MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 924/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 924         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 27 decembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate privind Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

Decizia nr. 1.596 din 14 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării

 

Decizia nr. 1.597 din 14 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”

 

Decizia nr. 1.598 din 14 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

278. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Directiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 100/2011

 

2.794/885/2.974. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale si turismului, al ministrului afacerilor europene si al ministrului finantelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale si locuintei si al ministrului finantelor publice nr. 833?3.159/2009 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru axele prioritare “Dezvoltare economică si socială” si “Protectia mediului si pregătirea pentru situatii de urgentă” din cadrul Programului IPA de cooperare transfrontalieră România - Serbia


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.595

din 14 decembrie 2011

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate privind Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

Curtea Constitutională a fost sesizată de Presedintele României, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia României si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu privire la neconstitutionalitatea Legii pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995.

La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995, cererea de reexaminare asupra Legii pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, formulată de Presedintele României, fisa proiectului de lege, raportul Comisiei pentru buget, finante, activitate bancară si piată de capital privind cererea de reexaminare a legii, propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995, raportul Comisiei pentru învătământ, stiintă, tineret si sport asupra cererii de reexaminare a legii care înlocuieste forma nr. 29/282 depusă în data de 24 noiembrie 2010, precum si dezbaterile din 7 iunie 2011 din cadrul Camerei Deputatilor asupra cererii de reexaminare formulate de Presedintele României.

Sesizarea a fost trimisă Curtii Constitutionale prin adresa nr. 2.243 din 25 noiembrie 2011 si formează obiectul Dosarului nr. 1.412A/2011.

Prin această sesizare, Presedintele României solicită Curtii să se pronunte asupra constitutionalitătii Legii pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstitutionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constitutionale ale art. 76 alin. (1) si art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece legea nu a fost supusă votului plenului Senatului.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 831 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.926 din 13 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/5699 din 28 noiembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.526 din 28 noiembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995 “nu este conformă prevederilor art. 73-79 din Constitutie”. În acest sens, arată că Legea învătământului nr. 84/1995 fiind abrogată, “atrage inexistenta Legii de completare a ei”, potrivit principiului accesorium sequitur principalae.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6893 din 6 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.870 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată.

În acest sens, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, apreciază, în esentă, că legea atacată afectează principiile consacrate prin prevederile constitutionale ale art. 15 - neretroactivitatea legii - si art. 61 - bicameralismul. De asemenea, arată că “Legea învătământului nr. 84/1995 a fost abrogată expres direct”, ceea ce ar putea ridica “problema vizând semnificatia juridică a unei interventii normative asupra unei legi eliminate din fondul activ al legislatiei, [...] cu consecinte extrem de grave si sensibile”.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulată de Presedintele României.

Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995.

Prevederile constitutionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:

- Art. 76 alin. (1): “Legile organice si hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere.”;

- Art. 77 alin. (3): “Dacă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constitutionalitătii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.”

Prin criticile formulate sunt vizate doar aspecte ce tin de constitutionalitate extrinsecă, autorul sesizării atacând procedura de adoptare a legii care, cu toate că reglementează relatii sociale din domeniul legii organice, nu a fost supusă votului plenului Senatului.

Trecând la examinarea criticilor formulate, Curtea retine că Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, a fost abrogată prin dispozitiile art. 361 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

Un text de lege care face trimitere la o normă ce nu mai este în vigoare este si el, evident, implicit abrogat.

În spetă, legea criticată, prin care se doreste să se intervină asupra unui act normativ abrogat, lege nepromulgată încă, având ca obiect dispozitii de lege inexistente, contravine dispozitiilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora “Dispozitiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.

În aceste conditii, sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată, Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995 înfrângând prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), care consacră principiul respectării Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor.

Constatarea existentei acestui fine de neconstitutionalitate lipseste de utilitate examinarea celorlalte critici formulate.

Pentru considerentele expuse, sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995 este întemeiată.

În temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru completarea Legii învătământului nr. 84/1995 este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.596

din 14 decembrie 2011

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării

 

Curtea Constitutională a fost sesizată de Presedintele României, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia României si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, asupra neconstitutionalitătii Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

La sesizare au fost anexate, în copie, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării, cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării, formulată de Presedintele României, fisa proiectului de lege, raportul înlocuitor al Comisiei pentru învătământ, stiintă, tineret si sport asupra cererii de reexaminare a legii, dezbaterile din 7 noiembrie 2011 din cadrul Camerei Deputatilor asupra raportului înlocuitor al Comisiei pentru învătământ, stiintă, tineret si sport, precum si dezbaterile din 15 noiembrie 2011 din cadrul Camerei Deputatilor asupra cererii de reexaminare formulate de Presedintele României.

Sesizarea a fost trimisă Curtii Constitutionale prin adresa nr. 2.270 din 28 noiembrie 2011 si formează obiectul Dosarului nr. 1.418A/2011.

Prin această sesizare, Presedintele României solicită Curtii să se pronunte asupra constitutionalitătii Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstitutionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constitutionale ale art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece legea nu a fost supusă votului plenului Camerei Deputatilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 825 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.911 din 12 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6991 din 8 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.872 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată.


În acest sens, apreciază, în esentă, că, deoarece art. 77 alin. (2) din Constitutie nu stabileste, în mod expres, o limită de natură să aducă vreo restrângere a competentei Parlamentului cu privire la reluarea procesului legislativ, ca urmare a cererii de reexaminare a legii formulată de Presedintele României. Consideră că o interpretare contrară a acestui text constitutional ar avea semnificatia unui act de revizuire a Constitutiei, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, arată că “nu a existat un vot expres asupra legii aflate în reexaminare, fiind nerespectate prevederile constitutionale privind procedura legislativă de reexaminare”.

Presedintele Camerei Deputatilor nu a transmis punctul său de vedere privind obiectia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulată de Presedintele României.

Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Prevederile constitutionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt cele ale art. 77 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora “Dacă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constitutionalitătii ei, promulgarea legii se va face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea Deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea”.

