MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 29       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE        Miercuri, 12 ianuarie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

5. - Hotărâre privind modificarea alin. (11) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protectie împotriva introducerii si răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

 

11. - Hotărâre privind aprobarea plătii contributiei financiare a României la bugetul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe anii 2010 si 2011

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

3. - Decizie privind numirea domnului Sorin Popa în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

279/2010. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea si interventia în caz de urgentă nucleară sau radiologică

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

1.063/2010. - Decizie privind sanctionarea Societătii Comerciale “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activităti


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.346

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, exceptie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, precizând că valoarea unui metru cub de masă lemnoasă nu se stabileste discretionar, ci conform unor criterii clar stabilite prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 63/203/2010, Judecătoria Câmpeni a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora. Exceptia a fost ridicată de Adrian Vojiu, trimis în judecată pentru săvârsirea unei infractiuni la regimul silvic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că în cazul infractiunilor silvice prejudiciul este “scriptic si incert”, întrucât nu toti arborii cu acelasi factor “k” specific au acelasi volum de masă lemnoasă. Precizează că, în conditiile în care nu toti arborii au aspect tronconic pe întreaga înăltime si cum volumul de masă lemnoasă diferă de la un arbore la altul, prejudiciul calculat ar trebui să aibă la bază elemente obiective si certe, precis determinate. Arată că este încălcat dreptul la un proces echitabil, de vreme ce valoarea prejudiciului creat constituie singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contraventional, cu atât mai mult cu cât “toate prejudiciile calculate după acelasi factor «k» reprezintă o constantă, fără a se tine seama de cantitatea de masă lemnoasă rezultată din arborele afectat/prejudiciat/tăiat”.

Judecătoria Câmpeni consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni apreciază de asemenea că exceptia este întemeiată. În acest sens sustine că textele de lege criticate încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii. Arată că textele de lege ce formează obiectul exceptiei de neconstitutionalitate stabilesc modalitatea de calcul al prejudiciului în urma căruia poate fi antrenată răspunderea penală sau contraventională, dar separarea între contraventional si penal este extrem de fragilă. Astfel, la momentul tăierii arborelui, autorul infractiunii nu stie dacă comite o infractiune sau o contraventie, neavând reprezentarea consecintelor faptelor sale. Precizează că, în functie de diametrul arborelui, persoana răspunde contraventional sau penal.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. Arată că acestea au un caracter tehnic. Mentionează că “pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileste anual, prin ordin al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 123 din Codul silvic. Asadar, pretul nu poate fi altul decât cel stabilit în conformitate cu legea, iar autoritatea centrală nu are atributia de a stabili pretul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea ce învederează un criteriu obiectiv si legal”. Faptul că pretul mediu este un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de natură a aduce atingere garantiilor conferite de Legea fundamentală privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infractiune sau contraventie, aceasta este supusă controlului instantelor judecătoresti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate drepturile si garantiile specifice procesului echitabil, inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului retinut în sarcina sa nu corespunde realitătii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2 alin. (3) si (4): “(3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă se stabileste prin înmultirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(4) în cazul producerii de pagube în vegetatia forestieră din păduri sau în vegetatia forestieră din afara pădurilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), după caz, acestea se evaluează prin expertiză extrajudiciară sau judiciară, după caz.”;

- Art. 3: “(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Valoarea factorului «k» se foloseste corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat si pentru specia sau grupa de specii a acestuia.

(3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în plan orizontal, la o înăltime fată de nivelul solului nu mai mare de 30 cm.

(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în conformitate cu prevederile alin. (3), în partea din amonte.

(5) în cazul arborilor tăiati, care nu se mai găsesc lângă cioată, diametrul acestora se determină prin măsurarea efectivă a cioatei, dacă aceasta nu depăseste înăltimea de 30 de cm, sau prin măsurarea diametrului acesteia la înăltimea de 30 de cm fată de nivelul solului, în conformitate cu prevederile alin. (3) sau (4), după caz.

(6) în cazul în care forma sectiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3)-(5), ca medie a două diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului sectiunii cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse.

(7) în cazul arborilor scosi din rădăcini, fără a fi sustrasi, diametrul arborelui se măsoară la 30 cm de la colet.

(8) în cazul arborilor scosi din rădăcini si sustrasi, diametrul arborelui se stabileste prin calculul mediei aritmetice a diametrelor a cel putin trei arbori din imediata apropiere a gropii, diametre măsurate la 30 cm de la sol.

(9) în cazul tăierii de crengi din arbori în picioare se ia în considerare cel mai mic diametru.

(10) În cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul cioplirii circumferintei trunchiului pentru a provoca uscarea acestora, calculul valorii pagubei si măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4).”;

- Art. 4: “(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 2, corespunzătoare speciei.

(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzute la alin. (1) se stabileste luându-se în calcul un puiet/lăstar/m3.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constitutie cuprinse la art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român si la art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice. De asemenea, se invocă si art. 6 -”Dreptul la un proces echitabil” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetatia forestieră din păduri si din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integritătii fizice si/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantatiei/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puietilor sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare.

Normele care reglementează modalitătile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea stiintifică a pagubelor si pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate retine afirmatia autorului exceptiei în sensul că prejudiciul este “scriptic si incert”, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul exceptiei îsi argumentează această critică pe pretinsa lipsă de previzibilitate a textelor de lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contraventional. Or, Curtea Constitutională retine că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infractiune sau contraventie, asupra acesteia se pronuntă instantele judecătoresti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garantiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului retinut în sarcina sa nu corespunde realitătii.

