MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 121/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 121         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 17 februarie 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

55. - Hotărâre privind stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic

 

79. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2006

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

103. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport international a Aeroportului “George Enescu” Bacău

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

78. - Decizie privind sanctionarea cu retragerea aprobării doamnei Drăgusin Raluca-Andreia - administrator/conducător executiv la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

79. - Decizie privind sanctionarea Societătii Comerciale HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a activitătii

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislatiei Uniunii Europene care armonizează conditiile de comercializare a produselor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre instituie cadrul legal si institutional pentru stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în scopul asigurării liberei circulatii a acestor produse pe piata internă.

(2) Prezenta hotărâre prevede stabilirea cerintelor pe care trebuie să le îndeplinească produsele cu impact energetic reglementate prin măsurile de punere în aplicare, pentru a fi introduse pe piata internă si/sau puse în functiune, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă, prin cresterea eficientei energetice si a nivelului de protectie a mediului, precum si prin mărirea sigurantei în alimentarea cu energie.

(3) Se exceptează de la prevederile prezentei hotărâri mijloacele de transport destinate persoanelor si mărfurilor.

(4) Prevederile prezentei hotărâri si măsurile de punere în aplicare adoptate la nivel comunitar în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 285 din 31 octombrie 2009, se aplică fără a aduce atingere legislatiei din domeniul gestionarii deseurilor si a legislatiei din domeniul substantelor si preparatelor chimice, inclusiv legislatia privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Art. 2. - (1) Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) produs cu impact energetic, denumit în continuare produs- orice bun care are un impact asupra consumului de energie în timpul utilizării sale si care este introdus pe piată si/sau pus în functiune, inclusiv piese destinate încorporării în produse cu impact energetic reglementate de prezenta hotărâre care sunt introduse pe piată si/sau puse în functiune ca piese separate pentru utilizatorii finali si a căror performantă de mediu poate fi evaluată independent;

b) componente si subansambluri - piese destinate încorporării în produse si care nu sunt introduse pe piată si/sau puse în functiune ca piese separate pentru utilizatorii finali sau a căror performantă de mediu nu poate fi evaluată independent;

c) măsuri de punere în aplicare - dispozitiile adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, pentru stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele definite sau pentru caracteristicile de mediu ale acestora;

d) introducere pe piată - punerea la dispozitie a unui produs pentru prima dată pe piata comunitară, în vederea distribuirii sau utilizării acestuia în cadrul Comunitătii, fie contra cost, fie gratuit, si indiferent de tehnica de vânzare;

e) punere în functiune - folosirea pentru prima dată a unui produs în scopul pentru care a fost destinat, de către un utilizator final;

f) producător- persoana fizică sau juridică care produce produse reglementate de prezenta hotărâre si care este răspunzătoare de conformitatea acestora cu prevederile prezentei hotărâri în vederea introducerii lor pe piată si/sau punerii în functiune, în numele său ori al mărcii sale comerciale sau pentru uzul propriu al producătorului. În absenta unui producător, în sensul definitiei din prima teză, sau al unui importator, în sensul definitiei de la lit. h), este considerată producător orice persoană fizică sau juridică ce introduce pe piată si/sau pune în functiune produse reglementate de prezenta hotărâre;

g) reprezentant autorizat - orice persoană fizică sau juridică cu domiciliul, respectiv cu sediul în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, care a primit din partea producătorului un mandat scris să îndeplinească în numele acestuia toate sau o parte din obligatiile si formalitătile prevăzute de prezenta hotărâre;

h) importator - orice persoană fizică sau juridică cu domiciliul, respectiv cu sediul în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, care, în cadrul activitătii sale profesionale, introduce pe piată un produs dintr-o tară tertă;

i) materiale - toate materialele folosite pe durata ciclului de viată a unui produs;

j) proiectarea produsului - setul de procese care transformă cerintele legale, tehnice, de securitate, functionale, de piată sau de alt tip pentru un produs în specificatii tehnice pe care acesta trebuie să le îndeplinească;

k) caracteristică de mediu - un element sau o functiune a unui produs care poate interactiona cu mediul, pe durata ciclului de viată al acestuia;

l) impact asupra mediului - orice modificare adusă mediului provenită în întregime sau partial de la un produs pe durata ciclului de viată al acestuia;

m) ciclu de viată - stadiile consecutive si interdependente ale unui produs de la utilizarea materiei prime până la eliminarea finală a acestuia;

n) reutilizare - orice operatie prin care un produs sau componentele sale, care au ajuns la finalul primei utilizări, sunt folosite pentru acelasi scop pentru care au fost concepute, inclusiv folosirea în continuare a unui produs care este returnat la un punct de colectare, unui distribuitor, la o întreprindere de reciclare sau unui producător, precum si refolosirea unui produs în urma reconditionării;

o) reciclare - reprelucrarea într-un proces de productie a deseurilor în scopul initial sau în alte scopuri, cu exceptia valorificării energetice;

p) valorificare energetică - folosirea deseurilor combustibile ca mijloace de generare a energiei prin incinerare directă, cu sau fără alte deseuri, dar cu valorificarea căldurii generate;

q) valorificare - oricare dintre operatiile aplicabile prevăzute în anexa nr. II B la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare;

r) deseu - definitia este prevăzută la anexa nr. I A lit. b) la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare;

s) deseu periculos - definitia este prevăzută la anexa nr. IA lit. g) la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare;

s) profil ecologic - o descriere, în conformitate cu măsura de punere în aplicare relevantă în cazul unui produs, a intrărilor si iesirilor, precum materiale, emisii si deseuri, asociate cu un produs pe durata ciclului său de viată, care sunt semnificative din punctul de vedere al impactului asupra mediului si care sunt exprimate în cantităti fizice care pot fi măsurate;

t) performantă de mediu a unui produs - rezultatele gestionării de către producător a caracteristicilor de mediu ale produsului, astfel cum sunt reflectate în documentatia sa tehnică;

t) îmbunătătirea performantei de mediu - procesul de crestere a performantei de mediu a unui produs de-a lungul generatiilor succesive, însă nu neapărat pentru toate caracteristicile de mediu ale produsului în acelasi timp;

u) proiectare ecologică - proiectarea unui produs cu integrarea caracteristicilor de mediu, în scopul îmbunătătirii performantelor de mediu ale acestuia, pe durata întregului său ciclu de viată;

v) cerintă în materie de proiectare ecologică - orice cerintă în legătură cu un produs sau de proiectare a unui produs, destinată să îi îmbunătătească performanta de mediu, sau orice cerintă de furnizare a unor informatii cu privire la caracteristicile de mediu ale unui produs;

w) cerintă generală în materie de proiectare ecologică - orice cerintă în materie de proiectare ecologică bazată pe întregul profil ecologic al unui produs, fără a fixa valori-limită pentru anumite caracteristici de mediu;

x) cerintă specifică în materie de proiectare ecologică - o cerintă în materie de proiectare ecologică cuantificată si măsurabilă, referitoare la o anumită caracteristică de mediu a unui produs, cum ar fi consumul de energie în timpul utilizării, calculat pentru o unitate de randament util;

y) standard armonizat - o specificatie tehnică adoptată de un organism de standardizare recunoscut, în cadrul unui mandat din partea Comisiei Europene, în conformitate cu procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii în domeniul standardelor si reglementărilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societătii informationale între România si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeană, cu modificările ulterioare, în scopul elaborării unei cerinte europene, conformarea cu acesta nefiind imperativă;

z) standarde române care adoptă standarde europene armonizate - standardele europene armonizate adoptate ca standarde române de organismul national de standardizare - Asociatia de Standardizare din România;

aa) autoritate competentă - Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

(2) Expresiile autoritate de supraveghere a pietei si supraveghere a pietei au semnificatiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerintelor de acreditare si de supraveghere a pietei în ceea ce priveste comercializarea produselor si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 218 din 13 august 2008.

