MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XXIII - Nr. 43 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 18 ianuarie 2011

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 1.452 din 4 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin raportare la ârt. 146 din Codul penal

Decizia nr. 1.519 din 18 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Decizia nr. 1.596 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală

Decizia nr. 1.602 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.393/2010. - Hotărâre privind modificarea si completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

1.401/2010. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piată

1.402/2010. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 36 la Hotărârea Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Bacău, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Bacău

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

5/2011/1.113/2010. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 384/413/2009 privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru servicii medicale clinice/biletului de internare utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si a Instructiunilor privind utilizarea si modul de completare a biletului de trimitere pentru servicii medicale clinice/biletului de internare

6/2011/1.111/2010. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea si raportarea statistică a pacientilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă si spitalizare de zi

7/2011/1.112/2010. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.288/489/2006 pentru aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru investigatii paraclinice, utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, si a Instructiunilor privind utilizarea si modul de completare a biletelor de trimitere pentru investigatii paraclinice

13. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Satu Mare

14. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Iasi

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.452

din 4 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin raportare la art. 146 din Codul penal

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin raportare la art. 146 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Nica, Ana Gonciarov, Bujor Oancea si Octavian-Petrisor Rusulescu în Dosarul nr. 3.529/208/2007 alTribunalului Caras-Severin - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 111 din 30 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.529/208/2007, Tribunalul Caras-Severin - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin raportare la art. 146 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Nica, Ana Gonciarov, Bujor Oancea si Octavian-Petrisor Rusulescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la România ca patrie comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără niciun fel de deosebire, art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si regimului de executare a acestora, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 16 alin. (1) referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (11) si (12) referitoare la Libertatea individuală, art. 11 referitoare la Dreptul international si dreptul intern si art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, precum si art. 6 si 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil si Nicio pedeapsă fără lege, deoarece echitatea procesului penal este grav afectată prin aceea că paguba materială nu poate fi legal stabilită decât în urma judecării definitive a fondului. Dacă se porneste de la premisa potrivit căreia consecintele deosebit de grave sunt determinate de cuantumul pagubei materiale cauzate prin presupusa infractiune, este clar că se nesocoteste si principiul prezumtiei de nevinovătie. În plus, textele contestate nu satisfac nici exigentele de previzibilitate si accesibilitate, valoarea pagubei neputând fi stabilită în abstract, ci fiind apreciată de la caz la caz, în baza unor prevederi din legi extrapenale, ca rezultat al unui calcul care nu putea fi cunoscut de făptuitor în momentul săvârsirii faptei. În acest fel, textele intră în contradictie cu prevederile care instituie principiul “nicio pedeapsă nu poate fi stabilită si aplicată decât în conditiile si în temeiul legii”, cu cele care stabilesc că “prin lege se reglementează infractiunea, pedeapsa si regimul de executare” si cu prevederile art. 11 si art. 20 din Constitutie care, stabilind preeminenta Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, consacră principiul “nicio pedeapsă fără lege”.

Tribunalul Caras-Severin - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificată si completată prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, si art. 146 din Codul penal, care au următorul continut:

- Art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000: “Dacă faptele prevăzute la alin. (1) si (2) au produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.”;

- Art. 146 din Codul penal: “Prin «consecinte deosebit de grave» se întelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii, cauzată unei autorităti publice sau oricăreia dintre unitătile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la România ca patrie comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără niciun fel de deosebire, art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si regimului de executare a acestora, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 16 alin. (1) referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (11) si (12) referitoare la Libertatea individuală, art. 11 referitoare la Dreptul international si dreptul intern si art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, precum si art. 6 si 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil si Nicio pedeapsă fără lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18¹ din Legea nr. 78/2000, statuând că, “potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora. Acest lucru nu presupune însă uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite ratiuni de politică penală ori din considerente ce izvorăsc din realităti iminente, Parlamentul poate incrimina, prin lege specială, o anumită conduită susceptibilă de a leza o serie de relatii sociale ocrotite.

Asa fiind, dispozitiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalitătile de săvârsire a infractiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunitătilor Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relatiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obtinerii de fonduri din bugetul general al institutiei europene. Aceasta reprezintă o optiune de politică legislativă si nu aduce în niciun fel atingere dispozitiilor constitutionale invocate în cauză. Astfel, textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor calificate ca subiecti activi si care se află în ipoteza normei, fără nicio discriminare, si, de asemenea, nu încalcă niciuna dintre garantiile dreptului la un proces echitabil ori dreptul la apărare, partea interesată având deplina libertate de a se prevala de toate acestea.

Cât priveste critica referitoare la absenta din continutul reglementării a exigentelor de previzibilitate si precizie, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul are o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, în Cauza Wingrove contra Marii Britanii din 25 noiembrie 1996 Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă, care înglobează atât dreptul scris, cât si pe cel nescris, trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstantele spetei, circumstantele care pot rezulta dintr-un act determinat. Or, nu se poate sustine că dispozitiile legale criticate sunt văduvite de o astfel de cerintă, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze uzul de fals comis în scopul circumstantiat al obtinerii de fonduri pe nedrept din bugetul general al Comunitătilor Europene. (...)

Prevederile art. 23 din Constitutie nu au incidentă în cauză, întrucât dispozitiile legale contestate nu dispun cu privire la libertatea individuală”.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea Constitutională a statuat “că art. 146 din Codul penal cuprinde o normă cu caracter explicativ prin care se lămureste întelesul expresiei «consecinte deosebit de grave». Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecintele deosebit de grave ca element circumstantial în continutul agravant al mai multor infractiuni.

Totodată, Curtea a constatat că este neîntemeiată si sustinerea autorului exceptiei referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, deoarece aplicarea cerintei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăsurare a procesului, iar nu si în ceea ce priveste cadrul juridic sanctionator al faptelor, adică în materia dreptului substantial. Nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constitutie si nici din cel al art. 6 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sau al jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerintei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesitătii asigurării garantiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substantial. [...]

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind previzibilitatea si accesibilitatea normei penale si la încălcarea principiului legalitătii incriminării, Curtea retine că dispozitiile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale si nici celor ale art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ci, dimpotrivă, prin explicarea continutului notiunii «consecinte deosebit de grave» în textul art. 146 din Codul penal se asigură caracterul de previzibilitate si accesibilitate al normei juridice penale”.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin raportare la art. 146 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Nica, Ana Gonciarov, Bujor Oancea si Octavian-Petrisor Rusulescu în Dosarul nr. 3.529/208/2007 al Tribunalului Caras-Severin - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 noiembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.519

din 18 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicată de Ana Bora (fostă Dobre) în Dosarul nr. 10.100/271/2007 al Tribunalului Bihor - Sectia penală, de Cristinel Blemovici în Dosarul nr. 16.654/306/2009 al Judecătoriei Sibiu si de Florin Viorel Bredău în Dosarul nr. 1.581/833/2009 al Judecătoriei Salonta.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.403D/2010, nr. 1.423D/2010 si nr. 2.980D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.980D/2010 si nr. 1.423D/2010 la Dosarul nr. 1.403D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 13 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.100/271/2007, Tribunalul Bihor - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicată de Ana Bora (fostă Dobre).