Motivatia autorului exceptiei trimite la dispozitiile art. 108 alin. (1) din Codul silvic, prin care sunt incriminate ca infractiuni silvice tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor, puietilor sau lăstarilor din fondul forestier national si din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, si pentru care, în alineatele următoare ale aceluiasi articol, sunt prevăzute limitele pedepselor în functie de valoarea prejudiciului produs raportat la pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Cu privire la acest pret, Curtea Constitutională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv si legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective si discretionare, care ar avea semnificatia încălcării principiului legalitătii incriminării si suprematiei legii (Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit prin ordinul conducătorului autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, Curtea a constatat că această modalitate de determinare nu conferă ministerului de resort atributia de a stabili pretul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în functie de aprecierea sa, ci îi impune obligatia, inerentă unui expert, de a-l calcula în mod concret, ceea ce învederează un criteriu obiectiv (Decizia nr. 961 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007).

Obiectul prezentei exceptii nu îl constituie însă aceste dispozitii incriminatorii din Codul silvic, ci prevederile art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006. Or, Curtea constată că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise si riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanta judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigentele impuse de Constitutia României si de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale în ceea ce priveste respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infractiunilor sau a contraventiilor la regimul silvic.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, exceptie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea alin. (11) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protectie împotriva introducerii si răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (11) al articolului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protectie împotriva introducerii si răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 si 468 bis din 12 iulie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(11) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Agentia Natională Fitosanitară:

a) poate să încredinteze, în conditiile legii, spre îndeplinire, sarcinile prevăzute de prezenta hotărâre, sub autoritatea si controlul său, oricărei persoane juridice aflate sub incidenta dreptului public sau privat, cu conditia ca o asemenea persoană si membrii ei să nu aibă niciun interes personal în rezultatul măsurilor pe care le întreprind;

b) trebuie să se asigure că persoana juridică prevăzută la lit. a), în baza statutului său aprobat oficial, este însărcinată exclusiv cu functii publice specifice, cu exceptia efectuării analizelor de laborator pe care o astfel de persoană juridică le poate realiza chiar si în cazul în care acestea nu fac parte din functiile sale specifice;

c) poate să încredinteze, prin exceptie de la prevederile lit. b), sarcinile de efectuare a analizelor de laborator, la care se face referire în prezenta hotărâre, unei persoane juridice care nu respectă această dispozitie;

d) poate să încredinteze sarcinile prevăzute de prezenta hotărâre numai pe baza unui raport întocmit de Laboratorul Central Fitosanitar, prin care se asigură, pe durata încredintării sarcinilor prevăzute de prezenta hotărâre, că persoana juridică ce îndeplineste aceste sarcini poate garanta impartialitatea, calitatea si protectia informatiilor confidentiale si că nu există niciun conflict de interese între exercitarea sarcinilor încredintate acesteia si alte activităti pe care aceasta le desfăsoară.”

- Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2009/143/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2000/29/CE în ceea ce priveste delegarea sarcinilor de testare în laborator, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 318 din 4 decembrie 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2011.

Nr. 5.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plătii contributiei financiare a României la bugetul Programului Natiunilor Unite

pentru Mediu (UNEP) pe anii 2010 si 2011

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 75 lit. o) si q) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă plata contributiei financiare a României la bugetul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe anii 2010 si 2011, în limita echivalentului în lei al sumei de 60.000 dolari SUA, pentru fiecare an.

Art. 2. - (1) Suma prevăzută la art. 1 se asigură din prevederile bugetare aprobate ale Ministerului Mediului si Pădurilor pe anul 2011, la capitolul 74.01 “Protectia mediului”, titlul 55 “Alte transferuri”, articolul 02 “Transferuri curente în străinătate” (către organisme internationale), alineatul 01 “Contributii si cotizatii la organisme internationale”.

(2) Suma prevăzută la art. 1 se calculează pe baza cursului de schimb leu/dolar SUA în vigoare la data efectuării plătii.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si pădurilor,

Cristian Apostol,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Costea Romulus Doru,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2011.

Nr. 11.

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea domnului Sorin Popa în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice

în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

Având în vedere dispozitiile art. 261 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 18 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2006, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Sorin Popa se numeste în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 12 ianuarie 2011.

Nr. 3.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea si interventia

în caz de urgentă nucleară sau radiologică

 

în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind planificarea, pregătirea si interventia în caz de urgentă nucleară sau radiologică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor va monitoriza îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea si interventia în caz de accident nuclear sau urgentă radiologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 24 iunie 2005, se abrogă.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 22 decembrie 2010.

Nr. 279.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind planificarea, pregătirea si interventia în caz de urgentă nucleară sau radiologică

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice se aplică pentru planificarea, pregătirea si interventia în caz de urgentă nucleară sau radiologică, precum si pentru elaborarea planurilor de prevenire si interventie pentru urgente nucleare si radiologice, în următoarele situatii:

a) incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, eliberări accidentale, pierderea de surse sau traficul ilicit de surse radioactive;

b) accidente la instalatii nucleare aflate în afara granitelor, cu efecte transfrontaliere, inclusiv la nave maritime cu propulsie nucleară;

c) transport de combustibil nuclear si de materiale radioactive pe căile de comunicatii: rutiere, maritime, fluviale si aeriene;

d) reintrarea în atmosferă a satelitilor cu generatoare nucleare sau cu alte surse de radiatii la bord;

e) accidente în care sunt implicate arme nucleare;

f) amenintări sau atacuri teroriste cu materiale nucleare sau cu substante radioactive;

g) accidente la instalatii nucleare de pe teritoriul tării.

Art. 2. - (1) Prezentele norme metodologice au ca scop stabilirea unei conceptii unitare de întocmire a planurilor de prevenire si interventie pentru urgente nucleare si radiologice, la nivelul autoritătilor administratiei publice centrale si locale care au responsabilităti de actiune în astfel de situatii.

