiu

1. Amenajarea parcului balnear

2. Modernizarea si amenajarea salinelor exterioare

39.

Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, judetul Suceava

Schi în România, statiunea Câmpulung Moldovenesc

40.

Consiliul Local Mălini, judetul Suceava

Schi în România, Mălini

41.

Consiliul Local Sucevita, judetul Suceava

Schi în România, Sucevita

42.

Consiliul Judetean Tulcea

Miniport de agrement, Sfântu Gheorghe

43.

Consiliul Local Govora, judetul Vâlcea

1. Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear

2. Constructie centru de informare turistică si bază de kinetoterapie

44.

Consiliul Local Voineasa, judetul Vâlcea

Dezvoltarea infrastructurii de agrement, statiunea Voineasa

 

B. LISTA cuprinzând programele si proiectele noi de investitii în turism

 

Nr. crt.

Autoritatea publică locală

Proiectul

1.

Consiliul Judetean Alba

Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă, muntii Sebes

2.

Consiliul Local Horea, judetul Alba

Schi în România, comuna Horea

3.

Consiliul Local Ocna Mures, judetul Alba

Dezvoltarea infrastructurii turistice, orasul Ocna Mures

4.

Consiliul Local Zlatna, judetul Alba

Dezvoltarea infrastructurii turistice, orasul Zlatna

5.

Consiliul Local Albestii de Muscel, judetul Arges

Schi în România, Albestii de Muscel

6.

Consiliul Local Târgu Ocna, judetul Bacău

Dezvoltarea infrastructurii turistice balneare

7.

Consiliul Judetean Bihor

Centru pentru sistem de informare turistică si bază salvamont, Vadu Crisului

8.

Consiliul Local Beius, judetul Bihor

Complex balnear

9.

Consiliul Local Bors, judetul Bihor

Complex balnear

10.

Consiliul Local Cărpinet, judetul Bihor

Amenajarea în scop turistic a pesterii “Câmpenească”

11.

Consiliul Local Sânmartin, judetul Bihor

Aquaparc, Statiunea Băile Felix- Băile 1 Mai

12.

Consiliul Local Stei, judetul Bihor

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement

13.

Consiliul Local Dumitra, judetul Bistrita-Năsăud

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement

14.

Consiliul Judetean Botosani

1. Modernizarea drumului de acces către Lacul cu Nuferi - Ipotesti în vederea includerii în circuitul turistic

2. Reabilitarea si valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu Complexul monahal Cosula

15.

Consiliul Local Săcele, judetul Brasov

Amenajarea si reabilitarea obiectivului turistic “Canionul 7 Scări”

16.

Municipiul Bucuresti, sectorul 6

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, Lacul Morii

17.

Consiliul Local Mânzălesti, judetul Buzău

Amenajarea în scop turistic a zonei carstice Meledic

18.

Consiliul Judetean Călărasi

Dezvoltarea zonei turistice bratul Borcea

19.

Consiliul Local Oltenita, judetul Călărasi

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, amenajare port de agrement, Oltenita

20.

Consiliul Judetean Caras-Severin

Constructie cabană salvamont si centru de informare turistică, Muntele Mic

21.

Consiliul Local Băile Herculane, judetul Caras-Severin

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Băile Herculane

22.

Consiliul Local Resita, judetul Caras-Severin

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, municipiul Resita

23.

Consiliul Local Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin

Schi în România, Muntele Mic


24.

Consiliul Local Costinesti, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii turistice zona sudică a litoralului

25.

Consiliul Local Hârsova, judetul Constanta

Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear

26.

Consiliul Judetean Covasna

Modernizarea si reabilitarea băilor traditionale din comunele Moacsa, Cernat, Bixad si Bretcu

27.

Consiliul Local Comandau, judetul Covasna

Schi în România, Comandau

28.

Consiliul Local Covasna, judetul Covasna

1. Centru balneoclimateric multifunctional

2. Schi în România

29.

Consiliul Judetean Dâmbovita

Schi în România - muntii Bucegi

30.

Consiliul Local Ocnita, judetul Dâmbovita

Dezvoltarea infrastructurii turistice balneare

31.

Consiliul Judetean Dolj

Port de agrement - Cetate

32.