Art. 3. - (1) Se admit/admite introducerea pe piată si/sau punerea în functiune numai a produselor care îndeplinesc prevederile din măsurile de punere în aplicare relevante si care poartă marcajul CE, potrivit prevederilor art. 5.

(2) Controlul respectării prevederilor prezentei hotărâri se face de către autoritătile de supraveghere a pietei desemnate în acest scop, la propunerea autoritătii competente, în functie de categoria de produs reglementată de măsurile de punere în aplicare.

(3) în vederea aplicării prevederilor prezentei hotărâri, autoritătile de supraveghere a pietei au următoarele responsabilităti:

a) să organizeze efectuarea verificărilor adecvate ale conformitătii produsului, la scară corespunzătoare, si să oblige producătorul sau reprezentantul său autorizat să retragă toate produsele neconforme de pe piată, potrivit prevederilor art. 7;

b) să solicite părtilor în cauză furnizarea tuturor informatiilor necesare specificate în măsurile de punere în aplicare;

c) să preleveze mostre de produse si să le supună verificării pentru evaluarea conformitătii.

(4) Autoritătile de supraveghere a pietei raportează autoritătii competente rezultatele campaniilor de supraveghere a pietei, la finalizarea acestora.

(5) Autoritatea competentă informează Comisia Europeană cu privire la rezultatele supravegherii pietei.

(6) Consumatorii si oricare dintre părtile interesate pot să sesizeze autoritatea de supraveghere a pietei cu privire la observatiile pe care le au referitor la conformitatea produselor.

Art. 4. - În cazul în care producătorul sau reprezentantul său autorizat nu are domiciliul, respectiv sediul în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, importatorul are următoarele obligatii:

a) să asigure că produsul introdus pe piată si/sau pus în functiune se conformează cu prevederile prezentei hotărâri si ale măsurii de punere în aplicare relevante; si

b) detine, păstrează si face disponibile declaratia de conformitate si documentatia tehnică.

Art. 5. - (1) înainte de introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a unui produs, reglementat de măsurile de punere în aplicare, producătorul sau reprezentantul său autorizat are următoarele obligatii:

a) să aplice marcajul de conformitate CE;

b) să întocmească declaratia de conformitate prin care garantează si declară că produsul este conform cu toate prevederile relevante din măsurile de punere în aplicare care reglementează produsul respectiv.

(2) Marcajul de conformitate CE constă în initialele “CE”, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Declaratia de conformitate CE contine elementele prevăzute în anexa nr. 2 si face referire la măsurile de punere în aplicare care reglementează produsul respectiv.

(4) Se interzice aplicarea de marcaje pe un produs într-un mod susceptibil de a induce în eroare utilizatorii, în ceea ce priveste întelesul si forma marcajului CE.

(5) Pentru produsele care ajung la utilizatorul final, informatiile prevăzute în partea 2 a sectiunii 1 din anexa nr. 3 se furnizează în limba română.

(6) Informatiile prevăzute la alin. (5) pot să fie puse la dispozitie si în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene.

(7) Pentru aplicarea prevederilor alin. (5) se are în vedere, în special:

a) dacă informatiile pot fi furnizate prin simboluri armonizate, coduri recunoscute sau alte măsuri;

b) categoria anticipată a utilizatorilor de produse si natura informatiilor care trebuie furnizate.

Art. 6. - (1) Introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a produselor conforme cu prevederile măsurilor de punere în aplicare relevante si care poartă marcajul CE, potrivit prevederilor art. 5, nu poate fi interzisă, restrictionată sau împiedicată din motive privind cerintele de proiectare ecologică, referitoare la parametrii de proiectare ecologică prevăzuti în partea 1 a sectiunii 1 din anexa nr. 3.

(2) Introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a unui produs care poartă marcajul CE prevăzut la art. 5 nu poate fi interzisă, restrictionată sau împiedicată din motive legate de cerinte de proiectare ecologică referitoare la acei parametri de proiectare ecologică prevăzuti în partea 1 a sectiunii 1 din anexa nr. 3, în situatia în care măsura de punere în aplicare relevantă prevede că nu este necesară nicio cerintă în materie de proiectare ecologică.

(3) Este permisă expunerea la târguri comerciale, expozitii si demonstratii a produselor care nu sunt conforme cu măsurile de punere în aplicare relevante, cu conditia să existe o indicatie vizibilă prin care să se precizeze că aceste produse nu pot fi introduse pe piată si/sau puse în functiune până când neconformitatea nu este solutionată.

Art. 7. - (1) în cazul în care autoritatea de supraveghere a pietei constată că un produs care poartă marcajul CE prevăzut ia art. 5 si este utilizat pentru scopul pentru care a fost destinat nu este conform cu toate prevederile din măsurile de punere în aplicare relevante, producătorul sau reprezentantul său autorizat are obligatia să aducă produsul în conformitate cu acestea si/sau cu prevederile privind marcajul CE si să pună capăt neconformitătii constatate.

(2) în cazul în care există suficiente dovezi că un produs este neconform, autoritatea de supraveghere a pietei adoptă masurile necesare care, în functie de gravitatea neconformitătii, pot ajunge până la interzicerea introducerii pe piată a respectivului produs până când se elimină neconformitatea, stabilind un termen pentru conformare.

(3) în cazul în care se constată că neconformitatea continuă după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), autoritatea de supraveghere a pietei decide restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piată si/sau punerii în functiune a produsului respectiv ori dispune retragerea acestuia de pe piată si informează autoritatea competentă cu privire la aceste măsuri.

(4) în cazul adoptării unei decizii de restrictionare sau interzicere de introducere pe piată si/sau punere în functiune a unui produs în conformitate cu prevederile alin. (3), autoritatea de supraveghere a pietei are următoarele obligatii:

a) informează imediat partea implicată asupra deciziei sale;

b) face cunoscute părtii implicate motivele care au stat la baza deciziei sale;

c) aduce la cunostinta părtii implicate calea de atac împotriva deciziei luate si termenele de exercitare a acesteia.

(5) Autoritatea competentă informează imediat Comisia Europeană si celelalte state membre asupra deciziei adoptate, în cazul aplicării prevederilor alin. (3), indicând motivele care au stat la baza acesteia si mentionând în special dacă neconformitatea se datorează următoarelor cauze:

a) nerespectarea prevederilor din măsura de punere în aplicare relevantă;

b) aplicarea incorectă a standardelor armonizate, prevăzute la art. 10 alin. (2);

c) identificarea unor deficiente ale standardelor armonizate, prevăzute la art. 10 alin. (2).

(6) Autoritatea competentă primeste informatiile cu privire la opinia Comisiei asupra deciziei referitoare la aplicarea prevederilor alin. (3).

(7) Dacă se justifică, autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a asigura confidentialitatea informatiilor pe parcursul procedurii prevăzute la alin. (5) si (6).

(8) Deciziile luate de autoritatea de supraveghere a pietei, rămase definitive, se fac publice de către autoritatea competentă pe propria pagină web.

Art. 8. - (1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat are obligatia să asigure evaluarea conformitătii produsului cu toate cerintele relevante din măsura de punere în aplicare corespunzătoare, înainte de introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a acestora.

(2) Procedurile de evaluare a conformitătii se specifică în măsurile de punere în aplicare si permit producătorului să aleagă între controlul intern al proiectării prevăzut în anexa nr. 4 si sistemul de management prevăzut în anexa nr. 5.