(2) Prezentele norme metodologice asigură cadrul juridic, organizatoric si functional în vederea planificării si executării măsurilor specifice, pentru activitătile care prezintă pericole de urgente nucleare sau radiologice la obiectivele identificate de autoritătile competente.

Art. 3. - Termenii utilizati în prezentele norme metodologice sunt definiti în anexa nr. 1.

Art. 4. - (1) Situatii de urgentă nucleară sau radiologică se pot produce în:

a) institutii medicale;

b) unităti nucleare;

c) institutii de cercetare si învătământ;

d) timpul transportului: rutier, maritim, fluvial;

e) ciclul combustibilului nuclear;

f) aplicatii cu surse radioactive;

g) alte locuri, ca urmare a activitătilor teroriste, traficului ilicit, depozitării de materiale refolosibile.

(2) Situatiile de urgentă nucleară sau radiologică sunt definite în anexa nr. 2.

Art. 5. - Pentru stabilirea variantelor optime de actiune si aplicarea măsurilor de protectie si interventie se va lua în considerare timpul de emisie radioactivă, în functie de tipul accidentului si de sursele implicate.

Art. 6. - Planificarea activitătilor de interventie are la bază:

a) cunoasterea amplasării surselor sau a materialelor radioactive existente la nivel judetean si local;


b) conditiile geografice si geoclimatice în momentul producerii accidentului/incidentului;

c) distributia populatiei pe categorii de vârstă si a obiectivelor de risc aflate în zona incidentului.

Art. 7. - Planificarea activitătilor de protectie a populatiei si a personalului de interventie trebuie să fie realizată tinându-se cont de următoarele căi de expunere:

a) expunerea externă, datorită surselor de radiatii neecranate sau intrării în zona contaminată radioactiv;

b) expunerea internă, prin inhalare si prin ingestia de apă sau de alimente contaminate;

c) contaminarea radioactivă externă a personalului de interventie.

Art. 8. - (1) Autoritătile administratiei publice centrale si locale, institutiile sau operatorii economici implicati în interventie vor asigura măsurile si mijloacele necesare activării imediate a personalului propriu, în functie de notificarea initială primită.

(2) Schema de principiu privind organizarea răspunsului initial în situatia notificării unei urgente nucleare sau radiologice este prevăzută în anexa nr. 3.

 

CAPITOLUL II

Planuri de prevenire si interventie în caz de urgentă

nucleară si radiologică

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii comune

 

Art. 9. - Planurile de prevenire si interventie în caz de urgentă nucleară si radiologică care se întocmesc sunt următoarele:

a) Planul national de prevenire si interventie în situatii de urgentă nucleară si radiologică;

b) planul judetean de prevenire si interventie în situatii de urgentă nucleară si radiologică;

c) planul de prevenire si interventie în situatii de urgentă nucleară si radiologică la nivelul tuturor municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgente nucleare.

Art. 10. - (1) Planurile stabilesc responsabilitătile ce revin fiecărei autorităti publice centrale si locale, institutiilor sau operatorilor economici implicati în răspunsul în caz de urgentă nucleară sau radiologică, schema minimă de personal pentru răspunsul initial la urgentă, mijloacele suplimentare pentru mărirea capacitătii de răspuns si fluxul informational-decizional între utilizator si exterior.

(2) Responsabilitătile ce revin autoritătilor publice centrale si locale, precum si institutiilor cu atributii pentru interventie în caz de urgentă nucleară sau radiologică sunt prezentate în anexa nr. 4.

(3) Procedurile pentru notificarea organizatiilor si a personalului implicat, continutul mesajelor initiale adresate organizatiilor si institutiilor implicate, precum si populatiei vor fi elaborate de autoritătile competente împreună cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă.

Art. 11. - Planurile de prevenire si interventie în caz de urgentă nucleară sau radiologică, denumite în continuare planuri, asigură:

a) identificarea riscurilor nucleare si radiologice;

b) monitorizarea surselor potentiale generatoare de urgente nucleare sau radiologice;

c) evaluarea informatiilor si analiza situatiei initiale;

d) elaborarea de prognoze si stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiatiile ionizante;

e) organizarea informării, înstiintării, alarmării si interventiei institutiilor si serviciilor publice descentralizate si deconcentrate în scopul minimizării impactului asupra populatiei si a mediului.

Art. 12. - (1) Planurile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să fie corelate cu Planul de analiză si acoperire a riscurilor, cu Planul de înstiintare si alarmare si cu Planul de evacuare;

b) să se bazeze pe posibilitătile reale de asigurare a actiunilor de protectie si interventie;

c) să fie precise, clare, expresive si permanent actualizate;

d) să poată fi aplicate în timp scurt, partial sau total.

(2) Planurile se întocmesc sub formă de text si anexe, care includ totalitatea măsurilor care se adoptă pentru realizarea unui răspuns coordonat si eficient, procedurile si fortele de interventie care sunt implicate în situatia producerii unei urgente nucleare sau radiologice pe teritoriul national/judetean ori în exteriorul acestuia, cu consecinte semnificative asupra tării/judetului, si trebuie să cuprindă următoarele:

a) atribuirea responsabilitătilor;

b) modul de înstiintare, alarmare si notificare a autoritătilor;

c) măsuri de prevenire, protectie si interventie;

d) resurse umane, materiale si financiare;

e) controlul expunerii la radiatii;

f) organizarea si desfăsurarea actiunilor de limitare si înlăturare a efectelor situatiei de urgentă;

g) delimitarea perimetrului de sigurantă;

h) proceduri de interventie în situatii de urgentă; i) legături cu alte planuri.

