MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 934/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 934         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

261. - Lege pentru ratificarea Protocolului dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

Protocol între România si Confederatia Elvetiană de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

936. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

123. - Ordonantă de urgentă pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar International

 

1.257. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

 

1.279. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, regie autonomă aflată sub autoritatea Camerei Deputatilor

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993, ratificate prin Legea nr. 60/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 3 august 1994.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 261.


 

PROTOCOL

între România si Confederatia Elvetiană de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

România si Confederatia Elvetiană,

dorind să încheie un Protocol de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, semnată la Bucuresti la 25 octombrie 1993 (denumită în continuare Conventie) si a Protocolului semnat la Bucuresti la 25 octombrie 1993 (denumit în continuare Protocol-anexă la Conventie),

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL I

 

Subparagraful a) al paragrafului 3 al articolului 2 (Impozite vizate) al Conventiei va fi înlocuit cu următorul subparagraf: “a)în România: (i) impozitul pe venit; (ii) impozitul pe profit; (denumite în continuare impozit român”);”.

 

ARTICOLUL II

 

1. Subparagraful h) al paragrafului 1 al articolului 3 (Definitii generale) al Conventiei va fi înlocuit cu următorul subparagraf:

,,h) expresia «autoritate competentă» înseamnă: (i) în România, ministrul finantelor publice sau reprezentantul său autorizat; (ii) în Elvetia, directorul Administratiei Federale de Impozite sau reprezentantul său autorizat.”

2. Următorul subparagraf nou va fi adăugat la paragraful 1 al articolului 3 (Definitii generale) al Conventiei:

,,i) expresia «fond de pensii sau altă institutie similară care furnizează scheme de pensii» înseamnă orice plan, schemă, fond, trust, fundatie sau alt aranjament de pensii înfiintat într-un stat contractant, în care persoanele fizice pot participa pentru a-si asigura o pensie pentru limită de vârsta, de invaliditate si de urmas, când acest fond de pensii sau altă institutie similară este înfiintată, recunoscută în scopuri fiscale si controlată potrivit legislatiei acelui stat.”

 

ARTICOLUL III

 

Articolul 4 (Domiciliul fiscal) al Conventiei va fi înlocuit cu următorul articol:

“ARTICOLUL 4

Rezident

1. În sensul prezentei conventii, expresia «rezident al unui stat contractant» înseamnă orice persoană, care, potrivit legislatiei acelui stat, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, rezidentei sale, locului său de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară si include de asemenea acel stat si orice unitate administrativ-teritorială, subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia. Totusi, această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse sau capital, situate în acel stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă aceasta dispune de o locuintă permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuintă permanentă în niciunul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieste în mod obisnuit;

c) dacă aceasta locuieste în mod obisnuit în ambele state sau nu locuieste în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui national este;

d) dacă această persoană este national al ambelor state sau nu este national al niciunuia dintre ele, autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află locul conducerii sale efective.”

 

ARTICOLUL IV

 

Articolul 10 (Dividende) al Conventiei va fi înlocuit cu următorul articol:

“ARTICOLUL 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 15% din suma brută a dividendelor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, aceste dividende vor fi scutite de impozit în statul contractant în care compania plătitoare de dividende este rezidentă dacă dividendele sunt efectiv obtinute de un rezident al celuilalt stat contractant, care este:

a) o societate (alta decât un parteneriat) care detine direct cel putin 25% din capitalul societătii plătitoare de dividende; sau

b) un fond de pensii sau altă institutie similară care furnizează scheme de pensii; ori

c) Guvernul celuilalt stat, o unitate administrativ-teritorială, subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia ori banca centrală a celuilalt stat.

4. Paragrafele 2 si 3 nu afectează impunerea societătii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

5. Termenul «dividende» folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din actiuni, actiuni participative sau drepturi participative, părti miniere, părti de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile din alte părti sociale care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca veniturile din actiuni de către legislatia statului în care este rezidentă societatea distribuitoare.

6. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăsoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

7. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant,


celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu exceptia cazului în care asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent ori de o bază fixă situată în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societătii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime ori în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.”

 

ARTICOLUL V

 

Articolul 11 (Dobânzi) al Conventiei se va înlocui cu următorul articol:

“ARTICOLUL 11

Dobânzi

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile numai în celălalt stat, cu conditia ca aceste dobânzi să fie plătite:

a) în legătură cu un împrumut, titlu de creantă sau credit care este datorat, realizat, furnizat, garantat sau asigurat de acel stat sau de o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politică, autoritate locală sau de o institutie de finantare a exportului apartinând acestuia; sau

b) de o companie unei companii a celuilalt stat contractant, când această companie este asociată cu compania plătitoare de dobânzi, având o participare directă minimă de 25% din capital sau când ambele companii sunt detinute de o tertă companie care are direct o participare minimă de 25% atât în capitalul primei companii, cât si în capitalul celei de-a doua companii.