În esentă, în opinia autorului sesizării, neconstitutionalitatea legii constă în aceea că a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a tine seama de dispozitiile art. 77 alin. (3) din Constitutie, deoarece Camera Deputatilor nu s-a exprimat prin vot expres asupra legii aflate în reexaminare, ci s-a supus la vot raportul comisiei de adoptare partială a cererii de reexaminare.

Examinând obiectia de neconstitutionalitate, Curtea retine că proiectul de Lege pentru respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării a fost depus la Senat ca initiativă legislativă a Guvernului la data de 14 septembrie 2010.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat Legea pentru respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării la data de 19 octombrie 2010, iar Camera Deputatilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării la data de 7 iunie 2011.

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constitutie, Presedintele României a cerut Parlamentului, la data de 29 iunie 2011, reexaminarea legii, deoarece prin Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative în domeniul cercetării au fost introduse prevederi potrivit cărora Academia Oamenilor de Stiintă, Academia de Stiinte Tehnice si Academia de Stiinte Medicale beneficiază din nou de sustinere financiară de la bugetul de stat.

Senatul a respins cererea de reexaminare formulată de Presedintele României si a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative în domeniul cercetării la data de 5 octombrie 2011.

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor din 7 noiembrie 2011, la pozitia 13 figura “Reexaminarea, la cererea Presedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării (PL-x 608/2010/2011)”. În sedinta din 15 noiembrie 2011, astfel cum rezultă din stenograma acesteia, a fost supus la votul final Raportul Comisiei pentru învătământ referitor la reexaminarea, la cererea Presedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării (PL-x 608/2010/2011), înregistrându-se 132 de voturi împotrivă, 10 abtineri, 122 voturi pentru. Prin urmare, Raportul comisiei nu a fost adoptat.

În legătură cu procedura parlamentară în cazul unei cereri de reexaminare a Presedintelui României, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 991/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, statuând că, din analiza art. 77 alin. (2) din Constitutie, “rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Presedintelui României, precum si cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozitiilor din lege. În acest context pot fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare. Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligatia să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Presedintele României, chiar în absenta unei mentiuni exprese în solicitarea acestuia. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a tării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Presedintelui României, poate adopta orice fel de solutie pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau partial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau partial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozitiilor legii”.

Având în vedere că, în spetă, cererea de reexaminare viza anumite aspecte concrete, s-a întocmit un raport asupra acesteia care a fost supus votului final. Or, dispozitiile art. 77 alin. (3) din Constitutie fac mentiune expresă despre “legea adoptată după reexaminare”. În acest context, Curtea constată că aceste norme constitutionale impun supunerea la votul final a legii, iar nu a raportului privind cererea de reexaminare a Presedintelui României.

În concluzie, Curtea constată că Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării este neconstitutională.


În temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.597

din 14 decembrie 2011

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe

Ionescu Sisesti”

 

Curtea Constitutională a fost sesizată de Presedintele României, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia României si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, asupra neconstitutionalitătii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti.”

La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, formulată de Presedintele României, fisa proiectului de lege, precum si dezbaterile din 15 noiembrie 2011 din cadrul Camerei

Deputatilor asupra raportului Comisiei pentru învătământ, stiintă, tineret si sport si al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară si servicii specifice privind cererea de reexaminare formulată de Presedintele României.

Sesizarea a fost trimisă Curtii Constitutionale prin adresa nr. 2.268 din 28 noiembrie 2011 si formează obiectul Dosarului nr. 1.419A/2011.

Prin această sesizare, Presedintele României solicită Curtii să se pronunte asupra constitutionalitătii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstitutionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constitutionale ale art. 76 alin. (1)si art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece reglementează relatii sociale din domeniul legii organice, astfel că trebuia adoptată cu votul majoritătii membrilor Camerei Deputatilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.


Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 826 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.912 din 12 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.990 din 8 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.873 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată, în acest sens apreciază în esentă că, deoarece art. 77 alin. (2) din Constitutie nu stabileste, în mod expres, o limită de natură să aducă vreo restrângere a competentei Parlamentului, “ambele Camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de reexaminare a legii la solicitarea Presedintelui României, trebuie să îsi exprime votul asupra proiectului de lege si nu asupra cererii de reexaminare sau asupra rapoartelor comisiilor parlamentare”. Consideră că o interpretare contrară a acestui text constitutional ar avea semnificatia unui act de revizuire a Constitutiei, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, apreciază, având în vedere calificarea legii ca organică, că nu a fost respectată majoritatea absolută necesară pentru adoptarea legilor organice, cerută de art. 76 alin. (1) din Constitutie.

Presedintele Camerei Deputatilor nu a transmis punctul său de vedere privind obiectia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulată de Presedintele României.

Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Prevederile constitutionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:

- Art. 76 alin. (1): “Legile organice si hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere.”;

- Art. 77 alin. (3): “Dacă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constitutionalitătii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care s-a confirmat constitutionalitatea.”

Prin criticile formulate sunt vizate doar aspecte ce tin de constitutionalitate extrinsecă, autorul sesizării atacând procedura de adoptare a legii care, cu toate că reglementează relatii sociale din domeniul legii organice, nu a fost adoptată cu votul majoritătii membrilor Camerei Deputatilor.

Trecând la examinarea criticilor formulate, Curtea retine că Legea nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 29 mai 2002, cu modificările si completările ulterioare, a fost abrogată - cu exceptia dispozitiilor art. 7 alin. (1) si ale art. 8 alin. (3), care însă nu fac obiectul reglementării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 - prin art. 56 alin. (1 j din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009.

În continuare, Curtea retine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 96/2008, aprobată prin legea criticată, modifică dispozitiile art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005, dispozitii care însă nu intervin asupra Legii nr. 290/2002, astfel că instanta constitutională urmează să se pronunte asupra temeiniciei obiectiei de neconstitutionalitate.