(3) Structura-cadru a unui plan este prezentată în anexa nr. 5.

 

SECTIUNEA a 2-a

Planul national

 

Art. 13. - Planul national:

a) include accidente de reactor, centrale nucleare, transport de combustibil nuclear, atac terorist cu dispozitive de dispersie radiologică;

b) se elaborează de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă si se aprobă de presedintele Comitetului National pentru Situatii de Urgentă;

c) reprezintă o componentă a Planului national de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru situatii de urgentă.

 

SECTIUNEA a 3-a

Planul judetean

 

Art. 14. - (1) Planul judetean:

a) include toate situatiile prevăzute la art. 1 care pot genera urgente nucleare sau radiologice pe teritoriul judetului sau care pot afecta judetul;

b) se elaborează de către inspectoratele judetene pentru situatii de urgentă;

c) se avizează de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă si se aprobă de presedintele comitetului judetean pentru situatii de urgentă;

d) reprezintă o componentă a Planului de analiză si acoperire a riscurilor ce se elaborează pentru toate situatiile potentiale de risc specifice judetului;

e) se elaborează în două exemplare, dintre care unul se va păstra la secretariatul tehnic permanent al comitetului judetean pentru situatii de urgentă, al doilea la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă/Centrul de Accident Nuclear si Urgentă Radiologică;

f) trebuie să cuprindă o listă de distributie a exemplarelor originale, copiilor si extraselor.

(2) Extrase din plan se vor distribui tuturor autoritătilor publice locale de specialitate cu sarcini de interventie, precum si autoritătilor administratiei publice locale dispuse în zonele de planificare în caz de urgentă, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 15. - (1) Planul se actualizează prin grija autoritătii centrale si teritoriale pentru situatii de urgentă, anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveste: componenta schemei de organizare în caz de urgentă, adresele, numerele de telefon, fax etc, modificările în situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale, modificările în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului se realizează la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificărilor produse în: caracteristicile surselor de risc, realizarea cooperării, conceptia aplicării planului si structura asezărilor umane din zonele de risc.

(3) După fiecare actualizare si revizuire, modificările sunt transmise, prin grija autoritătii teritoriale pentru situatii de urgentă, tuturor celor care sunt trecuti pe lista de distributie a planului.

Art. 16. - (1) Antrenamentele, exercitiile si aplicatiile de specialitate sunt organizate si desfăsurate în scopul pregătirii autoritătilor administratiei publice locale si a fortelor de interventie, îmbunătătirii cooperării, verificării viabilitătii prevederilor planurilor, evaluării stadiului de operativitate si stabilirii măsurilor ce se impun.

(2) Activitătile prevăzute la alin. (1) se organizează de inspectoratele judetene pentru situatii de urgentă pe baza unei planificări aprobate de presedintele comitetului judetean pentru situatii de urgentă.

(3) înainte de executarea exercitiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor, precum si desfăsurarea de antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie.

(4) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atributii de decizie si de interventie se organizează si se desfăsoară periodic mai multe tipuri de activităti, astfel:

a) exercitii de simulare în centrul operational judetean;

b) exercitii cu scenarii de accident pe timpul transportului materialelor radioactive, pierderi de surse radioactive, descoperire de surse orfane sau materiale contaminate;

c) exercitii cu scenarii de urgentă în afara amplasamentului;

d) antrenamente de specialitate la sală si în teren;

e) aplicatii de specialitate.

(5) Exercitiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se organizează si se desfăsoară cel putin o dată la 3 ani si trebuie să fie, de regulă, corelate cu exercitiile organizate de titularul activitătii.

(6) Evaluarea planului se realizează după executarea exercitiilor si aplicatiilor, pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personal special angrenat în acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrală pentru situatii de urgentă.

Art. 17. - Planul va contine un capitol cu măsuri generale pentru reabilitarea economico-socială a zonelor afectate si va cuprinde:

a) organizarea decontaminării;

b) transportul, depozitarea si conditionarea deseurilor radioactive;

c) controlul expunerii la radiatii;

d) ancheta medicală;

e) informarea populatiei si mass-mediei;

f) refacerea factorilor de mediu;

g) ancheta penală;

h) evaluarea accidentului, concluziile rezultate, evaluarea privind costurile interventiei, clasificarea si importanta evenimentului;

i) modalitătile de despăgubire a persoanelor, institutiilor sau operatorilor economici afectati;

j) raportul ulterior accidentului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Planul la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă

 

Art. 18. - (1) La nivelul tuturor municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă se întocmeste un plan de prevenire si interventie în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra populatiei, calitătii factorilor de mediu si integritătii bunurilor materiale, în caz de urgentă nucleară si radiologică.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de centrul operational judetean, se avizează de inspectorul sef al inspectoratului judetean pentru situatii de urgentă si se aprobă de presedintele comitetului local pentru situatii de urgentă.

(3) Planul are la bază extrase din planurile judetene pentru identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si stabilirea procedurilor de răspuns în vederea asigurării:

a) informării oportune a populatiei si autoritătilor publice locale;

b) pregătirii personalului cu functii de decizie si a personalului de interventie;

c) interventiei de urgentă, în mod organizat si într-o conceptie unitară, pentru prevenirea, limitarea si înlăturarea consecintelor;

d) refacerii si reabilitării factorilor de mediu;

e) reluării în conditii normale a activitătilor de productie.

Art. 19. - Planul la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă se elaborează într-un singur exemplar care va rămâne la nivelul municipiilor sau comitetelor locale.

