MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 104/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 104         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 9 februarie 2011

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.598 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 1.621 din 16 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 si art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penală

 

Decizia nr. 1.627 din 16 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.635 din 16 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 1.649 din 16 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911 din Codul de procedura penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

90. - Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performantă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunitătii de a reduce emisiile de C02 generate de vehiculele usoare

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

18. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a functiei publice de secretar general al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului de către doamna Daniela Anghel

 

19. - Decizie privind aplicarea mobilitătii pentru domnul Corvin Nedelcu din functia publică de secretar general în cadrul Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret în functia publică de secretar general al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

 

20. - Decizie pentru eliberarea domnului Radu Traian Mărginean din functia de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Natională a Vămilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

23. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si atributiile Comitetului strategic pentru sprijinirea si evaluarea activitătii Directiei generale anticoruptie

 

3.184. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învătământ, domeniile si specializările, precum si probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învătământul preuniversitar2011

 

3.753. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul national de învătământ


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.598

din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Cosmin losif Moti în Dosarul nr. 2.142/109/2009 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.519D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 3.026D/2010, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Adrian Ropotan în Dosarul nr. 2.425/109/2009 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public sustine că nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 3.026D/2010 la Dosarul nr. 1.519D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 31 martie 2010 si din 14 mai 2010, pronuntate în dosarele nr. 2.142/109/2009 si nr. 2.425/109/2009, Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Cosmin losif Moti si Adrian Ropotan în cauze având ca obiect solutionarea recursurilor împotriva unor sentintei civile prin care s-au admis actiunile privind anularea ordinelor emise de prefectul judetului Arges.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece prin conditionarea introducerii cererii de chemare în judecată de parcurgerea unei etape preliminare se încalcă dreptul de acces liber la justitie. Or, nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Pe de altă parte, arată că s-au adresat Institutiei Prefectului Arges cu o cerere prin care solicitau revocarea în totalitate a ordinului emis, însă răspunsul Ie-a fost comunicat la peste 60 de zile de la data primirii înscrisului, depăsindu-se astfel termenul de 30 de zile pentru contestarea ordinului la instanta de judecată.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994, prin care s-a stabilit că legiuitorul poate stabili, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.

Curtea observă că, în realitate, din continutul motivării autorilor exceptiei, acestia au în vedere doar dispozitiile alin. (1) al art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, dispozitii care au următorul continut:

- Art.7 alin. (1): Procedura prealabilă

“Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autoritătii publice emitente sau autoritătii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate. Astfel, prin Decizia nr. 973 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate, retinând că procedura prealabilă reglementată de textul de lege criticat nu este de natură să afecteze dreptul de acces liber la justitie ori dreptul la un proces echitabil si că instituirea recursului prealabil sau gratios reprezintă o modalitate simplă, rapidă si scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. De altfel, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutională a statuat cu valoare de principiu că este de competenta exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, în general, să asigure solutionarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instantelor judecătoresti de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, ca si modalitătile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, în formele si în modalitătile instituite de lege.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Cosmin losif Moti si de Adrian Ropotan în dosarele nr. 2.142/109/2009 si nr. 2.425/109/2009 ale Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.621

din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 si art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 si art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.938/99/2009 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 16 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.938/99/2009, Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 si art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Emil Balaure cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva unei sentinte penale având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât împiedică părtile să recuze toti judecătorii unei instante.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dispozitiile din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 51 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, si ale art. 52 alin. 2 si 3 din aceIasi cod, având următorul cuprins:

- Art. 51: “În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaratie de abtinere, poate fi recuzată atât în cursul urmăririi penale cât si în cursul judecătii, de oricare dintre părti, de îndată ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.

Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea pentru fiecare persoană în parte a cazului de incompatibilitate invocat si a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată.

Nerespectarea conditiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiasi persoane pentru aceIasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fata căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat.

Completul în fata căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronuntă asupra măsurilor preventive.”;

- Art. 52 alin. 2 si 3: “Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul când este prezent în instantă, iar dacă se găseste necesar, si părtile, precum si persoana care se abtine sau a cărei recuzare se cere.