În legătură cu procedura parlamentară în cazul unei cereri de reexaminare a Presedintelui României, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 991 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, statuând că, din analiza art. 77 alin. (2) din Constitutie, “rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Presedintelui României, precum si cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozitiilor din lege. În acest context pot fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare. Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligatia să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Presedintele României, chiar în absenta unei mentiuni exprese în solicitarea acestuia. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a tării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Presedintelui României, poate adopta orice fel de solutie pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau partial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau partial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozitiilor legii.”

Având în vedere că, în spetă, cererea de reexaminare viza anumite aspecte concrete, s-a întocmit un raport asupra acesteia care a fost supus votului final. Or, dispozitiile art. 77 alin. (3) din Constitutie fac mentiune expresă despre “legea adoptată după reexaminare”. În acest context, Curtea constată că aceste norme constitutionale impun supunerea la votul final a legii, iar nu a raportului privind cererea de reexaminare a Presedintelui României.

În aceste conditii, sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată, Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” fiind neconstitutională.


În temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.598

din 14 decembrie 2011

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Curtea Constitutională a fost sesizată de Presedintele României, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia României si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, asupra neconstitutionalitătii Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii.

La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, cererea de reexaminare asupra Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, formulată de Presedintele României, fisa proiectului de lege, precum si dezbaterile din 15 noiembrie 2011 din cadrul Camerei Deputatilor asupra raportului Comisiei pentru administratie publică privind cererea de reexaminare formulată de Presedintele României.

Sesizarea a fost trimisă Curtii Constitutionale prin Adresa nr. 2.269 din 28 noiembrie 2011 si formează obiectul Dosarului nr. 1.420 A/2011.

Prin această sesizare, Presedintele României solicită Curtii să se pronunte asupra constitutionalitătii Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstitutionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constitutionale ale art. 76 alin. (1) si art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece reglementează relatii sociale din domeniul legii organice, astfel că trebuia adoptată cu votul majoritătii membrilor Camerei Deputatilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 824 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.913 din 12 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.989 din 8 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 6.874 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată, în acest sens apreciază în esentă că, deoarece art. 77 alin. (2) din Constitutie nu stabileste în mod expres o limită de natură să aducă vreo restrângere a competentei Parlamentului, ambele Camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de reexaminare a legii la solicitarea Presedintelui României, trebuie să îsi exprime votul asupra proiectului de lege si nu asupra cererii de reexaminare sau asupra rapoartelor comisiilor parlamentare. Consideră că o interpretare contrară a acestui text constitutional ar avea semnificatia unui act de revizuire a Constitutiei, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, apreciază, având în vedere calificarea legii ca organică, că nu a fost respectată majoritatea absolută necesară pentru adoptarea legilor organice, cerută de art. 76 alin. (1) din Constitutie.

Presedintele Camerei Deputatilor nu a transmis punctul său de vedere privind obiectia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulată de Presedintele României.


Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii.

Prevederile constitutionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:

- Art. 76 alin. (1): “Legile organice si hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere.”;

- Art. 77 alin. (3): “Dacă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constitutionalitătii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

În esentă, în opinia autorului sesizării, neconstitutionalitatea legii consta în aceea că a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a tine seama de dispozitiile art. 77 alin. (3) din Constitutie, deoarece Camera Deputatilor nu s-a exprimat prin vot expres asupra legii aflate în reexaminare, ci s-a supus ia vot raportul comisiei de adoptare partială a cererii de reexaminare.

Examinând obiectia de neconstitutionalitate, Curtea retine că proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii a fost depus la Senat ca initiativă legislativă a Guvernului la data de 19 mai 2009.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii la data de 16 septembrie 2009, iar Camera Deputatilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii la data de 3 noiembrie 2009.

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constitutie, Presedintele României a cerut Parlamentului, la data de 24 noiembrie 2009, reexaminarea legii, deoarece Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii dispune aprobarea tacită a autorizatiei de construire pentru executarea lucrărilor de bază si a celof aferente organizării executării lucrărilor, dacă nu a fost emisă de autoritătile competente în termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete, procedura aprobării tacite a autorizatiilor de constructie putând da nastere unor practici periculoase prin care se contravine prevederilor legale si normelor de urbanism, de disciplină în constructii ori de demolare a unor imobile cu valoare istorică si arhitecturală.

Senatul a respins cererea de reexaminare formulată de Presedintele României si a adoptat Legea pentru completarea art. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii la data de 25 mai 2010.

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor din 9 februarie 2011 a fost înscris Raportul Comisiei pentru administratie publică, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic privind cererea de reexaminare formulata de Presedintele României, iar în sedinta din 21 februarie 2011, astfel cum rezultă din stenograma acesteia, s-a votat retrimiterea cererii de reexaminare la această comisie.

În Sedinta din 8 noiembrie 2011 s-a dezbătut Raportul de înlocuire al Comisiei pentru administratie publică, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic prin care s-a propus admiterea cererii de reexaminare formulată de Presedintele României si respingerea legii. În Sedinta din 15 noiembrie 2011, la pozitia 26.6 din ordinea de zi, Raportul comisiei a fost supus la votul final, iar astfel cum rezultă din stenograma acestei sedinte, “raportul comisiei nu a trecut.”

În legătură cu procedura parlamentară în cazul unei cereri de reexaminare a Presedintelui României, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 991/2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, statuând că, din analiza art. 77 alin. (2) din Constitutie, “rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Presedintelui României, precum si cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozitiilor din lege. În acest context pot fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare. Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligatia să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Presedintele României, chiar în absenta unei mentiuni expreseîn solicitarea acestuia. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a tării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Presedintelui României, poate adopta orice fel de solutie pe care ova considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau partial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau partial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozitiilor legii”.

Având în vedere că, în spetă, cererea de reexaminare viza anumite aspecte concrete, s-a întocmit un raport asupra acesteia care a fost supus votului final. Or, dispozitiile art. 77 alin. (3) din Constitutie fac mentiune expresă despre “legea adoptată după reexaminare”. În acest context, Curtea constată că aceste norme constitutionale impun supunerea la votul final a legii, iar nu a raportului privind cererea de reexaminare a Presedintelui României.

