MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 917/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 917         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

241. - Lege pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000

 

Tratat referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS)

 

906. - Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000

 

259. - Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a protocolului la Conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011

 

Conventie între Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

Protocol la Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitelepe venit

 

934. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a protocolului la conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011

 

979. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

980. - Decret privind numirea unui judecător

 

981. - Decret privind numirea unui procuror


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000

 

Parlamentul României adoDtă Drezenta leae.

 

Art. 1. - România aderă la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000, denumit în continuare Tratatul EUCARIS.

Art. 2. - (1) în aplicarea art. 18 din Tratatul EUCARIS, România desemnează Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de autoritate natională de supraveghere.

(2) în aplicarea art. 23 din Tratatul EUCARIS, România desemnează Directia Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor ca autoritate competentă centrală de înmatriculare responsabilă cu gestionarea băncilor de date centrale în ceea ce priveste vehiculele si permisele de conducere necesare Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 5 decembrie 2011.

Nr.241.

 

TRATAT*)

referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS)

*) Traducere.

 

Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Tărilor de Jos, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, denumite în continuare părti contractante,

considerând că este în interesul autoritătilor centrale responsabile cu înregistrarea datelor referitoare la vehicule si permise de conducere să contribuie la prevenirea, investigarea si urmărirea actelor ilegale comise împotriva reglementărilor din fiecare stat,

recunoscând necesitatea unui schimb reciproc eficient al informatiilor referitoare la permisele de conducere cu scopul de a se garanta faptul că persoanele sunt calificate să conducă vehicule, în conformitate cu reglementările la nivel national si international,

recunoscând totodată necesitatea unui schimb reciproc eficient al informatiilor asupra datelor referitoare la vehicule, cu scopul de a se garanta că acestea din urmă sunt corect înmatriculate si/sau înregistrate în vederea admiterii lor în trafic,

constiente de importanta detinerii de date exacte cu privire la vehicule si permise de conducere care să poată fi utilizate în cazul investigatiilor si urmăririi infractiunilor,

considerând că siguranta publică este serios amenintată prin cresterea nivelului criminalitătii transfrontaliere cu privire la vehicule,

convinse fiind că această cooperare între autoritătile centrale responsabile cu înregistrarea datelor privind vehiculele si permisele de conducere trebuie să fie întărită prin stabilirea unor proceduri care să permită acestor autorităti atât coordonarea activitătilor lor, cât si schimbul datelor proprii fiecăreia dintre ele, precum si a altor informatii referitoare la înmatricularea vehiculelor si la înregistrarea permiselor de conducere, cu ajutorul unui nou sistem de gestionare a datelor si de transmitere a acestora,

luând în considerare normele de protectie a datelor cuprinse în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995,

au convenit următoarele:

 

 

 

CAPITOLUL 1

Definitii

 

ARTICOLUL 1

 

În acest tratat, termenii:

(1) parte desemnează orice parte a tratatului, fie parte contractantă, fie parte care a aderat la tratat;

(2) autorităti centrale desemnează autoritătile părtilor care sunt responsabile cu gestionarea băncilor de date centrale referitoare la vehicule si permise de conducere;

(3) dispozitii nationale desemnează toate dispozitiile juridice si administrative ale unei părti pentru a căror executare sunt responsabile autoritătile centrale ale acestei părti, în mod integral sau partial, în materie de:

a) înmatricularea si înregistrarea vehiculelor; si

b) eliberarea si înregistrarea permiselor de conducere;

(4) date cu caracter personal desemnează orice informatie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă.

 

CAPITOLUL 2

Instituirea unui sistem european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS)

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Autoritătile centrale stabilesc si întretin un sistem comun de schimb de date referitoare la vehicule si permise de conducere, denumit în continuare Sistem european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere, cunoscut sub numele de EUCARIS.

(2) Scopul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere este:

(i) de a garanta exactitatea si fiabilitatea băncilor de date centrale ale părtilor cu privire la vehicule si permise de conducere;

(ii) de a contribui la prevenirea, investigarea si urmărirea actelor ilegale împotriva reglementărilor din fiecare stat în domeniul permiselor de conducere, al înmatriculării vehiculelor si a altor fraude si acte criminale cu privire la vehicule; si

(iii) de a schimba rapid informatii în vederea cresterii eficacitătii măsurilor administrative întreprinse de autoritătile competente, în conformitate cu dispozitiile juridice si administrative ale părtilor.

 

CAPITOLUL 3

Gestionarea si utilizarea Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere

 

ARTICOLUL 3

 

În cadrul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere, autoritătile centrale permit accesul reciproc la o anumită parte din datele înregistrate în băncile de date centrale referitoare la vehiculele si permisele de conducere ale părtilor.

În acest sens, fiecare autoritate centrală dispune de hardware, care, datorită utilizării softului comun, permite accesul la propriile bănci de date centrale referitoare la vehicule si permise de conducere, în vederea realizării scopului tratatului, si permite totodată accesul la băncile de date centrale referitoare la vehiculele si permisele de conducere ale celorlalte părti.

 

ARTICOLUL 4

 

În vederea realizării scopului definit în art. 2 alin. (2), autoritătile centrale trebuie, dând curs procedurilor informatizate prevăzute în art. 3 si 5 din tratat, să extragă datele din băncile de date centrale cu privire la vehicule si permise de conducere, având în vedere următoarele:

a) banca de date centrală referitoare la vehicule: Dacă o cerere de înmatriculare a unui vehicul este prezentată în zona de responsabilitate a unei autorităti centrale si dacă acest vehicul a fost înmatriculat anterior în zona de responsabilitate a unei alte autorităti centrale, datele furnizate de către solicitant trebuie să fie comparate cu cele din banca de date centrală referitoare la vehiculele părtii pe teritoriul căreia vehiculul a fost înmatriculat anterior.