Art. 20. - (1) Responsabilitatea actualizării planurilor la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă revine centrului operational din cadrul inspectoratului judetean pentru situatii de urgentă, realizându-se ori de câte ori apar modificări, astfel:

a) schimbarea unor persoane cu responsabilităti în schema generală de răspuns la urgente;

b) schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc;

c) modificări în situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale;

d) modificări în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autoritătilor locale pentru situatii de urgentă, pe baza modificărilor produse în:

a) caracteristicile surselor de risc;

b) structura economică a localitătii;

c) realizarea cooperării;

d) conceptia aplicării planului.

Art. 21. - (1) Planul de prevenire si interventie la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă nucleară si radiologică se va exersa, testa si evalua prin exercitii organizate de inspectoratele judetene pentru situatii de urgentă.

(2) înainte de executarea exercitiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor, precum si antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie.

(3) Se va executa în mod obligatoriu un exercitiu pe an având ca scenariu o situatie ipotetică de urgentă radiologică identificată la nivelul judetului sau al unitătii administrativ- teritoriale.

(4) Exercitiile de urgentă cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza si se vor desfăsura cel putin o dată la 3 ani.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 22. - Procedurile operationale privind organizarea si conducerea activitătilor de prevenire si combatere a consecintelor, evaluarea, testarea, exersarea, actualizarea si revizuirea planurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 23. - (1) Planurile se pun în aplicare imediat, atunci când situatia o impune, de către autoritătile teritoriale pentru situatii de urgentă, sau în următoarele situatii:

a) când survine un accident major;

b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

(2) Planurile se pun în aplicare de autoritătile care le-au elaborat, pe baza procedurilor concrete prevăzute în continutul acestora.

Art. 24. - Planurile se elaborează după cum urmează:

a) planul national - în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice;

b) planul judetean - în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice;

c) planul la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor din zona de planificare în caz de urgentă - în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 25. - În vederea participării publicului la dezbaterea continutului planurilor, se vor organiza informări prin intermediul mass-mediei, expuneri, conferinte, dezbateri publice, pagini web etc.

Art. 26. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

 la normele metodologice

 

GLOSAR DE TERMENI

 

Urgentă nucleară - eveniment nuclear care afectează instalatia si provoacă iradierea sau contaminarea populatiei ori a mediului peste nivelurile permise de reglementările în vigoare

Antidot - substantă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns în organism sau a efectelor nocive ale acestuia

Autoritate - Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare, care, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă autoritatea natională competentă în domeniul nuclear si exercită atributiile de reglementare, autorizare si control prevăzute de lege

Autoritatea centrală pentru protectia mediului - Ministerul Mediului si Pădurilor

Autoritatea centrală pentru protectie civilă - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

Autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea teritorială - consiliul local, respectiv consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului - agentiile teritoriale de protectie a mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD)

Combustibil nuclear - material sau ansamblu mecanic care contine materie primă ori material fisionabil special, destinat folosirii într-un reactor nuclear, în scopul producerii energiei nucleare

Contaminare radioactivă - contaminarea oricărui material, a oricărei suprafete sau a mediului ori a unei persoane cu substante radioactive. În cazul particular al corpului uman, contaminarea radioactivă include atât contaminarea externă a pielii, cât si contaminarea internă.

Debitul dozei - rata expunerii la radiatii ionizante în termeni de doză absorbită sau de doză echivalentă si exprimată în unitătile Gy/h (Gray/h), respectiv Sv/h (Sievert/h)

Decontaminare - îndepărtarea contaminării radioactive

Depozitare - prezenta unei cantităti de substante periculoase în scopul stocării si/sau păstrării în conditii de sigurantă

Deseu radioactiv - materiale rezultate din activitătile nucleare, pentru care nu s-a prevăzut nicio întrebuintare si care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi

Doză - cantitatea de energie absorbită de tesut

Dozimetre - instrumente de măsurare a dozei ambientale sau a dozei individuale

Ecranare - materialele, de regulă betonul, apa sau plumbul, amplasate în jurul substantelor radioactive pentru a proteja personalul împotriva radiatiilor

Expert acreditat - persoană având cunostintele si pregătirea necesare pentru a efectua testele fizice, tehnice sau radiochimice care permit evaluarea dozelor si/sau pentru a oferi consultantă în vederea realizării unei protectii efective a persoanelor si utilizării corecte a echipamentelor de protectie si a cărei capacitate de a actiona ca expert în acest sens este recunoscută de Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN). Recunoasterea constă în eliberarea unui permis de exercitare, potrivit reglementărilor specifice emise de CNCAN.

Expunere - procesul de a fi iradiat sau expus la radiatii, cu consecinta potentială a unei doze absorbite

Evacuare - mutarea rapidă, temporară, a persoanelor dintr-o anumită zonă pentru a se evita sau a se reduce expunerea la radiatii pe termen scurt în caz de urgentă


Ingestie - pătrunderea substantelor radioactive în organismul uman pe cale digestivă

Inhalare - pătrunderea substantelor radioactive în organismul uman pe cale respiratorie

Interventie - orice actiune care evită sau micsorează expunerea ori probabilitatea expunerii la surse care nu sunt în obiectul unei practici aflate sub control sau la surse care sunt scăpate de sub control ca urmare a unui accident

Încorporare - pătrunderea substantelor radioactive în organismul uman prin ingestie, inhalare sau prin penetrarea pielii ori a rănilor

Hazard - proprietatea intrinsecă a unei substante, a unui agent, a unei surse de energie sau situatii de a avea un potential de producere a unor consecinte nedorite

Management pentru modernizare - adoptarea si implementarea procedurilor pentru modificările planificate asupra instalatiilor existente sau a proiectării de noi instalatii, procese ori unităti de stocare