În concluzie, Curtea constată că Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii este neconstitutională.

În temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia secomunică presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Directiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 100/2011

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare si functionare a Directiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 100/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 8 iunie 2011, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Directorul general, precum si directorii generali adjuncti ai directiei generale sunt împuterniciti să semneze actiuni în justitie, căi de atac, renuntarea la actiuni si căi de atac, precum si orice mijloace legale de apărare a intereselor ministerului în fata instantelor de judecată si a altor organe de jurisdictie”.

2. La articolul 5, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Directia generală are în structura organizatorică următoarele componente:

a) conducerea directiei generale;

b) Serviciul 1 - Reglementări pentru ordine publică si securitate natională;

c) Serviciul 2 - Reglementări pentru administratia publică;

d) Serviciul 3 - Contencios;

e) Serviciul 4 - Contracte, coordonare asistentă juridică si jurisdictia imputatiilor;

f) Serviciul 5 - Relatia cu Guvernul, evidentă si secretariat;

g) Biroul 1 - Drept european, international, umanitar si drepturile omului;

h) Biroul 2 - Relatia cu Parlamentul;

i) Structura de securitate/Componenta de securitate pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor (la nivel de compartiment).”

3. La articolul 8 alineatul (1), litera a) se abrogă.

4. La articolul 8 alineatul (1), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) elaborează, atunci când este necesar, studii în domeniul juridic si efectuează analize în domeniile de competentă;”.

5. La articolul 8 alineatul (2), litera k) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,k) reprezintă si apără interesele ministerului în fata autoritătilor administratiei publice, instantelor de judecată si a altor organe de jurisdictie, precum si în cadrul oricăror proceduri prevăzute de lege, în cauzele în care este citat ministerul, prin consilieri juridici pe care îi desemnează în acest scop;”.

6. La articolul 8 alineatul (3), litera e) se abrogă.

7. La articolul 8 alineatul (3), literele c) si f) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,c) asigură, potrivit legii, în conditii stabilite prin ordin al ministrului, participarea consilierilor juridici în cadrul Comisiei de Jurisdictie a Imputatiilor de pe lângă Ministerul Administratiei si Internelor;

f) coordonează, la solicitarea conducerii ministerului, elaborarea proiectelor unor documente privind cazurile sau situatiile reclamate organismelor internationale din domeniul drepturilor omului si asigură transmiterea acestor documente, după aprobarea de către cei în drept, către solicitanti;”.

8. La articolul 8 alineatul (4), literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) asigură depozitarea originalelor ordinelor si instructiunilor ministrului administratiei si internelor avizate pentru legalitate de directia generală, precum si a conventiilor sau documentelor încheiate de minister cu alte ministere sau institutii din România si a rezervei acestora, a câte unui exemplar al protocoalelor de colaborare încheiate cu alte ministere din România, precum si a actelor normative nepublicate în Monitorul Oficial al României comunicate ministerului;

c) asigură înregistrarea, evidenta, multiplicarea prin tipografia Ministerului Administratiei si Internelor si difuzarea actelor normative interne care nu se publică în Monitorul Oficial al României la celelalte structuri ale ministerului, păstrând evidenta difuzărilor si după abrogarea/iesirea din vigoare a acestora, si sesizează conducerea ministerului, unitătile din aparatul central al ministerului, precum si institutiile si structurile aflate în subordinea ministerului cu privire la sarcinile ce le revin din aceste acte normative;”.

9. La articolul 8 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) asigură transmiterea actelor normative interne, pentru publicare, Monitorului Oficial al României, potrivit reglementărilor legale în vigoare.”

10. Titlul capitolului V se modifică si va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL V

Atributiile serviciilor, birourilor si compartimentelor directiei generale”


11. La capitolul V, titlul sectiunii 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA 1

Serviciul reglementări pentru ordine publică si securitate natională”

12. Articolul 14 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Serviciul reglementări pentru ordine publică si securitate natională îndeplineste următoarele atributii principale:

a) întocmeste proiectul Planului anual cu propuneri de proiecte de acte normative ce se vor elabora de către minister, precum si propunerile privind elaborarea planurilor, programelor, strategiilor sau a altor documente programatice ale Guvernului care cuprind obiective referitoare la elaborarea unor proiecte de acte normative ce vizează competentele ministerului în domeniul ordinii publice si securitătii nationale;

b) propune conducerii directiei generale, când este cazul, sesizarea structurilor interesate asupra necesitătii modificării, completării, abrogării sau emiterii unor acte normative, atunci când constată că se impune emiterea unor asemenea acte normative în raport cu evolutia legislatiei care vizează competentele ministerului, precum si cu sarcinile rezultate din documentele programatice aprobate sau asumate de Guvern, în domeniul ordinii publice si securitătii nationale;

c) informează periodic conducerea directiei generale cu privire la stadiul elaborării proiectelor de acte normative mentionate în documentele prevăzute la lit. a) si b);

d) monitorizează si controlează respectarea prevederilor legale în vigoare privind activitatea normativă în minister, în domeniul ordinii publice si securitătii nationale;

e) evaluează eficienta aplicării prevederilor legale în vigoare privind activitatea normativă în minister, în domeniul ordinii publice si securitătii nationale, si informează conducerea directiei generale cu privire la concluziile rezultate, formulând propuneri privind eliminarea deficientelor constatate;

f) asigură îndeplinirea atributiilor ce revin directiei generale în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în domeniul elaborării, promovării si avizării proiectelor de acte normative pentru ordine publică si securitate natională;

g) participă sau, după caz, colaborează, din dispozitia conducerii directiei generale, la elaborarea de către structurile initiatoare a proiectelor de acte normative pentru ordine publică si securitate natională, în limitele competentelor directiei generale;

h) colaborează, din dispozitia conducerii directiei generale, cu structurile similare ale altor autorităti publice centrale la întocmirea proiectelor de acte normative care vizează competentele ministerului în domeniul ordinii publice si securitătii nationale;