Consiliul Judetean Gorj

1. Recuperarea valorilor de cult comuna Arcani, satul Stroiesti, comuna Dănciulesti, satul Zăicoiu, comuna Jupânesti, satul Boia, comuna Lelesti, satul Frătesti, comuna Scoarta, satele Bobu si Pistestii din Deal, comuna Schela, satul Sâmbotin, comuna Rosia de Amaradia, satul Seciurile

2. Modernizarea circuitului de vizitare, Pestera Muierilor

3. Modernizarea circuitului de vizitare, pestera Polovragi

4. Modernizarea căii de acces către baza de salvare montană Rânca si amenajarea unui heliport

5. Amenajarea, modernizarea si extinderea domeniului schiabil Păpusa, muntii Parâng

6. Înfiintarea centrului turistic muzeal “Castrul roman Bumbesti-Jiu”

7. Restaurarea culelor traditionale

8. Reabilitarea bazei de tratament balnear Săcelu

9. Reamenajarea potecilor turistice si refacerea marcajelor pe traseele turistice montane interjudetene din muntii Parâng, Vâlcan si Godeanu

33.

Consiliul Local Baia de Fier, judetul Gorj

Valorificarea potentialului turistic montan-zona Rânca-Cornesu Mare- Tigvele-Musetoiu-Cătălinu

34.

Consiliul Judetean Harghita

Reabilitarea băii traditionale Nadas, comuna Tusnad, amenajarea si modernizarea băii traditionale Băile Chirui, modernizarea băii sărate, comuna Mărtinis, modernizarea băii traditionale “Arcso”, comuna Corund, reabilitarea băii traditionale, Meresti, modernizarea băii comunale, Remetea, amenajarea si modernizarea băii traditionale, Toplita, reabilitarea izvorului de apă minerală, comuna Sânsimion, satul Cetătuia, reamenajarea si modernizarea băii comunale, Mădăras, reabilitarea băilor traditionale “Osaros” si “Ferencz Jozsef, orasul Borsec, reabilitarea băii traditionale “Dugas”, comuna Dănesti, reabilitarea băii comunale, Băile Madicsa, reabilitarea băii sărate “Soskut”, orasul Cristuru Secuiesc, reabilitarea si modernizarea băii traditionale, Leliceni, amenajarea si modernizarea băii traditionale, comuna Păuleni-Ciuc, amenajarea si modernizarea băii traditionale, comuna Suseni

35.

Consiliul Local Gheorgheni, judetul Harghita

Ecologizarea statiunii turistice Lacu Rosu si dezvoltarea infrastructurii pentru turism

36.

Consiliul Local Sărmas, judetul Harghita

Schi în România, comuna Sărmas

37.

Consiliul Local Toplita, judetul Harghita

Valorificarea potentialului geotermal existent, municipiul Toplita

38.

Consiliul Local Sâncrăieni, judetul Harghita

Bază de tratament balneoclimaterică multifunctională, Băile Pucioasa

39.

Consiliul Local Săcel, judetul Harghita

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, comuna Săcel

40.

Consiliul Local Voslăbeni, judetul Harghita

Dezvoltarea domeniului schiabil în localitatea Izvoru Muresului

41.

Consiliul Local Ghelari, judetul Hunedoara

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, comuna Ghelari

42.

Consiliul Local Petrila, judetul Hunedoara

Schi în România, orasul Petrila

43.

Consiliul Local Amara, judetul Ialomita

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Amara

44.

Consiliul Judetean Iasi

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, zona râului Bahlui


45.

Consiliul Local Snagov, judetul Ilfov

Constructie complex balnear si complex agrement, statiunea Snagov

46.

Consiliul Local Moisei, judetul Maramures

Aquaparc în comuna Moisei

47.

Consiliul Local Ponoarele, judetul Mehedinti

Amenajarea Pesterii Ponoarelor si punerea în valoare a potentialului turistic al complexului carstic Ponoarele

48.

Consiliul Local Saschiz, judetul Mures

Restaurarea cetătii de refugiu sec. XIV, modernizarea drumului de acces

49.

Consiliul Judetean Neamt

1. Schi în România, statiunea Durau

2. Amenajarea infrastructurii de agrement turistic, zona lacului Izvorul Muntelui - Bicaz

50.

Consiliul Local Tarcău, judetul Neamt

Schi în România, comuna Tarcău

51.

Consiliul Local Breaza, judetul Prahova

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Breaza

52.

Consiliul Local Busteni, judetul Prahova

Dezvoltarea infrastructurii turistice Platoul Muntilor Bucegi

53.

Consiliul Local Măneciu, judetul Prahova

Schi în România, statiunea Cheia

54.