Dacă datele furnizate de către solicitant permit stabilirea faptului că vehiculul fusese înmatriculat anterior pe teritoriul national al unei alte părti, datele furnizate de către solicitant vor fi comparate cu cele din banca de date centrală referitoare la vehiculele acestei părti.

b) banca de date centrală referitoare la permisele de conducere:

Dacă o cerere pentru eliberarea unui permis de conducere este prezentată în zona de responsabilitate a unei autorităti centrale, aceasta din urmă este autorizată să verifice, examinând datele puse la dispozitie în băncile de date centrale cu privire la permisele de conducere ale altor părti, în situatia in care solicitantului i s-a eliberat în trecut un permis de conducere care este încă valabil.

Aceeasi procedură se aplică dacă prin cererea respectivă se solicită înlocuirea sau schimbarea unui permis de conducere care a fost eliberat în zona de responsabilitate a unei alte autorităti centrale.

Dacă un permis de conducere care a fost eliberat în zona de responsabilitate a unei alte autorităti centrale este prezentat unei autorităti centrale pentru înregistrare, trebuie să se realizeze compararea datelor cu cele din banca de date centrală referitoare la permisele de conducere ale părtii pe teritoriul căreia a fost eliberat permisul de conducere.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Următoarele date trebuie să fie disponibile în vederea recuperării lor prin procedura informatizată utilizată de autoritătile centrale:

a) banca de date centrală referitoare la vehicule:

(i) constructorul (si modelul, dacă este disponibil);

(ii) numărul de identificare al vehiculului;

(iii) numărul de înmatriculare;

(iv) data primei înmatriculări;

(v) tipul de combustibil si/sau felul propulsiei;

(vi) confirmarea furtului;

b) banca de date centrală referitoare la permisele de conducere:

(i) numărul documentului si/sau numărul permisului de conducere;

(ii) numele sau numele de nastere, prenumele;

(iii) data si locul nasterii;

(iv) categorii;

(v) conditii si restrictii;

(vi) termenul de valabilitate;

(vii) suspendarea, retragerea, interdictii de conducere, confiscarea si retinerea;

(viii) data eliberării.

(2) Nu vor fi lezate acordurile cu privire la recuperarea altor date de către autoritătile centrale, în cadrul reglementărilor lor nationale.

 

ARTICOLUL 6

 

Pentru realizarea scopului definit în art. 2 alin. (2), autoritătile centrale vor lua, în conformitate cu dispozitiile nationale ale părtilor, toate măsurile necesare clarificării situatiei înainte de a întreprinde alte măsuri administrative, în cazul în care există îndoieli asupra situatiei reale sau juridice a vehiculelor si a permiselor de conducere.

Aceste măsuri trebuie luate în următoarele cazuri: a) banca de date centrală cu privire la vehicule:

(i) dacă datele furnizate de solicitant în cadrul procedurii de înmatriculare nu pot fi găsite în banca de date centrală referitoare la vehiculele părtii pe teritoriul căreia se presupune că a fost înmatriculat anterior vehiculul;


(ii) dacă datele furnizate de solicitant în cadrul procedurii de înmatriculare diferă de cele din banca de date centrală referitoare la vehiculele părtii pe al cărei teritoriu national vehiculul a fost anterior înmatriculat;

(iii) dacă, în conformitate cu informatiile din banca de date centrală referitoare la vehiculele uneia dintre părti, vehiculul a cărui înmatriculare a fost cerută este declarat furat;

b) banca de date centrală cu privire la permisele de conducere:

(i) dacă, în cadrul procedurii de înlocuire, schimbare sau înregistrare a unui permis de conducere, s-a stabilit că, în conformitate cu indicatiile din banca de date centrală cu privire la permisele de conducere ale unei părti, un permis de conducere valabil a fost deja eliberat pe numele solicitantului;

(ii) dacă, în cadrul procedurii de înlocuire, schimbare sau înregistrare a unui permis de conducere, datele furnizate de către solicitant nu pot fi găsite în banca de date centrală referitoare la permisele de conducere ale părtii pe al cărei teritoriu national permisul de conducere a fost eliberat sau dacă ele diferă de cele mentionate acolo;

(iii) dacă, în cadrul procedurii de înlocuire, schimbare sau înregistrare a unui permis de conducere, s-a stabilit că, în conformitate cu informatiile din banca de date centrală cu privire la permisele de conducere ale uneia dintre părti, titularului permisului i-a fost retras permisul de conducere, a primit o interdictie si/sau permisul a fost suspendat, confiscat ori retinut.

 

ARTICOLUL 7

 

Dacă un vehicul care a fost înmatriculat anterior pe teritoriul national al unei părti este înmatriculat pe teritoriul national al altei părti, autoritatea centrală va informa imediat autoritatea centrală a părtii pe al cărei teritoriu national a fost anterior înmatriculat vehiculul. Datele privitoare la vehicul mentionate în art. 5 trebuie să fie comunicate în acelasi timp cu data înmatriculării.

Dacă un permis de conducere eliberat pe teritoriul national al unei părti este înlocuit, schimbat sau înregistrat pe teritoriul national al unei alte părti, autoritatea centrală va informa imediat autoritatea centrală a părtii care a eliberat permisul de conducere. Datele privitoare la permisul de conducere mentionate în art. 5 trebuie să fie comunicate în acelasi timp cu data înlocuirii, schimbării sau înregistrării.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Dreptul de acces direct la datele disponibile, în vederea utilizării lor în cadrul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere, este rezervat autoritătilor centrale ale părtilor.

(2) Aceste autorităti sunt responsabile, în numele părtii pe care o reprezintă, de functionarea corectă a Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere si întreprind toate măsurile care se impun pentru a asigura respectarea dispozitiilor tratatului.

 

ARTICOLUL 9

 

Datele comunicate în cadrul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere nu pot fi comunicate de către autoritătile centrale autoritătilor administrative responsabile cu înmatricularea vehiculelor, eliberarea permiselor de conducere si înregistrarea acestora decât în conformitate cu reglementările nationale ale părtilor, exclusiv pentru a se realiza scopul definit în art. 2 alin. (2).