Prin încheierea din 14 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 16.654/306/2009, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicată de Cristinel Blemovici.

Prin încheierea din 22 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.581/833/2009, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicată de Florin Viorel Bredău.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul criticat creează o diferentiere între inculpatii care au fost trimisi în judecată si care au depăsit primul termen de judecată înainte de aparitia Legii nr. 241/2005 si inculpatii care sunt încă cercetati în faza de urmărire penală sau care au fost trimisi în judecată ulterior aparitiei Legii nr. 241/2005, doar acestia din urmă având posibilitatea reducerii la jumătate a limitelor pedepselor. De asemenea, se arată că textul criticat creează o discriminare între cetăteni, instituindu-se un privilegiu în favoarea celor ce dispun de mijloace financiare, ceea ce contravine prevederilor art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutie. Pe lângă discriminarea pe care o creează dispozitia legală atacată, constrângerea inculpatului de a repara un prejudiciu pe care nu l-a creat ori nu l-a produs în măsura pretinsă de partea vătămată contravine dreptului la un proces echitabil. Astfel, sunt încălcate si prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală si cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin aceea că inculpatul e obligat să achite prejudiciul stabilit de organele de urmărire penală, prejudiciu ce nu a fost supus cenzurii instantei de judecată. În final sunt invocate si dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin.(11) referitoare la prezumtia de nevinovătie.

Tribunalul Bihor - sectia penală, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Sibiu, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Salonta arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul continut: “(1) în cazul săvârsirii unei infractiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecătii, până la primul termen de judecată,

învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârsită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se aplică o sanctiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

(2) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârsit o infractiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin.(1).”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii, autorii exceptiei invocă prevederile constitutionale ale art. 4 alin. (2) - Unitatea poporului si egalitatea între cetăteni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justitie, art. 23 alin. (11) - Libertatea individuală si art. 24 alin. (1) - Dreptul la apărare. De asemenea, autorii exceptiei invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat în numeroase cauze asupra constitutionalitătii prevederilor criticate. De exemplu, prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea a statuat că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, Parlamentul are competenta de a reglementa prin lege organică infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constitutionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în functie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât si conditiile răspunderii juridice pentru această faptă.

Principiul egalitătii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infractiunilor, iar reglementarea unui regim sanctionator în functie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infractiunea săvârsită este expresia firească a principiului constitutional mentionat, care impune ca la aceleasi situatii juridice să se aplice acelasi regim, iar la situatii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferentiat.

Cu acelasi prilej, Curtea a retinut că orice lege se aplică numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, care are efecte si asupra raporturilor juridice penale sau contraventionale născute anterior intrării sale în vigoare. În consecintă, Curtea a constatat că, în speta examinată, primul termen de judecată poate fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, indiferent de faza în care se află judecarea procesului penal.

De asemenea, Curtea constată că prin Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, Decizia nr. 417 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 13 iunie 2006, si Decizia nr. 544 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, a statuat în sensul că reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege de care beneficiază numai învinuitul ori inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecătii, până la primul termen de judecată, nu are semnificatia îngrădirii liberului acces la justitie. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instantelor judecătoresti în cazul în care consideră că drepturile, libertătile sau interesele sale legitime au fost încălcate si de a beneficia de toate garantiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveste latura civilă a cauzei, în deplină concordantă cu imperativele dreptului la un proces echitabil.

Referitor la sustinerile privind încălcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constitutie, Curtea constată că prin Decizia nr. 791 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 28 iulie 2009, a statuat că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacă este îndeplinită conditia prevăzută de textul criticat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârsită se reduc la jumătate, urmând ca instanta de judecată, în caz de condamnare, să stabilească pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate sustine că inculpatul este obligat să se declare vinovat, nesocotindu-se astfel prezumtia de nevinovătie, si să accepte neconditionat pretentiile părtii civile.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicată de Ana Bora (fostă Dobre)în Dosarul nr. 10.100/271/2007 al Tribunalului Bihor - Sectia penală, de Cristinel Blemovici în Dosarul nr. 16.654/306/2009 al Judecătoriei Sibiu si de Florin Viorel Bredău în Dosarul nr. 1.581/833/2009 al Judecătoriei Salonta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 noiembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.596

din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mircea Bobosa în Dosarul nr. 457/273/2009 al Judecătoriei Oravita si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.414D/2010.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.565D/2010 si nr. 3.612D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lăcrămioara Liliana Guzu în Dosarul nr. 5.023/245/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori si Mircea Bobosa în Dosarul nr. 457/273/2009 al Judecătoriei Oravita.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.565D/2010 si nr. 3.612D/2010 la Dosarul nr. 1.414D/2010, care a fost pfimul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 22 martie 2010, 16 februarie 2010 si 19 aprilie 2010, pronuntate în dosarele nr. 457/273/2009 si nr. 5.023/245/2007, Judecătoria Oravita si Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală si, respectiv, art. 199 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Mircea Bobosa într-o cauză având ca obiect două cereri de scutire a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 22 februarie 2010 si prin încheierea din 8 martie 2010 în Dosarul nr. 457/273/2009 al Judecătoriei Oravita si de Lăcrămioara Liliana Guzu într-o cauză având ca obiect o cerere de scutire a amenzii aplicate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, deoarece nu este echitabil, corect si legal ca aceeasi persoană care a dispus amendarea să judece si cererea de scutire. În plus, această amendă nu poate fi atacată decât odată cu fondul cauzei. Se sustine că aplicarea normei devine anacronică în situatia în care în apel ori recurs clientul îsi angajează un alt avocat. Nefiind parte în proces avocatul initial nu mai are calitatea procesuală de a cere scutirea ori reducerea amenzii.

Totodată, se sustine că prevederile legale mentionate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie si ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, deoarece nu prevăd în mod expres posibilitatea atacării cu recurs a încheierii de respingere a cererii de reexaminare, cu toate că aceasta a fost judecată de acelasi complet care a dispus amendarea. Mai mult, în conditiile în care nu există posibilitatea controlului judiciar a încheierii de respingere a cererii de reexaminare, este evident că este afectat dreptul la dublul grad de jurisdictie si cel al unui recurs efectiv garantate de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

De asemenea, textul contestat instituie o discriminare între inculpat si avocatul amendat, adică între cetătenii aceluiasi stat, întrucât inculpatul are deschisă calea recursului, în timp ce avocatul amendat nu are această posibilitate oferită de lege.

Judecătoria Oravita, în ambele cauze ce aveau ca obiect cereri de scutire a amenzii judiciare aplicate la intervale diferite în acelasi dosar, opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 198 alin. 3 - Abateri judiciare si art. 199 - Procedura privitoare la amenda judiciară, ambele din Codul de procedură penală, care la data sesizării instantei de contencios constitutional aveau următorul continut:

- Art. 198 alin. 3: “Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sanctionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.”;

- Art. 199: “Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonantă, iar de instanta de judecată, prin încheiere.

Persoana amendată poate cere scutirea de amendă ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a încheierii de amendare.

Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligatia sa, organul de urmărire penală sau instanta de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.”

După sesizarea Curtii Constitutionale cu prezenta exceptie, dispozitiile art. 198 alin. 3 din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. XVIII pct. 23 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, lege care, potrivit art. XXVIII, a intrat în vigoare, cu privire la aceste dispozitii, la 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României. Asa fiind, dispozitiile art. 198 alin. 3 din Codul de procedură penală au următorul continut:

- Art.198 alin. 3 din Codul de procedură penală: “Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sanctionează cu amendă judiciară de la 250 lei la 3.000 lei.”

După cum se poate observa, ca urmare a modificărilor mentionate mai sus, solutia legislativă de principiu a fost preluată, motiv pentru care Curtea urmează a se pronunta asupra acestora din urmă.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie si ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, precum si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 867 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 16 noiembrie 2007, Curtea Constitutională a statuat că, în situatia în care aceeasi autoritate care a aplicat sanctiunea este chemată să hotărască si cu privire la reducerea sau scutirea amenzii judiciare, nu este afectat dreptul la un proces echitabil, deoarece principiile general valabile pentru o judecată pe fondul cauzei nu pot fi extinse si la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul solutionării litigiului. Asa fiind, nu poate fi pus semnul egalitătii între cele două situatii. “De altfel, cu privire la decizia organului emitent referitoare la cererea de scutire ori de reducere a amenzii judiciare, partea interesată poate ataca încheierea judecătorului odată cu fondul si, când contestatia vizează ordonanta procurorului, are la îndemână procedura prevăzută de art. 275-278 din Codul de procedură penală, iar ulterior va putea contesta în fata judecătorului de fond în situatia în care cauza este finalizată cu emiterea unui rechizitoriu sau va putea uza de dispozitiile art. 278¹ din Codul de procedură penală în situatia în care cauza este finalizată cu o solutie de netrimitere în judecată, care, în mod evident, poate fi contestată si în ceea ce priveste stabilirea cheltuielilor judiciare. Dimpotrivă, s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dacă pentru orice măsură sau act care în esentă dinamizează procesul penal ar fi posibilă o contestare imediată.

În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat o atitudine flexibilă referitoare la judecarea unei cauze de către o instantă impartială, sens în care s-a cristalizat, până la proba contrarie, criteriul impartialitătii personale a magistratului vizat. Astfel, chiar în Hotărârea din 15 decembrie 2005 pronuntată în cauza Kyprianou contra Cipru, Curtea a constatat existenta unei suspiciuni de impartialitate nu din cauza faptului că aceiasi judecători se pronuntaseră anterior asupra cauzei, ci datorită faptului că acestia s-au grăbit să îl judece pe reclamant pentru comportamentul său recalcitrant din fata instantei, fără a-i adresa mai întâi un avertisment si fără a-i da posibilitatea de a-si retrage afirmatiile făcute la adresa completului, lată de ce instanta de la Strasbourg a evitat să solutioneze în mod transant o astfel de problemă, mentinând un stătu quo tocmai pentru că s-a apreciat că circumstantele fiecărei spete în parte sunt edificatoare pentru a se putea stabili dacă a fost sau nu afectată impartialitatea judecătorului.”

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Distinct de acestea, Curtea mai constată că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii în drepturi între inculpat si avocatul amendat, deoarece acest principiu presupune aplicarea unui tratament juridic identic persoanelor aflate în situatii care, prin specificul lor, nu sunt diferite. Or, inculpatul în calitate de persoană cercetată pentru comiterea unei infractiuni nu se află în aceeasi situatie juridică cu avocatul care a comis o abatere judiciară, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestuia din urmă nu poate fi decât diferit.

În plus, dreptul la două grade de jurisdictie, consacrat de art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocat în sustinerea exceptiei, este aplicabil numai în ceea ce priveste acuzatiile în materie penală, nefiind incident în cauzele referitoare la abaterile judiciare săvârsite într-un proces si care sunt străine de fondul acestuia.

De asemenea, referitor la dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că, pe de o parte, textul legal criticat oferă posibilitatea avocatului amendat de a se adresa efectiv unei instante nationale si, pe de altă parte, asa cum rezultă din jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, criteriul impartialitătii personale a magistratului vizat are, până la proba contrarie, prevalentă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 198 alin. 3 si art. 199 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mircea Bobosa în Dosarul nr. 457/273/2009 al Judecătoriei Oravita si de Lăcrămioara Liliana Guzu în Dosarul nr. 5.023/245/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 decembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.602

din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de lancu itu în Dosarul nr. 1.235/220/2009 al Judecătoriei Deta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având învedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.235/220/2009, Judecătoria Deta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de jancu Itu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Interzicerea discriminării, deoarece, spre deosebire de un cetătean obisnuit care poate fi victima unor acte de lovire sau alte violente, textul instituie un privilegiu pentru functionarul public, subiect pasiv al infractiunii de ultraj.

Judecătoria Deta opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 239 alin. 2 - Ultrajul din Codul penal, care au următorul continut: “Lovirea sau orice acte de violentă, săvârsite împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implică exercitiul autoritătii de stat, aflat în exercitiul functiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează o variantă agravantă a ultrajului comis împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implică exercitiul autoritătii de stat si care în momentul agresiunii se află în exercitiul functiunii. Aceste dispozitii nu sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece nu poate fi vorba despre o încălcare a principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice, de vreme ce legiuitorul a instituit agravanta ultrajului tocmai în considerarea unor situatii juridice speciale în care se află subiectul pasiv al infractiunii, respectiv functionar ce îndeplineste o functie ce implică exercitiul autoritătii de stat, autoritate care nu poate fi însă disociată de persoana care o reprezintă. Aceasta nu are însă semnificatia unui privilegiu si nici a unei discriminări, deoarece a distinge nu presupune perse a discrimina. Asa fiind, tratamentul juridic diferit aplicat unor conditii diferite este justificat tocmai de existenta acestora din urmă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de lancu Itu în Dosarul nr. 1.235/220/2009 al Judecătoriei Deta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din data de 9 decembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

ANEXA Nr. 1

Bunuri rezultate din investitii bugetare în infrastructura de gospodărire a apelor sau identificate ca neînregistrate la inventarele anuale

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităti ale administratiei publice centrale)	163354444	Ministerul Mediului si Pădurilor
2. Ordonator secundar de credite	Ro 24326056	Administratia Natională “Apele Române”
3. Ordonator tertiar de credite
4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării si finantării activitătii de cercetare-dezvoltare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, si, după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