Consiliul Judetean Satu Mare

1. Schi în România, Negresti-Oas

2. Parc balnear Beltiug

3.Bază tratament balnear, statiunea Tăsnad 4. Zonă de agrement, statiunea Tăsnad

55.

Consiliul Local Sadu, judetul Sibiu

Schi în România, Sadu

56.

Consiliul Judetean Suceava

Amenajarea turistică a salinei Cacica

57.

Consiliul Local Solea, judetul Suceava

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, orasul Solea

58.

Consiliul Local Saru Dornei, judetul Suceava

Schi în România, muntii Călimani

59.

Consiliul Judetean Timis

Recuperare valori de cult comuna Tomesti, satul Românesti, orasul Făget, satul Povârgina, comuna Curtea, satul Curtea, comuna Pietroasa, satul Crivina de Sus, comuna Margina, satul Cosevita

60.

Consiliul Judetean Tulcea

Miniporturi turistice în localitătile Murighiol si Sarichioi

61.

Consiliul Local Sulina, judetul Tulcea

Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii turistice, orasul Sulina

62.

Consiliul Local Tulcea, judetul Tulcea

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement (Nava cu zbaturi)

63.

Consiliul Local Valea Nucarilor, judetul Tulcea

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement

64.

Consiliul Judetean Vaslui

1. Dezvoltarea turismului în judetul Vaslui prin restaurarea si valorificarea obiectivului de patrimoniu Mănăstirea Floresti

2. Dezvoltarea turismului în judetul Vaslui prin restaurarea si valorificarea obiectivului de patrimoniu Mănăstirea Pârvesti

3. Dezvoltarea turismului în judetul Vaslui prin restaurarea si valorificarea obiectivului de patrimoniu Mănăstirea Fâstâci

65.

Consiliul Judetean Vâlcea

1. Recuperarea valorilor de cult comuna Popesti, satul Ursi, comuna Tomsani, satele Băltăteni si Dumbrăvesti

2. Infrastructura turistică de agrement a statiunii Călimănesti-Căciulata

3. Amenajarea Muzeului Trovantilor, Costesti

4. Amenajarea culelor, Măldărăsti

66.

Consiliul Local Horezu, judetul Vâlcea

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, statiunea Horezu

67.

Consiliul Local Olănesti, judetul Vâlcea

Dezvoltarea infrastructurii balneare si de agrement, bază de tratament, centru multifunctional si trasee de cură, Olănesti

68.

Consiliul Judetean Vrancea

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, Lepsa, Gresu, statiunea Soveja, Tulnici

69.

Consiliul Local Vizantea, judetul Vrancea

Dezvoltarea infrastructurii turistice balneare


ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului nr. 16/2011 de completare a reglementărilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare în vederea implementării unor prevederi din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări si pensii ocupationale) si ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete)

 

În conformitate cu prevederile art. 1, 2 si art. 7 alin. (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât, în sedinta din data de 7 decembrie 2011, emiterea următorului ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul nr. 16/2011 de completare a reglementărilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare în vederea implementării unor prevederi din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări si pensii ocupationale) si ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării acestuia si a prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat si în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Victoria Anghelache

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 107.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL Nr. 16/2011

de completare a reglementărilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare în vederea implementării unor prevederi din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări si pensii ocupationale) si ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete)

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament transpune prevederi ale Directivei 2010/78/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2009/65/CE cu privire la competentele Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări si pensii ocupationale) si ale Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 331 din 15 decembrie 2010.

 

SECTIUNEA a 2-a

Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare

 

Art. 2. - Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 si 312 bis din 6 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în cazurile incidente, odată aprobat, prospectul se depune la autoritatea competentă a statului membru de origine, este accesibil pentru Autoritatea europeană de supraveghere pentru valori mobiliare si piete (ESMA) prin intermediul autoritătii competente si se pune la dispozitia publicului de către emitent, ofertant sau persoana care solicită admiterea la tranzactionarea pe o piată reglementată, cel mai devreme posibil si, în orice caz, într-un termen rezonabil înainte de începerea sau cel mai târziu la începerea ofertei publice sau a admiterii la tranzactionare a valorilor mobiliare respective. În cazul unei oferte publice initiale realizate în vederea admiterii pentru prima dată la tranzactionare a unei clase de actiuni care nu au fost încă admise la tranzactionare pe o piată reglementată, prospectul este disponibil cu cel putin 6 zile lucrătoare înaintea închiderii ofertei.”

2. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) C.N.V.M. notifică ESMA cu privire la aprobarea prospectului si a oricăror amendamente la acesta, în acelasi moment în care respectiva aprobare este notificată emitentului, ofertantului sau persoanei care solicită admiterea la tranzactionare pe o piată reglementată, după caz. C.N.V.M. transmite în acelasi timp ESMA o copie a prospectului si a oricăror amendamente la acesta.”

3. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Lista prospectelor aprobate în conformitate cu prevederile legale este accesibilă pe pagina de internet a ESMA, împreună cu, dacă este cazul, o legătură electronică hipertext către prospectul publicat pe pagina de internet a C.N.V.M. În calitate de autoritate competentă din statul membru de origine, pe pagina de internet a emitentului sau pe pagina de internet a pietei reglementate. Lista publicată se actualizează si fiecare prospect din listă rămâne pe pagina de internet pentru o perioadă de cel putin 12 luni.”

4. La articolul 49, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 49. - (1) Fără a aduce atingere art. 51, în cazul în care un emitent de valori mobiliare pentru care România nu este stat membru de origine intentionează efectuarea unei oferte publice de vânzare în România sau admiterea la tranzactionarea pe o piată reglementată din România, prospectul aprobat de statul membru de origine, precum si orice amendament la acesta sunt valabile în cazul ofertei publice sau al admiterii la tranzactionarea în România, cu conditia ca ESMA si C.N.V.M. să fie notificate în conformitate cu alin. (3). C.N.V.M. nu efectuează nicio procedură de aprobare sau procedură administrativă în ceea ce priveste prospectele.

(2) în cazul în care noi fapte semnificative, erori sau inexactităti substantiale în sensul art. 179 din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, survin după aprobarea prospectului, autoritatea competentă a statului membru de origine cere publicarea unui amendament, care trebuie aprobat în conformitate cu dispozitiile legale cu privire la aprobarea prospectului. ESMA si C.N.V.M. pot informa autoritatea competentă din statul membru de origine în legătură cu necesitatea unor informatii noi, în cazul în care România este stat membru gazdă.”

5. La articolul 49, alineatul (31) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(31) În cazul emitentilor de valori mobiliare pentru care România este stat membru de origine, niciun prospect nu poate fi publicat înainte ca acesta să fie aprobat de către C.N.V.M. C.N.V.M. poate delega aprobarea unui prospect autoritătii competente dintr-un alt stat membru, cu conditia să informeze în prealabil ESMA si să obtină acordul autoritătii competente. O astfel de delegare se notifică emitentului, ofertantului sau persoanei care solicită admiterea la tranzactionarea pe o piată reglementată în următoarele 3 zile lucrătoare de la data luării deciziei de către C.N.V.M. Termenul în care, potrivit reglementărilor în vigoare, trebuie dat un răspuns cu privire la aprobarea prospectului începe să curgă de la această dată. Art. 28 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autoritătii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare si piete), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE si de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei nu se aplică delegării aprobării prospectului în conformitate cu prezentul alineat.”

6. La articolul 49, după alineatul (31) se introduce un nou alineat, alineatul (31bis), cu următorul cuprins:

“(31bis) În cazul emitentilor pentru care România nu este stat membru de origine, autoritatea competentă a statului membru de origine poate delega aprobarea unui prospect C.N.V.M., cu conditia să informeze în prealabil ESMA si să obtină acordul C.N.V.M. Termenul stabilit la art. 188 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, începe să curgă de la data la care autoritatea competentă a statului membru de origine notifică emitentului, ofertantului sau persoanei care solicită admiterea la tranzactionarea pe o piată reglementată cu privire la luarea deciziei de delegare. Art. 28 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 nu se aplică delegării aprobării prospectului în conformitate cu prezentul alineat.”

7. La articolul 49, după alineatul (32) se introduce un nou alineat, alineatul (32bis), cu următorul cuprins:

“(32bis) În cazul în care România este stat membru de origine, C.N.V.M. va transmite ESMAo notificare privind documentul de aprobare a prospectului în momentul notificării autoritătii competente din statul membru gazdă.

În cazul în care România este stat membru gazdă, ESMA si C.N.V.M. publică pe paginile lor de internet lista certificatelor de aprobare a prospectelor si orice amendamente la aceasta, care sunt notificate în conformitate cu prezentul articol, introducând, dacă este cazul, o legătură electronică hipertext către respectivele documente publicate pe pagina de internet a autoritătii competente din statul membru de origine, pe pagina de internet a emitentului sau pe pagina de internet a pietei reglementate. Lista publicată se actualizează si fiecare document din listă rămâne pe paginile de internet pentru o perioadă de cel putin 12 luni.”