În conformitate cu dispozitiile nationale ale părtilor si pentru realizarea scopului definit în art. 2 alin. (2), aceste date nu pot fi comunicate decât politiei, autoritătilor vamale, judecătoresti si din domeniul sigurantei nationale. Aceste date nu pot fi în niciun caz transmise altor entităti sau organizatii.

 

ARTICOLUL 10

 

Autoritătile centrale garantează că toate documentele primite din partea altor autorităti centrale responsabile cu înmatricularea vor fi invalidate, distruse sau restituite autoritătilor interesate, în conformitate cu dispozitiile nationale ale părtilor.

 

CAPITOLUL 4

Protectia datelor

 

ARTICOLUL 11

 

(1) Părtile nu pot utiliza datele comunicate în cadrul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere decât în vederea realizării scopului definit în art. 2 alin. (2).

(2) Utilizarea datelor nu poate fi făcută decât conform dispozitiilor nationale ale părtilor, cu conditia ca tratatul să nu contină prevederi mai restrictive.

 

ARTICOLUL 12

 

Dacă datele sunt schimbate între autoritătile centrale în cadrul Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere, autoritatea centrală care furnizează datele trebuie, la cererea sa, să fie informată de modul în care sunt utilizate datele transmise, precum si de măsurile întreprinse în continuare.

 

ARTICOLUL 13

 

Autoritatea centrală care comunică informatiile este obligată să verifice exactitatea datelor pe care le va comunica, precum si necesitatea si proportionalitatea acestei comunicări în raport cu scopul urmărit. Reglementările nationale specifice care se aplică privind comunicarea datelor trebuie să fie respectate.

Dacă s-a constatat că au fost furnizate date inexacte sau date care nu ar fi trebuit să fie comunicate, autoritatea centrală destinatară trebuie să fie informată imediat. Autoritatea centrală destinatară este atunci obligată să distrugă sau să corecteze datele cu caracter personal primite.

 

ARTICOLUL 14

 

Persoana vizată trebuie să fie informată, la cererea sa, despre datele cu caracter personal care au făcut obiectul unei comunicări, precum si cu privire la finalitatea acestei prelucrări. Nu este obligatoriu să se furnizeze o astfel de informatie dacă se consideră că, în conformitate cu reglementările nationale, interesul public cerut de a nu comunica informatia primează asupra dreptului persoanei interesate care solicită comunicarea acesteia. În plus, dreptul oricărei persoane vizate de a fi informată cu privire la datele sale cu caracter personal este guvernat de reglementările nationale ale părtii pe al cărei teritoriu national a fost făcută cererea.

 

ARTICOLUL 15

 

În situatia în care reglementările nationale aplicabile autoritătii centrale care comunică datele prevăd anumite termene restrictive în legătură cu datele cu caracter personal care fac obiectul comunicării, autoritatea centrală care va comunica datele îl informează în consecintă pe destinatarul datelor despre acestea. Independent de aceste termene, datele cu caracter personal care fac obiectul comunicării trebuie să fie


distruse îndată ce nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost comunicate.

 

CAPITOLUL 5

Securitatea Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere

 

ARTICOLUL 16

 

(1) Autoritătile centrale responsabile cu înmatricularea vor lua toate măsurile tehnice si organizatorice cerute de asigurarea securitătii datelor, în conformitate cu prevederile tratatului.

(2) în particular, vor fi luate următoarele măsuri destinate:

(i) să împiedice accesul persoanelor neautorizate la echipamentul de procesare a datelor;

(ii) să împiedice ca aceste date să fie citite, copiate, modificate sau suprimate de către persoane neautorizate;

(iii) să împiedice consultarea sau comunicarea neautorizată a datelor;

(iv) să împiedice lectura sau copierea neautorizată a datelor în timpul comunicării lor.

 

ARTICOLUL 17

 

Autoritătile centrale nationale trebuie să se asigure ca înregistrările să fie transcrise si ca aceste înregistrări detinute de ele asupra datelor recuperate de la autoritătile centrale ale părtilor să fie conforme cu dispozitiile nationale privind protectia datelor.

Înregistrările trebuie:

(i) să se refere la motivul recuperării, să contină indicatii detaliate asupra datelor recuperate, precum si data si ora recuperării;

(ii) să nu poată fi utilizate decât în scop de audit;

(iii) să fie protejate adecvat împotriva oricărei utilizări gresite si împotriva oricărei forme de abuz si să fie distruse după 12 luni.

 

CAPITOLUL 6

Supravegherea protectiei datelor

 

ARTICOLUL 18

 

Fiecare parte desemnează, în conformitate cu prevederile Directivei 95/46/CE, autoritătile sale nationale de control care vor fi însărcinate să supravegheze, într-o manieră total independentă, respectarea normelor de protectie a datelor cuprinse în tratat.

Autoritătile de control realizează supravegherea verificărilor efectuate si controale independente, în conformitate cu dispozitiile lor legale nationale speciale, în vederea garantării faptului că drepturile persoanelor interesate nu sunt lezate prin procedurile de recuperare si utilizare a datelor. În acest scop, autoritătile de supraveghere vor avea acces la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere.

 

CAPITOLUL 7

Organizare

 

ARTICOLUL 19

 

(1) Se instituie un Comitet constituit din reprezentanti ai autoritătilor centrale ale părtilor. Independent de numărul reprezentantilor desemnati în Comitet de către părti, fiecare autoritate dispune de un vot.

Rezolutiile Comitetului referitoare la dispozitiile alin. (2) lit. a) sunt luate în unanimitate, iar cele privind dispozitiile alin. (2) lit. b) sunt luate cu o majoritate de patru cincimi.

Comitetul hotărăste în unanimitate regulamentul său interior initial; amendamentele ulterioare sunt adoptate cu o majoritate de patru cincimi.