Când abtinerea sau recuzarea priveste cazul prevăzut în art. 46 si 49 alin. 1, instanta, admitând recuzarea, stabileste care dintre persoanele arătate în mentionatele texte nu va lua parte la judecarea cauzei.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prevederi referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 51 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate si în prezenta cauză, si cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 198 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2007, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, retinând că dispozitiile de lege criticate nu aduc nicio atingere liberului acces la justitie si dreptului părtilor la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea modului de formulare a cererilor de recuzare, realizată prin aceste texte de lege, are menirea de a asigura deplina realizare a drepturilor constitutionale invocate. Stabilind că “cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată”, precum si faptul că este inadmisibilă recuzarea aceleiasi persoane “pentru aceIasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare”, legiuitorul a avut în vedere limitarea abuzului de drept si a posibilitătilor de tergiversare a solutionării cauzelor, în deplină concordantă cu cerintele dreptului la un proces echitabil.

De altfel, reglementarea procedurii de solutionare a cererilor de recuzare, în ansamblu, reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celeritătii acestei proceduri, respectiv pentru solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prin împiedicarea tergiversării acestora, corespunzător cerintelor impuse de art. 21 din Legea fundamentală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntată de Curte prin decizia mai sus mentionată, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, inclusiv în ceea priveste dispozitiile art. 51 alin. 1 si 4 si ale art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, fată de care nu au fost formulate critici distincte.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 si art. 52 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.938/99/2009 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.627

din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al Tribunalului Militar Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 1 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 54/92/2007, Tribunalul Militar Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de George Petric cu ocazia solutionării unei cauze penale în care inculpatii aveau calitatea de militari la data săvârsirii faptei, autorul exceptiei fiind însă trecut ulterior în rezervă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi si dreptul la un proces echitabil, întrucât permit instantelor militare să judece si cauze în care sunt părti persoane care au pierdut calitatea de militari activi. Invocă, în acest sens, considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 610/2007.

Tribunalul Militar Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curtii Constitutionale nr. 433/2005, nr. 1.224/2008 si nr. 1.179/2009.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură penală si a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: “Când competenta instantei este determinată de calitatea inculpatului, instanta rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atributiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat o hotărâre în primă instantă.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 781 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, retinând că esentială este calitatea pe care persoana o avea la momentul săvârsirii infractiunii, iar acest lucru este cu atât mai evident pentru ipoteza în care fapta săvârsită a avut legătură cu atributiile de serviciu ale făptuitorului, cum este cazul în spetă, în plus, prevederile art. 40 din Codul de procedură penală nu instituie niciun fel de discriminări între persoanele care, asa cum s-a petrecut în cazul autorului exceptiei, au fost trecute în rezervă după săvârsirea faptei, ele aplicându-se în mod egal tuturor învinuitilor ori inculpatilor aflati în aceeasi situatie juridică. De altfel, în virtutea dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul este liber să reglementeze competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată, cu conditia respectării celorlalte norme si principii prevăzute în Legea fundamentală, or, asa cum s-a arătat mai sus, prevederile art. 40 din Codul de procedură penală se circumscriu textelor constitutionale amintite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntată de Curte prin decizia mai sus mentionată, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al Tribunalului Militar Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.635

din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Raul-Călin Apăfăian în Dosarul nr. 10.366/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea dispozitiilor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 2 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.366/320/2008, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată de Raul-Călin Apăfăian cu ocazia solutionării unei cauze penale având ca obiect săvârsirea


infractiunii prevăzute si pedepsite de art. 184 alin. 1 si 3 din Codul penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 încalcă prezumtia de nevinovătie si dispozitiile constitutionale referitoare la conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, întrucât lasă prelungirea dreptului de circulatie la latitudinea procurorului în faza de urmărire penală, respectiv a instantei în faza de judecată. Arată că textul de lege criticat este constitutional numai în măsura în care este interpretat în sensul că, în situatia retinerii permisului de conducere si eliberării dovezii înlocuitoare cu drept de circulatie, acest drept este prelungit în mod obligatoriu până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Judecătoria Târgu Mures apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 381/2009.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2008 pentru modificarea art. 111 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008, având următorul cuprins: “La cererea titularului permisului de conducere retinut în conditiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanta de judecată învestită cu solutionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulatie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti. Modul de solutionare a cererii de prelungire a dreptului de circulatie se comunică si sefului politiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie si ale art. 53 privind conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul reglementării obligativitătii prelungirii dreptului de circulatie până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. O asemenea solicitare nu intră însă în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Raul-Călin Apăfăian în Dosarul nr. 10.366/320/2008 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.649