Material radioactiv - orice material în orice stare de agregare, care prezintă fenomenul de radioactivitate, inclusiv deseurile radioactive

Monitorizare - măsurarea periodică sau continuă a nivelului de radiatii dintr-o anumită zonă

Nivel de interventie - o valoare a echivalentului de doză evitabilă, a dozei efective evitabile sau a unei mărimi derivate, la care ar trebui avută în vedere aplicarea măsurilor de interventie; valoarea dozei evitabile sau a mărimii derivate este numai cea asociată cu calea de expunere pentru care măsura de interventie este aplicabilă

Obiectiv nuclear - uzine pentru fabricarea combustibilului nuclear, reactoare nucleare, inclusiv ansamblurile critice si subcritice, reactoare de cercetare, centrale nuclearo-electrice, instalatii de stocare a combustibilului iradiat, unităti de îmbogătire sau instalatii de retratare

Produs radioactiv - orice material radioactiv obtinut în cursul procesului de producere ori de utilizare a unui combustibil nuclear sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere la radiatii, cu exceptia radioizotopilor care au atins stadiul final de preparare si sunt susceptibili de a fi utilizati în scopuri stiintifice, medicale, speciale, sociale, comerciale ori industriale

Radiatie - particule sau unde rezultate din procese atomice ori nucleare

Radiatie ionizantă - transferul energiei în spatiu sub forma undelor electromagnetice sau al particulelor cu o cantitate de energie mai mare de 12,4 eV corespunzătoare unei lungimi de undă de 100 nanometri. O astfel de radiatie este capabilă să formeze ioni la trecerea prin tesuturile din organism sau prin alte substante

Radiatie nucleară - radiatie emisă de nucleele atomice, de exemplu, pe timpul dezintegrării radioactive sau pe timpul fisiunii acestora

Radioactivitate - proprietatea anumitor radionuclizi de a emite radiatii prin transformarea spontană a nucleelor acestora

Sursă de radiatii - o cantitate de substante radioactive utilizată ca sursă de radiatii ionizante

Securitate radiologică - asigurarea protectiei fiintelor umane împotriva expunerii la radiatii si a securitătii instalatiilor nucleare si a surselor radioactive, inclusiv asigurarea mijloacelor de realizare a acestei protectii si securitătii si a mijloacelor de prevenire a accidentelor si de diminuare a consecintelor acestora

Sursă de radiatii - orice emitător de radiatii ionizante, inclusiv orice material radioactiv si orice dispozitiv generator de radiatii ionizante

Timp de înjumătătire - timpul necesar pentru ca o substantă radioactivă să îsi piardă, datorită dezintegrării, jumătate din activitate.

Urgentă radiologică - o situatie de urgentă în urma unui accident care implică radiatii ionizante, ce determină autoritătile responsabile să decidă întreprinderea măsurilor de remediere în scopul protejării muncitorilor si a populatiei

Pericol - proprietatea intrinsecă a unei substante sau a unui preparat chimic ori a unei stări fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sănătătii populatiei si/sau asupra mediului

Risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp si/sau în anumite circumstante

Titularul activitătii - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori detine controlul instalatiei sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveste functionarea acesteia

Unitate de stocare - orice spatiu în care sunt depozitate substante periculoase

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

DEFINIREA situatiilor de urgentă nucleară sau radiologică

 

Nr. crt.

Obiectul sau activitatea

Prezentarea situatiilor de urgentă nucleară sau radiologică

Observatii

1.

Prelucrarea radio-farmaceutică

Exteriorul amplasamentului: fără posibile efecte deterministice. 0 mică eliberare radioactivă în exteriorul amplasamentului. Efectele provocate de eliberare pot fi amplificate de un incendiu, în functie de cantitatea si volatilitatea produselor. Exploziile, furtunile, scurgerile si rupturile prezintă un risc scăzut.

 

Pe amplasament: Efecte deterministice asupra sănătătii sunt foarte putin probabile, dar este posibilă depăsirea limitei ocupationale.

2.

Spitale

Exteriorul amplasamentului: fără potentiale depăsiri ale dozelor permise legal

 

Pe amplasament: posibile efecte deterministice pentru personal, dacă sunt utilizate surse închise.

3.

Fabricarea de surse închise

Exteriorul amplasamentului: o potentială eliberare radioactivă slabă peste nivelele de urgentă, în vecinătatea obiectivului. În caz de incendiu, eliberarea va fi însă mult mai mare. Eliberarea radioactivă este în functie de cantitate si volatilitate. Exploziile, furtunile, scurgerile si spargerile reprezintă un risc mic.

 

Pe amplasament: posibile efecte deterministice pentru personalul care lucrează, prin inhalare sau pierderea ecranării

4.

Laboratoare de cercetare

Exteriorul amplasamentului: Deoarece cantitătile de materiale radioactive depozitate si utilizate nu sunt mari, nu există o potentială eliberare radioactivă, care să depăsească nivelele de urgentă.

 

Pe amplasament: Pot apărea efecte deterministice pentru personalul implicat, prin expunere externă, în functie de caracteristicile laboratorului.

5.

Depozite pentru arderea deseurilor de nivel scăzut

Exteriorul amplasamentului: Pentru operatiile de ardere a deseurilor de nivel scăzut nu există posibilitatea depăsirii nivelelor de urgentă. Dacă deseurile contin iod radioactiv, atunci există o mică posibilitate de eliberare peste pragurile de urgentă în vecinătatea obiectivului.

 

Pe amplasament: Nu există posibilitatea de depăsire a nivelelor de urgentă în exterior. Există un mic potential de depăsire a limitelor expunerii operationale.

6.