(3) în cazul în care există o justificare temeinică si proportională cu riscul, procedura de evaluare a conformitătii se stabileste prin măsurile de punere în aplicare care reglementează produsul respectiv, prin alegere dintre modulele relevante prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor si de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 218 din 13 august 2008.

(4) în cazul în care autoritatea de supraveghere a pietei are indicii solide cu privire la o neconformitate probabilă a unui produs, asigură în cel mai scurt timp o evaluare motivată a conformitătii acestuia, evaluare care poate fi efectuată de un organism competent, permitând, dacă este cazul, aplicarea unei măsuri corective în timp util si făcând publice informatiile cu privire la această evaluare.

(5) Dacă un produs reglementat de măsurile de punere în aplicare este proiectat de o organizatie înregistrată potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizatiilor la un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 si a deciziilor 2001/681/CE si 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 342 din 22 decembrie 2009, dacă functia de proiectare face obiectul acestei înregistrări, se consideră că sistemul de management al respectivei organizatii îndeplineste cerintele prevăzute în anexa nr. 5.

(6) Dacă un produs reglementat de măsurile de punere în aplicare este proiectat de o organizatie care are un sistem de management care include si functia de proiectare si care este aplicat în conformitate cu prevederile standardelor armonizate ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră că acel sistem de management este conform cu prevederile anexei nr. 5.

(7) După introducea pe piată si/sau punerea în functiune a unui produs reglementat prin măsuri de punere în aplicare, producătorul sau reprezentantul său autorizat are obligatia să păstreze documentele relevante aferente evaluării conformitătii efectuate si declaratia de conformitate, aceste documente trebuind să fie disponibile pentru autoritătile de supraveghere a pietei, pentru o perioadă de 10 ani de la data fabricării ultimului produs de acest tip.

(8) Documentele prevăzute la alin. (7) se pun la dispozitia autoritătilor de supraveghere a pietei în termen de maximum 10 zile de la primirea solicitării.

(9) Documentele privind evaluarea conformitătii si declaratia de conformitate, prevăzute la alin. (7), se elaborează în limba română si pot să fie puse la dispozitie si în una sau mai multe din limbile oficiale ale institutiilor europene.

Art. 9. - (1) Se consideră că un produs care poartă marcajul CE în conformitate cu prevederile art. 5 este conform cu toate dispozitiile relevante prevăzute în măsurile de punere în aplicare corespunzătoare.

(2) în cazul în care un produs este conform cu standardele armonizate aplicabile, ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră că acesta este conform cu toate cerintele relevante din măsura de punere în aplicare, la care aceste standarde se raportează.


(3) Se consideră că un produs care poartă eticheta UE ecologică în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 27 din 30 ianuarie 2010, care abrogă Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice este conform cu cerintele de proiectare ecologică din măsurile de punere în aplicare relevante, dacă cerintele de acordare a etichetei UE ecologice sunt conforme cu cerintele din măsurile de punere în aplicare relevante.

Art. 10. - (1) Autoritatea competentă asigură, în măsura în care este posibil, că sunt luate măsurile adecvate pentru a face posibilă consultarea părtilor interesate la nivel national în procesul de elaborare si monitorizare a standardelor armonizate prin cooptarea acestora în cadrul comitetelor tehnice organizate ia nivel national.

(2) în cazul în care autoritatea competentă consideră că standardele armonizate a căror aplicare se presupune că satisface prevederile unei măsuri de punere în aplicare corespunzătoare nu asigură în întregime conformitatea cu aceste prevederi, aceasta face cunoscut acest lucru Comitetului permanent prevăzut la art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004, cu modificările ulterioare, precizând motivele.

Art. 11. - (1) Măsurile de punere în aplicare pot să stabilească cerinte obligatorii pentru producători sau reprezentanti autorizati ai acestora care introduc pe piată si/sau pun în functiune componente si subansambluri, să furnizeze producătorului unui produs care este reglementat de măsurile de punere în aplicare informatiile relevante cu privire la compozitia materialelor, precum si consumurile de energie, materiale si/sau resurse ale acestor componente sau subansambluri.

(2) Furnizarea informatiilor prevăzute la alin. (1), precum si cele prevăzute în anexa nr. 3 partea a 2-a de către producător sau reprezentantul său autorizat se face cu luarea în considerare a cerintelor legitime de păstrare a confidentialitătii pentru informatiile sensibile din punct de vedere comercial.

Art. 12. - Autoritatea competentă împreună cu celelalte autorităti responsabile pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri asigură schimbul de informatii si cooperarea cu autoritătile omoloage din celelalte state membre, cât si cu Comisia Europeană, utilizând în special mijloacele electronice de comunicare.

Art. 13. - Autoritătile responsabile încurajează IMM-urile si microîntreprinderile, prin retelele si structurile de sprijin specifice acestora, să adopte o abordare ecologică încă din faza de proiectare si să se adapteze la prevederile viitoarei legislatii europene.

Art. 14. - În conformitate cu prevederile măsurii de punere în aplicare relevante, producătorii au obligatia să furnizeze consumatorilor, în forma pe care o consideră cea mai potrivită, informatii cu privire la:

a) rolul pe care consumatorii îl au în utilizarea durabilă a produsului;

b) profilul ecologic al produsului si beneficiile proiectării ecologice, în cazul în care se prevede aceasta în măsurile de punere în aplicare.

Art. 15. - (1) Categoriile de produse pentru care se elaborează măsuri de punere în aplicare sau acte de autoreglementare sunt cele care îndeplinesc următoarele criterii:

a) reprezintă un volum semnificativ de vânzări si schimburi comerciale, cu titlu indicativ peste 200.000 de unităti anual în cadrul Comunitătii, conform celor mai recente statistici disponibile;

b) au un impact semnificativ asupra mediului în cadrul Comunitătii tinând cont de prioritătile comunitare strategice stabilite în al 6-lea program de actiune pentru mediu al Uniunii Europene adoptat prin Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al saselea program comunitar de actiune pentru mediu, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene, seria L nr. 242 din 10 septembrie 2002, în contextul luării în considerare a cantitătilor introduse pe piată si/sau puse în functiune;

c) prezintă un potential semnificativ de îmbunătătire a impactului asupra mediului fără să antreneze costuri excesive, tinând cont în special de absenta unei legislatii relevante sau esecul pietei în rezolvarea problemei în mod adecvat;

d) prezintă un potential semnificativ de îmbunătătire a impactului asupra mediului fără să antreneze costuri excesive, tinând cont în special de o mare disparitate între performantele de mediu ale produselor disponibile pe piată, care asigură o functionalitate echivalentă.

(2) Măsurile de punere în aplicare îndeplinesc toate criteriile următoare:

a) nu există impact negativ semnificativ asupra functionalitătii produsului din perspectiva utilizatorului;

b) nu sunt afectate negativ sănătatea, securitatea si mediul;

c) nu există impact negativ semnificativ asupra consumatorilor, în special în ceea ce priveste pretul de cumpărare si costurile legate de ciclul de viată al produsului;

d) nu există impact negativ semnificativ asupra competitivitătii sectorului de productie;

e) în principiu, fixarea unei cerinte în materie de proiectare ecologică nu impune producătorilor introducerea unei tehnologii brevetate, pe cale de consecintă, si nici o sarcină administrativă excesivă.

(3) Măsurile de punere în aplicare stabilesc cerintele în materie de proiectare ecologică, potrivit anexei nr. 3.

(4) Cerintele specifice în materie de proiectare ecologică se introduc pentru caracteristici de mediu selectate, care au un impact semnificativ asupra mediului.