8. Articolul 51 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 51. - (1) în situatia în care C.N.V.M., în calitate de autoritate competentă gazdă, constată că s-au comis nereguli de către emitent sau de către institutiile financiare însărcinate cu oferta publică sau că emitentul si-a încălcat obligatiile care îi reveneau ca urmare a faptului că valorile mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată, aceasta informează autoritatea competentă a statului membru de origine si ESMA cu privire la aceste constatări.

(2) în cazul în care, în ciuda măsurilor luate de către autoritatea competentă a statului membru de origine sau dacă aceste măsuri se dovedesc inadecvate, emitentul sau intermediarul însărcinat cu oferta publică continuă să încalce prevederile legale incidente, C.N.V.M., după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine si ESMA, ia toate măsurile care se impun pentru protectia investitorilor si informează Comisia Europeană si ESMA cu privire la măsurile dispuse.”

9. La articolul 52, după alineatul (2) se introduc sase noi alineate, alineatele (3)-(8), cu următorul cuprins:

“(3) C.N.V.M. cooperează cu ESMA în scopul aplicării dispozitiilor legale privind ofertele publice de vânzare, precum si a celor referitoare la prospectul de admitere la tranzactionare pe o piată reglementată, în vederea îndeplinirii prerogativelor ESMA stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.

(4) C.N.V.M. furnizează fără întârziere ESMA toate informatiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care revin ESMA în conformitate cu art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.

(5) Statele membre informează Comisia Europeană, ESMA si autoritătile competente ale celorlalte state membre în legătură cu orice acord încheiat în privinta delegării de prerogative, inclusiv cu privire la conditiile exacte în care s-a realizat această delegare.

(6) Participarea ESMA la inspectiile la fata locului, mentionate la art. 2 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, si organizate de C.N.V.M. În comun cu una sau mai multe autorităti competente, se realizează în conformitate cu art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.

(7) C.N.V.M. sau o autoritate competentă din alt stat membru poate sesiza ESMA cu privire la situatiile în care o cerere de cooperare, în special în vederea schimbului de informatii, a fost respinsă sau nu i s-a dat curs în termen rezonabil. Fără a aduce atingere dispozitiilor art. 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), în situatiile mentionate la prima teză, ESMA poate actiona în conformitate cu competentele care îi sunt conferite în temeiul art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.

(8) C.N.V.M. face schimb de informatii confidentiale sau transmite informatii confidentiale altor autorităti competente, ESMA sau ESRB, tinând cont de echivalenta nivelurilor de clasificare, de la nivelul UE, a informatiilor cu legislatia natională incidentă, sub rezerva restrictiilor privind informatiile specifice referitoare la societătile comerciale si a efectelor asupra tărilor terte, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 si, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudentială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar si de înfiintare a unui Comitet european pentru risc sistemic. Schimbul de informatii dintre C.N.V.M. si autoritătile competente, ESMA sau ESRB intră sub incidenta obligatiei de păstrare a secretului profesional la care sunt supusi angajatii sau fostii angajati ai autoritătilor competente care primesc informatiile.”

10. După articolul 1125 se introduce un nou articol, articolul 1126, cu următorul cuprins:

“Art. 1126. - În cazul în care sediul social al emitentului se află într-o tară tertă, C.N.V.M., dacă România este stat membru de origine, poate exonera emitentul de obligatiile prevăzute la articolele precizate în cele ce urmează, cu conditia ca legislatia tării terte în cauză să stabilească obligatii echivalente sau respectivul emitent să respecte cerintele legislative dintr-o tară tertă pe care C.N.V.M. le consideră echivalente:

- art. 1121, art. 113 lit. C-E, art. 117 lit. B si C si art. 1123 în ceea ce priveste raportul semestrial;

- art. 228 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 116 alin. (4) si (5);

- art. 113 lit. A pct.i);

- art. 1122 alin. (1) si (2);

- art. 224 alin. (2) si (3) si art. 229 din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, si art. 115 si 118 din prezentul regulament, precum si prevederile referitoare la obligatia emitentului de actiuni sau de titluri de creantă de a face disponibile persoanelor îndreptătite să voteze într-o adunare generală formulare de procuri pe suport hârtie sau, în cazurile aplicabile, în format electronic, împreună cu convocatorul adunării sau, la cerere, după publicarea convocatorului;

- articolele ce stabilesc persoanele si/sau entitătile care au responsabilitatea privind întocmirea rapoartelor.