Colete de transport exceptate

Exteriorul amplasamentului: Acestea contin numai cantităti minore de materiale radioactive. Nu există niciun risc pentru consecintele radiologice care să necesite actiuni protective speciale.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

7.

Colete de tip A

Exteriorul amplasamentului: Activitatea prescrisă pentru colete de tip A limitează pericolul radiologie. Înregistrarea dozelor peste limitele de urgentă este practic imposibilă în vecinătatea coletului. În cel mai rău caz, limitele pot fi depăsite prin inhalarea fumului rezultat în urma unui incendiu la locul accidentului, însă persoana expusă poate pleca de la locul accidentului fără a i se face monitorizarea radiologică. 0 contaminare accidentală a solului poate necesita decontaminare.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

8.

Colete de tip B

Exteriorul amplasamentului: Coletele de tip B pot contine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste colete au fost proiectate să reziste la accidente severe; de aceea doze care să depăsească limitele nu pot fi luate în considerare. Însă, dacă este fisurat coletul si are loc un incendiu la locul accidentului, dozele, în imediata apropiere, pot depăsi limita de urgentă.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

9.

Accidente cu armă nucleară - eliberare de PU

Exteriorul amplasamentului: Dacă are loc un incendiu sau o explozie în urma utilizării unei arme nucleare, pot apărea efecte deterministice prin inhalare directă sau ulterioară datorată resuspensiei depunerilor. Zona semnificativ contaminată poate fi de ordinul unui kilometru pătrat.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

10.

Sursă pierdută/furată/ necontrolată

Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizează o sursă neecranată. Dintr-o sursă fisurată pot rezulta doze letale si contaminări semnificative. Poate fi contaminată o arie considerabilă din cauza activitătilor desfăsurate de personal.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

11.

Contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere

Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante provenite de la un obiectiv foarte îndepărtat.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate

12.

Căderea unui satelit

Exteriorul amplasamentului: Riscul este foarte scăzut si va fi imposibil să se delimiteze zona în care trebuie luate actiuni de protectie rezonabile. Părti din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe.

 

Pe amplasament: fără aplicabilitate


ANEXA Nr. 3”) la normele metodologice

 

Răspunsul initial în situatia notificării unei urgente nucleare sau radiologice

 

 


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 


ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

RESPONSABILITĂTILE

ce revin autoritătilor publice centrale si locale, precum si institutiilor cu atributii

pentru interventie în caz de urgentă nucleară sau radiologică

 

La nivel national, ministrul administratiei si internelor, ca presedinte al comitetului ministerial pentru situatii de urgentă, coordonează activitatea pentru aplicarea tuturor măsurilor în scopul limitării efectelor asupra populatiei si factorilor de mediu în cazul urgentelor nucleare sau radiologice care depăsesc capacitatea de interventie la nivel judetean ori în situatia accidentelor transfrontaliere. Secretariatul tehnic permanent al Sectiunii urgentă nucleară din cadrul comitetului ministerial pentru situatii de urgentă, prin Centrul de Accident Nuclear si Urgentă Radiologică, functionează ca structură tehnică de specialitate consultativă pentru managementul urgentelor nucleare.

La nivel judetean, prefectul, ca presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgentă, coordonează activitatea pentru protectia populatiei si a factorilor de mediu, precum si pentru realizarea măsurilor ce se impun în caz de accident nuclear ori urgentă radiologică pe teritoriul judetului.

La nivel local, primarul, ca presedinte al comitetului local pentru situatii de urgentă (CLSU), coordonează activitatea pentru aplicarea imediată a măsurilor de protectie a populatiei ce se impun în caz de urgentă nucleară sau radiologică.

Autoritătile publice locale au următoarele obligatii:

a) asigurarea protectiei populatiei, factorilor de mediu, animalelor si a bunurilor materiale;

b) participarea, împreună cu reprezentantii Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă si ai inspectoratelor judetene pentru situatii de urgentă, la întocmirea si actualizarea planurilor de prevenire si interventie;

c) organizarea notificării operatorilor economici din zona lor de competentă, precum si alarmarea populatiei;

d) organizarea si asigurarea functionării raioanelor de adunare, îmbarcare si primire din zona lor de responsabilitate;

e) organizarea si asigurarea transportului populatiei, bunurilor materiale si obiectelor de patrimoniu;

f) asigurarea asistentei medicale în raioanele de evacuare si pe timpul transportului;

g) luarea în evidentă a populatiei care este evacuată;

h) asigurarea informării populatiei si evacuarea acesteia în caz de necesitate;

i) retinerea si stocarea produselor agricole si a altor alimente contaminate, care sunt periculoase pentru populatie, si aplicarea interdictiei de consum al unor produse;

j) acordarea compensatiilor persoanelor afectate de instituirea stării de urgentă;

k) rechizitionarea bunurilor sau obligativitatea executării anumitor servicii;

l) oprirea activitătilor economice publice sau private din zona/zonele afectată/afectate.