(5) Măsurile de punere în aplicare pot, de asemenea, să stabilească faptul că nicio cerintă în materie de proiectare ecologică nu este necesară pentru anumiti parametri specificati prevăzuti în anexa nr. 3 sectiunea 1 partea 1.

(6) Modul în care se formulează cerintele în materie de proiectare ecologică trebuie să garanteze că autoritătile de supraveghere a pietei pot să verifice conformitatea produsului cu cerintele cuprinse în măsura de punere în aplicare. Măsura de punere în aplicare precizează dacă verificarea poate fi efectuată direct pe produs sau pe baza documentatiei tehnice.

(7) Măsurile de punere în aplicare cuprind elementele prevăzute în anexa nr. 7.

(8) Atunci când este oportun, o măsură de punere în aplicare care stabileste cerinte în materie de proiectare ecologică contine dispozitii privind echilibrarea diverselor aspecte legate de mediu.

Art. 16. - Acordurile voluntare sau alte măsuri de autoreglementare care reprezintă alternative la măsurile de implementare se evaluează în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.

Art. 17. - (1) Următoarele fapte săvârsite de persoanele juridice constituie contraventii si se sanctionează, după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4, art. 5 alin. (1)-(4) si alin. (6), art. 8 alin. (1) si (2), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei si/sau retragerea de pe piată sau cu interzicerea introducerii pe piată a produselor neconforme;

b) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (5) si (7), art. 6 alin. (3), art. 8 alin. (7)-(9) si art. 14, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei si/sau suspendarea comercializării produselor neconforme.


(2) Sanctiunile si penalitătile pentru nerespectarea prevederilor regulamentelor (CE) ce constituie măsurile de punere în aplicare adoptate la nivel comunitar în temeiul Directivei 2009/125/CE stabilite prin hotărâri ale Guvernului, necesare aplicării directe a acestor regulamente la nivel national, trebuie să fie efective, proportionale si descurajante, tinând seama de gradul de neconformitate si numărul de unităti de produse neconforme introduse pe piată.

(3) în cazul nerespectării prevederilor art. 8 alin. (8), autoritatea de supraveghere a pietei dispune interzicerea introducerii pe piată si/sau a punerii în functiune a produsului.

(4) Constarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

(5) Dispozitiile referitoare la contraventii, prevăzute la alin. (1)-(4), se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 18. - Cerintele privind furnizarea de informatii, prevăzute la art. 11 si în anexa nr. 3 sectiunea 1 partea a 2-a, de către producător si/sau reprezentantul său autorizat sunt

proportionate si tin seama de confidentialitatea legitimă a informatiilor sensibile din punct de vedere comercial.

Art. 19. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 20. - Dispozitiile prevăzute la art. 17 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2007 privind cerintele de ecoproiectare pentru produsele consumatoare de energie, precum si pentru modificarea, completarea si abrogarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 12 septembrie 2007, se abrogă, cu exceptia art. 18-20 si 22.

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 285 din 31 octombrie 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2011.

Nr. 55.

 

ANEXA Nr. 1

 

MARCAJUL CE

 

 


Marcajul CE trebuie să aibă înăltimea de cel putin 5 mm. Dacă marcajul CE se micsorează sau se măreste, trebuie să fie respectate proportiile existente în desenul de mai sus.

Marcajul CE trebuie să fie aplicat pe produs. În cazul în care acest lucru nu este posibil, marcajul trebuie aplicat pe ambalaj si pe documentele care însotesc produsul.

 

ANEXA Nr. 2

DECLARATIA DE CONFORMITATE CE

 

Declaratia de conformitate CE trebuie să contină următoarele elemente:

1. denumirea si adresa producătorului sau a reprezentantului său autorizat;

2. o descriere a modelului suficient de detaliată pentru a permite o identificare lipsită de ambiguităti a acestuia;

3. trimiterile la standardele armonizate aplicabile, când este cazul;

4. trimiterile la alte standarde sau specificatii tehnice folosite, când este cazul;

5. trimiterea la alte dispozitii legislative comunitare aplicabile privind aplicarea marcajului CE, când este cazul;

6. date de identificare si semnătura persoanei împuternicite să angajeze răspunderea producătorului sau a reprezentantului său autorizat.

 


ANEXA Nr. 3

METODA DE STABILIRE A CERINTELOR ÎN MATERIE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ

 

SECTIUNEA 1

Cerinte generale

 

Cerintele generale în materie de proiectare ecologică au scopul de a îmbunătăti performanta de mediu a produselor, axându-se pe caracteristicile de mediu semnificative ale acestora, fără să stabilească valori-limită. Metoda mentionată în prezenta anexă se aplică atunci când nu este oportună stabilirea unor valori-limită pentru grupa de produse supusă examinării. La elaborarea proiectului unei măsuri de punere în aplicare sunt identificate caracteristicile de mediu semnificative care trebuie să fie precizate în măsura de punere în aplicare.

La elaborarea măsurilor de punere în aplicare care stabilesc cerintele generale de proiectare ecologică se identifică, în functie de produsul reglementat de măsura de punere în aplicare, parametrii relevanti de proiectare ecologică prevăzuti în partea 1, cerintele privind furnizarea de informatii prevăzute în partea a 2-a si cerintele aplicabile producătorului prevăzute în partea a 3-a.

Partea 1 - Parametri de proiectare ecologică pentru produse

1.1. În măsura în care se referă la proiectarea produsului, se identifică acele caracteristici de mediu semnificative privind următoarele faze ale ciclului de viată al produsului, astfel:

a) alegerea si utilizarea materiei prime;

b) fabricare;

c) ambalare, transport si distributie;

d) instalare si întretinere;

e) utilizare;

f) sfârsitul vietii, semnificând starea unui produs ajuns la finalul primei utilizări până la eliminarea finală.

1.2. Pentru fiecare fază, trebuie evaluate următoarele caracteristici de mediu, dacă este relevant:

a) consumul prevăzut de materiale, energie si alte resurse, cum ar fi apa proaspătă;

b) emisiile anticipate, în aer, apă sau sol;

c) poluarea anticipată, prin efecte fizice, cum ar fi zgomotul, vibratiile, radiatiile, câmpurile electromagnetice;

d) generarea de deseuri prevăzută;

e) posibilităti de reutilizare, reciclare si valorificare a materialelor si/sau a energiei, luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

1.3. Pentru a evalua potentialul de îmbunătătire a caracteristicilor de mediu prevăzute la pct. 1.2 sunt folositi în mod deosebit următorii parametri, completati cu altii, după caz:

a) greutatea si volumul produsului;

b) folosirea materialelor rezultate din activităti de reciclare;

c) consumul de energie, apă si alte resurse pe durata ciclului de viată;

d) folosirea substantelor clasificate ca periculoase pentru sănătate si/sau mediu în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate periculoase, cu modificările si completările ulterioare, sau prevederile Hotărârii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substante periculoase în echipamentele electrice si electronice, cu modificările si completările ulterioare;

e) cantitatea si natura consumabilelor necesare pentru o functionare si o întretinere corespunzătoare;

f) refolosirea si reciclarea cu usurintă, exprimate prin: numărul materialelor si componentelor folosite, folosirea de componente standardizate, timpul necesar pentru dezasamblare, complexitatea uneltelor necesare pentru dezasamblare, folosirea standardelor de codificare a componentelor si materialelor pentru identificarea componentelor si materialelor adecvate pentru refolosire si reciclare (inclusiv marcarea pieselor din mase plastice în conformitate cu standardele ISO), folosirea materialelor usor reciclabile, accesul facil la componente si materiale reciclabile valoroase si alte componente si materiale reciclabile; accesul facil la componente si materiale care contin substante periculoase;

g) încorporarea unor componente utilizate;

h) evitarea solutiilor tehnice care sunt în detrimentul refolosirii si reciclării componentelor si aparatelor în întregime;

i) prelungirea duratei de viată exprimată prin: durata de viată minimă garantată, perioada minimă de disponibilitate a pieselor de schimb, constructie modulară, capacitate de îmbunătătire a performantei produsului si posibilitatea de a suporta reparatii;

j) cantităti de deseuri generate si cantităti de deseuri periculoase generate;

k) emisii în atmosferă - gaze cu efect de seră, agenti de acidifiere, compusi organici volatili, substante care depreciază stratul de ozon, poluanti organici persistenti, metale grele, materii în particule fine si în suspensie, fără a aduce atingere aplicării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă si stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei, cu modificările ulterioare;

l) evacuări în apă - metale grele, substante cu efecte adverse asupra bilantului de oxigen, poluanti organici persistenti;

m) descărcări pe sol - în special levigat si scurgeri de substante periculoase în faza de utilizare a produsului, precum si potentialul de levigare atunci când se elimină ca deseu.