4. Termenul «dobânzi» folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creantă de orice natură, însotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului, si, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creantă sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creantă sau obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii independente, printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie, se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobânzi si aceste dobânzi se suportă de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

7. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma dobânzilor, tinând seama de creanta pentru care sunt plătite,

depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinând seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.”

 

ARTICOLUL VI

 

1. La paragraful 2 al articolului 12 (Redevente) al Conventiei, fraza “autoritătile competente ale statelor contractante reglementează de comun acord modalitătile de aplicare a acestei limitări” se elimină.

2. Paragraful 5 al articolului 12 (Redevente) al Conventiei este înlocuit cu următorul paragraf:

“5. Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul redeventelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligatia de a plăti redeventele si acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci astfel de redevente se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.”

 

ARTICOLUL VII

 

1. Actuala formulare a articolului 18 (Pensii) al Conventiei devine paragraful 1.

2. La articolul 18 (Pensii) al Conventiei se adăugă următorul paragraf 2:

“2. Contributiile la un fond de pensii sau altă institutie similară care asigură scheme de pensii într-un stat contractant, efectuate de către sau în numele unei persoane fizice ce prestează servicii independente ori dependente în celălalt stat contractant, sunt tratate în celălalt stat, atunci când se stabilesc impozitul datorat de persoana fizică si profiturile unei companii ce pot fi impozitate în celălalt stat, în acelasi mod si vor fi supuse acelorasi conditii si limitări ca si contributiile efectuate către un fond de pensii sau altă institutie similară care furnizează scheme de pensii celuilalt stat, cu conditia ca:

a) persoana fizică să nu fi fost rezident al acelui stat si să nu fi participat la schema de pensii imediat înainte de a începe să furnizeze servicii în celălalt stat; si

b) schema de pensii să fi fost acceptată de autoritatea competentă a celuilalt stat ca si corespunzând în general unei scheme de pensii recunoscute ca atare, din punct de vedere fiscal, de celălalt stat.”

 

ARTICOLUL VIII

 

Următorul articol 25a este adăugat Conventiei:

.ARTICOLUL 25a

Schimb de informatii

1. Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii relevante necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei conventii sau pentru administrarea ori punerea în aplicare a legislatiilor interne privitoare la impozitele vizate de Conventie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară Conventiei. Schimbul de informatii nu este limitat de art. 1.

2. Orice informatie obtinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca secret în acelasi mod ca informatia obtinută conform prevederilor legislatiei interne a acelui stat si va fi dezvăluită numai persoanelor sau autoritătilor (inclusiv instantelor judecătoresti si organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele la care se face referire la paragraful 1. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi informatia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare. Independent de prevederile precedente, informatia primită de un stat contractant poate fi utilizată pentru alte scopuri în situatia în care această informatie poate fi utilizată pentru alte asemenea scopuri potrivit legislatiei ambelor state si autoritatea competentă a statului care furnizează informatia autorizează o asemenea utilizare.

3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligatia:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislatii si practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informatii care nu pot fi obtinute în baza legislatiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informatii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricatie sau informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

4. Dacă un stat contractant solicită informatii în conformitate cu acest articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informatiilor pentru a obtine informatiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de respectivele informatii în scopurile sale fiscale. Obligatia prevăzută în fraza anterioară face obiectul limitărilor de la paragraful 3, dar în niciun caz aceste limitări nu vor fi interpretate în sensul de a permite unui stat contractant să refuze furnizarea de informatii doar pentru că acesta nu are niciun interes intern fată de respectivele informatii.

5. În niciun caz prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în sensul de a permite unui stat contractant să refuze furnizarea de informatii doar pentru că acestea sunt detinute de o bancă, de o altă institutie financiară, de o persoană nominalizată sau de o persoană ce actionează ca agent sau în calitate fiduciară ori pentru că informatiile respective se referă la participatiile în cadrul unei persoane. Pentru a obtine aceste informatii, autoritătile fiscale ale statului contractant solicitat au puterea, dacă este necesar pentru a-si duce la îndeplinire obligatiile conform acestui paragraf, de a obliga la dezvăluirea informatiilor vizate de acest paragraf, independent de prevederile paragrafului 3 sau de orice alte prevederi contrare existente în legislatia internă.”