Nr. crt.	Cod de clasificare	Denumire	Descriere tehnică	Adresa	Anul PIF	PV receptie	Valoarea de inventar (lei)	HG promovare lucrări
0	1	2	3	4	5	6	7	8
1.	8.20.	Regularizare pârâu Tăietura la Porumbenii Mari	L cons. = 0,315 km, L reprofilare = 0,605 km Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, localitatea Porumbenii Mari, bazinul hidrografic Mures	2005	PVRTL 8862/27.12.2005 PVRF 12929/3.12.2008	210.365,38	HG 1.052/2005-poz. 20
2.	8.20.	Regularizare pârâu Szelyke în Odorheiu Secuiesc	L recalibrare = 0,800 km, L zid parapet din beton = 0,015 km, H = 1,8 km, L ap. = 0,195 km (pereu), L deponie sistematizată = 0,225 km Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc, bazinul hidrografic Mures	2005	PVTL 8860/27.12.2005 PVRF 12931/3.12.2008	168.841,07	HG 1.052/2005-poz. 18
3.	8.20.	Regularizare pârâu Busniac în Odorheiu Secuiesc	L reg.= 1 km, L cons.= 0,080 km (gabioane), L rizbermă = 15 m Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc, bazinul hidrografic Mures	2005	PVTL 8861/27.12.2005 PVRF 12932/3.12.2008	168.841,07	HG 1.052/2005 - poz. 19
4.	8.20.	Regularizare pârâu Feernic Lupeni – Rugănesti	Lucrări de regularizare pârâu Feernic, localitatea Lupeni - refacere 1 buc. Prag de beton, L cons. gabioane = 0,112 km, L conssalteagabioane = 0,036 km, L recalibrare = 1,000 km, localitatea Cobătesti - L cons. gabioane = 0,065 km, localitatea Rugănesti - 1 buc. epiu dirijare L = 15 m, L cons. gabioane = 0,084 km, L. ap. mal saltea gabioane = 0,06 km, L recalibrare = 0,03 km, L tăiere de cot = 0,09 km, 2 buc. căderi din beton Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, bazinul hidrografic Mures	2005	PVTL 8858/27.12.2005 PVTL 11952/28.11.2006 PVRF 12928/3.12.2008	825.818,70	HG 1.052/2005 - poz. 16 HG 373/2006 - poz. 17 HG 791/2006 - poz. 17
5.	8.20.	Regularizare si îndiguire mal drept râu Mures la Suseni	Ldig longitudinal de dirijare = 0,315 km, 4 buc. epiuri din piatră brută L = 0,175 km Nr. MF_teren = 101354	Tara: România, judetul Mures, localitatea Suseni, bazinul hidrografic Mures	2006	PVTL 12090/4.12.2006 PVRF 13409/12.12.2008	716.100,00	HG 986/2006 - poz. 22 HG 1.443/2006- poz. 16

6.	8.20.	Regularizare Valea Milova în satul Milova, comuna Conop	L amenajare albie = 5 km, L protectie mal = 2,1 km, căderi 5 buc. Nr. MF_teren = 101366	Tara: România, judetul Arad, comuna Conop, satul Milova, bazinul hidrografic Mures	2006	PVTL 12442/13.12.2006 PVRF 13347/9.12.2008	3.522.723,87	HG 2.222/2004 - poz. 1 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001
7.	8.20.	Regularizare pârâu Govăjdia la Teliucu Superior	L reg. = 0,668 km, L reprof. = 0,327 km, L zid de dirijare = 0,178 km, L pereu beton = 0,514 km Nr. MF_teren = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, localitatea Teliucu Superior, bazinul hidrografic Mures	2006	PVTL 11999/29.11.2006 PVRF 13365/11.12.2008	500.000,00	HG 373/2006 - poz. 18 HG 791/2006 - poz. 18
8.	8.20.	Apărare de mal cu epiuri pe râul Mures în zona Câmpuri- Surduc	Lcons. = 0,7 km (epiuri anrocament) Nr. MF_teren = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, localitatea Câmpuri-Surduc, bazinul hidrografic Mures	2006	PVTL 12478/14.12.2006 PVRF 13364/11.12.2008	2.059.963,94	HG 1.262/2004 - poz. 7 Ordin MFP 1.014/2001
9.	8.20.	Regularizare râu Cerna - amonte Cincis în zona localitătii Toplita	L reg. = 7,4 km, L ap. mal = 3,06 km, prag fund = 19 buc. Nr. MF_teren = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, comuna Toplita, bazinul hidrografic Mures	2008	PVTL 865/30.01.2007 PVRF 4408/8.05.2009	3.695.547,48	HG 1.262/2004 - poz. 6 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001
10.	8.20.	Regularizare pârâu Laslea si afluenti - comuna Laslea	L reprofilare albie = 3,65 km, L protectie mal = 3,483 km, prag de fund = 8 buc. Nr. MF_teren = 101357	Tara: România, judetul Sibiu, comuna Laslea, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 10285/22.11.2007	3.901.456,79	HG 2.228/2004 - poz. 2 Ordin MFP 1.014/2001
11.	8.20.	Amenajare râu Târnava Mare la confluenta cu pârâul Curciu	L amenajare = 0,55 km, L protectie mal = 0,47 km Nr. MF_teren = 101357	Tara: România, judetul Sibiu, comuna Dârlos, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 10284/22.11.2007	2.822.686,93	HG 2.228/2004 - poz. 4 HG 902/2007 - poz. B23 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001
12.	8.20.	Regularizarea văii Căpâlna la Dumbrăveni	L amenajare = 2,1 km, L consolidare mal = 1,3 km, 2 buc. baraje corectie torenti Nr. MF_teren = 101357	Tara: România, judetul Sibiu, orasul Dumbrăveni, bazinul hidrografic Mures	2008	PVTL 2114/5.03.2008	2.360.328,59	HG 2.228/2004 - poz. 3 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001
13.	8.20.	Regularizare vale Bârzava în comuna Bârzava	L reg.= 5,375 km, L ap. de mal = 3,7 km Nr. MF_teren = 101366	Tara: România, judetul Arad, comuna Bârzava, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 11195/20.12.2007 PVRF 10.291/17.12.2009	6.452.429,72	HG 2.222/2004 - poz. 3 HG 902/2007 - poz. 21 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001