Partea a 2-a - Cerinte privind furnizarea de informatii

Măsurile de punere în aplicare pot solicita producătorul să furnizeze informatii care pot influenta modul de manipulare, folosire sau reciclare a produsului de către alte persoane decât producătorul. Aceste informatii cuprind, după caz, următoarele:

a) informatii furnizate de proiectant cu referire la procesul de fabricatie;

b) informatii pentru consumatori cu privire la performanta si caracteristicile de mediu semnificative ale produsului, care însotesc produsul când este introdus pe piată, pentru a permite consumatorului să compare aceste caracteristici ale diferitelor produse;

c) informatii pentru consumatori cu privire la instalarea, utilizarea si întretinerea produsului pentru a reduce la minimum impactul său asupra mediului si a asigura o durată optimă de viată, precum si despre modul de a returna produsul la sfârsitul ciclului de viată si, după caz, informatii cu privire la perioada de disponibilitate a pieselor de schimb si posibilitătile de îmbunătătire a performantelor produsului;

d) informatii destinate instalatiilor de tratare cu privire la dezasamblarea, reciclarea sau eliminarea acestor produse la sfârsitul ciclului de viată.


Informatiile trebuie prezentate pe produs ori de câte ori acest lucru este posibil.

Informatiile furnizate trebuie să tină cont de cerintele impuse si de altă legislatie armonizată, cum ar fi Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Partea a 3-a - Cerinte pentru producător

1. Dacă în măsurile de punere în aplicare sunt identificate anumite caracteristici de mediu care pot fi influentate în mod substantial în faza de proiectare, producătorii au obligatia să realizeze o evaluare a modelului de produs pe toată durata de viată, pe baza unor ipoteze realiste privind scopul si conditiile normale de utilizare. Alte caracteristici de mediu pot fi analizate în mod voluntar de către producător.

Pe baza acestei evaluări, producătorul stabileste profilul ecologic al produsului. Acesta se bazează pe caracteristicile de mediu relevante ale produsului si pe intrările/iesirile identificate pe ciclul de viată exprimate în cantităti fizice măsurabile.

2. Producătorul utilizează această evaluare pentru a analiza solutiile alternative de proiectare si performanta de mediu a produsului prin raportare la criterii de referintă.

Criteriile de referintă se identifică în măsurile de punere în aplicare pe baza informatiilor obtinute în procesul de elaborare a acestor măsuri de punere în aplicare.

Alegerea unei anumite solutii de proiectare trebuie să determine atingerea unui echilibru rezonabil între diferitele caracteristici de mediu si între aceste caracteristici de mediu si alte considerente relevante, cum sunt cele referitoare la sănătate si securitate, cerintele tehnice în materie de functionalitate, calitate si performantă si aspectele economice, inclusiv costurile de fabricatie si valoarea de piată, cu respectarea întregii legislatii aplicabile.

 

SECTIUNEA a 2-a

Cerinte specifice

 

Cerintele specifice în materie de proiectare ecologică urmăresc să îmbunătătească o anumită caracteristică de mediu a produsului. Ele pot lua forma unor cerinte de consum redus al unei resurse, cum ar fi o limită de folosire a unei resurse în diferite stadii ale ciclului de viată al unui produs, după caz (exemple: o limită pentru consumul de apă în faza de folosire, o limită pentru cantitatea dintr-un material dat încorporat în produs sau o cerintă privind cantitătile minime de material reciclat).

La elaborarea măsurilor de punere în aplicare a cerintelor generale de proiectare ecologică, în temeiul art. 15 din hotărâre, se identifică, în functie de produsul reglementat de măsura de punere în aplicare, parametrii de proiectare ecologică relevanti dintre cei mentionati în sectiunea 1 partea 1 si sunt fixate nivelurile acestor cerinte în conformitate cu procedura de reglementare aplicabilă, după cum urmează:

1. Printr-o analiză tehnică, de mediu si economică se selectează un număr de modele reprezentative ale produsului în cauză aflate pe piată si sunt identificate optiunile tehnice de ameliorare a performantei de mediu a produsului, fără să se piardă din vedere viabilitatea economică a optiunilor si evitându-se orice pierdere semnificativă de performantă sau de utilitate pentru consumatori.

Analiza tehnică, de mediu si economică identifică, de asemenea, pentru caracteristicile de mediu luate în discutie, produsele si tehnologiile cu cele mai bune performante, disponibile pe piată.

Pe parcursul analizei si la fixarea cerintelor sunt luate în considerare performantele produselor disponibile pe pietele internationale si criteriile de referintă fixate în legislatiile altor tări.

Pe baza acestei analize si luând în considerare fezabilitatea economică si tehnică, precum si potentialul de ameliorare, sunt luate măsuri concrete în vederea reducerii la minimum a impactului produsului asupra mediului.

În ceea ce priveste consumul de energie în faza de folosire, nivelul randamentului energetic sau al consumului, acestea sunt fixate urmărind costul minim pe ciclu de viată la utilizatorul final pentru modelele de produse reprezentative, tinându-se seama de consecintele asupra altor caracteristici de mediu. Metoda analizei de cost pe ciclu de viată foloseste o rată reală de actualizare, obtinută pe baza datelor furnizate de Banca Centrală Europeană, si o durată de viată realistă pentru produs. Această metodă se bazează pe suma variatiilor pretului de cumpărare (rezultat din variatiile costurilor industriale) si pe variatiile cheltuielilor de exploatare, generate de niveluri diferite ale optiunilor de ameliorare tehnică, actualizate pe ciclul de viată al modelelor reprezentative de produse vizate. Cheltuielile de exploatare acoperă în primul rând consumul de energie si cheltuielile suplimentare cu alte resurse (cum sunt apa sau detergentii).

Pentru a verifica dacă există schimbări semnificative si dacă sunt fiabile concluziile generale, se efectuează o analiză de senzitivitate care include factorii relevanti (cum sunt pretul energiei sau al altei resurse, costul materiei prime sau costurile de productie, rata de actualizare) si, după caz, costurile de mediu externe, inclusiv cele legate de evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cerinta se adaptează în consecintă.

O metodologie similară poate fi aplicată si altor resurse, cum ar fi apa.

2. Pentru elaborarea analizelor tehnice, de mediu si economice se pot folosi informatii disponibile în cadrul altor activităti comunitare.

Pot fi, de asemenea, folosite informatii disponibile din programele existente aplicate în alte părti ale lumii pentru a fixa cerinte specifice în materie de proiectare ecologică a produselor comercializate cu parteneri economici ai Uniunii Europene.