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de prevenire si interventie în caz de urgentă nucleară sau radiologică

 

Avizarea si aprobarea planului

Lista ministerelor/institutiilor care elaborează, verifică si sunt de acord cu planul

Actualizările planului

Capitolul I - Introducere:

Scop

Ministere, institutii si organisme responsabile pentru aplicarea planului

Domeniul de aplicare

Legături cu alte planuri

Capitolul II - Bazele planificării pentru interventie:

Tipuri de urgentă

Responsabilităti

Rolul comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgentă

Capitolul III - Răspunsul în caz de urgentă nucleară si/sau radiologică:

Notificarea si activarea planului

Declararea stării de alertă si/sau a stării de urgentă

Initierea actiunilor de interventie

Măsuri de prevenire, protectie si interventie

Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

Monitorizarea radioactivitătii mediului

Informarea publicului si a mass-mediei

Capitolul IV - Dispozitii finale:

Finantarea interventiei

Măsuri de recuperare si reabilitare

Exersarea planului

Anexele planului:

Obiective sursă de risc, harta zonelor de risc

Comitetul judetean/local pentru situatii de urgentă – grupul de sprijin pentru urgentă nucleară sau radiologică

Flux informational

Forte de interventie

Proceduri de interventie

 


ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea Societătii Comerciale “Balkan Insurance

Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activitătii

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în procesul-verbal al sedintei din data de 30 noiembrie 2010, în cadrul căreia a fost analizată Nota nr. X.1.629 din 26 noiembrie 2010 privind controlul efectuat la Societatea Comercială “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. luliu Maniu nr. 109, bl. E, sc. 1, et. 4-5, ap. C duplex nr. 14, sectorul 6, număr de ordine în registrul comertului J40/12364/16.07.2008, cod unic de înregistrare 24201460/17.07.2008, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare cu nr. RBK-525/29.10.2008, reprezentată legal prin domnul Dragos Voica, conducător executiv/administrator, a constatat următoarele:

1. Încasările sau plătile făcute în numele sau în contul asiguratilor ori reasiguratilor, reprezentând prime de asigurare sau de reasigurare ori despăgubiri, nu au fost derulate prin conturi deschise la institutiile de credit, altele decât conturile prin care îsi derulează activitatea curentă.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 33 alin. (41) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare. Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

2. Nu au fost depuse la asigurători toate sumele încasate cu titlu de prime de asigurare.

Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) lit. c)din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare.

3. Societatea Comercială “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L., reprezentată legal prin domnul Dragos Voica, conducător executiv/administrator, a desfăsurat activitatea prin intermediul unui alt broker de asigurare.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (11) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare. Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

4. Nu au fost puse la dispozitia echipei de control din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate informatiile, documentele si rapoartele solicitate.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare. Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. c) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

5. Până la data controlului nu a fost numită persoana desemnată cu atributii în aplicarea si respectarea prevederilor legale în vigoare privind combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism si nu au fost transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor numele, functia si responsabilitătile stabilite pentru această persoană.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 6 alin. (1)si (4) din Normele privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

6. Până la data controlului nu au fost întocmite normele si procedurile interne în materie de cunoastere a clientului, de raportare, de păstrare a evidentelor, de control intern, evaluare si gestionare a riscurilor, pentru a preveni si împiedica implicarea lor în operatiuni suspecte de spălare de bani si finantare a actelor de terorism si nu au fost comunicate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si art. 5 alin. (1) si (10) din normele puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

7. Nu au fost respectate denumirea si functiile conturilor contabile pentru brokerii de asigurare.

Astfel au fost încălcate prevederile cap. VIII “Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru brokerii de asigurare” din Reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările si completările ulterioare.

Fapta constituie contraventie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) si f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România,


Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 63 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare, se sanctionează cu interzicerea temporară a exercitării activitătii, până la data îndeplinirii obligatiilor stabilite la art. 2, Societatea Comercială “Balkan Insurance BrokerdeAsigurare-Reasigurare” - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. luliu Maniu nr. 109, bl. E, sc. 1, et. 4-5, ap. C duplex nr. 14, sectorul 6, număr de ordine în registrul comertului J40/12364/16.07.2008, cod unic de înregistrare 24201460/17.07.2008, înscrisă în Registrul brokerilorde asigurare cu nr. RBK-525/29.10.2008, reprezentată legal prin domnul Dragos Voica, conducător executiv/administrator.

Art. 2. -Societatea Comercială “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

a) balantele de verificare încheiate pentru lunile septembrie-octombrie 2010, din care să rezulte realizarea corectiilor asupra înregistrărilor contabile astfel încât să se asigure respectarea prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările si completările ulterioare;

b) dovada încetării contractelor de prestări de servicii încheiate cu Societatea Comercială “Red Dogs Consulting Team” - S.R.L. si Societatea Comercială “Black Cat Consulting Team” -S.R.L.;

c) dovada detinerii unui cont bancar distinct prin care se derulează exclusiv încasările sau plătile făcute în numele sau în contul asiguratilor sau reasiguratilor, reprezentând prime de asigurare ori de reasigurare sau despăgubiri;

d) normele si procedurile interne în materie de cunoastere a clientului, de raportare, de păstrare a evidentelor, de control intern, evaluare si gestionare a riscurilor, pentru a preveni si împiedica implicarea lor în operatiuni suspecte de spălare de bani si finantare a actelor de terorism, precum si numele, functia si responsabilitătile stabilite pentru persoana desemnată cu atributii în aplicarea si respectarea prevederilor legale în vigoare privind combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism, conform prevederilor Normelor privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008;

e) dovada plătii integrale a debitelor fată de societătile de asigurare.

Art. 3. - Societatea Comercială “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. va notifica clientii cu privire la interzicerea temporară a exercitării activitătii, precum si cu privire la plata primelor de asigurare aferente contractelor de asigurare în derulare direct la societătile de asigurare.

Art. 4. - Pe toată perioada de interzicere a activitătii de broker de asigurare prevăzută la art. 1, brokerului de asigurare i se interzic desfăsurarea activitătii de negociere si încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistentă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum si desfăsurarea oricăror operatiuni specifice brokerilorde asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Reluarea activitătii Societătii Comerciale “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. se dispune prin decizie motivată a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 6. - (1) împotriva prezentei decizii Societatea Comercială “Balkan Insurance Broker de Asigurare-Reasigurare” - S.R.L. poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 29 decembrie 2010.

Nr. 1.063.