 

ARTICOLUL IX

 

1. Următorul nou paragraf 2 se adăuga Protocolului-anexă la Conventie:

“2. ad. articolul 4

Referitor la paragraful 1, se întelege că expresia «rezident al unui stat contractant» include:

a) un fond de pensii sau alte institutii similare care furnizează scheme de pensii scutite de impozit conform legislatiei interne a acelui stat; si

b) o organizatie care este înfiintată si exploatată exclusiv pentru scopuri religioase, caritabile, stiintifice, culturale, artistice, sportive sau educationale (sau pentru mai mult decât unul din aceste scopuri) si care este rezidentă a acelui stat, potrivit legislatiei acestuia, indiferent dacă toate veniturile sale sau o parte din ele pot fi scutite de impozit, potrivit legislatiei interne a acelui stat.”

2. Paragrafele 2, 3 si 4 ale Protocolului-anexă la Conventie vor fi renumerotate ca paragrafele 3, 4 si 5.

3. Următoarele paragrafe noi sunt adăugate Protocolului-anexă la Conventie:

“6. ad. articolele 18 si 19

Se întelege că termenii «pensie» si «pensii», astfel cum sunt utilizati în art. 18 si 19, în mod corespunzător, includ atât plăti periodice, cât si plăti efectuate o singură dată.

7. ad. articolul 25

Se întelege că, dacă România convine să introducă o clauză de arbitraj într-un acord de dublă impunere cu un stat tert, următorul paragraf 5 va fi adăugat la art. 25 (Procedura amiabilă) al Conventiei si va fi aplicat între România si Elvetia de la data la care se va aplica acordul cu respectivul stat tert si se va aplica asupra cazurilor care sunt în analiza autoritătilor competente pentru mai putin de 3 ani împliniti la acea dată sau care vor fi analizate după această dată:

«5. Atunci când,

a) în conformitate cu paragraful 1, o persoană a prezentat un caz autoritătii competente a unui stat contractant pe baza faptului că actiunile unuia sau ale ambelor state contractante au avut ca rezultat impunerea persoanei respective în neconcordantă cu prevederile acestei conventii; si

b) autoritătile competente nu pot ajunge la o solutionare a cazului conform paragrafului 2 în termen de 3 ani de la prezentarea cazului autoritătii competente a celuilalt stat contractant, orice aspecte nesolutionate ce tin de caz vor fi supuse arbitrajului dacă persoana respectivă solicită acest lucru.

Aceste aspecte nesolutionate nu vor fi însă supuse arbitrajului dacă în legătură cu ele s-a pronuntat deja o hotărâre de către un tribunal din oricare dintre state. Cu exceptia cazului în care o persoană direct afectată de caz nu acceptă acordul amiabil de implementare a deciziei de arbitraj sau autoritătile competente si persoanele direct afectate de caz convin asupra unei solutii diferite, în termen de 6 luni de la data la care decizia Ie-a fost comunicată, decizia de arbitraj va fi obligatorie pentru ambele state si va fi implementată fără a se tine seama de termenele-limită prevăzute de legislatiile nationale ale acestor state. Autoritătile competente ale statelor contractante vor conveni de comun acord modul de aplicare a acestui paragraf.

Statele contractante pot transmite comisiei de arbitraj, înfiintată conform prevederilor acestui paragraf, informatii necesare pentru desfăsurarea procedurii de arbitraj. Membrii comisiei de arbitraj sunt supusi limitărilor de dezvăluire a informatiilor primite prevăzute la paragraful 2 al art. 25a cu privire la informatiile transmise în acest mod.»

8. ad. articolul 25a

a) Se întelege că un schimb de informatii este solicitat numai dacă statul contractant solicitant a epuizat toate procedurile normale existente în legislatia internă pentru a obtine informatia.

b) Se întelege că expresia «relevante necesare» asigură realizarea schimbului de informatii pe probleme fiscale în sensul cel mai larg posibil, în acelasi timp se întelege că statele contractante nu au posibilitatea să se angajeze în investigatii aleatorii sau să solicite informatii care sunt putin probabil să fie relevante pentru aspectele fiscale ale unui anumit contribuabil.

c) Se întelege că autoritătile fiscale ale statului solicitant vor furniza următoarele informatii autoritătilor fiscale ale statului solicitat când este făcută o cerere pentru informatii, conform art. 25a al Conventiei:

(i) numele si adresa persoanei (persoanelor) aflate sub examinare sau investigatie si, dacă sunt disponibile, alte date care să faciliteze identificarea persoanei, cum ar fi data nasterii, statutul civil, numărul de identificare fiscală;