3. Data intrării în vigoare a cerintei trebuie să tină seama de ciclul de reproiectare a produsului.

 

ANEXA Nr. 4

 
CONTROLUL INTERN AL PROIECTĂRII

 

1. Prezenta anexă descrie procedura prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat, care îndeplineste sarcinile prevăzute la pct. 2, se asigură si declară că produsul îndeplineste cerintele relevante din măsura de punere în aplicare corespunzătoare. Declaratia de conformitate CE poate acoperi unul sau mai multe produse si trebuie păstrată de producător.

2. Producătorul întocmeste un dosar cu documentatie tehnică. Documentatia tehnică trebuie să permită evaluarea conformitătii unui produs cu cerintele din măsura de punere în aplicare corespunzătoare.

Documentatia tehnică trebuie să cuprindă în special următoarele:

a) o descriere generală a produsului si a utilizării prevăzute a acestuia;


b) rezultatele studiilor de evaluare de mediu relevante, efectuate de producător si/sau referintele din literatura de specialitate sau studiile de caz privind evaluarea de mediu, folosite de producător pentru evaluarea, documentarea si alegerea solutiilor de proiectare a produsului;

c) profilul ecologic, dacă este cerut de măsura de punere în aplicare;

d) elemente ale specificatiei de proiectare a produsului referitoare la aspecte legate de proiectarea ecologică a acestuia;

e) o listă a standardelor armonizate relevante prevăzute la art. 10 din hotărâre, aplicate integral sau partial, precum si o descriere a solutiilor adoptate în vederea îndeplinirii cerintelor din măsura de punere în aplicare relevantă, atunci când standardele armonizate prevăzute la art. 10 nu au fost aplicate sau atunci când aceste standarde nu acoperă în întregime prevederile din măsura de punere în aplicare respectivă;

f) o copie a informatiilor privind aspectele de proiectare ecologică a produsului furnizate în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3, sectiunea 1 partea a 2-a;

g) rezultatele măsurărilor efectuate în sensul cerintelor de proiectare ecologică, inclusiv detalii referitoare la conformitatea acestor măsurări în raport cu cerintele de proiectare ecologică stabilite în măsura de punere în aplicare relevantă.

3. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că produsul este fabricat în conformitate cu specificatiile de proiectare prevăzute la pct. 2 si cu cerintele din măsura de punere în aplicare corespunzătoare.

 

ANEXA Nr. 5

 
SISTEMUL DE MANAGEMENT PENTRU EVALUAREA CONFORMITĂTII

 

1. Prezenta anexă descrie procedura prin care producătorul care îndeplineste obligatiile de la pct. 2 se asigură si declară că produsul îndeplineste cerintele măsurii de punere în aplicare corespunzătoare. Declaratia de conformitate CE poate să fie aplicată pentru unul sau mai multe produse si trebuie păstrată de către producător.

2. Pentru evaluarea conformitătii unui produs se poate folosi un sistem de management pentru evaluarea conformitătii, cu conditia ca producătorul să aplice elementele legate de mediu prevăzute la pct. 3.

3. Elementele legate de mediu ale sistemului de management

Sunt specificate elementele sistemului de management si procedurile prin care producătorul poate să demonstreze că un produs se conformează cu cerintele din măsura de punere în aplicare corespunzătoare.

3.1. Politica privind performanta de mediu a produsului

Producătorul trebuie să fie capabil să demonstreze conformitatea cu cerintele cuprinse în măsura de punere în aplicare corespunzătoare.

Producătorul trebuie, de asemenea, să fie capabil să demonstreze că a creat un cadru adecvat pentru stabilirea si revizuirea obiectivelor si indicatorilor de performantă de mediu a produsului, în vederea îmbunătătirii performantei generale de mediu a produsului.

În cazul în care este prevăzut prin măsura de punere în aplicare corespunzătoare, toate măsurile luate de producător pentru îmbunătătirea performantei generale de mediu si pentru stabilirea profilului ecologic al unui produs, prin proiectare sau productie, trebuie să fie documentate în mod sistematic si organizat sub formă de proceduri si instructiuni scrise.

Aceste proceduri si instructiuni trebuie să contină, în special, o descriere adecvată a:

a) listei documentelor care trebuie pregătite pentru a demonstra conformitatea produsului si, dacă este relevant, care trebuie să fie disponibile;

b) obiectivelor si indicatorilor performantei de mediu a produsului, a structurii organizatorice, a responsabilitătilor, a autoritătii managementului si a alocării resurselor cu privire la implementarea si mentinerea acestor proceduri;

c) verificărilor si încercărilor care trebuie să fie efectuate după fabricare pentru a verifica performanta produsului în raport cu indicatorii de performantă de mediu;

d) procedurilor pentru controlul documentatiei cerute si pentru asigurarea actualizării acesteia;

e) metodei de verificare a punerii în aplicare si a eficientei elementelor legate de mediu ale sistemului de management.

3.2. Planificarea Producătorul stabileste si mentine:

a) proceduri pentru stabilirea profilului ecologic al produsului;

b) obiective si indicatori ai performantei de mediu a produsului, care iau în considerare optiunile tehnologice în functie de cerintele tehnice si economice;

c) un program pentru realizarea acestor obiective.

3.3. Punerea în aplicare si documentatia

3.3.1. Documentatia privind sistemul de management trebuie să respecte, în principal, următoarele:

a) responsabilitătile si competentele trebuie să fie definite si documentate, cu scopul de a asigura o performantă de mediu eficientă a produsului si de a raporta modul de functionare în scopul revizuirii si îmbunătătirii;

b) documentele trebuie să fie elaborate astfel încât să indice tehnicile de control al proiectării si de verificare folosite, precum si procesele si măsurile sistematice utilizate la proiectarea produsului;

c) producătorul trebuie să stabilească si să păstreze informatiile care descriu elementele de mediu esentiale ale sistemului de management, precum si procedurile de control a întregii documentatii solicitate.

3.3.2. Documentatia privind produsul contine, în special, următoarele:

a) o descriere generală a produsului si utilizarea pentru care este destinat;

b) rezultatele studiilor de evaluare de mediu relevante realizate de producător si/sau trimiterile la literatura de specialitate sau studiile de caz privind evaluarea de mediu, care sunt utilizate de producător pentru evaluarea, documentarea si alegerea solutiilor de proiectare a produsului;

c) profilul ecologic, dacă este cerut în măsura de punere în aplicare;

d) documente care prezintă rezultatele măsurărilor efectuate în sensul cerintelor de proiectare ecologică, inclusiv detalii referitoare la conformitatea acestor măsurări în raport cu cerintele de proiectare ecologică stabilite prin măsura de punere în aplicare relevantă;

e) producătorul trebuie să stabilească specificatiile, indicând, în special, standardele aplicate; atunci când nu sunt aplicate standardele armonizate prevăzute la art. 10 sau atunci când aceste standarde nu acoperă în întregime cerintele din măsura de punere în aplicare relevantă, mijloacele folosite pentru asigurarea conformitătii;


f) o copie a informatiilor privind aspectele de proiectare ecologică a produsului furnizate conform prevederilor anexei nr. 3, sectiunea 1 partea a 2-a.

3.4. Verificare si actiuni corective

a) producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că produsul este fabricat în conformitate cu specificatia sa de proiectare si cu cerintele cuprinse în măsura de punere în aplicare corespunzătoare acestuia;

b) producătorul trebuie să stabilească si să mentină procedurile de control si răspuns la neconformitate si să pună în aplicare modificările în procedurile documentate rezultate din actiunea corectivă;

c) producătorul trebuie să efectueze, cel putin la fiecare 3 ani, un audit intern complet al sistemului de management cu privire la elementele legate de mediu ale acestuia.