14.	8.20.	Regularizare vale Somonita în comuna Birchis	L amenajare albie = 5,185 km L protectie mal = 1,141 km Nr. MF_teren = 101366	Tara: România, judetul Arad, comuna Birchis, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 10129/20.11.2007	3.087.634,85	HG 2.222/2004 - poz. 2 HG 902/2007 - poz. 24 HG 411/2005 OUG 60/2001 Ordin MFP 1.014/2001
15.	8.20.	Regularizare râu Dobra - comuna Dobra	L reg. = 4,4 km, L ap. mal = 3,262 km Nr. MF_teren = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, comuna Dobra, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 11105/19.12.2007	3.969.102,79	HG 374/2002 - anexa 1 HG 902/2007 - poz. 17 HG 411/2005 Ordin MFP 1.014/2001
16.	8.20.	Regularizare râu Sibisel în localitătile Sânpetru, Săcel, Bărăstii Hategului	L reg. = 9,62 km, L ap. mal = 4,635 km Nr. MF_teren = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, comună Sântămăria-Orlea, bazinul hidrografic Mures	2008	PVTL 2984/1.04.2008	6.065.386,74	HG 443/2004 - poz. 6 HG 411/2005 Ordin MFP 1.014/2001
17.	8.20.	Consolidare mal stâng râu Mures la Stâna de Mures	Lcons. = 1,1 km Nr. MF = 101362	Tara: România, judetul Alba, localitatea Stână de Mures, bazinul hidrografic Mures	2007	PVTL 11102/18.12.2007	1.626.145,83	HG 902/2007 - poz. 15
18.	8.20.	Amenajare râu Sebes aval Petresti	L ap. mal = 2,114 km, 1 buc. prag deversor Nr. MF_teren = 101362	Tara: România, judetul Alba, localitătile Oarda, Sebes, bazinul hidrografic Mures	2009	PVTL 6085/13.12.2004 PVTL 2007/27.02.2009	5.994.482,29	HG 534/1996-poz. 27
19.	8.20.	Regularizare si apărare mal pe Valea Luncanilor la Bosorod	L reg. = 1,425 km, L ap. mal = 2,4 km Nr. MF = 101364	Tara: România, judetul Hunedoara, comună Bosorod, bazinul hidrografic Mures	2009	PVTL 1812/24.02.2009	3.636.784,98	HG 1.262/2004 - poz. 3
20.	8.20.	Zid de sprijin pârâu Corund la Corund	Lcons. = 1,179 km (zid de sprijin), 18 buc. praguri Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, comuna Corund, bazinul hidrografic Mures	1969	PV inventariere nr. 12605/25.11.2008	38.670,08	Inventariere anuală
21.	8.20.	Pereu de piatră la Odorhei	Lcons. = 1,1 km (pereu) Nr. MF_teren = 63737	Tara: România, judetul Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc, bazinul hidrografic Mures	1969	PV inventariere nr. 12605/25.11.2008	127.878,18	Inventariere anuală
22.	8.20.01	Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse în bazinul hidrografic Crisul Repede- Oradea	Crisul Repede; lungime regularizare = 14,4 km Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, municipiul Oradea, DA Crisuri	2002	PVRTL 6758/10.12.2002 7529/13.12.2001	2.698.446,59	HG 1.038/2000 - poz. 6 OG 97/2000 Ordin MAPPM 1.855/2000 - anexa 4

23.	8.20.01	Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse în bazinul hidrografic Crisul Repede - Oradea	Crisul Repede; lungime consolidare = 6,63 km; lungime zid parapet = 0,232 km; 3 buc subtraversări Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, municipiul Oradea; DA Crisuri	2002	PVRTL 6758/10.12.2002 7529/13.12.2001	9.266.512,08	HG 1.038/2000 - poz. 6; OG 97/2000; Ordin MAPPM 1.855/2000- anexa 5
24.	8.20.01	Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse în bazinul hidrografic Crisul Negru, sectorul Vascău-Beius, judetul Bihor	Lungime regularizare albie = 15 km; Crisul Negru Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, localitătile Rieni- Stei-Lunca; DA Crisuri	2003	PVRTL 7517/13.12.2001; 8085/19.12.2003	5.018.723,91	HG 1.038/2000 - poz. 5; OG 97/2000; Ordin MAPPM 1.855/2000- anexa 5
25.	8.20.01	Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse în bazinul hidrografic Crisul Negru, sectorul Vascău-Beius, judetul Bihor	Parapet din beton Crisul Negru, L = 0,820 km Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, orasul Vascău; DA Crisuri	2003	PVRTL 8085/19.12.2003	721.147,27	HG 1.038/2000- poz 5; OG 97/2000; Ordin MAPPM 1.855/2000- anexa 5
26.	8.20.01	Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse în bazinul hidrografic Crisul Negru, sectorul Vascău-Beius, judetul Bihor	Consolidare de mal Crisul Negru, L = 8,577 km Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, orasele Beius- Vascău; DA Crisuri	2003	PVRTL 7517/13.12.2001; 8085/19.12.2003	9.027.684,95	HG 1.038/2000 - poz. 5; OG 97/2000; Ordin MAPPM 1.855/2000- anexa 5
27.	8.20.01	Amenajare Valea Groseni	Valea Groseni 11 praguri de fund; lungime zid sprijin = 463 m Nr. MF_teren = 63751	Tara: România, judetul Bihor, orasele Beius- Vascău; DA Crisuri	2004	PVRTL 8021/11.11.2004	2.829.809,70	HG 757/2002 - pozitia 4; Ordin MAPPM 113/2004 - anexa 2
28.	8.20.	Regularizare pârâul lazul Topilelor în zona localitătii lezureni, judetul Gorj	- calibrare albie L = 2,005 km - zid de sprijin din piatră brută L = 0,745 km Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Iezureni, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVRF 18364/12.12.2008 PVRF 18369/12.12.2008	1.519.682,54	HG 1.443/2006 - poz. 25

29.	8.19.	Recalibrare pârâul Govodarva în zona localitătii Căzănesti, Judetul Mehedinti	- recalibrare albie L = 1,2 km Nr. Mf_teren = 101372	Tara: România, judetul Mehedinti, localitatea Căzănesti, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVRF 18372/12.12.2008	227.937,07	HG 373/2006 - poz. 27 HG 791/2006 - poz. 27
30.	8.20.	Regularizare râul Jiul de Est în zona localitătii Petrila, judetul Hunedoara	- consolidări de mal L = 2,2 km, recalibrare albie L = 1,3 km, consolidare mal cu gabioane L = 0,112 km, zid sprijin din beton L = 0,065 km, praguri de fund 2 buc. L = 0,038 km, 4 căderi în trepte succesive, pod 1 buc. Nr. MF_teren = 63738	Tara: România, judetul Hunedoara, localitatea Petrila, bazinul hidrografic Jiu	2007	PVTL 3424/28.03.2007 PVTL 6036/23.05.2007 PVTL 16251/14.12.2007 PVRF 11547/4.09.2009 PVRF 11548/4.09.2009	4.087.596,76	HG 443/2004 - poz. 16
31.	8.20.	Reabilitare si amenajare pârâul Răscoala, judetul Hunedoara	- amenajare albie L = 2,237 km - consolidări mal L = 2,587 km Nr. MF_teren = 63738	Tara: România, judetul Hunedoara, bazinul hidrografic Jiu	2007	PVTL 16252/14.12.2007	3.817.896,16	HG 1.262/2004 - poz. 12
32.	8.20.	Regularizare pârâu laz în zona localitătii SIobozia, judetul Gorj	- apărări de mal L = 1,675 km - amenajare albie L = 5,945 km Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea SIobozia, bazinul hidrografic Jiu	2007	PVTL 16221/13.12.2007	5.134.577,76	HG 1.262/2004 - poz. 31
33.	8.20.	Reabilitare si amenajare pârâu Banita în zona localitătii Banita, judetul Hunedoara	- amenajare albie L = 6,5 km - consolidări mal L = 9,273 km Nr. MF_teren = 63738	Tara: România, judetul Hunedoara, localitatea Banita, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVTL 18360/12.12.2008	9.106.310,71	HG 1.262/2004 - poz. 11
34.	8.20.	Regularizare râu Rasova în zona localitătii Bălesti, judetul Gorj	- apărări de mal L = 2,050 km - consolidări de mal L = 4,505 km Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Bălesti, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVTL 18366/12.12.2008	6.303.445,84	HG 1.262/2004 - poz. 30
35.	8.20.	Reabilitare si amenajare râu Susita la Ursati, judetul Gorj	- regularizare albie L = 3 km - consolidare de mal L = 1,64 km - recalibrare albie L = 1,743 km - praguri de fund = 5 buc. Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Ursati, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVTL 18367/12.12.2008	4.459.132,03	HG 1.262/2004 - poz. 33