(ii) perioada de timp pentru care este solicitată informatia;


(iii) o declaratie în legătură cu informatia cerută, inclusiv natura si forma în care statul solicitant doreste să primească informatia de la statul solicitat; (iv) scopul fiscal pentru care informatia este cerută; (v) numele si adresa oricărei persoane despre care se crede că se află în posesia informatiei solicitate. Chiar dacă acest paragraf contine cerinte procedurale importante cu scopul de a evita aparitia investigatiilor aleatorii, subparagrafele (i)-(v) nu vor fi interpretate ca împiedicând schimbul efectiv de informatii.

d) Se întelege că art. 25a al Conventiei nu solicită statelor contractante să facă schimb automat sau spontan de informatii.

e) Se întelege că în cazul unui schimb de informatii regulile procedurale administrative referitoare la drepturile contribuabililor existente în statul contractant solicitat rămân aplicabile înainte ca informatia să fie transmisă statului contractant solicitant. Totodată se întelege că această prevedere are rolul de a garanta aplicarea unui tratament corect contribuabilului si nu conduce la prevenirea sau întârzierea schimbului de informatii.”

 

ARTICOLUL X

 

1. Statele contractante îsi vor notifica reciproc pe cale diplomatică îndeplinirea cerintelor constitutionale interne necesare pentru intrarea în vigoare a Protocolului.

2. Prezentul protocol va face parte integrantă din Conventie si va intra în vigoare la data ultimei notificări la care se face referire în paragraful 1. Protocolul se va aplica:

a) în legătură cu impozitele retinute la sursă asupra sumelor plătite sau creditate către nerezidenti la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor intrării în vigoare a acestui protocol;

b) în legătură cu celelalte impozite, pentru anii fiscali începând la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acest protocol a intrat în vigoare.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, în legătură cu art. 25a al Conventiei, schimbul de informatii prevăzut în acest protocol va fi aplicabil pentru cererile făcute la sau după data intrării în vigoare pentru informatiile care se referă la anii impozabili care încep la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului imediat următor intrării in vigoare a prezentului protocol.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezentul protocol.

Semnat în două exemplare la Bucuresti la 28 februarie 2011, în limbile română, franceză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Dan Tudor Lazăr,

secretar de stat

Ministerul Finantelor Publice

Pentru Confederatia Elvetiană,

Marc Bruchez,

însărcinat cu afaceri al

Ambasada Elvetiei în România

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului dintre România si Confederatia Elvetiană, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2011, de amendare a Conventiei dintre România si Confederatia Elvetiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere si a Protocolului anexat, semnate la Bucuresti la 25 octombrie 1993, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 936.

 


ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar International

 

Majorarea cotelor tărilor membre ale Fondul Monetar International (FMI) este prevăzută prin Rezolutia Consiliului guvernatorilor FMI nr. 66-2 din 15 decembrie 2010 privind cea de-a paisprezecea revizuire generală a cotelor si reforma Consiliului executiv, votată favorabil de România. Termenul de notificare a acceptării de către tările membre a majorării cotelor este 31 decembrie 2011. Nerespectarea termenului poate avea consecinte semnificative în plan economic pentru statul român, întrucât: (i) ar limita nivelul accesului la resursele FMI, valoarea potentială a unui eventual împrumut de la FMI fiind conditionată de nivelul cotei de participare; (ii) s-ar pierde posibilitatea de a reduce costurile României cu dobânda pentru sumele împrumutate de la FMI; (iii) ar determina o erodare semnificativă a puterii de vot a României, cu implicatii negative în ceea ce priveste pozitia sa de reprezentare în cadrul FMI.

Având în vedere necesitatea respectării termenului privind comunicarea de către statele membre a notificării privind acceptarea majorării cotelor lor la FMI si, luând în considerare faptul că acest element constituie o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată din motivele enumerate mai sus,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Se acceptă majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar International de la 1.030,2 milioane DST la 1.811,4 milioane DST, asa cum este prevăzut în anexa I la Rezolutia nr. 66-2 din 15 decembrie 2010, adoptată la Washington de Consiliul guvernatorilor Fondului Monetar International, privind cea de-a paisprezecea revizuire generală a cotelor si reforma Consiliului executiv.

(2) Diferenta de 781,2 milioane DST va fi vărsată astfel: a) 195,3 milioane DST, reprezentând 25% din majorare, în DST sau valută liber convertibilă, pe seama unei trageri speciale de la Fondul Monetar International, nerambursabilă si nepurtătoare de dobândă;

b) 585,9 milioane DST, reprezentând 75% din majorare, în lei, în contul nr. 1 al Fondului Monetar International de la Banca Natională a României.