 

ANEXA Nr. 6

 

LISTA NEEXHAUSTIVĂ DE CRITERII ORIENTATIVE

pentru a evalua admisibilitatea initiativelor de autoreglementare ca o alternativă la o măsură de punere în aplicare

 

În plus fată de cerintele legale fundamentale conform cărora initiativele de autoreglementare trebuie să fie conforme cu toate prevederile Tratatului Uniunii Europene, în special celor aferente pietei interne si concurentei, precum si cu angajamentele internationale ale Comisiei, inclusiv cele referitoare la comertul multilateral, poate fi folosită următoarea listă neexhaustivă de criterii orientative pentru a evalua admisibilitatea initiativelor de autoreglementare ca o alternativă la o măsură de punere în aplicare în sensul prezentei hotărâri:

1. Participarea liberă

Initiativele de autoreglementare trebuie să fie deschise participării operatorilor din tări terte atât în faza de pregătire, cât si în cea de punere în aplicare.

2. Valoarea adăugată

Initiativele de autoreglementare trebuie să creeze valoare adăugată mai mare decât cea din starea curentă, în ceea ce priveste îmbunătătirea performantei de mediu generale a produsului reglementat.

3. Reprezentativitate

Sectorul de productie si asociatiile profesionale participante în cadrul unei initiative de autoreglementare trebuie să reprezinte marea majoritate a sectorului economic relevant, cu cât mai putine exceptii posibil. O atentie deosebită se acordă respectării regulilor concurentiale.

4. Obiectivele cuantificate si esalonate

Obiectivele definite de părtile interesate trebuie să fie fixate în termeni clari si lipsiti de ambiguitate, plecând de la o bază bine definită. Dacă initiativa de autoreglementare acoperă un interval lung de timp, trebuie să fie incluse obiective intermediare. Trebuie să existe posibilitatea de a monitoriza conformitatea cu obiectivele si tintele (intermediare) într-un mod accesibil si credibil, folosind indicatori clari si fiabili. Informatiile privind cercetarea si datele de bază de natură stiintifică si tehnică trebuie să faciliteze elaborarea acestor indicatori.

5. Implicarea societătii civile

În vederea asigurării transparentei, initiativele de autoreglementare trebuie să fie făcute publice, inclusiv prin utilizarea internetului si a altor mijloace electronice de diseminare a informatiei.

Aceeasi cerintă se aplică rapoartelor de monitorizare intermediare si finale. Părtile interesate, inclusiv autoritătile, sectorul de productie, organizatiile neguvernamentale de mediu si asociatiile pentru protectia consumatorilor trebuie să fie invitate să ia pozitie fată de orice initiativă de autoreglementare.

6. Monitorizare si raportare

Initiativele de autoreglementare trebuie să contină un sistem de monitorizare bine precizat, cu identificarea clară a responsabilitătilor pentru sectorul de productie si inspectorii independenti. Serviciile Comisiei, în parteneriat cu părtile implicate în initiativa de autoreglementare, monitorizează atingerea obiectivelor.

Planul de monitorizare si raportare este detaliat, transparent si obiectiv.

7. Analiza cost-eficacitate a administrării initiativelor de autoreglementare

Costul administrării initiativelor de autoreglementare, în special cu privire la monitorizare, nu trebuie să conducă la o sarcină administrativă disproportionată în comparatie cu obiectivele acestora si cu alte instrumente de politică disponibile.

8. Durabilitate

Initiativele de autoreglementare trebuie să răspundă obiectivelor politice ale prezentei hotărâri, inclusiv abordarea integrată, si trebuie să fie în concordantă cu dimensiunile economice si sociale ale dezvoltării durabile. Protectia intereselor consumatorilor în ceea ce priveste sănătatea, calitatea vietii si interesele economice trebuie să fie integrată.

9. Compatibilitatea măsurilor de stimulare

Este improbabil ca initiativele de autoreglementare să conducă la rezultatele asteptate dacă alti factori si măsurile de stimulare, cum ar fi presiunea pietei, impozitele si legislatia natională, transmit semnale contradictorii participantilor la acest demers. În acest sens, coerenta politicilor este esentială si trebuie să fie luată în considerare la evaluarea eficientei unei astfel de initiative.

 

ANEXA Nr. 7

CONTINUTUL MASURILOR DE PUNERE IN APLICARE

 

Dispozitia de aplicare trebuie să mentioneze, în special:

1. definitia exactă a tipului (tipurilor) de produs(e) reglementat(e);

2. cerinta (cerintele) de proiectare ecologică pentru produsul (produsele) reglementat(e), data (datele) de aplicare, dispozitiile si perioadele tranzitorii sau esalonate pe etape:

a) în cazul cerintei (cerintelor) generale de proiectare ecologică, fazele si aspectele relevante selectate dintre cele mentionate în anexa nr. 3 pct. 1.1 si 1.2, însotite de exemple de

parametri selectati dintre cei mentionati în anexa nr. 3 pct. 1.3 ca orientare la evaluarea îmbunătătirilor privind caracteristicile de mediu identificate;

b) în cazul cerintei (cerintelor) specifice de proiectare ecologică, nivelul acesteia (acestora);

3. parametrii de proiectare ecologică pentru produse mentionati în anexa nr. 3 partea 1 pentru care nu este necesară nicio cerintă de proiectare ecologică;


4. cerintele referitoare la instalarea produsului în cazul în care aceasta are relevantă directă pentru performanta de mediu vizată;

5. standardele de măsurare si/sau metodele de măsurare care urmează să fie folosite; atunci când sunt disponibile, trebuie să fie folosite standardele armonizate ale căror numere de referintă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6. detaliile evaluării de conformitate în temeiul Deciziei 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele diverselor faze ale procedurilor de evaluare a conformitătii si normele de aplicare si utilizare a mărcii de conformitate CE, care sunt propuse spre a fi utilizate în cadrul directivelor de armonizare tehnică:

a) în cazul în care modulul (modulele) de aplicat este (sunt) diferit(e) de modulul A: factorii care au condus la alegerea respectivei proceduri;

b) dacă este relevant, criteriile de aprobare si/sau de certificare a tertilor.

În cazul în care alte cerinte CE pentru acelasi produs stabilesc module diferite, modulul definit în măsura de punere în aplicare predomină în cazul cerintei vizate;

7. cerintele referitoare la informatiile care trebuie furnizate de producători, în special privind elementele documentatiei tehnice care sunt necesare pentru a facilita verificarea conformitătii produsului cu măsura de punere în aplicare;

8. durata perioadei de tranzitie în care statele membre trebuie să permită introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a produselor conforme cu reglementările în vigoare pe teritoriul lor la data adoptării măsurii de punere în aplicare;

9. data evaluării si a posibilei revizuiri a măsurii de punere în aplicare, tinând seama de viteza progresului tehnologic.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2006

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 6 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Fondul pentru mediu, denumit în continuare Fond,

este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizării proiectelor si programelor pentru protectia mediului, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare în domeniul protectiei mediului.”

2. Articolul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Scopul înfiintării Administratiei Fondului este

gestionarea Fondului în vederea sustinerii si realizării proiectelor si programelor pentru protectia mediului, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare în domeniul protectiei mediului.”

3. La articolul 5, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

(3) în vederea îndeplinirii atributiilor de analiză si selectare a proiectelor si de urmărire a implementării proiectelor finantate, precum si în vederea organizării controlului privind plata taxelor si contributiilor la Fond, Administratia Fondului are dreptul să solicite si să primească informatii de la autoritătile administratiei publice centrale si locale, de la alte institutii publice, în conditiile prevăzute de lege.”