i) întocmeste, cu consultarea institutiilor si structurilor interesate din cadrul ministerului, puncte de vedere si avize la proiectele de acte normative si alte lucrări cu caracter juridic din domeniul ordinii publice si securitătii nationale, elaborate de alte autorităti publice competente, în limitele competentelor directiei generale si în conditiile stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare;

j) redactează notele de prezentare la documentele care vizează reglementări din domeniul ordinii publice si securitătii nationale, înscrise pe agendele de lucru ale sedintelor Guvernului;

k) elaborează puncte de vedere privitoare la interpretarea si aplicarea unor dispozitii legale si, din dispozitia conducerii directiei generale, acordă asistentă si consultatii cu caracter juridic pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu, dacă acestea vizează domeniul ordinii publice si securitătii nationale, în situatia în care unitatea, institutia sau structura solicitantă ori structura ierarhic superioară nu dispune de asistentă juridică proprie;

l) elaborează, atunci când este necesar, studii cu privire la cadrul normativ din domeniul ordinii publice si securitătii nationale;

m) formulează, în conditiile legii, răspunsuri la petitiile repartizate spre solutionare serviciului de conducerea directiei generale;

n) participă la efectuarea unor actiuni de îndrumare si control care vizează activitatea profesională a consilierilor juridici din unitătile din aparatul central al ministerului, institutiile si structurile aflate în subordinea ministerului si unitătile subordonate acestora, conform dispozitiilor conducerii ministerului sau ale conducerii directiei generale;

o) îndeplineste orice alte atributii cu caracter juridic prevăzute de lege sau dispuse de conducerea directiei generale.”

13. La capitolul V, titlul sectiunii a 2-a se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA a 2-a

Serviciul reglementări pentru administratia publică”

14. La articolul 15, partea introductivă se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Serviciul reglementări pentru administratia publică îndeplineste următoarele atributii principale:”.

15. La capitolul V, titlul sectiunii a 3-a se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA A 3-a

Biroul drept european, international, umanitar si drepturile omului”

16. La articolul 16 alineatul (1), partea introductivă se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) în domeniul dreptului european, Biroul drept european, international, umanitar si drepturile omului îndeplineste următoarele atributii principale:”.

17. La articolul 16 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) participă, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, alături de celelalte structuri din minister, la analiza comparativă si armonizarea legislatiei române care vizează competentele ministerului cu dreptul european;”.

18. La articolul 16 alineatul (2), partea introductivă se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) în domeniul elaborării, armonizării si avizării documentelor juridice internationale, Biroul drept european, international, umanitar si drepturile omului îndeplineste următoarele atributii principale:”.


19. La articolul 16 alineatul (2), litera h) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,h) colaborează cu structuri similare din cadrul autoritătilor publice centrale la întocmirea proiectelor de acte normative care privesc activitatea ministerului si care vizează domeniul dreptului international;”.

20. La articolul 16, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

(3) în domeniul dreptului umanitar si al drepturilor omului, Biroul drept european, international, umanitar si drepturile omului îndeplineste următoarele atributii principale:

a) elaborează proiectele punctelor de vedere solicitate directiei generale de către conducerea ministerului privind problematica drepturilor omului si a dreptului umanitar;

b) coordonează elaborarea proiectelor si transmiterea, după aprobare, a unor documente privind cazurile sau situatiile ce vizează activitatea ministerului, reclamate organismelor internationale din domeniul drepturilor omului de către persoane fizice, potrivit drepturilor acestora, repartizate spre solutionare directiei generale de conducerea ministerului;

c) coordonează sau participă la formularea proiectelor de răspuns la petitiile cetătenilor, institutiilor si organismelor guvernamentale si neguvernamentale, interne si internationale, referitoare la drepturile omului si libertătile fundamentale, repartizate spre solutionare directiei generale de conducerea ministerului, iar după aprobarea acestora ia măsuri de comunicare a răspunsurilor către petenti;

d) propune promovarea proiectelor de acte normative cu implicatii asupra protejării si respectării drepturilor omului si dreptului umanitar în activitatea structurilor ministerului;

e) analizează si ia măsuri pentru comunicarea către conducerea ministerului a situatiilor de fapt cu privire la sesizările referitoare la pretinse încălcări ale drepturilor omului săvârsite de către personalul ministerului care îi sunt semnalate;

f) participă, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, la activităti din domeniul drepturilor omului si dreptului umanitar, organizate de către institutii, organisme sau organizatii interne sau internationale;

g) realizează activităti de informare-documentare asupra instrumentelor juridice internationale în materia drepturilor omului si dreptului umanitar la care România, Guvernul sau ministerul este sau poate deveni parte si face propuneri corespunzătoare destinate conducerii ministerului sau, după caz, structurilor vizate, pentru valorificarea si aplicarea în activitatea unitătilor ministerului a normelor juridice incidente;

h) coordonează sau, după caz, asigură difuzarea instrumentelor juridice si a lucrărilor de specialitate din domeniul drepturilor omului si dreptului umanitar în rândul personalului ministerului;

i) participă la elaborarea documentelor si a rapoartelor de tară în domeniul drepturilor omului si dreptului umanitar, potrivit competentelor ministerului si în conformitate cu obligatiile internationale asumate;

j) asigură, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, organizarea si desfăsurarea unor cursuri, simpozioane, mese rotunde sau a altor activităti în domeniul drepturilor omului si dreptului umanitar, în cadrul structurilor ministerului;

k) efectuează, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, actiuni de control, îndrumare si sprijin la comitetele si comisiile de drepturi ale omului si drept umanitar din unitătile ministerului;

l) poate organiza cursuri în vederea pregătirii personalului ministerului în domeniul respectării drepturilor omului sau a dreptului umanitar;

m) urmăreste implementarea reglementărilor privind prevenirea si combaterea discriminării în cadrul ministerului;

n) analizează proiectele de acte normative elaborate de către structurile ministerului, prin raportare la reglementările privind prevenirea si combaterea discriminării;

o) îndeplineste orice alte atributii cu caracter juridic prevăzute de lege sau dispuse de conducerea directiei generale.”

21. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Biroul drept european, international, umanitar si drepturile omului asigură suportul pentru sedintele Guvernului si reuniunile de lucru pregătitoare ale sedintelor Guvernului, redactând în acest sens notele de prezentare la documentele care vizează reglementări din domeniul propriu de competentă, înscrise pe agendele de lucru ale sedintelor Guvernului.”

22. La capitolul V, titlul sectiunii a 4-a se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA a 4-a

Biroul relatia cu Parlamentul”

23. La articolul 17, partea introductivă se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - Biroul relatia cu Parlamentul îndeplineste următoarele atributii principale:”.

24. La articolul 17, litera m) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,m) formulează, în conditiile legii, răspunsuri la petitiile repartizate spre solutionare de conducerea directiei generale;”.

25. La articolul 18, literele h) si j) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,h) sprijină activitatea de perfectionare a pregătirii profesionale a personalului, la solicitarea unitătilor aparatului central al ministerului, institutiilor si structurilor aflate în subordinea ministerului sau a unitătilor subordonate acestora, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, în domeniul de competentă;

j) participă la efectuarea unor actiuni de îndrumare, sprijin si control care vizează activitatea profesională a consilierilor juridici din unitătile din aparatul central al ministerului, institutiile si structurile aflate în subordinea ministerului si unitătile subordonate acestora, conform dispozitiilor si ordinelor conducerii ministerului si ale conducerii directiei generale;”.

26. Articolul 19 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - Serviciul contracte, coordonare asistentă juridică si jurisdictia imputatiilor îndeplineste, potrivit legii, următoarele atributii principale:

a) participă, prin personalul anume desemnat, la nivel central, în cazuri temeinic justificate, în comisiile de achizitie publică sau la negocierea proiectelor de contracte, alături de consilierul juridic al unitătii din aparatul central al ministerului ori al institutiei sau structurii de specialitate din subordinea ministerului sau prin care se derulează proceduri de achizitie


publică ori care negociază proiectul contractului sau în situatia în care acestea ori structura ierarhic superioară nu dispun, din cauze întemeiate, de asistentă juridică proprie;

b) analizează si propune avizarea pentru legalitate a proiectelor de contracte, întelegeri, precum si alte acte juridice care angajează răspunderea juridică a ministerului sau a unitătilor aparatului central al ministerului, în situatia în care unitatea, institutia ori structura de specialitate sau care a derulat procedura de achizitie ori care a elaborat proiectul actului sau structura ierarhic superioară nu dispune, din cauze întemeiate, de asistentă juridică proprie;

c) analizează si avizează pentru legalitate proiectele de contracte, întelegeri, precum si alte acte juridice care angajează răspunderea juridică a unitătilor, institutiilor sau structurilor aflate în subordinea ministerului, în situatia în care unitatea, institutia ori structura de specialitate sau care a derulat procedura de achizitie ori care a elaborat proiectul actului sau structura ierarhic superioară nu dispune, din cauze întemeiate, de asistentă juridică proprie;

d) participă, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, în comisiile de specialitate organizate la nivel central sau la nivelul institutiilor si structurilor subordonate ministerului;

e) formulează propuneri si observatii la proiectele de acte normative care reglementează activitatea specifică serviciului;

f) analizează si verifică propunerile privind darea la scădere a sumelor reprezentând pagube produse ministerului, pentru care nu se poate angaja răspunderea materială a personalului ministerului;

g) verifică si propune avizarea pentru legalitate a solicitărilor de scoatere din functiune, valorificare si casare a bunurilor din dotarea unitătilor ministerului;

h) examinează documentatiile de constituire a asociatiilor fără scop lucrativ si a fundatiilor ale căror obiect de activitate si scop se circumscriu domeniilor de activitate ale ministerului si prezintă propuneri pentru dobândirea statutului de utilitate publică, la solicitarea acestora, în conditiile legii;

i) analizează documentatiile de transfer de bunuri către sau de la minister si propune avizarea pentru legalitate a acestora;

j) elaborează puncte de vedere privitoare la interpretarea si aplicarea unor dispozitii legale si acordă asistentă si consultatii cu caracter juridic pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu, în situatia în care structura solicitantă sau structura ierarhic superioară acesteia nu dispune de asistentă juridică proprie;

k) coordonează si, după caz, poate verifica activitatea de asistentă juridică desfăsurată de către structurile de profil ori de către personalul desemnat în acest scop la nivelul unitătilor din aparatul central al ministerului, al institutiilor si structurilor din subordinea ministerului si al unitătilor subordonate acestora;

l) la solicitarea conducerii directiei sau a ministerului efectuează evaluări si analize privind activitatea de asistentă juridică desfăsurată la nivelul structurilor ministerului si, după caz, formulează propuneri;

m) efectuează, conform dispozitiei conducerii directiei generale, actiuni cu caracter de îndrumare a activitătii consilierilor juridici ai unitătilor din aparatul central al ministerului, din institutiile si structurile aflate în subordinea ministerului si din unitătile din subordinea acestora;

n) efectuează, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, actiuni de control la unitătile aparatului central al ministerului, institutiile si structurile din subordinea ministerului si unitătile subordonate acestora si participă, din dispozitia conducerii ministerului, în colective la actiuni de control sau de verificare în legătură cu activitatea de asistentă juridică;

o) desfăsoară activitătile necesare pentru examinarea candidatilor în vederea ocupării posturilor de consilier juridic vacante din structura aparatului central al ministerului si structurile subordonate unor unităti centrale;

p) organizează si păstrează evidenta consilierilor juridici din unitătile aparatului central al ministerului, institutiile si structurile din subordinea ministerului si din unitătile subordonate acestora;

q) organizează, ori de câte ori este nevoie, întruniri profesionale cu consilierii juridici în vederea consultării si îndrumării acestora în probleme de interes comun;

r) primeste spre analiză, examinează si formulează propuneri în consecintă, pentru obtinerea avizului directorului general, în cazul măsurilor disciplinare dispuse împotriva consilierilor juridici pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atributiilor profesionale;

s) sprijină activitatea de perfectionare a pregătirii profesionale a personalului cu competente în acordarea asistentei juridice în unitătile aparatului central al ministerului, institutiile si structurile aflate în subordinea ministerului si unitătile subordonate acestora si organizează sau participă, după caz, la desfăsurarea de cursuri de formare profesională, cursuri de capacitate, initiere sau avansare în gradul următor, potrivit dispozitiilor care reglementează acest domeniu de activitate;

s) îndeplineste orice alte atributii cu caracter juridic prevăzute de lege sau dispuse de conducerea directiei generale.”