Art. 2. - Echivalentul în lei al tragerii speciale de 195,3 milioane DST de la Fondul Monetar International si, respectiv, al părtii din majorarea de cotă de 75% - care se varsă în lei, calculat la cursul leu/DST valabil pentru tranzactiile cu Fondul Monetar International la data efectuării plătii, se va reflecta în gestiunea Băncii Nationale a României în anul în care se face plata.

Art. 3. - Banca Natională a României este însărcinată cu ducerea la îndeplinire a prezentei ordonante de urgentă, după îndeplinirea conditiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezolutia Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar International nr. 66-2 din 15 decembrie 2010.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

p. Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 27 decembrie 2011.

Nr. 123.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 786/1993 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum si componenta, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 24 februarie 1994.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

Lâszlo Borbely

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 21 decembrie 2011.

Nr. 1.257.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare

 

CAPITOLUL I

Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare

 

Art. 1. - Se constituie în perimetre de ameliorare toate terenurile degradate, indiferent de titularul dreptului de proprietate, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protectiei solului, regimului apelor, îmbunătătirii conditiilor de mediu si a diversitătii biologice.

Art. 2. - Prevederile prezentului regulament se aplică terenurilor degradate, astfel cum sunt definite la pct. 48 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Componenta si atributiile comisiei de specialisti pentru constituirea perimetrelor de ameliorare

 

Art. 3. - (1) Comisia de specialisti, alcătuită în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 100/2010, îsi desfăsoară activitatea în sediul primăriei comunei, orasului sau municipiului si are următoarele atributii principale:

a) înregistrează sesizările sau cererile de constituire a unui perimetru de ameliorare;

b) constată pe teren situatia perimetrului, identifică vecinătătile si delimitează prin tărusare perimetrul de ameliorare;

c) identifică si delimitează imobilele din interiorul si de pe limita exterioară a perimetrului, care sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor de amenajare si de ameliorare si pentru drumurile de acces, precum si categoria de folosintă agricolă sau silvică existentă;

d) identifică si descrie sumar formele de degradare a terenului, amploarea acestor procese si constată cauzele care le-au generat;

e) stabileste restrictiile care sunt necesare pentru constituirea perimetrului de ameliorare si modul de respectare a acestora pe toată durata executării lucrărilor specifice;

f) întocmeste fisa perimetrului de ameliorare.


(2) Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către directia pentru agricultură judeteană sau a municipiului Bucuresti, ocolul silvic, agentia judeteană/teritorială pentru protectia mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate si se depune la sediul primăriei comunei, orasului sau municipiului.

(3) Concluziile comisiei, ca urmare a analizei efectuate pe teren, se concretizează într-o documentatie alcătuită din următoarele documente:

a) planul de situatie la o scară convenabilă 1:500-1:5.000, în functie de dimensiunile perimetrului de ameliorare, însotit de copia planului de amplasament si delimitare a imobilului sau extrasul din planul cadastral detinute de oficiul de cadastru si publicitate imobiliară, pentru fiecare imobil cuprins în perimetrul de ameliorare, puse la dispozitie de oficiul de cadastru si publicitate imobiliară, fără plată;

b) acordul proprietarilor/administratorilor.

(4) Acordul prevăzut la alin. (3) lit. b) se dovedeste prin:

a) hotărârea consiliului local privind aprobarea ameliorării terenurilor degradate detinute de consiliul local, cu precizarea suprafetelor acestor terenuri si a localizării lor;

b) hotărârea Comitetului de privatizare, concesionare si arendare al Agentiei Domeniilor Statului, pentru terenurile pe care le are în administrare;

c) proces-verbal încheiat de reprezentantul directiei pentru agricultură judetene sau a municipiului Bucuresti ori, după caz, de reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vânătoare cu persoanele fizice sau juridice identificate prin nume si prenume/denumirea persoanei juridice, CNP/codul fiscal al persoanei juridice, suprafata de teren pentru fiecare proprietar/administrator, numărul documentului în baza căruia detine suprafata de teren, în care se mentionează clar acordul proprietarului/administratorului pentru împădurirea terenurilor si pentru executarea celorlalte lucrări de ameliorare si amenajare a terenurilor cuprinse în perimetru, precum si acordul pentru preluarea fondurilor fixe rezultate după ameliorare si întretinerea lucrărilor receptionate pe terenurile detinute de către acestia;

d) decizia reprezentantului autorizat al Ministerului Apărării Nationale pentru terenurile pe care acest minister le are în administrare.