4. La articolul 6, litera d) se abrogă.

5. La articolul 6, litera h) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,h) efectuează controale la beneficiarii proiectelor finantate, pentru a stabili dacă sunt respectate conditiile acordării finantării, si ori de câte ori se consideră necesar;”.

6. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Prin dispozitie a presedintelui se pot organiza grupuri de lucru temporare si functionale, inclusiv între diverse compartimente, pentru realizarea unor lucrări sau operatiuni în domeniile de competentă ale Administratiei Fondului.”

7. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă.

8. La articolul 10, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Administratia Fondului este de 176, exclusiv presedintele si vicepresedintele.”

9. La articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) începând cu data de 1 iulie 2011, numărul maxim de posturi pentru Administratia Fondului este de 201, exclusiv presedintele si vicepresedintele.”

10. La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Presedintele Administratiei Fondului poate delega atributiile sale vicepresedintelui.”

11. La articolul 17, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Presedintele si vicepresedintele sunt numiti, suspendati si/sau revocati din functie, în conditiile prevăzute de lege, prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.”

12. La articolul 18, literele g) si h) se abrogă.


13. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:

“Al. 181. - În exercitarea atributiilor sale, presedintele Administratiei Fondului emite dispozitii.”

14. La articolul 20, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Al. 20. - (1) Administratia Fondului administrează bunuri din proprietatea publică si privată a statului.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 79.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea certificării ca aeroport international a Aeroportului “George Enescu” Bacău

 

Având în vedere Raportul nr. 2.198 din 14 ianuarie 2011 privind îndeplinirea conditiilor de certificare ca aeroport international a Aeroportului Bacău, întocmit de comisia de evaluare numită prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii,

în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă certificarea ca aeroport international a Aeroportului “George Enescu” Bacău.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 8 februarie 2011.

Nr. 103.


ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea cu retragerea aprobării doamnei Drăgusin Raluca- Andreia - administrator/conducător executiv la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în proces ui-verb al al sedintei din data de 12 ianuarie 2011, în cadrul căreia a fost analizată Nota nr. X/28 din 6 ianuarie 2011 privind controlul efectuat la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE -S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Aviator Zorileanu nr. 68, sectorul 1, înmatriculată la oficiul registrului comertului cu numărul de ordine J40/8380/9.05.2005, cod unic de înregistrare 17562852, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare sub nr. RBK-296, reprezentată legal de doamna Drăgusin Raluca- Andreia - administrator/conducător executiv,

a constatat următoarele:

1. Societatea nu îsi desfăsoară activitatea la sediul social, adresa postală sau la punctul de lucru declarat la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 2 lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supravegherea Asigurărilor nr. 3.110/2004*), precum si ale art. 381 alin. (12) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a), d), k) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

2. Societatea nu a transmis Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor un contract valabil de răspundere civilă profesională. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 lit. c) si art. 7 lit. b) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

3. Societatea a transmis cu întârziere forma electronică a raportărilor aferente trimestrelor III si IV 2009, raportările aferente trimestrului I 2010, iar raportările aferente trimestrului II 2010 au fost transmise incomplet.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 pct. III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Societatea nu a transmis raportările contabile aferente semestrului I 2010, precum si raportările aferente trimestrului III 2010.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 pct. II si III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

4. Societatea nu a transmis raportările privind taxa de functionare, aferente trimestrului III 2010.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 3 pct. III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

5. Societatea nu a transmis numele persoanei desemnate cu responsabilităti în prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism si a procedurilor interne în materie de cunoastere a clientului, de raportare, de păstrare a evidentelor, de control intern, evaluare si gestionare a riscurilor, pentru a preveni si împiedica implicarea lor în operatiuni suspecte de spălare de bani si finantare a actelor de terorism.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (10) si art. 6 alin. (4) din Normele privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008.


Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

6. Societatea nu a transmis numele persoanei desemnate cu responsabilităti în aplicarea si respectarea prevederilor legale în vigoare privind sanctiunile internationale.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 9 alin. (2) din Normele privind procedura de supraveghere în domeniul asigurărilor, a aplicării sanctiunilor internationale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 13/2009.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România,

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, se sanctionează cu retragerea aprobării acordate doamnei Drăgusin Raluca- Andreia, ca administrator/conducător executiv la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu domiciliul în localitatea Otopeni, Intr. Crăitelor nr. 2F, judetul Ilfov, CNP 2600723400101, CI. seria IF nr. 102984, emisă de SPCLEP Otopeni la data de 17 ianuarie 2006.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii, doamna Drăgusin Raluca-Andreia poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatorii, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000. cu modificările si comDletările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 7 februarie 2011.

Nr. 78.


*) Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare, a fost abrogat prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea Societătii Comerciale HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a activitătii

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în proces ui-verb al al sedintei din data de 12 ianuarie 2011, în cadrul căreia a fost analizată Nota nr. X/28 din 6 ianuarie 2011 privind controlul efectuat la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Aviator Zorileanu nr. 68, sectorul 1, înmatriculată la oficiul registrului comertului cu numărul de ordine J40/8380/9.05.2005, cod unic de înregistrare 17562852, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare sub nr. RBK-296, reprezentată legal de doamna Drăgusin Raluca- Andreia - administrator/conducător executiv,

a constatat următoarele:

1. Societatea nu îsi desfăsoară activitatea la sediului social, adresa postală sau la punctul de lucru declarat la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 2 lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004*), precum si ale art. 381 alin. (12) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a), d), k) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

2. Societatea nu a transmis Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor un contract valabil de răspundere civilă profesională. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 lit. c) si art. 7 lit. b) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.


3. Societatea a transmis cu întârziere forma electronică a raportărilor aferente trimestrelor III si IV 2009, raportările aferente trimestrului I 2010, iar raportările aferente trimestrului II 2010 au fost transmise incomplet.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 pct. III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Societatea nu a transmis raportările contabile aferente semestrului I 2010, precum si raportările aferente trimestrului III 2010.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 pct. II si III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

4. Societatea nu a transmis raportările privind taxa de functionare, aferente trimestrului III 2010. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 3 pct. III din Normele privind forma si continutul raportărilor financiare si tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie, conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

5. Societatea nu a transmis numele persoanei desemnate cu responsabilităti în prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism si a procedurilor interne în materie de cunoastere a clientului, de raportare, de păstrare a evidentelor, de control intern, evaluare si gestionare a riscurilor, pentru a preveni si împiedica implicarea lor în operatiuni suspecte de spălare de bani si finantare a actelor de terorism.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (10) si art. 6 alin. (4) din Normele privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

6. Societatea nu a transmis numele persoanei desemnate cu responsabilităti în aplicarea si respectarea prevederilor legale în vigoare privind sanctiunile internationale.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 9 alin. (2) din Normele privind procedura de supraveghere în domeniul asigurărilor, a aplicării sanctiunilor internationale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 13/2009.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

7. În sedinta din data de 12 ianuarie 2011, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât retragerea aprobării doamnei Drăgusin Raluca- Andreia - administrator/conducător executiv la Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE -S.R.L.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România,

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, se sanctionează cu interzicerea temporară a activitătii, până la data la care Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Aviator Zorileanu nr. 68, sectorul 1, înmatriculată la oficiul registrului comertului cu numărul de ordine J40/8380/9.05.2005, cod unic de înregistrare 17562852, înscrisă în Registrul brokerilorde asigurare sub nr. RBK-296, va transmite la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informatii si documente care să permită efectuarea controlului dispus de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 2. - Reluarea activitătii Societătii Comerciale HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. se dispune prin decizie motivată a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea Comercială HELMET BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatorii, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 7 februarie 2011.

Nr. 79.


*) Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare, a fost abrogat prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, nrecum si conditiile de mentinere a acesteia.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.