din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sergiu-Gabriel Drutcă în Dosarul nr. 8.370/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 8 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.370/99/2007, Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Sergiu-Gabriel Drutcă cu ocazia solutionării apelului formulat într-o cauză penală având ca obiect infractiuni prevăzute de Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 911 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, secretul corespondentei, dreptul la respectarea vietii private si de familie, precum si conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, întrucât interceptările si înregistrările audio sau video se pot dispune si înainte de începerea urmăririi penale, respectiv înainte de declansarea procesului penal, si chiar înainte de săvârsirea unei infractiuni. Astfel, autorul exceptiei consideră că aceste interceptări dispuse si efectuate înaintea declansării procesului penal aduc atingere, în momentul obtinerii, dreptului la viată privată, în componenta privitoare la inviolabilitatea corespondentei, iar în momentul folosirii, încalcă dreptul la un proces echitabil. Mai arată că singurul mecanism procesual care ar da eficientă dreptului la un proces echitabil în situatia interceptărilor si înregistrărilor de comunicări sau convorbiri obtinute înainte de declansarea procesului penal este considerarea lor ca simple informatii, dar nu mijloace de probă. În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat aduce atingere si principiului proportionalitătii impus de art. 8 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit căruia orice ingerintă în exercitiul dreptului la viată privată trebuie să fie proportională cu scopul urmărit.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozitiilor din Constitutie invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 911 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: “Interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în conditiile prevăzute de lege, dacă sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea sau săvârsirea unei infractiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea si înregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru că identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată.

Interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate în cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevăzute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si în cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, în cazul infractiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările si completările ulterioare, în cazul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se săvârsesc prin mijloace de comunicare electronică. Dispozitiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Autorizatia se dă pentru durata necesară interceptării si înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, în camera de consiliu, de presedintele instantei căreia i-ar reveni competenta să judece cauza în primă instantă sau de la instanta corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscriptie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. În lipsa presedintelui instantei autorizatia se dă de către judecătorul desemnat de acesta.

Autorizatia poate fi reînnoită, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăsi 30 de zile.

Durata totală a interceptărilor si înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeasi persoană si aceeasi faptă, nu poate depăsi 120 de zile.

Înregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât dacă din cuprinsul acesteia rezultă date sau informatii concludente si utile privitoare la pregătirea sau săvârsirea de către avocat a unei infractiuni dintre cele prevăzute la alin. 1 si 2.

Procurorul dispune încetarea imediată a interceptărilor si înregistrărilor înainte de expirarea duratei autorizatiei dacă nu mai există motivele care le-au justificat, informând despre aceasta instanta care a emis autorizatia.

La cererea motivată a persoanei vătămate, procurorul poate solicita judecătorului autorizarea interceptării si înregistrării convorbirilor ori comunicărilor efectuate de aceasta prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare, indiferent de natura infractiunii ce formează obiectul cercetării.

Autorizarea interceptării si a înregistrării convorbirilor sau comunicărilor se face prin încheiere motivată, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifică măsura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si înregistrarea.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 28 privind secretul corespondentei si ale art. 53 referitoare la conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil si ale art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 911 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2010, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911, art. 912 alin. (2) si art. 915 din Codul de procedură penală, retinând că prevederile din acest cod referitoare la interceptările si înregistrările audio sau video prevăd suficiente garantii, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizatiei, a conditiilor si a modalitătilor de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării si certificării autenticitătii convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptării, iar eventuala nerespectare a acestor reglementări nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci una de aplicare, ceea ce însă excedează competentei Curtii Constitutionale, întrucât, potrivit alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]”.

De asemenea, Curtea a mai statuat că nu poate fi primită nici sustinerea potrivit căreia dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 28 si 53, deoarece însesi textele invocate oferă legiuitorului libertatea unei astfel de reglementări, secretul corespondentei nefiind un drept absolut, ci susceptibil de anumite restrângeri, justificate la rândul lor de necesitatea instructiei penale. Astfel, societătile democratice sunt amenintate de un fenomen infractional din ce în ce mai complex, motiv pentru care statele trebuie să fie capabile de a combate în mod eficace asemenea amenintări si de a supraveghea elementele subversive ce actionează pe teritoriul lor. Asa fiind, asemenea dispozitii legislative devin necesare într-o societate democratică, în vederea asigurării securitătii nationale, apărării ordinii publice ori prevenirii săvârsirii de infractiuni.

Totodată, Curtea a arătat că anumite aspecte invocate într-o cauză ori alta referitoare la modul de aplicare a dispozitiilor legale criticate nu constituie o problemă de constitutionalitate, sens în care a retinut că nu se poate admite ideea înfrângerii prezumtiei de constitutionalitate ca urmare a aplicării unor dispozitii legale în contradictie cu legea ori cu principiile fundamentale.