Art. 4. - Decontarea cheltuielilor de deplasare a membrilor comisiei prevăzute la art. 3 alin. (1) se face de către unitătile sau institutiile în care acestia îsi desfăsoară activitatea.

Art. 5. - Fisa perimetrului de ameliorare prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. f) se întocmeste potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 6. - Fisa aprobată constituie tema de proiectare pentru autoritatea contractantă care are obligatia realizării documentatiei tehnico-economice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Proiectarea, executia lucrărilor si paza perimetrelor de ameliorare

 

Art. 7. - (1) Punerea în valoare a terenurilor degradate se realizează prin lucrări de ameliorare prin împădurire a acestor terenuri, executate pe bază de proiecte tehnice.

(2) Valoarea lucrărilor prevăzute în proiectul tehnic se stabileste pe baza normelor tehnice si a manoperei aferente acestor lucrări.

(3) Lucrările se execută conform proiectului tehnic, iar decontarea lor se va face conform ofertei declarate câstigătoare în cadrul procedurii de achizitie publică de lucrări, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Realizarea lucrărilor de amenajare, ameliorare si punere în valoare a terenurilor degradate, prin lucrări de îmbunătătiri funciare, executate în perimetre de ameliorare cu destinatie agricolă, se finantează conform prevederilor art. 88 alin. (1)si (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Predarea amplasamentelor terenurilor identificate si delimitate în perimetrele de ameliorare de la proprietari/administratori în vederea executării lucrărilor la autoritatea contractantă responsabilă se face în baza unei proceduri aprobate prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) Paza perimetrelor de ameliorare pe toată durata de executie a lucrărilor de ameliorare este asigurată de către unitatea de executie, conform regulamentelor în vigoare, care răspunde de integritatea lucrărilor respective până la închiderea stării de masiv sau receptia la terminarea lucrărilor.

(4) Paza si întretinerea lucrărilor si fondurilor fixe predate proprietarilor sau administratorilor de teren din perimetrul de ameliorare, după receptia acestora, se asigură de către acestia, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Pentru perimetrele de ameliorare situate pe terenurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, paza se asigură de către acest minister, contra cost, cu decontarea cheltuielilor din sursele de finantare prevăzute la art. 18 din Legea nr. 100/2010 pe toată durata de executie a lucrărilor de ameliorare, precum si după predarea si receptia acestora.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 9. - (1) Proprietarii vecini cu perimetrul de ameliorare, în schimbul unei despăgubiri, sunt obligati să asigure libera trecere a personalului tehnic, lucrătorilor, utilajelor si masinilor pentru transportul materialelor necesare la locul de executare a lucrărilor, potrivit prevederilor art. 622 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată.

(2) Pentru situatia prevăzută la alin. (1), operatorul economic care realizează documentatia tehnico-economică va stabili, cu acordul proprietarilor respectivi, căile de acces, precum si cuantumul despăgubirilor pe care le va introduce în documentatia tehnico-economică.

(3) Despăgubirile se suportă din devizul general legal aprobat al lucrărilor prevăzute în perimetrul de ameliorare.

Art. 10. - (1) După ameliorarea perimetrului respectiv, unitatea de executie si autoritatea contractantă vor preda proprietarului/administratorului amplasamentul terenului pe care au fost executate lucrările de ameliorare si va transfera investitia, în prezenta primarului localitătii, cu mentionarea fondurilor fixe si a valorii lor.

(2) Transferul prevăzut la alin. (1) se realizează pe baza procedurii aprobate prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) Pentru terenurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, transferul prevăzut la alin. (1) se realizează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură si al autoritătii publice centrale pentru apărare natională.

 


ANEXĂ

la regulament

 

Model

 

Se propune pentru aprobare.

1. Directia pentru Agricultură a Judetului.......................

 

2. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vânătoare...........................

 

3. Pentru terenurile proprietate publică a statului*)

Directia Silvică.........................

Agentia Domeniilor Statului

Se aprobă.

1. Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

…………………………………………

(ministru/secretar de stat)

 

2. Ministerul Mediului si Pădurilor

…………………………………………

(ministru/secretar de stat)

 

FISA PERIMETRULUI DE AMELIORARE

 

1. Denumirea perimetrului de ameliorare:......................................................, comuna..........................Judetul.....................

2. **) Folosinta terenurilor cuprinse în perimetrul de ameliorare:

2.1. Din evidenta fondului funciar

 

Nr. crt.