(2) Comitetul este responsabil cu:

a) punerea în practică si aplicarea corectă a dispozitiilor tratatului;

b) functionarea corectă a Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere, din punct de vedere tehnic si operational; vor fi supravegheate în special măsurile luate de către autoritătile centrale în conformitate cu art. 16 alin. (2), în scopul garantării securitătii datelor.

(3 ) Voturile vor fi considerate sub rezerva confirmării lor ulterioare într-un termen de maximum două luni.

(4) Rezolutiile luate în unanimitate angajează părtile în cadrul reglementărilor lor nationale.

(5) Rezolutiile luate cu o majoritate de voturi au caracter de recomandare pentru acele părti care au votat împotriva rezolutiei.

 

ARTICOLUL 20

 

Cheltuielile impuse de gestionarea si utilizarea Sistemului european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere de către părti pe teritoriul lor national sunt în sarcina părtii interesate.

Sub rezerva acordului prealabil al Comitetului, cheltuielile comune generate de punerea în practică a tratatului vor fi suportate de părti în mod egal.

 

CAPITOLUL 8

Responsabilităti

 

ARTICOLUL 21

 

(1) Dacă o persoană a fost prejudiciată ca urmare a unui mod discriminatoriu de prelucrare a datelor la care se face referire în tratat, partea autoritătii centrale destinatare va fi responsabilă fată de aceasta, conform legislatiei sale nationale. Ea nu se va putea sustrage de la răspunderea fată de persoana lezată pe motiv că prejudiciul a fost cauzat de autoritatea care a comunicat datele.

(2) Dacă partea autoritătii centrale destinatare repară prejudiciul cauzat ca urmare a utilizării unor date incorecte sau a furnizării necorespunzătoare a datelor, această parte va solicita părtii autoritătii centrale care a furnizat datele să suporte indemnizatia respectivă.

(3) Partea autoritătii centrale care a furnizat datele poate să fie exonerată total sau partial de răspundere, dacă dovedeste că nu este responsabilă.

 

CAPITOLUL 9

Dispozitii finale

 

ARTICOLUL 22

 

Pentru părtile contractante care au depus instrumentele lor de ratificare, de acceptare sau de aprobare, tratatul intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează datei la care depozitarul a primit cel de-al patrulea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare.


Pentru a cincea parte contractantă, tratatul intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează datei la care depozitarul a primit instrumentul său de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

 

ARTICOLUL 23

 

Fiecare parte va notifica depozitarului autoritătile sale nationale centrale de înmatriculare responsabile cu gestionarea băncilor de date centrale în ceea ce priveste vehiculele si permisele de conducere.

 

ARTICOLUL 24

 

(1) Orice stat care aplică dispozitiile privind protectia datelor cuprinse în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 poate solicita aderarea sa la tratat.

(2) O astfel de cerere de aderare trebuie să fie adresată în scris depozitarului si este supusă aprobării unanime a părtilor.

(3) Instrumentele de aderare se transmit depozitarului.

(4) Pentru fiecare stat care aderă la acesta, tratatul intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează datei la care a fost depus instrumentul de aderare de către acel stat.

 

ARTICOLUL 25

 

Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului este depozitarul tratatului.

Acesta va informa părtile contractante sau cele care aderă despre:

a) fiecare semnătură;

b) fiecare cerere de aderare, conform art. 24;

c) fiecare depunere a unui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;

d) data intrării în vigoare pentru fiecare parte;

e) fiecare notificare prin care se solicită denuntarea tratatului;

f) autoritătile centrale nationale notificate în conformitate cu art. 23.

 

ARTICOLUL 26

 

(1) Fiecare parte poate denunta în orice moment tratatul, după un termen de 2 ani începând de la data intrării în vigoare a tratatului pentru acea parte.

(2) Denuntarea va fi făcută în scris depozitarului.

(3) O astfel de denuntare intră în vigoare în termen de un an de la data primirii notificării respective de către depozitar.

Drept care subsemnatii, fiind autorizati în mod corespunzător pentru aceasta, au semnat prezentul tratat.

Semnat la Luxemburg în data de 29 iunie 2000 în limbile germană, engleză, franceză si olandeză, cele patru texte fiind egal autentice, într-un exemplar original, care este depus în arhiva Guvernului Marelui Ducat de Luxemburg, care va transmite o copie autorizată fiecărei părti contractante sau care aderă.

Pentru Regatul Belgiei,

Pentru Republica Federală Germania,

Pentru Marele Ducat al Luxemburgului,

Pentru Regatul Olandei,

Pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informatii privind vehiculele si permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 2 decembrie 2011.

Nr. 906.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a protocolului la conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si protocolul la conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011.

 

Aceasfă lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 259.

 

CONVENTIE

între Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite,

dorind să încheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezenta conventie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezenta conventie se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau al unitătilor sale administrativ-teritoriale ori al subdiviziunilor sale administrative sau al autoritătilor sale locale, indiferent de modul în care sunt percepute acestea.

2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câstigurile provenite din înstrăinarea proprietătii mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele asupra cresterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică conventia sunt în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit; (denumite în continuare “impozitul român”);

b) în cazul Regatului Arabiei Saudite:

(i) Zakat-ul;

(ii) impozitul pe venit incluzând impozitul pe investitiile în gaze naturale; (denumite în continuare “impozitul saudit”).

4. Prevederile prezentei conventii se aplică de asemenea oricăror impozite identice sau în esentă similare care sunt stabilite de oricare dintre statele contractante după data semnării acestei conventii, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritătile competente ale ambelor state contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale respective.