În plus, însăsi instanta europeană a validat prevederile legale contestate, prin Hotărârea din 26 aprilie 2007 pronuntată în Cauza Dumitru Popescu versus România. Astfel, după ce a retinut existenta unei încălcări a art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, motivat de împrejurarea că la data comiterii faptelor legislatia în materie era alta, a afirmat că în noul cadru legislativ (prin modificările aduse de Legea nr. 281/2003 si Legea nr. 356/2006) există numeroase garantii în materie de interceptare si de transcriere a comunicatiilor, de arhivare a datelor pertinente si de distrugere a celor nepertinente. Asa fiind, dispozitiile legale criticate oferă protectie împotriva amestecului arbitrar în exercitarea dreptului la viată privată al persoanei, legea folosind termeni cu un înteles univoc.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntată de Curte prin decizia mai sus mentionată, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În aceIasi sens este si Decizia nr. 102 din 4 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 5 martie 2010.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 911 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sergiu-Gabriel Drutcă în Dosarul nr. 8.370/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performantă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunitătii de a reduce emisiile de C02 generate de vehiculele usoare

 

Având în vedere prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performantă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunitătii de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele usoare, si ale art. 148 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileste cadrul institutional necesar aplicării Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performantă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunitătii de a reduce emisiile de C02 generate de vehiculele usoare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 140 din 5 iunie 2009, denumit în continuare regulament.

Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin Regia Autonomă “Registrul Auto Român”, denumită în continuare RAR, ca autoritate competentă pentru monitorizarea si raportarea către Comisia Europeană a datelor de monitorizare si a informatiilor necesare, potrivit prevederilor art. 8 din regulament.

(2) Ministerul Mediului si Pădurilor asigură informarea Comisiei Europene cu privire la desemnarea prevăzută la alin. (1).

(3) RAR transmite Ministerului Mediului si Pădurilor, până la data de 15 martie a fiecărui an, începând din anul 2011, informatiile prevăzute la alin. (1).

Art. 3. - (1) în vederea îndeplinirii prevederilor art. 2 alin. (1), începând cu anul 2011, Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor pune la dispozitia RAR, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, datele de identificare ale autoturismelor noi înmatriculate în România în cursul anului precedent.

(2) în vederea îndeplinirii prevederilor art. 2 alin. (1), începând cu anul 2011, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri pune la dispozitia RAR, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, informatii pentru anul calendaristic precedent care să cuprindă procentul statiilor de distributie pentru carburanti care au posibilitatea de a furniza carburanti E85, formati dintr-un amestec de 15% benzină si 85% etanol, precum si informatii privind respectarea criteriilor de durabilitate a biocarburantilor introdusi pe piată. Această obligatie încetează odată cu transmiterea datelor aferente anului 2015.

Art. 4. - (1) RAR pune la dispozitia producătorilor si a importatorilor sau a reprezentantilor desemnati de acestia în România informatiile înregistrate potrivit prevederilor anexei II partea A din regulament.

(2) RAR desfăsoară activitatea de culegere si comunicare a datelor prevăzute de regulament, în mod transparent.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 679/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Deciziei nr. 1.753/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 2000 de stabilire a unui program de supraveghere a mediei emisiilor specifice de C02 produse de autoturismele noi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iulie 2008, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Borbély Károly,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 februarie 2011.

Nr. 90.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a functiei publice de secretar general al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului de către doamna Daniela Anghel

 

Având în vedere Adresa Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului nr. 10.224 din 28 ianuarie 2011,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 12 lit. b), al art. 19 alin. (1) lit. b) si al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de secretar general al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului de către doamna Daniela Anghel.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 februarie 2011.

Nr. 18.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind aplicarea mobilitătii pentru domnul Corvin Nedelcu din functia publică de secretar general în cadrul Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret în functia publică de secretar general al Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

 

Având în vedere solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului formulată prin Adresa nr. 10.224 din 28 ianuarie 2011,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 12 lit. b) si al art.l9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nf. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Corvin Nedelcu i se aplică mobilitatea din functia publică de secretar general în cadrul Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret în functia publică de secretar general al MinisteruluiEducatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 februarie 2011.

Nr. 19.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Radu Traian Mărginean din functia de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Natională a Vămilor

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Radu Traian Mărginean se eliberează din functia de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Natională a Vămilor.

(2) Domnul Viorel Comănită, directorul Directiei de supraveghere accize si operatiuni vamale din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, este desemnat sa exercite cu caracter temporar atributiile de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Natională a Vămilor, până la numirea unui vicepresedinte cu atributii de conducere a acestei institutii.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 februarie 2011.