Categoria de folosintă (din evidenta fondului funciar)

Suprafata (ha)

Nr. cadastral/topografic

Nr. de carte funciară

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL PERIMETRU

 

 

 

 

 

2.2. Situatia reală pe teren

 

Nr. crt.

Categoria de folosintă (reală pe teren)

Suprafata (ha)

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL PERIMETRU

 

 

 

3. Proprietarii terenurilor din perimetrul de ameliorare:

 

Denumirea proprietarului

Suprafata pe categorii de folosinte din cadastrul funciar (ha)

arabil

păsuni

fânete

altele

TOTAL

A. Persoane fizice

 

 

 

 

 

B. Asociatii de proprietari

 

 

 

 

 

C. Societăti comerciale

 

 

 

 

 

D. Consilii locale

 

 

 

 

 

E. Ocoale silvice

 

 

 

 

 

F. Alti detinători

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

 

 

 

 

 


*) Viza directiei silvice judetene si a Agentiei Domeniilor Statului este necesară numai în cazurile în care terenurile prevăzute la pct. 2 sunt proprietate publică a statului.

**) Se anexează, prin grija reprezentantului oficiului de cadastru si publicitate imobiliară, planul de situatie întocmit la scara 1:500-1:5.000, cu indicarea vecinilor, iar pentru fiecare imobil cuprins în perimetrul de ameliorare se anexează copia planului de amplasament si delimitare a imobilului sau extrasul din planul cadastral detinut. La stabilirea limitei perimetrului de ameliorare se vor avea în vedere, pe cât posibil, anumite limite naturale sau artificiale.

 


 

4. Natura degradării terenurilor din perimetrul de ameliorare:

 

Nr. crt.

Natura degradării terenurilor

Suprafata (ha)

1.

Terenuri cu eroziune de suprafată foarte puternică si excesivă

 

2.

Terenuri cu eroziune în adâncime (ogase, ravene, torenti)

 

3.

Terenuri afectate de alunecări active, prăbusiri, surpări si curgeri noroioase

 

4.

Terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă

 

5.

Terenuri cu aglomerări de pietris, bolovănis, grohotis, stâncării si depozite de aluviuni torentiale

 

6.

Terenuri cu exces permanent de umiditate

 

7.

Terenuri sărăturate sau puternic acide

 

8.

Terenuri cu substante chimice, petroliere sau noxe

 

9.

Terenuri ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de împrumut

 

10.

Terenuri neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale

 

11.

Terenuri cu nisipuri mobile, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora

 

12.

Oricare dintre terenurile prevăzute la pct. 1-11, care au fost ameliorate prin plantatii silvice si de pe care vegetatia a fost înlăturată.

 

13.

Alte degradări

 

 

TOTAL

 

 

5.***) Descrierea sumară a conditiilor pedolitologice (se vor descrie sumar tipurile - subtipurile de sol si rocă de bază)

6. Conditiile de relief al terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare:

- pante până la 5%.........................ha;

- pante cuprinse între 5 si 15%.........................ha;

- pante cuprinse între 15 si 35%.........................ha;

- pante peste 35%.........................ha.

7. Descrierea sumară a lucrărilor de ameliorare necesare:

………………………………………………………………………………………………………………………………….

8. Evaluarea fizică orientativă a lucrărilor necesare de ameliorare:

………………………………………………………………………………………………………………………………….

9. Perioada de realizare a lucrărilor (când suprafata în perimetru este eliberată de orice sarcini cu caracter agricol sau silvic):

………………………………………………………………………………………………………………………………….

10. Asigurarea fondurilor pentru cercetarea, proiectarea si executia lucrărilor de amenajare si ameliorare, precum si pentru paza acestor lucrări, până la declararea închiderii stării de masiv, se face de către Ministerul Mediului si Pădurilor si Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, după caz.

11. Includerea în programele de finantare ale celor două autorităti publice centrale se face pe baza Fisei perimetrului de ameliorare aprobate si a Notei de fundamentare a cheltuielilor elaborate de beneficiarul investitiei.

Întocmit:

- primarul comunei, orasului sau municipiului, după caz, în calitate de presedinte;

- reprezentantul directiei pentru agricultură judetene si a municipiului Bucuresti;

- reprezentantul oficiului de cadastru si publicitate imobiliară judetean;

- reprezentantul oficiului de studii pedologice si agrochimice judetean;

- reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vânătoare;

- reprezentantul agentiei pentru protectia mediului judetene;

- reprezentantul directiei silvice sau al structurii silvice de rang superior si al ocolului silvic de stat ori privat, după caz, în calitate de secretar;

- reprezentantul sectorului de îmbunătătiri funciare la nivel local;

- specialisti din unitătile si subunitătile de cercetare si proiectare în domeniile de îmbunătătiri funciare pentru agricultură, silvicultură, împăduriri de terenuri degradate, cercetări agrochimice si pedologice;

- specialisti din Ministerul Mediului si Pădurilor, în cazul zonelor cu un interes special pentru ameliorarea conditiilor de mediu sau pentru protejarea acestora prin actiuni de împădurire.