 

ARTICOLUL 3

Definitii generale

 

1. În sensul prezentei conventii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) termenul “România” înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă si platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international, drepturi suverane si jurisdictie;

b) termenul “Regat al Arabiei Saudite” înseamnă teritoriul Regatului Arabiei Saudite care include de asemenea zona din afara apelor teritoriale unde Regatul Arabiei Saudite îsi exercită drepturile suverane si jurisdictionale asupra apelor sale, fundului mării, subsolului si resurselor naturale în virtutea legislatiei sale si dreptului international;

c) expresiile “un stat contractant” si “celălalt stat contractant” înseamnă România sau Regatul Arabiei Saudite, după cum cere contextul;

d) termenul “persoană” include o persoană fizică, o societate sau orice altă asociere de persoane;

e) termenul “societate” înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca fiind o persoană juridică în scopul impozitării;

f) expresiile “întreprindere a unui stat contractant” si “întreprindere a celuilalt stat contractant” înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant si o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) expresia “trafic international” înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere a unui stat contractant care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu exceptia cazului când nava sau aeronava este exploatată numai între locuri din celălalt stat contractant; h) termenul “national” înseamnă:

(i) orice persoană fizică având cetătenia României sau nationalitatea Arabiei Saudite;

(ii) orice persoană juridică, parteneriat sau asociere având statutul în conformitate cu legislatia în vigoare într-un stat contractant; i) expresia “autoritate competentă” înseamnă:

(i) în cazul României, Ministerul Finantelor Publice reprezentat de ministrul finantelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Regatului Arabiei Saudite, Ministerul Finantelor reprezentat de ministrul finantelor sau reprezentantul său autorizat.

2. În ceea ce priveste aplicarea acestei conventii în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în aceasta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl are la momentul respectiv în cadrul legislatiei acelui stat referitoare la impozitele pentru care se aplică conventia, orice înteles pe care îl are în cadrul legislatiei fiscale a acelui stat prevalând asupra întelesului pe care termenul îl are în alte legi ale acelui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia “rezident al unui stat contractant” înseamnă:

a) orice persoană care, potrivit legislatiei acelui stat, este supusă impozitării în acel stat datorită domiciliului său, rezidentei sale, locului său de înregistrare, locului său de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară si include de asemenea acel stat si orice unităti administrativ-teritoriale ori subdiviziuni administrative sau autorităti locale ale acestuia;

b) o persoană juridică organizată în baza legilor unui stat contractant si care în general este scutită de impozit în acel stat si care este înfiintată si mentinută în acel stat fie:

(i) exclusiv în scop religios, caritabil, educational, stiintific ori altul similar; sau

(ii) pentru a acorda pensii sau alte beneficii similare salariatilor în baza unui plan de pensii. Totusi, această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse situate în acel stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1 al acestui articol, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care are o locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă aceasta dispune de o locuintă permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuintă permanentă în niciunul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care locuieste în mod obisnuit;

c) dacă aceasta locuieste în mod obisnuit în ambele state contractante sau în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant al cărui national este;

d) dacă aceasta este national al ambelor state contractante sau al niciunuia dintre ele, autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care este situat locul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia “sediu permanent” înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îsi desfăsoară în întregime sau în parte activitatea.

2. Expresia “sediu permanent” include, dar nu se limitează la:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier;

f) orice loc de extractie a resurselor naturale.

3. Expresia “sediu permanent” include de asemenea:

a) un santier de constructii, un proiect de constructii, de asamblare sau de instalare ori activitătile de supraveghere legate de acestea, dar numai atunci când asemenea santier, proiect sau activităti durează mai mult de 9 luni;

b) prestarea de servicii, inclusiv servicii de consultantă, de o întreprindere prin salariati sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai când activitătile de această natură continuă (pentru acelasi proiect sau pentru un proiect conex) într-un stat contractant pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 6 luni în orice perioadă de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia “sediu permanent” se consideră că nu include:

a) folosirea de instalatii numai în scopul depozitării sau expunerii de produse sau mărfuri apartinând întreprinderii;

b) mentinerea unui stoc de produse sau mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul depozitării sau expunerii;

c) mentinerea unui stoc de produse sau mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau mărfuri ori al colectării de informatii pentru întreprindere;

e) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăsurării pentru întreprindere a oricărei alte activităti cu caracter pregătitor sau auxiliar;

f) mentinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activitătilor mentionate în subparagrafele a)-e), cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar;

g) vânzarea unui stoc de produse sau mărfuri apartinând întreprinderii care sunt expuse în cadrul unui târg sau expozitii temporare ocazionale după închiderea acelui târg sau acelei expozitii.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 7 - actionează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în primul stat contractant mentionat în privinta oricăror activităti pe care acea persoană le exercită pentru întreprindere, dacă acea persoană are si exercită în mod obisnuit în acel stat împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul când activitătile unei astfel de persoane sunt limitate la cele mentionate în paragraful 4 al acestui articol care, dacă sunt exercitate printr-un ioc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.

6. Independentele prevederile precedente ale acestui articol, o întreprindere de asigurări a unui stat contractant se consideră că are un sediu permanent în celălalt stat contractant dacă colectează prime sau asigură riscuri pe teritoriul celuilalt stat contractant.

7. O întreprindere a unui stat contractant nu se consideră că are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca astfel de persoane să actioneze în cadrul activitătii lor obisnuite.

8. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăti un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăti imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăti imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.