Nr. 20.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si atributiile Comitetului strategic pentru sprijinirea si evaluarea activitătii Directiei generale anticoruptie

 

Având în vedere dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2005 privind operationalizarea Directiei generale anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea, functionarea si atributiile Comitetului strategic pentru sprijinirea si evaluarea activitătii Directiei generale anticoruptie, prevăzut în anexa care face pafte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală anticoruptie si celelalte institutii/structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 540/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si atributiile Comitetului strategic pentru sprijinirea activitătii Directiei generale anticoruptie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traiah Igas

 

Bucuresti, 3 februarie 2011.

Nr. 23.

 

ANEXA

REGULAMENT

privind organizarea, functionarea si atributiile Comitetului strategic pentru sprijinirea si evaluarea activitătii Directiei generale anticoruptie

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează Comitetul strategic pentru sprijinirea si evaluarea activitătii Directiei generale anticoruptie, organism consultativ fără personalitate juridică, denumit în continuare Comitet.

(2) Comitetul se organizează si functionează în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare M.A.I.

Art. 2. - (1) Rolul Comitetului este de a sprijini activitatea Directiei generale anticoruptie, denumită în continuare D.G.A., precum si de a formula recomandări cu privire la directiile de actiune si de dezvoltare ale activitătii acestei unităti.

(2) Pot face obiectul evaluării efectuate de către Comitet orice date privind activitatea de prevenire si combatere a coruptiei, cu exceptia celor cu caracter cIasificat.

Art. 3. - (1) În îndeplinirea rolului său, Comitetul are următoarele atributii si responsabilităti:

a) sprijină activitatea de prevenire si combatere a coruptiei în rândul personalului M.A.I., prin identificarea măsurilor necesare, folosindu-se experienta membrilor săi în acest domeniu, fără a aduce atingere atributiilor organelor judiciare;

b) sprijină D.G.A. În identificarea factorilor de risc în domeniul prevenirii si combaterii coruptiei în cadrul M.A.I., precum si a evolutiei acestora;

c) analizează si evaluează situatiile obiective si subiective de natură a îmbunătăti activitătile D.G.A. si formulează propuneri si recomandări în acest sens organelor abilitate;

d) evaluează modul de implementare a actiunilor de prevenire a coruptiei desfăsurate la nivelul structurilor M.A.I. si propune conducerii D.G.A. măsuri concrete pentru eficientizarea acestora;

e) formulează recomandări cu privire la elaborarea planurilor sectoriale ale M.A.I. în domeniul prevenirii si combaterii coruptiei;

f) sprijină dezvoltarea institutională si functionarea D.G.A., prin furnizarea de către membrii săi de date si informatii necesare activitătii acestei unităti;

g)face propuneri pentru proiectele de acte normative privind îmbunătătirea activitătii D.G.A., pe care le prezintă acestei unităti în vederea promovării conform procedurii legale;

h) face propuneri privind armonizarea cadrului normativ intern cu instrumentele juridice internationale nou-adoptate cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei;

i) analizează rezultatul unor studii si cercetări privind cauzele si conditiile care determină sau favorizează faptele de coruptie.

(2) Membrii Comitetului pot efectua vizite de documentare a activitătii D.G.A. în teritoriu, înstiintând cu cel putin o zi înainte conducerea D.G.A. Concluziiledesprinse în urma acestor vizite se prezintă plenului Comitetului, însotite de propuneri de îmbunătătire a activitătii D.G.A.

(3) Comitetul elaborează anual un raport de evaluare, care se pune la dispozitia publicului, din oficiu, prin publicarea pe paginile de web ale M.A.I. si D.G.A., sens în care din cuprinsul acestuia se elimină informatiile exceptate de la accesul liber al cetătenilor, potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Comitetul se compune din următorii membri permanenti:

a) secretarul de stat sef al Departamentului ordine si sigurantă publică;

b) secretarii de stat care coordonează domeniul administratiei publice;

c) secretarul general;

d) seful Departamentului Schengen;

e) directorul general al Directiei generale anticoruptie;

f) directorul general al Directiei Generale de Informatii si Protectie Internă;

g) directorul general al Corpului de control al ministrului;

h) directorul general al Directiei generale audit intern;

i) directorul general al Directiei generale juridice;

j) directorul general al Directiei generale management resurse umane;

k) inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române;


l) inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române;

m) inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei de Frontieră;

n) inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă;

o)rectorul Academiei de Politie “Alexandru loan Cuza”;

p) presedintele Corpului National al Politistilor;

q) presedintele Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (S.N.PPC.) din M.A.I.;

r) directorul Centrului de Psihosociologie al M.A.I.;

s) câte un reprezentant al următoarelor organizatii neguvernamentale reprezentative în domeniu: Asociatia Română pentru Transparentă, Societatea Academică Româna, Asociatia pentru Implementarea Democratiei, respectiv Asociatia “George C. Marshall” - România.