36.	8.20.	Reabilitare pârâu Galbenu la Baia de Fier, judetul Gorj	- consolidări de mal L = 3,790 km - recalibrare albie L = 8,460 km - praguri de fund = 22 buc. - subtraversări = 6 buc. Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Baia de Fier, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVTL 18362/12.12.2008	4.673.453,96	Ordin MMDD 49/2006 - anexa 6
37.	8.20.	Regularizare pârâu Jilt în zona localitătii Bolbosi, judetul Gorj	- amenajare albie L = 2,032 km - consolidare mal L = 0,305 km Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Bolbosi, bazinul hidrografic Jiu	2006	PVTL 15398/8.12.2006 PVRF 5230/24.04.2009	505.284,44	HG 373/2006 - poz. 28 HG 791/2006 - poz. 28
38.	8.20.	Regularizare râu Gilort în zonă localitătii Novaci, judetul Gorj	- reprofilare albie L = 8 km - zid de sprijin L = 4,342 km - praguri = 11 buc. - căderi = 2 buc. Nr. MF_teren = 101372	Tara: România, judetul Gorj, localitatea Novaci, bazinul hidrografic Jiu	2008	PVTL 18361/12.12.2008	11.126.807,34	HG 1.038/2000 - poz. 7
39.	8.21.	Teren intravilan zona vile - Localitatea Uricani	Teren intravilan, drept proprietate statul român, S = 3.265 m²; valoare teren = 48.900 lei	Tara: România, judetul Hunedoara, localitatea Uricani, str. Câmpu lui Neag, F.N., bazinul hidrografic Jiu	2009	Încheiere CF nr. 1.679/12.02.2009; CF nr. 142N Uricani; nr. cad. 513; nr. topo 17,19,20,21,23,25,27-1/2/2	48.900,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului
40.	8.21.	Canton si teren Vânju Mare	Teren si constr. intravilan, drept proprietate statul român, S = 1.383 m²; C1 sediu administrativ P+1, Sc = 106,27 m²; C2 anexa WC Sc = 1,95 m²; valoare teren = 23.600 lei	Tara: România, judetul: Mehedinti, localitatea Vânju Mare, Str. Liliacului nr. 16, bazinul hidrografic Jiu	1982	Încheiere CF nr. 2.438/6.07.2007; CF nr. 733/N Vânju Mare; nr. cad. 838	259.738,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului si a constructiilor
41.	8.21.	Teren si constructii baza de întretinere si reparatii Drobeta-Turnu Severin S.G.A Mehedinti	Teren si constructii intravilan, drept proprietate statul român; teren intravilan, S = 8.637 m²; C1 - magazie Sc = 144,8 m²; C2 - casa poarta Sc = 9,59 m²; C3 - atelier Sc = 402,60 m²; C4 - magazie+casa pompelor Sc = 45,62 m²; C5 - magazie depozit Sc = 12,82 mp; C6 - magazie Sc=16,81 m²; C7 - cabina tablou electric Sc= 4,20 m²; C8 - depozit materiale Sc = 200,50 m²; C9 - magazie Sc = 151,32 m²; C10 – WC Sc = 7,17 m², valoare teren = 815.300 lei	Tara: România, judetul: Mehedinti, orasul Drobeta-Turnu Severin, Str. Banoviteinr. 13 A, bazinul hidrografic Jiu	2009	Încheiere CF nr. 6.006/10.05.2007; CF nr. 13/N Drobeta-Turnu Severin; nr. cad. 6197	880.361,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului si a constructiilor
42.	8.21.	Teren aferent Canton hidrotehnic Baia de Aramă	Teren intravilan, drept proprietate statul român; S = 1.537 m²; valoare teren = 19.700 lei	Tara: România, judetul: Mehedinti, orasul Baia de Aramă, str. Constantin Brâncoveanu nr. 8, bazinul hidrografic Jiu	2008	Încheiere CF nr. 15.285/25.08.2008; CF nr. 557N Baia de Aramă; nr. cad. 707	19.700,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului
43.	8.21.	Teren aferent Canton Iscroni - sistem hidrotehnic Livezeni (Petrosani)	Teren intravilan drept proprietate statul român; S = 4.079 m²; valoare teren = 57.900 lei	Tara: România; judetul: Hunedoara, orasul Aninoasa, localitatea Iscroni, bazinul hidrografic Jiu	2008	CF nr. 60.153 Aninoasa; nr. cad. 10; Sentinta civilă nr. 4.620/2000 - judetul Petrosani	57.900,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului
44.	8.21.	Teren si constructii sistem hidrotehnic Rovinari	Teren extravilan, S = 57.198 m²; C1 - magazie Sc = 79,01 m²; C2 - bucătărie Sc = 38,73 m²; C3 - sală sedinte Sc = 68,02 m²; C4 - sediu SH Sc = 121,42 m²; C5 - magazie Sc = 15,21 m²; C6 - magazie Sc = 74,75 m²; valoare teren = 859.100 lei	Tara: România, judetul: Gorj; orasul Rovinari; Gorj; bazinul hidrografic Jiu	1967	Încheiere CF nr. 4.747/26.02.2007; CF nr. 2.384 Rovinari; nr. cad. 1018	1.166.314,00	Rezolvarea situatiei juridice a terenului si a constructiilor

ANEXA Nr. 2

Bunuri apartinând domeniului public al statului, la care se modifică valoarea de inventar si caracteristicile ca urmare a efectuării unor lucrări de investitii si a constatărilor din procesele-verbale de inventariere anuală

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităti ale administratiei publice centrale)	163354444	Ministerul Mediului si Pădurilor
2. Ordonator secundar de credite	Ro 24326056	Administratia Natională “Apele Române”
3. Ordonator tertiar de credite
4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării si finantării activitătii de cercetare-dezvoltare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, si după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