Însusit:

- proprietarii/detinătorii care au terenuri în perimetru.

 

NOTĂ:

Fisa perimetrului de ameliorare a terenurilor cu destinatie agricolă se aprobă de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, la propunerea directiei pentru agricultură judetene si, după caz, a Agentiei Domeniilor Statului.


***) Se vor folosi cartările agropedologice si agrochimice existente, raionările si studiile pedoameliorative de la sistemele de îmbunătătiri funciare, studiile existente în amenajamentele silvice, cele de la oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice, de la unitătile de gospodărire a apelor si de la agentiile pentru protectia mediului.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome  “Monitorul Oficial”, regie autonomă aflată sub autoritatea Camerei Deputatilor

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, regie autonomă aflată sub autoritatea Camerei Deputatilor, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Regiei Autonome “Monitorul Oficial” se va face de către aceasta, cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputatilor.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limită maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă “Monitorul Oficial” va putea efectua cheltuieli totale aferente veniturilor totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(2) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contraventia se constată de organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Camerei Deputatilor,

Marian Enache

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 27 decembrie 2011.

Nr. 1.279.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ANEXĂ

 

CAMERA DEPUTATILOR

Regia Autonomă “Monitorul Oficial”

Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, municipiul Bucuresti

CIF R0427282

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2011

 

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC2011 RECTIFICAT

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

66.680

 

1

Venituri din exploatare, din care:

2

60.035

 

 

a)

din productia vândută

3

53.600

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

135

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

variatia stocurilor

8

 

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

6.300

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

6.645

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

6.500

 

 

d)

alte venituri financiare

14

145

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

44.922

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

44.772

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

11.100

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

950

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

50

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

18.949

 

 

 

d1

ch. cu salariile

22

14.008

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

4.011

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale

24

3.055

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări pt.somaj

25

70

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

768

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

118

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

930

 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

160


 

 

 

 

-tichete de cresă, cf. Legii nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresă, cu modificările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

770

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

e)

ch. cu plătile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

8.200

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

4.323

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

1.200

 

 

 

i1) contract de mandatdin care

39

80

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

35

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă si publicitate, din care:

42

37

 

 

 

 

tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

100

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt,activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

150

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

150

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

21.758

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

3.481

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care: *)

54

18.277

 

1

 

Rezerve legale

55

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 


 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 si 59.

60

 

 

78

 

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

61

700

 

 

 

Minimum 90% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

16.449

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

63

1.128

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

64

97.704

 

1

 

Surse proprii

65

9.328

 

2

 

Alocatii de la buget

66

 

 

3

 

Credite bancare

67

 

 

 

a)

- interne

68

 

 

 

b)

- externe

69

 

 

4

 

Alte surse - disponibil

70

88.376

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

97.704

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

72

97.704

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

 

 

 

a)

interne

74

 

 

 

b)

externe

75

 

VIII.

 

 

REZERVE, din care:

76

1.001

 

1

 

Rezerve legale

77

982

 

2

 

Rezerve statutare

78

 

 

3

 

Alte rezerve

79

19

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

 

 

1

 

Venituri totale

81

66.680

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

44.922

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

83

382

 

4

 

Nr.mediu de salariati total

84

370

 

5

 

Fond de salarii, din care:

85

14.008

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

86

14.000

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

87

8

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

88

3.153

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (lei/persoană)(rd.81/84)

89

 

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (lei/persoană)(rd.81/84 x ICP)

90

 


 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)”*)

91

1.123

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

92

674

 

11

 

Plăti restante

93

 

 

 

a)

preturi curente

94

 

 

 

b)

preturi comparabile

95

 

 

12

 

Creante restante

96

 

 

 

a)

preturi curente

97

990

 

 

b)

preturi comparabile

98

990


*) Repartizarea profitului se face cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 33/2011, cu modificările ulterioare, prin derogare de la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societătile nationale, companiile nationale si societătile comerciale cu capital majoritar de stat, precum si la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările si completările ulterioare.

**) Productivitatea muncii, este calculata în pagini 1/8, prin valorificarea la acest format a întregii productii fizice si tinând cont de numărul mediu de personal.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.