2. Expresia “proprietăti imobiliare” are întelesul care este atribuit de legislatia statului contractant în care proprietătile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietătii imobiliare, inventarul viu si echipamentul utilizat în agricultură si în exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietătilor imobiliare si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale. Navele si aeronavele nu sunt considerate proprietăti imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se aplică veniturilor obtinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietătii imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 ale acestui articol se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăti imobiliare ale unei întreprinderi si veniturilor din proprietăti imobiliare utilizate pentru exercitarea unor profesii independente.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile întreprinderii

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3 al acestui articol, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă si separată, exercitând activităti identice sau similare, în conditii identice sau similare si tratând cu toată independenta cu întreprinderea a cărui sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile care sunt efectuate în scopul activitătii de afaceri a sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent dacă s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Totusi, nu vor fi permise asemenea deduceri în legătură cu sume, în situatia în care acestea există, plătite (altfel decât ca rambursare a cheltuielilor efective) de sediul permanent către sediul central al întreprinderii sau către oricare dintre birourile sale, sub formă de redevente, onorarii ori alte plăti similare în schimbul folosirii patentelor sau a altor drepturi ori sub formă de comision pentru servicii specifice prestate sau pentru management ori, cu exceptia cazului unei întreprinderi bancare, sub formă de venituri din titluri de creantă aferente împrumuturilor bănesti acordate sediului permanent. De asemenea, nu vor fi luate în considerare la determinarea profiturilor unui sediu permanent sumele percepute (altfel decât ca rambursare a cheltuielilor efective) de sediul permanent de la sediul central al întreprinderii sau de la oricare dintre birourile sale, sub formă de redevente, onorarii sau alte plăti similare în schimbul folosirii patentelor sau a altor drepturi ori sub formă de comision pentru servicii specifice prestate sau pentru management ori, cu exceptia cazului unei întreprinderi bancare, sub formă de venituri din titluri de creantă aferente împrumuturilor bănesti acordate sediului central al întreprinderii sau oricăruia dintre celelalte birouri ale sale.

4. Termenul “profiturile întreprinderii” include, dar nu se limitează la veniturile obtinute din activităti industriale, comerciale, bancare, de asigurare, din transportul pe ape interioare, prestarea de servicii si închirierea proprietătii mobiliare personale tangibile. Acest termen nu include desfăsurarea de profesii independente de către o persoană fizică.

5. În măsura în care într-un stat contractant se obisnuieste ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părti componente, nicio prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartitia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totusi aceea prin care rezultatul obtinut să fie în concordantă cu principiile enuntate în prezentul articol.

6. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

7. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie sediului permanent se determină în fiecare an prin aceeasi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice si suficiente pentru a proceda altfel.

8. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei conventii, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transport naval si aerian

 

1. Profiturile obtinute din exploatarea în trafic international a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Expresia “profituri obtinute din exploatarea în trafic international a navelor sau aeronavelor” include:

a) profiturile obtinute din închirierea în întregime (pentru o perioadă de timp sau pentru voiaje) a navelor sau aeronavelor utilizate în transportul international;

b) profiturile obtinute din închirierea pe bază nudă a unor nave sau aeronave utilizate în transportul international;

c) profiturile obtinute din utilizarea sau închirierea containerelor si a echipamentului aferent utilizat în transportul international care este legat de venitul obtinut din exploatarea în trafic international a navelor sau aeronavelor.

3. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

4. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se aplică de asemenea profiturilor obtinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agentie internatională de transport.


 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1.Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, la controlul ori la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleasi persoane participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant si a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, si, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relatiile lor comerciale sau financiare de conditii acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste conditii ar fi fost obtinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obtinute de fapt datorită acestor conditii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi si impozitate în consecintă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui stat - si impozitează în consecintă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat si profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat mentionat dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii si dacă este necesar autoritătile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.

2. Totusi, astfel de dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a dividendelor. Prezentul paragraf nu afectează impunerea societătii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant către Guvernul celuilalt stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială ori o subdiviziune administrativă sau o autoritate locală a acestuia sau oricărei agentii ori institutii (inclusiv o institutie financiară) detinută în întregime de celălalt stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală a acestuia vor fi scutite de impozit în primul stat mentionat.

4. Termenul “dividende” folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din actiuni, din părti miniere, din părti de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile din alte părti sociale care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca veniturile din actiuni de către legislatia statului în care este rezidentă societatea distribuitoare.

5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo sau desfăsoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14 din prezenta conventie, după caz.

6. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu exceptia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat ori când detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă situate în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societătii, chiar dacă dividendele plătite ori profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri ori venituri provenind din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 11

Venituri din titluri de creantă

 

1. Veniturile din titluri de creantă provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, astfel de venituri din titluri de creantă sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al veniturilor din titluri de creantă este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a veniturilor din titluri de creantă.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, veniturile din titluri de creantă provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacă:

a) plătitorul veniturilor din titluri de creantă este Guvernul acelui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială ori o subdiviziune administrativă sau o autoritate locală a acestuia; sau

b) veniturile din titluri de creantă sunt plătite Guvernului celuilalt stat contractant sau unitătii administrativ-teritoriale ori subdiviziunii administrative sau autoritătii locale a acestuia sau oricărei agentii ori institutii (inclusiv o institutie financiară) detinută în întregime de celălalt stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală a acestuia; sau

c) veniturile din titluri de creantă sunt plătite către orice altă agentie sau institutie (inclusiv o institutie financiară) în legătură cu împrumuturi contractate în aplicarea unui acord încheiat între guvernele statelor contractante; sau

d) veniturile din titluri de creantă sunt plătite pentru un împrumut acordat, asigurat sau garantat de o institutie publică în scopul promovării exporturilor.

4. Termenul “venituri din titluri de creantă” folosită în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creantă de orice natură însotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului si în special veniturile din efecte publice si veniturile din obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte sau obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate venituri din titluri de creantă în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al veniturilor din titluri de creantă, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin veniturile din titluri de creantă printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite astfel de venituri este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14 din prezenta conventie, după caz.

6. Veniturile din titluri de creantă se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul unor astfel de venituri, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare a unor astfel de venituri si aceste venituri se suportă de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci astfel de venituri se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

7. Când datorită unei relatii speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană suma veniturilor din titluri de creantă, tinând seama de creanta pentru care sunt plătite, depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unei astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinând seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 12

Redevente

 

1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, astfel de redevente sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redeventelor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 10 la sută din suma brută a redeventelor.

3. Termenul “redevente” folosit în prezentul articol înseamnă plăti de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf sau filmelor ori benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, orice patent, marcă de comert, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza un echipament industrial, comercial sau stiintific ori pentru informatii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau stiintific.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redeventelor, fiind un rezident ai unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redeventele printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redeventele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie, se aplică prevederile articolului 7 sau ale articolului 14 din prezenta conventie, după caz.

5. Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul redeventelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligatia de a plăti redeventele si astfel de redevente sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci astfel de redevente se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când datorită unei relatii speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma redeventelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informatia pentru care sunt plătite, depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unei astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinând seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 13

Câstiguri de capital

 

1. Câstigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietătii imobiliare, astfel cum sunt definite la articolul 6 din prezenta conventie si situate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.

2. Câstigurile provenind din înstrăinarea proprietătii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietătii mobiliare tinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unor profesii independente, inclusiv câstigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei asemenea baze fixe, sunt impozabile în celălalt stat contractant.

3. Câstigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic international sau a proprietătii mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câstigurile realizate din înstrăinarea actiunilor care constituie o participare într-o societate (alta decât o societate listată pe o piată bursieră) rezidentă a unui stat contractant sunt impozabile în acel stat.

5. Câstigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăti, alta decât cea la care se face referire în paragrafele precedente, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Profesii independente

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activităti cu caracter independent sunt impozabile numai în acel stat, în afară de următoarele situatii când un astfel de venit poate fi impus de asemenea în celălalt stat contractant:

a) dacă dispune în mod obisnuit de o bază fixă în celălalt stat contractant în scopul exercitării activitătilor sale; în acest caz, numai acea parte din venit care este atribuibilă acelei baze fixe poate fi impusă în celălalt stat contractant; sau

b) dacă prezenta sa în celălalt stat contractant este pentru o perioadă sau perioade care însumează sau depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul fiscal vizat; în acest caz, numai acea parte din venit care este obtinută din activitătile sale desfăsurate în celălalt stat poate fi impusă în celălalt stat.

2. Expresia “servicii profesionale” cuprinde în special activitătile independente cu caracter stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.

 

ARTICOLUL 15

Profesii dependente

 

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 16, 18, 19, 20 si 21 ale acestei conventii, salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remuneratii obtinute sunt impozabile în celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, remuneratiile obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat mentionat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul fiscal vizat; si


b) remuneratiile sunt plătite de către sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat; si

c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care angajatorul le are în celălalt stat.

3. Independentele prevederile precedente ale acestui articol, remuneratiile primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic international sunt impozabile în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

 

ARTICOLUL 16

Remuneratiile membrilor consiliului de administratie

 

Remuneratiile membrilor consiliului de administratie si alte plăti similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administratie al unei societăti care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 17

Artisti si sportivi

 

1. Independent de prevederile articolelor 14 si 15 ale acestei conventii, veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol asa cum sunt artistii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitătile lui personale desfăsurate în această calitate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activitătile personale desfăsurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile articolelor 7, 14 si 15 ale acestei conventii, sunt impozabile în statul contractant în care sunt exercitate activitătile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant din activităti desfăsurate în celălalt stat contractant, astfel cum sunt mentionate în paragrafele 1 si 2 ale acestui articol, sunt scutite de impozit în celălalt stat contractant dacă vizita în celălalt stat contractant este suportată în întregime sau în principal din fonduri publice ale primului stat contractant mentionat, ale unitătii administrativ-teritoriale ori ale subdiviziunii administrative sau ale autoritătii locale a acestuia sau are loc în baza unui acord sau aranjament cultural încheiat sau făcut între guvernele statelor contractante.

 

ARTICOLUL 18

Pensii

 

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19 al acestei conventii, pensiile si alte remuneratii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea salariată desfăsurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile si alte plăti făcute în baza unei scheme publice care este parte a sistemului de asigurări sociale a unui stat contractant sau a unei unităti administrativ-teritoriale ori a unei subdiviziuni administrative sau a unei autorităti locale a acestuia sunt impozabile numai în acel stat.

 

ARTICOLUL 19

Functii publice

 

1. a) Salariile si alte remuneratii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unităti ori subdiviziuni sau autorităti sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totusi, astfel de salarii si alte remuneratii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat si persoana fizică este rezidentă a acelui stat si:

(i) este un national al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de către sau din fonduri create de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unităti ori subdiviziuni sau autorităti este impozabilă numai în acel stat.

b) Totusi, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă si national al acelui stat.

3. Prevederile articolelor 15, 16, 17 si 18 ale acestei Conventii se aplică salariilor si altor remuneratii similare si pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăsurată de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală a acestuia.

 

ARTICOLUL 20

Studenti

 

1. Plătile pe care le primeste pentru întretinere, educatie sau pregătire un student, un stagiar sau un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent în primul stat mentionat numai în scopul educării sau pregătirii sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu conditia ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

2. Remuneratiile pe care un student, un stagiar sau un practicant care este sau a fost anterior un rezident al unui stat contractant le obtine dintr-o activitate salariată pe care o desfăsoară în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul fiscal vizat, nu se impun în acel stat dacă activitatea salariată este direct legată de studiile sau de pregătirea sa desfăsurată în primul stat mentionat.

 

ARTICOLUL 21

Profesori si cercetători

 

1. O persoană fizică ce este sau a fost rezidentă a unui stat contractant imediat anterior venirii sale în celălalt stat contractant si care, la invitatia oricărei/oricărui universităti, colegiu, scoli sau a altei institutii educationale similare nonprofit care este recunoscută de guvernul celuilalt stat contractant, este prezentă în celălalt stat pentru o perioadă care nu depăseste 2 ani de la data primei sale sosiri în celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta ori pentru ambele, la astfel de institutii educationale, este scutită de impozit în celălalt stat contractant pentru remuneratia primită pentru predare sau cercetare.

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplică venitului din cercetare dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obtinerii unui câstig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

 

ARTICOLUL 22

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei conventii sunt impozabile numai în acel stat.