Nr. crt.	Nr. MF	Cod de clasificare	Denumire	Descriere tehnică	Adresa	Anul PIF	PV receptie	Valoarea de inventar actualizată (lei)	HG promovare investitie
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
1.	64173	8.18.02	Acumulare nepermanentă Vânători	Vtot = 25 mii. m3, vol aten. = 25 mii. m³, baraj din beton armat, lungime coron = 30 m, lat. coron = 10 m, pe pârâul Târnava Mare, H = 24 m, L. dig contur = 11,65 km	Tara: România; judetul: Mures; comuna Vânători	1984	PVTL 9a/28.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	42.614.005,70	HG 373/2006 -poz. 14 HG 791/2006 -poz.14
2.	104508	8.19	Îndiguire si regularizare Saros	Ldig = 1,95km, H = 1,5m Lreg = 1,7 km Lcons = 1,2 km	Tara: România; judetul Mures; municipiul Tarnăveni	1962	PVTL 12001/04.12.2006 PVRF 13410/12.12.2008	956.680,08	HG 986/2006 - poz. 23 HG 1.443/2006 -poz. 17
3.	104510	8.19	Îndiguire si regularizare Târnava Mică	Ldig = 22,835 km, H = 2 m Lreg = 26,6 km Lcons = 14,8 km	Tara: România; judetul Mures; municipiul Tarnăveni	1971	PVTL 11/29.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	12.430.269,50	HG 373/2006 -poz. 14 HG 791/2006 -poz.14
4.	104515	8.19	Îndiguire si regularizare râul Comlod	Ldig = 73,85 km, H = 1,5 m Lreg = 48,8 km Lcons = 0,6 km	Tara: România; judetul Mures; comuna Crăiesti	1976	PVTL 5770/24.11.2004 PVRF 5670/27.06.2007	10.449.512,13	Ordinul MAPM nr. 821/2001 -anexai
5.	104518	8.19	Îndiguire si regularizare pârâul Lut	Ldig = 16,0 km, h = 2m Lreg = 8,9 km Lcons = 1,6 km	Tara: România; judetul Mures; comuna Voivodeni	1976	PVTL 8a/27.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	972.022,75	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
6.	104530	8.19	Îndiguire si regularizare râul Mures	Ldig = 15,35 km, h = 2,25m, Lreg = 11 km Lcons = 10,2 km	Tara: România; judetul Mures; municipiul Reghin	1979	PVTL 8/27.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	8.690.569,35	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
7.	104537	8.19	Îndiguire si regularizare Târnava Mare	Ldig = 16,7 km, h = 2m Lreg = 30,7 km Lcons = 13 km	Tara: România; judetul Mures; municipiul Sighisoara	1984	PVTL 9/28.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	18.760.044,70	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
8.	64353	8.19	Îndiguire si regularizare Târnava Mare	Ldig = 13,767 km h = 3,5m Lreg = 6 km	Tara: România; judetul Sibiu; municipiul Medias	1977	PVTL 10a/28.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	3.387.258,75	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
9.	104552	8.19	Îndiguire si regularizare râul Târnava Mare la Copsa Mică	Ldig = 7,96 km, h = 2,5 m Lreg = 8,7 km Lcons = 8,7 km	Tara: România; judetul Sibiu; orasul Copsa Mică	1977	PVTL 10b/28.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	5.536.562,03	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
10.	104554	8.19	Îndiguire si regularizare râul Târnava Mare	Ldig = 8,541 km h = 2,25 m Lreg = 16,2 km Lcons = 7,2 km	Tara: România; judetul Sibiu; orasul Dumbrăveni	1977	PVTL 10/28.11.2006 PVRF 13348/9.12.2008	2.361.119,12	HG 373/2006 -poz.14 HG 791/2006 -poz.14
11.	104606	8.19	Îndiguire si regularizare Târnava Mare la Blaj-Tiur mal Stâng	Ldig = 6,991 km, h = 3 m Lreg = 2,4 km Lcons = 0,75 km	Tara: România; judetul Alba; localitatea Tiur	1981	PVTL 11953/28.11.2006 PVRF 12936/4.12.2008	828.601,13	HG 373/2006 -poz. 15 HG 791/2006 -poz.15

12.	104670	8.19	Amenajare râul Aries la Lunca Ariesului	L = 2 km, H = 2 m Lcons = 1,35 km	Tara: România; judetul Alba; satul Lunca Ariesului	1997	PVTL 11998/29.11.2006 PVRF 13093/8.12.2008	1.425.848,17	HG 373/2006 -poz. 16 HG 791/2006 -poz.16
13.	104699	8.19	Regularizări râul Mures Păulis- Sâmbăteni	L = 9,85 km, H = 2,6 m	Tara: România; judetul Arad; comuna Păulis	1978	PVTL 12392/12.12.2006 PVRF 13349/9.12.2008	1.977.971,00	HG 986/2006 - poz. 27 HG 1.443/2006 - poz. 20
14.	64622	8.20	Regularizări DA Mures	Lungime curs de apă regularizat = 55,49 km	Tara: România; judetul Harghita	1998	PVTL 8859/27.12.2005 PVRF 12930/3.12.2008, PVTL 12265/7.12.2006, PVRF 13093/8.12.2008	9.175.665,40	HG 1.052/2005 - poz. 17 HG 986/2006 - poz. 25
15.	64628	8.20	Regularizări DA Mures	Lungime curs de apă regularizat = 142,91 km	Tara: România; judetul Hunedoara	1998	PVTL 12477/14.12.2006, PVRF 2404/13.03.2009	24.743.402,75	HG 1.262/2004- poz. 4
16.	64518	8.20.02	Regularizări bazin hidrografic Mures	Regularizare si îndiguire canal Vetca (Cinta-Niraj) înd = 44,8 km, H înd = 1 m Lreg = 22 km Lap =13,5 km	Tara: România; judetul Mures; satul Cinta	1998	PVTL 7/27.11.2006, PVRF 13348/9.12.2008	3.640.919,48	HG 373/2006 - poz. 14 HG 791/2006 - poz. 14
17.	64172	8.18.03	Acumulare Ighis	Suprafata (coron) = 103 ha suprafata (nnr) = 93 ha Vtot=11,27 mii. m3 voi aten. = 1,12 mii. m³ baraj din materiale locale lungimea coron = 475 m lat. coron = 6 m, pe pârâul Ighis	Tara: România; judetul Sibiu; municipiul Medias	1978	PVTL 10128/20.11.2007	40.492.328,49	Ordinul MAPM nr. 1.189/2003 -anexa 3
18.	64351	8.19	Îndiguire si regularizare râul Niraj	Ldig = 55 km, h = 1,5 m Lreg = 52 km Lcons = 7,9 km	Tara: România; judetul Mures; orasul Ungheni	1962	PVTL 2980/31.03.2008	38.487.664,84	Decret Consiliul de Stat nr. 258/1988
19.	104536	8.19	Îndiguire si regularizare râul Mures	Ldig = 33,450 km, h = 2,5 m Lreg = 22,4 km Lcons = 25,1 km	Tara: România; judetul Mures; municipiul Târgu Mures	1982	PVTL 2983/1.04.2008	44.019.103,48	Ordinul MAPM nr. 821/2001 -anexai