C.N.V.M. informează apoi ESMA cu privire la exonerarea acordată.”

11. La articolul 122, după alineatul (34) se introduc sase noi alineate, alineatele (35)-(310), cu următorul cuprins:

“(35) C.N.V.M. informează Comisia Europeană, ESMA în conformitate cu art. 28 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 si autoritătile competente ale celorlalte state membre cu privire la orice acorduri încheiate în ceea ce priveste delegarea prerogativelor, inclusiv cu privire la conditiile exacte care reglementează aceste delegări.

(36) C.N.V.M. poate sesiza ESMA cu privire la situatiile în care o cerere de cooperare a fost respinsă sau nu i s-a dat curs în termen rezonabil.

(37) C.N.V.M. cooperează cu ESMA în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale care implementează Directiva 2004/109/CE.

(38) C.N.V.M. furnizează imediat ESMA toate informatiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prevederilor legale care implementează Directiva 2004/109/CE si al prevederilor art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.

(39) C.N.V.M. poate face schimb de informatii confidentiale sau poate transmite informatii altor autorităti competente, ESMA si Comitetul European pentru Risc Sistemic (ESRB). Acest schimb de informatii este acoperit de obligatia de păstrare a secretului profesional la care sunt supusi angajatii sau fostii angajati ai autoritătilor competente care primesc informatiile.

(310) C.N.V.M. poate încheia acorduri de cooperare privind schimbul de informatii cu autoritătile sau organismele competente din tările terte, abilitate de propria lor legislatie să ducă la îndeplinire orice sarcină prevăzută de dispozitiile legale referitoare la competentele C.N.V.M. În ceea ce priveste obligatiile de transparentă legate de emitentii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată. C.N.V.M. notifică ESMA atunci când încheie acordurile de cooperare. Acest schimb de informatii se supune unor garantii de secret profesional cel putin echivalente cu cele prevăzute la prezentul articol si la art. 11 din Statutul C.N.V.M. Acest schimb de informatii este destinat executării prerogativelor de supraveghere ale autoritătilor sau organismelor mentionate anterior. În cazul în care provin din alt stat membru, informatiile nu se comunică fără acordul expres al autoritătilor competente care le-au comunicat initial si, după caz, exclusiv în scopul pentru care acestea din urmă si-au dat acordul.”

12. La articolul 122, alineatele (4) si (5) se modifică si vor avea următorul cuprins:

(4) în cazul în care C.N.V.M., în calitate de autoritate competentă a unui stat membru gazdă pentru un emitent ale cărui valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată, constată că emitentul sau un detinător de actiuni ori alte instrumente financiare sau persoana ori entitatea mentionată la art. 116 alin. (2) a comis nereguli sau si-a încălcat obligatiile, C.N.V.M. aduce la cunostintă aceste constatări autoritătii competente a statului membru de origine si ESMA.

(5) în cazul în care, în ciuda măsurilor luate de autoritatea competentă a statului membru de origine sau dacă aceste măsuri se dovedesc inadecvate, emitentul sau detinătorul de valori mobiliare continuă să nu îsi respecte obligatiile ce îi revin, C.N.V.M., în calitate de autoritate competentă gazdă, după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine, ia toate măsurile necesare pentru protejarea investitorilor, în conformitate cu prevederile legale care implementează Directiva 2004/109/CE, informând cu prima ocazie Comisia Europeană si ESMA.”

13. La articolul 122, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Prevederile alin. (4) si (5) se aplică corespunzător si în cazul în care C.N.V.M. este autoritate competentă de origine pentru un emitent ale cărui valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată. În acest caz, mentiunile din cadrul acestor alineate referitoare la autoritatea competentă din statul membru de origine sunt aplicabile C.N.V.M., iar mentiunile referitoare la C.N.V.M. sunt aplicabile autoritătii competente din statul membru gazdă.”

 

SECTIUNEA a 3-a

Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investitii financiare

 

Art. 3. - Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investitii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 si 103 bis din 12 februarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

“Art. 71. - C.N.V.M. notifică Autoritătii europene de supraveghere pentru valori mobiliare si piete - ESMA fiecare autorizatie de functionare acordată.”

2. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:

“Art. 111. _ C.N.V.M. notifică ESMA fiecare retragere de autorizatie de functionare.”