(2) Calitatea de invitati permanenti ai presedintelui de sedintă o au: reprezentantul Comisiei Europene la Bucuresti, reprezentantii ambasadelor Marii Britanii, Germaniei, Suediei, Olandei, Finlandei, Frantei, Spaniei, precum si reprezentantul ambasadei statului care asigură presedintia în exercitiu a Uniunii Europene.

Art. 5. - (1) Presedintele de sedintă si/sau oricare dintre membrii Comitetului pot invita, în functiede ordinea de zi a reuniunii, sefi ai institutiilor/structurilor din MAI, reprezentanti ai Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, ai Directiei Nationale Anticoruptie si ai altor autorităti si institutii publice cu atributii în domeniul prevenirii si combateriicoruptiei, precum si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale având cadomeniu de activitate desfăsurarea de actiuni pentru prevenirea si combaterea coruptiei.

(2) Propunerile privind invitatii se aduc la cunostinta presedintelui de sedintă cu cel putin24 de ore înaintea reuniunii.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot participa la lucrările Comitetului cu rol consultativ.

Art. 6. - (1) Comitetul se întruneste în sedinte, semestrial sau ori de câte ori este necesar, ia solicitarea ministrului administratiei si internelor, a presedintelui de sedintă ori a oricăruia dintre membri, fiind valabil constituit prin prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

(2) Sedintele Comitetului sunt conduse de presedintele de sedintă] ales în sedinta anterioară prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti.

(3) Presedintele de sedintă îsi exercită prerogativele din momentul alegerii sale.

(4) în lipsa presedintelui de sedintă la începutul dezbaterilor, membrii prezenti vor alege prin vot un alt presedinte de sedintă.

(5) Ministrul administratiei si internelor prezidează sedintele Comitetului la care participa.

Art. 7. - Sedintele Comitetului se desfăsoară, de regulă, pe baza unei ordini de zi continând propuneri ale membrilor Comitetului.

Art. 8. - Convocarea membrilor Comitetului se face prin grija secretariatului acestuia, cu cel putin 5 zile înaintea datei la care urmează să se desfăsoare sedinta. Cu această ocazie, presedintelui de sedintă si fiecăruimembru li se predă o mapă ce contine ordinea de zi si, după caz, documentele aferente fiecărui punct inclus pe ordinea de zi.

Art. 9. - (1) Discutiile si propunerile Comitetului se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretariatul Comitetului.

(2) Procesul-verbal al sedintei se transmite, prin grija secretariatului Comitetului, în copie, fiecărui membru al Comitetului si se publică pe pagina web a D.G.A., în conditiile prevăzute laart. 3 alin. (3).

Art. 10. - (1) Secretariatul Comitetului este asigurat de D.G.A., prin persoanele desemnate de directorul general prin dispozitie zilnică.

(2) Secretariatul Comitetului are următoarele atributii:

a) convoacă toti membrii Comitetului la data si loculstabilite pentru desfăsurarea lucrărilor;

b) face cunoscută membrilor Comitetului ordinea de zi a fiecărei sedinte, pe care o elaborează pe baza propunerilor formulate de acestia;

c) sprijină Comitetul în evaluarea gradului de punere în aplicare a propunerilor/recomandărilor adoptate;

d) asigură tehnoredactarea documentelor întocmite de Comitet în exercitarea atributiilor stabilite prin prezentul regulament;

e) acordă sprijin membrilor Comitetului în efectuarea vizitelor în teritoriu de documentare a activitătii D.G.A.

Art. 11. - La sedintele Comitetului participă numai presedintele de sedintă, membrii permanenti, invitatii permanenti si persoanele prevăzute la art. 5 si la art. 10 alin. (1).

Art. 12.- Cu aprobarea presedintelui desedintă, la lucrările Comitetului pot fi invitati reprezentanti ai mass-media.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învătământ, domeniile si specializările, precum si probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învătământul preuniversitar 2011

 

Având în vedere prevederile art. 141 din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5, 7, 9, 10 si 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Centralizatorul privind disciplinele de învătământ, domeniile si specializările, precum si probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învătământul preuniversitar 2011, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin, denumit în continuare Centralizator.