27. La capitolul V, titlul sectiunii a 7-a se modifică si va avea următorul cuprins:

“SECTIUNEA a 7-a

Serviciul relatia cu Guvernul, evidentă si secretariat”

28. Articolul 20 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - Serviciul relatia cu Guvernul, evidentă si secretariat îndeplineste următoarele atributii principale:

a) organizează si coordonează activitătile circumscrise pregătirii documentelor necesare reprezentării ministerului în cadrul sedintelor Guvernului si reuniunilor de lucru pregătitoare ale sedintelor Guvernului si gestionează evidenta ordinii de zi a acestora;

b) din dispozitia conducerii ministerului, informează structurile interesate cu privire la sarcinile rezultate din sedintele Guvernului;

c) asigură transmiterea actelor normative interne, pentru publicare, Monitorului Oficial al României, potrivit reglementărilor legale în vigoare; asigură înregistrarea, evidenta, multiplicarea prin tipografia Ministerului Administratiei si Internelor si difuzarea actelor normative interne care nu se publică în Monitorul Oficial al României la celelalte structuri ale ministerului, păstrând evidenta difuzărilor si după abrogarea/iesirea din vigoare a acestora;

d) tine evidenta răspândirilor personalului din directia generală si a serviciului de zi pe unitate;


e) tine evidenta, inventariază si răspunde de modul de utilizare a stampilelor si sigiliilor directiei generale, în limita competentelor proprii;

f) redactează si prezintă la semnat dispozitia zilnică a directorului general;

g) asigură măsurile organizatorice necesare desfăsurării sedintelor de lucru ale conducerii directiei generale si transmiterea dispozitiilor acesteia celorlalte structuri ale directiei generale;

h) primeste, înregistrează si prezintă conducerii directiei generale corespondenta adresată acesteia, inclusiv cea electronică, iar pe baza rezolutiei o repartizează celorlalte servicii;

i) tine evidenta lucrărilor înregistrate, asigură expedierea si transportul corespondentei primite/trimise la/de către directia generală;

j) tine evidenta tuturor lucrărilor cu termen pe baza situatiilor prezentate de către sefii serviciilor si prezintă conducerii directiei generale stadiul executării acestora; verifică situatia lucrărilor gestionate de directia generală care nu au fost solutionate în termenele stabilite si informează conducerea directiei generale despre acestea;

k) asigură îndosarierea, clasarea si arhivarea lucrărilor primite si solutionate de directorul general si de adjunctii acestuia, respectiv a celor create de acestia, precum si a lucrărilor primite si solutionate de serviciile din cadrul directiei generale, conform prevederilor actelor normative incidente si dispozitiilor directorului general;

l) întocmeste nomenclatoarele arhivistice pentru documente neclasificate si clasificate ale directiei generale si constituie anual arhiva neoperativă si a documentelor clasificate, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

m) tine evidenta generală a hotărârilor Guvernului nepublicate, care au fost comunicate ministerului în calitate de institutie interesată în aplicarea prevederilor acestora;

n) tine evidenta si asigură depozitarea originalelor ordinelor si instructiunilor emise de ministrul administratiei si internelor, conventiilor sau altor documente încheiate de minister cu alte ministere sau institutii si a rezervei acestora, a câte unui exemplar al protocoalelor de colaborare interministerială la care ministerul este parte, precum si a actelor normative nepublicate în Monitorul Oficial al României comunicate ministerului;

o) difuzează actele normative nepublicate la unitătile ministerului interesate de aplicarea acestora si le transmite altor institutii, conform dispozitiilor conducerii directiei generale, în conditiile legii;

p) asigură, la cererea personalului directiei generale, multiplicarea documentelor repartizate acestuia;

q) desfăsoară activitătile specifice cu prilejul retragerii actelor normative interne abrogate, a sigiliilor si stampilelor scoase din uz si asigură distrugerea acestora în conditiile prevăzute de ordinele în vigoare;

r) organizează activitatea de primire în audientă la directorul general si tine evidenta modului de solutionare a problemelor sesizate;

s) înregistrează si tine evidenta agendelor de lucru, a caietelor de pregătire de specialitate a personalului, a registrelor si a materialelor cu regim special, precum si a altor documente privind organizarea serviciului;

s) formulează răspunsuri la petitiile adresate ministerului si elaborează puncte de vedere cu caracter juridic pentru lucrările care privesc aspecte din sfera proprie de competentă.”

29. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

30. La anexa nr. 3, la litera A punctul 5, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) ierarhice: se subordonează direct ministrului administratiei si internelor si nemijlocit secretarului general al Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare minister, si are în subordine directă întregul personal al directiei generale;”.

31. La anexa nr. 3, la litera E, după punctul 28 se introduce un nou punct, punctul 29, cu următorul cuprins:

“29. aprobă aprecierile de serviciu anuale ale personalului din structurile pe care le coordonează si întocmeste fisele posturilor directorilor generali adjuncti si sefilor structurilor pe care le coordonează.”

32. La anexa nr. 4, la litera A punctul 5, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) ierarhice: este subordonat nemijlocit directorului general; coordonează în mod nemijlocit activitatea Serviciului reglementări pentru ordine publică si securitate natională, Serviciului reglementări pentru administratia publică, Serviciului relatia cu Guvernul, evidentă si secretariat, Biroului drept european, international, umanitar si drepturile omului si a Biroului relatia cu Parlamentul; are în subordine nemijlocită pe sefii structurilor pe care le coordonează;”.