2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietătile imobiliare asa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6 al acestei Conventii, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie, se aplică prevederile articolului 7 sau ale articolului 14 din prezenta conventie, după caz.

 

ARTICOLUL 23

Metode de eliminare a dublei impuneri

 

1. Când un rezident al unui stat contractant realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentei conventii, sunt impozitate în celălalt stat contractant, primul stat contractant mentionat va acorda ca deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în celălalt stat contractant. Totusi, această deducere nu va putea depăsi în niciun caz acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă venitului care poate fi impozitat în celălalt stat contractant.

2. În cazul Regatului Arabiei Saudite, metodele de eliminare a dublei impuneri nu vor împiedica aplicarea prevederilor regimului de colectare a Zakat-ului în ceea ce priveste nationalii sauditi.

 

ARTICOLUL 24

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei conventii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislatia internă a acelor state, să supună cazul său autoritătii competente a statului contractant al cărui rezident este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor prezentei conventii.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamatia pare întemeiată si dacă ea însăsi nu este în măsură să ajungă ia o solutionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei întelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta conventie. Orice întelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescriptie prevăzută în legislatia internă a statelor contractante.

3. Autoritătile competente ale ambelor state contractante se vor strădui să rezolve prin întelegere amiabilă orice dificultăti sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei conventii. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri, în cazuri care nu sunt prevăzute în prezenta conventie.

4. Autoritătile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei întelegeri, în sensul paragrafelor precedente.

 

ARTICOLUL 25

Schimbul de informatii

 

1. Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii necesare aplicării prevederilor prezentei conventii sau ale legislatiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta conventie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei conventii. Schimbul de informatii nu este limitat de articolul 1 al acestei conventii. Orice informatie obtinută de un stat contractant va fi tratată ca fiind confidentială în acelasi mod ca si informatia obtinută conform prevederilor legislatiei interne a acelui stat si va fi dezvăluită numai persoanelor sau autoritătilor (inclusiv instantelor judecătoresti si organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei conventii. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi informatia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligatia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislatiei si practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informatii care nu pot fi obtinute pe baza legislatiei sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informatii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricatie sau informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

 

ARTICOLUL 26

Membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentei conventii nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

ARTICOLUL 27

Alte prevederi

 

Prevederile prezentei conventii nu afectează aplicarea prevederilor legislatiei interne vizând evaziunea fiscală si evitarea plătii impozitelor privind limitarea cheltuielilor si a oricăror deduceri care apar din tranzactii între întreprinderi ale unui stat contractant si întreprinderi situate în celălalt stat contractant, dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale înfiintării unor astfel de întreprinderi sau a tranzactiilor realizate între acestea a fost de a obtine beneficii de pe urma prezentei conventii care altfel nu ar fi putut fi obtinute.

 

ARTICOLUL 28

Intrarea în vigoare

 

1. Fiecare dintre statele contractante va notifica celuilalt pe căi diplomatice îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentei conventii. Conventia va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost primită ultima din aceste notificări.

2. Prevederile conventiei se vor aplica:

a) în ceea ce priveste impozitele retinute la sursă, pentru sumele plătite în sau după prima zi a lunii ianuarie imediat următoare datei la care conventia intră în vigoare; si

b) în ceea ce priveste alte impozite, pentru anii fiscali începând la sau după prima zi a lunii ianuarie imediat următoare datei la care conventia intră în vigoare.

 

ARTICOLUL 29

Denuntarea

 

1. Prezenta conventie va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată. Fiecare dintre statele contractante poate denunta conventia pe căi diplomatice prin remiterea către celălalt stat contractant a unei notificări scrise de denuntare nu mai târziu de a 30-a zi a lunii iunie a oricărui an calendaristic, începând la 5 ani după anul în care conventia a intrat în vigoare.


2. În această situatie, conventia va înceta să se aplice:

a) în ceea ce priveste impozitele retinute la sursă, pentru sumele plătite după sfârsitul anului calendaristic în care a fost remisă o astfel de notificare; si

b) în ceea ce priveste alte impozite, pentru anii fiscali începând după sfârsitul anului calendaristic în care a fost remisă o astfel de notificare.

 

Drept care, subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezenta conventie.

Semnată la Riad la 26 aprilie 2011, în două exemplare în limbile română, arabă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

 

Pentru Guvernul României,

Teodor Baconschi,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Regatului Arabiei Saudite,

Hamad Bin Sulaiman Al-Bazai,

viceministrul finantelor

 

 

PROTOCOL

la Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

La semnarea Conventiei încheiate astăzi între Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, s-a convenit ca următoarele prevederi suplimentare să facă parte integrantă din prezenta conventie.

Se întelege că:

1. Cu referire la subparagraful d) al paragrafului 1 al articolului 3, termenul “persoană” include de asemenea statul si unitătile administrativ-teritoriale ori subdiviziunile administrative sau autoritătile locale ale acestuia.

2. Cu referire la articolele 5 si 7, profiturile obtinute de o întreprindere a unui stat contractant din exportul de mărfuri către celălalt stat contractant nu sunt impozabile în celălalt stat contractant. Atunci când contractele de export includ alte activităti desfăsurate în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent, profiturile obtinute din astfel de activităti sunt impozabile în celălalt stat contractant.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Riad, la 26 aprilie 2011, în două exemplare în limbile română, arabă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Teodor Baconschi,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Regatului Arabiei Saudite

Hamad Bin Sulaiman Al-Bazai,

viceministrul finantelor

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a protocolului la conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a protocolului la conventie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 934.


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Ovidiu Dranga se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Regatul Belgiei.

Art. 2. - Domnul Ovidiu Dranga îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011.

Nr. 979.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 901 din 30 noiembrie 2011,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Sortan Delia Mihaela se numeste în functia de judecător la Judecătoria Deva.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011.

Nr. 980.


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 813 din data de 15 noiembrie 2011,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Rizea Emanuel se numeste în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galati.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011.

Nr. 981.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.