Art. 2. - (1) Candidatii ale căror specializări nu se regăsesc în Centralizator vor primi acceptul de participare la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învătământul preuniversitar, dacă profilul postului/catedrei coincide cu profilul specializării absolvite si dacă specializarea înscrisă pe diploma de studii a candidatului/programul de studii finalizat de candidat poate fi asimilată uneia dintre specializările/asimilat unuia din programele de studii incluse în acest centralizator. În aceste situatii acceptul de participare la concursurile de ocupare a posturilor didactice din învătământul preuniversitar se acordă cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(2) Cuprinderea specializărilor, a programelor de studii universitare de licentă sau a programelor de studii de masterat existente în Centralizator si pentru alte discipline/domenii din învătământul preuniversitar se realizează cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 3. - Directia generală management, resurse umane si retea scolară, Directia generală educatie si învătare pe tot parcursul vietii, Directia generală învătământ superior, echivalarea si recunoasterea studiilor si diplomelor, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, relatia cu parlamentul si partenerii sociali si inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetam, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 3.184.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul national de învătământ

 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 361 alin. (6) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Până la elaborarea metodologiilor pentru punerea în aplicare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011, în învătământul preuniversitar se aplică dispozitiile privind organizarea, functionarea sistemului de învătământ si desfăsurarea procesului de învătământ aflate sau intrate în vigoare la începutul si pe parcursul anului scolar 2010-2011.

Art. 2. - Până la elaborarea metodologiilor pentru punerea în aplicare a Legii nr. 1/2011, calendarul de desfăsurare a examenelor nationale, calendarul de desfăsurare a admiterii în clasa a IX-a si graficul examenelor de certificare a competentelor profesionale se aprobă anual, prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 3. - Până la elaborarea metodologiilor pentru punerea în aplicare a Legii nr. 1/2011, în învătământul superior se aplică dispozitiile privind organizarea, desfăsurarea si functionarea sistemului de învătământ aflate sau intrate în vigoare la începutul si pe parcursul anului universitar 2010-2011.

Art. 4. - Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite instructiuni pentru buna desfăsurare a procesului instructiv-educativ.

Art. 5. - Se aprobă măsurile tranzitorii privind învătământul preuniversitar prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Se aprobă măsurile tranzitorii privind învătământul superior prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - Directiile generale, directiile de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti, unitătile de învătământ si institutiile de învătământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetam, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 9 februarie 2011.

Nr. 3.753.

 

ANEXA Nr. 1

 

Măsuri tranzitorii privind învătământul preuniversitar

 

Art. 1. - Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului asigură fondurile necesare pentru acordarea bursei scolare “Guvernul României” până la finalizarea ciclului gimnazial de către elevii cărora li s-a acordat bursa până la data intrării în vigoare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

Art. 2. - Planurile-cadru si programele scolare pentru învătământul preuniversitar aprobate până la începutul si pe parcursul anului scolar 2010-2011 rămân valabile până la modificarea curriculumului national. Calendarul de intrare în vigoare a noului curriculum se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 3. - În sistemul national de învătământ, unitătile de învătământ de stat dobândesc personalitate juridică în conditiile prevăzute la art. 19 si art. 45 alin. (5) si (6) din Legea nr. 1/2011, începând cu anul scolar 2011-2012.

Art. 4. - Până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, durata studiilor în învătământul liceal poate fi, după caz, de 4 ani sau de 5 ani si este stabilită de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 5. - Evaluarea prevăzută la art. 74 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011 se realizează începând cu anul scolar 2011-2012.

Art. 6. - Evaluarea prevăzută la art. 74 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 se realizează începând cu generatia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012.

Art. 7. - Până la finalizarea stagiului practic de către prima serie de absolventi ai masterului didactic, conform Legii nr. 1/2011, conditiile de ocupare a functiilor didactice sunt cele prevăzute de dispozitiile aflate în vigoare la începutul anului scolar 2010-2011.

Art. 8. - Până la finalizarea stagiului practic de către prima serie de absolventi ai masterului didactic, conform Legii nr. 1/2011, examenul de definitivare în învătământul preuniversitar se realizează conform dispozitiilor aflate în vigoare la începutul anului scolar 2010-2011.

Art. 9. - Până la formarea corpului national de experti, ocuparea functiilor de conducere, îndrumare si control se poate realiza prin detasare în interesul învătământului, cu respectarea dispozitiilor aflate sau intrate în vigoare la începutul si pe parcursul anului scolar 2010-2011.

Art. 10. - (1) Departamentele pentru pregătirea personalului didactic îsi continuă activitatea până la sfârsitul anului universitar 2011-2012.