33. La anexa nr. 5, la litera A punctul 5, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) ierarhice: este subordonat nemijlocit directorului general; coordonează în mod nemijlocit activitatea Serviciului contencios, Serviciului contracte, coordonare asistentă juridică si jurisdictia imputatiilor si a Structurii de securitate/Componenta de securitate pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor; are în subordine nemijlocită pe sefii structurilor pe care le coordonează;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 9 decembrie 2011.

Nr. 278.

 

 


ANEXĂ*)

(Anexa nr. 1 la regulament)

 

ORGANIGRAMA

Directiei generale juridice

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

 


MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

Nr. 2.794 din 7 noiembrie 2011

MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

Nr. 885 din 11 noiembrie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.974 din 13 decembrie 2011

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale si locuintei si al ministrului finantelor publice nr. 833/3.159/2009 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru axele prioritare “Dezvoltare economică si socială” si “Protectia mediului si pregătirea pentru situatii de urgentă” din cadrul Programului IPAde cooperare transfrontalieră România - Serbia

 

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistentă pentru preaderare (IPA), ale Regulamentului (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistentă pentru preaderare (IPA), ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitătii Europene, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii,

în temeiul art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, cu modificările si completările ulterioare, al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 967/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Europene, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale si turismului, ministrul afacerilor europene si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuintei si al ministrului finantelor publice nr. 833/3.159/2009 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru axele prioritare “Dezvoltare economică si socială” si “Protectia mediului si pregătirea pentru situatii de urgentă” din cadrul Programului IPA de cooperare transfrontalieră România - Serbia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 26 noiembrie 2009, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2), (3) si (5) vor avea următorul cuprins:

“(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), următoarele categorii de cheltuieli, ce constituie cheltuieli pentru pregătirea proiectelor, efectuate de beneficiar sunt considerate eligibile dacă au fost efectuate cu maximum 2 ani înaintea depunerii cererii de finantare:

a) cheltuieli pentru elaborarea studiului de fezabilitate, prefezabilitate;

b) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de teren;

c) cheltuieli pentru expertiza tehnică si, după caz, auditul energetic;

d) cheltuieli cu consultanta pentru elaborarea proiectului - maximum 1% din totalul cheltuielilor eligibile si nu mai mult de 10.000 euro;

e) cheltuieli pentru asistenta privind derularea procedurilor de achizitii publice;

f) cheltuieli pentru traducerea documentelor;

g) cheltuieli pentru documentatia de avizare a lucrărilor de interventii;

h) cheltuieli pentru elaborarea proiectului tehnic;

i) cheltuieli pentru achizitia de terenuri - maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale operatiunii respective;

j) cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizatii;

k) cheltuieli cu taxe si comisioane bancare de tipul celor prevăzute la art. 16 alin. (1) - maximum 5% din totalul cheltuielilor eligibile;

l) cheltuieli pentru organizarea de întâlniri între partenerii proiectului - cheltuieli cu deplasarea si cheltuieli pentru organizarea evenimentului, inclusiv cheltuieli pentru cafea, apă, sucuri si tratatii, în valoare de maximum 2% din valoarea cumulată a cheltuielilor cu pregătirea proiectului;

m) cheltuieli pentru amenajarea terenului, care au ca scop pregătirea amplasamentului pentru derularea proiectului si care constau în cheltuieli pentru dezasamblări, evacuări materiale rezultate, devieri ale retelelor de utilităti din amplasament, drenaje, epuizmente - exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investitia de bază, devieri de cursuri de apă;

n) cheltuieli cu amenajarea terenului pentru protectia mediului.

(3) Cheltuielile mentionate la alin. (2) lit. I) sunt eligibile, cu respectarea prevederilor legislatiei nationale în vigoare si a următoarelor conditii:

a) transport - cel mai scăzut pret, pe baza analizei a 3 oferte, cu exceptia combustibilului si a biletelor de tren sau autobuz;

b) cazare - în limitele plafoanelor permise de legislatia natională pentru organismele publice;

c) traducere simultană în timpul întrunirilor;

d) diurne - plafoanele permise de legislatia natională aplicabilă.

(5) Cheltuielile pentru pregătirea proiectelor sunt eligibile dacă au fost efectuate cu maximum 2 ani înaintea termenului-limită de depunere a cererii de finantare si dacă valoarea cumulată nu depăseste 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.”

2. La articolul 6, alineatul (8) va avea următorul cuprins: “(8) Cheltuielile prevăzute la alin. (5), (6) si (7) sunt eligibile în cuantum de maximum 5% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.”


3. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Sunt considerate eligibile cheltuielile efectuate pentru organizarea de întâlniri între partenerii proiectului în scopul implementării operatiunii - cheltuieli cu deplasarea si cheltuieli cu organizarea evenimentului, inclusiv cheltuieli pentru cafea, apă, sucuri si tratatii, cu respectarea prevederilor legislatiei nationale în vigoare si a următoarelor conditii:

a) transport - cel mai scăzut pret, pe baza analizei a 3 oferte, cu exceptia combustibilului, biletelor de tren sau de autobuz;

b) cazare - în limitele plafoanelor permise de legislatia natională pentru organismele publice;

c) traducere simultană în timpul întrunirilor;

d) diurne - plafoanele permise de legislatia natională aplicabilă.”

4. La articolul 14 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) valoarea totală a acestor cheltuieli nu poate depăsi 5% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului;”.

5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Sunt eligibile cheltuielile diverse si neprevăzute pentru lucrările efectuate în scopul implementării proiectului, în limita a 5% din totalul cheltuielilor eligibile prevăzute în proiect, în functie de natura si complexitatea proiectului, dacă sunt detaliate în documentele justificative, corespunzător alin. (2).

(2) Din procentul stabilit la alin. (1) se acoperă inclusiv, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de solutii tehnice, cele datorate unor cantităti suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investitiei, precum si cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii executiei din cauze independente de autoritatea contractantă.”

6. La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Totalul cheltuielilor prevăzute la alin. (1) cumulat cu totalul cheltuielilor mentionate la art. 2 alin. (2) lit. k) nu poate depăsi 5% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Ialomitianu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.