3. La articolul 157, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 157. - (1) C.N.V.M. va stabili, pe baza datelor furnizate de către operatorul de piată pentru fiecare actiune, cel putin anual, clasa actiunilor căreia aceasta îi apartine, luând în considerare media aritmetică a valorii ordinelor executate în piată cu privire la acea actiune. Această informatie va fi difuzată public tuturor participantilor la piată si va fi transmisă către ESMA, care o va publica pe site-ul său.”

4. Articolul 215 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 215. - (1) în situatia în care C.N.V.M. are motive serioase pentru a suspecta că fapte contrare prevederilor reglementărilor în vigoare sunt sau au fost efectuate pe teritoriul României de către entităti care nu sunt supuse supravegherii sale, va notifica acest lucru, cât mai detaliat posibil, autoritătii competente din statul membru de origine si ESMA.

(2) în situatia în care C.N.V.M. va primi o notificare din partea unei autorităti competente dintr-un stat membru, cu privire la încălcarea dispozitiilor legale din acel stat de către o entitate supusă supravegherii sale, va dispune măsurile adecvate si va informa respectiva autoritate si ESMA cu privire la modul de solutionare si, dacă este cazul, cu privire la măsurile intermediare aplicate.”

5. Articolul 219 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 219. - Prevederile prezentului capitol nu vor împiedica C.N.V.M. să transmită ESMA, Comitetului European pentru Risc Sistemic (ESRB), băncilor centrale, Sistemului European al Băncilor Centrale si Băncii Centrale Europene, în calitatea lor de autorităti monetare, si, dacă este cazul, altor autorităti publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plăti si decontare informatiile confidentiale necesare pentru desfăsurarea atributiilor lor. În mod similar, C.N.V.M. poate solicita acestor autorităti informatiile necesare pentru desfăsurarea atributiilor cu care a fost investită potrivit Legii nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, si reglementărilor emise în aplicarea acesteia.”

6. După articolul 219 se introduce un nou articol, articolul 2191, cu următorul cuprins:

“Art. 2191. - C.N.V.M. poate sesiza ESMA cu privire la situatiile în care a fost respinsă sau nu a primit răspuns într-un termen rezonabil o solicitare:

a) de cooperare în activitatea de supraveghere, de verificare la fata locului sau de investigare, conform prevederilor art. 216 si 217;

b) de schimb de informatii conform prevederilor art. 218 si 219.”

7. La articolul 220, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) în cazul unui astfel de refuz, C.N.V.M. va notifica în consecintă autoritătii competente solicitante si ESMA, furnizând informatii cât mai detaliate.”

8. La articolul 222, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă, desi au fost luate măsuri de către autoritatea competentă din statul membru de origine sau acele măsuri s-au dovedit inadecvate, intermediarul continuă să actioneze într-o manieră care prejudiciază în mod clar interesele investitorilor din România sau functionarea ordonată a pietelor, se vor aplica următoarele măsuri:

a) C.N.V.M., după ce va informa autoritatea competentă din statul membru de origine, va dispune toate măsurile necesare pentru protectia investitorilor si functionarea corectă a pietelor. Aceste măsuri vor include posibilitatea interzicerii intermediarului de a initia orice alte tranzactii pe teritoriul României. Comisia Europeană si ESMA vor fi informate în cel mai scurt timp în legătură cu aceste măsuri;

b) în plus, C.N.V.M. poate sesiza ESMA cu privire la situatia mentionată la alin. (1) si în prezentul alineat.”

9. La articolul 223, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

(3) în situatia în care, desi C.N.V.M. a dispus măsuri conform alin. (2), intermediarul persistă în încălcarea reglementărilor prevăzute la alin. (1), se vor aplica următoarele măsuri:

a) C.N.V.M., după informarea autoritătii din statul membru de origine, va dispune toate măsurile necesare pentru protectia investitorilor si pentru functionarea corectă a pietelor. Comisia Europeană si ESMA vor fi informate în cel mai scurt timp în legătură cu aceste măsuri;

b) în plus, C.N.V.M. poate sesiza ESMA cu privire la situatia mentionată la alin. (1) si (2).”

10. După articolul 226 se introduce un nou articol, articolul 2261, cu următorul cuprins:

“Art. 2261. - C.N.V.M. informează ESMA cu privire la orice dificultate cu care se confruntă S.S.I.F. În stabilirea sau furnizarea de servicii de investitii si/sau prestarea de activităti de investitii într-un stat nemembru.”