(2) Modulul 1 al departamentului pentru pregătirea personalului didactic intră în lichidare începând cu anul universitar 2011-2012.

(3) înmatricularea la modulul 2 se face si în anul universitar 2011-2012, acesta intrând în lichidare începând cu anul universitar 2012-2013.

Art. 11. - (1) Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare si control din învătământul preuniversitar care îndeplineste vârsta de pensionare pe parcursul anului scolar 2010-2011 se pensionează la data încheierii anului scolar.

(2) Pensionarea personalului didactic, de conducere, îndrumare si control din învătământul preuniversitar se poate face si în timpul anului scolar, cu aprobarea consiliului de administratie al unitătii de învătământ, respectiv a inspectoratului scolar.

Art. 12. - Directorii si directorii adjuncti din unitătile de învătământ preuniversitar care ocupă functii de presedinte sau vicepresedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judetean sau national trebuie să opteze, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, pentru functia de conducere, îndrumare si control din învătământul preuniversitar sau pentru functia politică.

Art. 13. - Personalul didactic de predare si de instruire practică cu o vechime în învătământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal până la sfârsitul anului scolar 2010-2011.

Art. 14. - Prevederile art. 248 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 se aplică, începând cu data de 1 septembrie 2011, absolventilor liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente, încadrati în învătământul prescolar si primar.

Art. 15. - Prevederile art. 253 din Legea nr. 1/2011 se aplică în conformitate cu instructiunile pentru punerea în aplicare a acestuia emise de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

 

ANEXA Nr. 2

 

Măsuri tranzitorii privind învătământul superior

 

Art. 1. - Structura, organizarea si functionarea institutiilor de învătământ superior se mentin asa cum au fost aprobate la începutul anului universitar 2010-2011, până la intrarea în vigoare a noilor carte universitare si aprobarea structurii universitătilor pe facultăti prin hotărâre a Guvernului.

Art. 2. - Programele de studii universitare de master, organizate în conditiile legii si aflate în derulare la forma de învătământ la distantă, intră în lichidare si nu se mai organizează admitere începând cu anul universitar 2011-2012.

Art. 3. - Obligatia universitătilor de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel putin 50% în afara universitătilor, prevăzută la art. 150 alin. (4) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, se aplică începând cu anul universitar 2011-2012.

Art. 4. - Senatul universitar poate înfiinta duble specializări în conformitate cu art. 150 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, numai după evaluarea de către Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Superior (ARACIS) si autorizarea respectivelor programe.

Art. 5. - Institutiile de învătământ superior pot organiza admiterea pentru anul universitar 2011-2012 numai la programele de studii universitare de master acreditate prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, în urma evaluării ARACIS, până la data organizării admiterii, dar nu mai târziu de 1 septembrie 2011.

Art. 6. - Programele de studii universitare de master intrate în procedură de evaluare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011 urmează să fie evaluate în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data începerii evaluării.

Art. 7. - Programele postdoctorale organizate prin proiecte POS DRU aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011 se desfăsoară si se finalizează în conditiile legale sau contractuale aplicabile la data aprobării acestora.

Art. 8. - (1) Studiile postuniversitare organizate, în conditiile legii, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 si aflate în derulare intră în lichidare si nu se mai organizează admitere.

(2) Organizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare profesională continuă se vor organiza începând cu anul universitar 2011-2012, conform prevederilor Legii nr. 1/2011.

Art. 9. - Prevederile art. 288 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 se aplică începând cu semestrul al II-lea al anului universitar 2010-2011, cu exceptia contractelor la cumul încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011, aceste contracte derulându-se până la finalizarea lor, dar nu mai târziu de sfârsitul anului universitar 2010-2011.

Art. 10. - Prevederile art. 290 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 se aplică începând cu anul universitar 2011-2012.

Art. 11. - Functia didactică de preparator universitar prevăzută de statele de functii corespunzătoare anului universitar 2010-2011 se mentine până la îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 362 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, dar nu mai târziu de termenul prevăzut de art. 362 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.

Art. 12. - Cadrele didactice din învătământul superior care se pensionează, în conformitate cu art. 289 alin. (1), înaintea finalizării anului universitar 2010-2011 îsi pot continua activitatea aferentă anului universitar 2010-2011 după pensionare, fără aprobarea senatului universitar prevăzută la art. 289 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, până la finalizarea anului universitar 2010-2011.

Art. 13. - În cazurile prevăzute la art. 12 cadrele didactice pensionate sunt plătite fie în regim de plată cu ora, fie prin contractele la cumul încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011, aplicându-se art. 288 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 conform art. 9.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.