 

SECTIUNEA a 4-a

Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare

 

Art. 4. - Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 14 martie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

“Art. 61.- (1) C.N.V.M. Întocmeste o listă a pietelor reglementate pentru care este stat membru de origine/pe care le autorizează.

(2) Lista mentionată la alin. (1) si orice modificare intervenită în listă sunt comunicate Autoritătii europene de supraveghere pentru valori mobiliare si piete (ESMA) de către C.N.V.M. În vederea publicării pe site-ul ESMA.”

2. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins:

“Art. 331. - C.N.V.M. notifică ESMA fiecare retragere de autorizatie de piată reglementată.”

3. La articolul 43, alineatele (4) si (5) se modifică si vor avea următorul cuprins:

(4) în cazul în care C.N.V.M. solicită retragerea sau suspendarea de la tranzactionare a unui instrument financiar de pe una sau mai multe piete reglementate, va face publică, fără întârziere, decizia sa si va informa ESMA si autoritătile competente din statele membre.

(5) în cazul în care C.N.V.M. va fi informată de către o autoritate competentă dintr-un stat membru cu privire la retragerea sau suspendarea unui instrument financiar care este tranzactionat atât în statul membru, cât si în România, C.N.V.M. va dispune suspendarea sau retragerea acelui instrument financiar de la tranzactionare din cadrul pietelor reglementate si a sistemelor alternative de tranzactionare care intră sub jurisdictia sa, cu exceptia cazului în care ar putea fi aduse


prejudicii semnificative intereselor investitorilor sau functionării ordonate a pietei interne.”

4. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451, cu următorul cuprins:

“Art. 451. - C.N.V.M. informează ESMA cu privire la orice sistem de arbitraj al operatorului de piată.”

5. La articolul 84, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă, desi au fost luate măsuri de către autoritatea competentă din statul membru de origine sau acele măsuri s-au dovedit inadecvate, operatorul de piată sau operatorul de sistem continuă să actioneze într-o manieră care prejudiciază în mod clar interesele investitorilor din România sau functionarea ordonată a pietelor, se vor aplica următoarele măsuri:

a) C.N.V.M., după ce va informa autoritatea competentă din statul membru de origine, va dispune toate măsurile necesare pentru protectia investitorilor si functionarea corectă a pietelor. Aceste măsuri vor include posibilitatea interzicerii operatorului de piată sau operatorului de sistem de a initia orice operatiuni de natura celor prevăzute la art. 82 alin. (1). Comisia Europeană si ESMA vor fi informate în cel mai scurt timp în legătură cu aceste măsuri;

b)în plus, C.N.V.M. poate sesiza ESMA cu privire la situatia mentionată la alin. (1) si în prezentul alineat.”

 

SECTIUNEA a 5-a

Colaborarea cu Autoritatea europeană de supraveghere pentru valori mobiliare si piete (ESMA)

 

Art. 5. - (1) Comisia Natională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) va transmite anual către ESMA informatii agregate cu privire ia toate măsurile administrative si sanctiunile impuse în aplicarea titlului VII din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare.

(2) în cazul în care C.N.V.M. face publică o măsură administrativă sau o sanctiune impusă pentru aplicarea titlului VII din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, aceasta va notifica imediat acest lucru ESMA.

(3) în cazul în care o autoritate dintr-un stat membru nu răspunde într-un termen rezonabil sau refuză să răspundă unei cereri de informatii formulate de C.N.V.M., atunci C.N.V.M. poate sesiza ESMA, într-un termen rezonabil, cu privire la respingerea sau inactiunea în cauză.

(4) Dacă o cerere formulată de C.N.V.M. de a deschide o investigatie sau de a permite persoanelor desemnate de aceasta să le însotească pe cele ale autoritătii competente a unui alt stat membru nu primeste răspuns într-un termen rezonabil sau este refuzată, atunci C.N.V.M. poate sesiza ESMA, într-un termen rezonabil, cu privire la respingerea sau inactiunea respectivă.

Art. 6. - (1) C.N.V.M. furnizează anual ESMA informatii agregate cu privire la toate măsurile administrative si sanctiunile aplicate în conformitate cu prevederile art. 273 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Dacă C.N.V.M. face publice măsurile administrative sau sanctiunile aplicate, în conformitate cu prevederile art. 273 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, C.N.V.M. raportează concomitent respectivele sanctiuni si către ESMA.

 

SECTIUNEA a 6-a

Dispozitii finale

 

Art. 7. - Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.