20.	104681	8.19	Îndiguire râul Mures	L = 2,8km, H = 2m	Tara: România; judetul Hunedoara; comuna Brănisca	2000	PVTL 11104/19.12.2007	3.305.870,80	HG 1.262/2004 - poz. 5 HG 902/2007 - poz. 20
21.	149924	8.19	Amenajare râul Cerna	Îndiguire si regularizare râul Cerna la Hunedoara Lînd = 1,94 km Lreg = 8,48 km	Tara: România; judetul Hunedoara; municipiul Hunedoara	2003	PVTL 5004/2.06.2008	20.277.657,20	HG 1038/2000 - poz. 11
22.	64626	8.20	Regularizări DA Mures	Lungime curs de apă regularizat = 186,81 km	Tara: România; judetul Alba	1998	PVTL 12132/5.12.2006 PVRF 12937/4.12.2008 PVRTL 12131/5.12.2008 PVRF 12938/4.12.2008 PVRTL 1813/24.02.2009	22.743.713,13	HG 986/2006 - poz. 24
23.	145295	8.19	Îndiguire râul Mures la lernut (D2)	Ldig = 1,355 km Hmed = 3 m	Tara: România; judetul Mures; orasul lernut	2002	PVTL 5745/23.11.2004 PVRF 5633/26.06.2007 PVTL 4950/28.05.2008 PVTL 4950/1/28.05.2008	8.658.481,78	HG 534/1996 - poz. 22 HG 902/2007 - poz. B16
24.	149910	8.18.03	Extindere statie de tratare Văleni	Suplimentare debit Văleni-Movila Vulpii	Tara: România; judetul Prahova; orasul Vălenii de Munte	2003	PVRTL 1882/9.12.2008	4.696.113,79	Decret 28/1990
25.	145290	8.20	Lucrare de apărare	Consolidare mal Jiul de Vest zona pârâul Tiganilor Lcons = 1,100 m Lamen = 1,250 m	Tara: România; judetul Hunedoara	2001	PVTL 6038/23.05.2007 PVRF 11546/4.09.2009	4.817.537,51	HG 375/2000 - poz. 4
26.	104764	8.19	Dig Jiu mal drept Cotofenii din Dos-Mihaita	L=10,1 km, h = 2,2m	Tara: România; judetul Dolj; satul Cotofenii din Dos	1978	PVTL 16533/12.11.2008	2.998.498,42	Ordin MMDD 1.200/23.12.2002 anexa 11.
27.	64362	8.19	Apărare mal si îndiguire Jiu	L = 1,2 km, h = 3 m	Tara: România; judetul Gorj; comuna Drăgutesti	1998	PVTL 15399/8.12.2006 PVTL 6331/9.06.2006	2.993.744,05	HG 1.262/2004 - poz. 29 HG 1.224/2005 HG 986/2006 - poz. 33
							PVTL 15962/18.12.2006 PVTL 15963/18.12.2006 PVTL 15391/8.12.2006 PVRF 5227/24.04.2009 PVRF 5228/24.04.2009 PVRF 5229/24.04.2009 PVRF 5226/24.04.2009		HG 1.443/2006 - poz. 24 HG 373/2006 - poz. 29 HG 791/2006 - poz. 29

ANEXA Nr. 3

BUNURI IMOBILE apartinând domeniului public al statului a căror suprafată se modifică în urma efectuării lucrărilor de cadastru

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităti ale administratiei publice centrale)	163354444	Ministerul Mediului si Pădurilor
2. Ordonator secundar de credite	RO 24326056	Administratia Nationala Apele Române
3. Ordonator tertiar de credite
4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în baza Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, si după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

Nr. crt.	Nr. MF	Cod de clasificare	Denumire	Descriere tehnică	Adresa	Anul PIF	Valoarea de inventar actualizată (lei)	Baza legală
0	1	2	3	4	5	6	7	8
1.	64187	8.18.03	Acumulare si baraj Cornu	Teren extravilan S = 653.800 m² volum atenuare = 0,58 mii. m³ volum total = 2,61 mii m³	Tara: România; judetul Dolj; localitatea Orodel; satul Cornu; DA Jiu	1960	394.561	Încheiere CF nr. 25733/2007; CF nr. 105, nr. cad. 91; localitatea Orodel
2.	64480	8.18.03	Priza de apă Buta si canton de exploatare	Teren aferent priză S = 7,242 m²; debit captat 0,4 m³/s aductiune = 6,7 km în acumularea Valea de Pesti	Tara: România; judetul Hunedoara; localitatea Câmpu lui Neag; UAT Uricani; DA Jiu	1998	3.069.241	Încheiere CF nr. 1597/2009; CF nr. 967; localitatea Câmpu lui Neag, nr. cad. 208; 209
3.	64189	8.18.03	Acumulare Valea de Pesti, Accesorii si împrejmuire baraj	Teren aferent UAT Uricani S = 169.201 m²; Teren aferent UAT Câmpu lui Neag S = 93.125 m²; volum atenuare = 0,8 mii. m³, volum total = 5,3 mii. m³	Tara: România; judetul Hunedoara; localitatea Uricani si localitatea Câmpu lui Neag; DA Jiu	1970	6.904.236	Încheiere CF nr. 4888/2005; nr. cad. 229 - Uricani; 230 - Câmpu lui Neag
4.	64317	8.18.03	Priză cu barare Rovinari	Teren - curti - constructii, ape si bălti si păsuni S = 138.902 m², volum pentru atenuare viituri = 0,8 mii. m³	Tara: România; judetul Gorj; orasul Rovinari; DA Jiu	1998	5.546.165	Încheiere CF nr. 220026/2006; nr. cad. 1017; CF 2136 –Rovinari
5.	64154	8.18.02	Baraj 25 Medgidia	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Medgidia, lungime = 107 m, lătime = 3 m, înăltime = 5m, S(NNR) = 3ha, volum apărare = 0,033 mii. m³; S teren = 1.607 m²; C1_Sconstr. = 1.081 m²	Tara: România; judetul: Constanta; localitatea Medgidia; DADL	1998	16.077	Încheiere CF nr. 18854/2009; CF nr. 15549, nr. cad.12027; UAT Medgidia
6.	64155	8.18.02	Baraj 26 Medgidia	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Medgidia, lungime = 123 m, lătime = 3 m, înăltime = 5m, S(NNR) = 2ha, volum apărare = 0,021 mii. m³; S teren = 1.937 m²; C1_Sconstr. = 1.492m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Medgidia; DADL	1998	18.348	Încheiere CF nr. 18857/2009; CF nr. 15551, nr. cad.12026; UAT Medgidia
7.	64161	8.18.02	Baraj 33 Stefan cel Mare	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Valea Cismelei, lungime = 133 m, lătime = 3 m, înăltime = 7 m, S (NNR) = 4 ha, volum apărare = 0,099 mii. m³; S teren = 13.173 m²; C1_S constr. = 3.293m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Saligny; DADL	1998	52.345	Încheiere CF nr. 18848/2009; CF nr. 11044, nr. cad. 10340; UAT Saligny
8.	64137	8.18.02	Baraj Nisipari 1	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Nisipari, lungime = 536 m, lătime = 3 m, înăltime = 7m, S (NNR) = 21 ha, volum apărare = 0,553 mii. m³; S teren = 29.183 m²; C1_S constr. = 11.445 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Castelu; DADL	1998	175.417	Încheiere CF nr. 18047/2009; CF nr. 10989, nr. cad. 10470; UAT Castelu

9.	64146	8.18.02	Baraj Siminoc 13	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Siminoc, lungime = 450 m, lătime = 3 m, înăltime = 7m, S(NNR) = 19 ha, volum apărare = 0,387 mii. m³, S teren = 22.407 m²; C1_Sconstr. = 10.401 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Murfatlar (fost Basarabi); DADL	1998	128.851	Încheiere CF nr. 55450/2009; CF nr. 12078, nr. cad. 10968, UAT Murfatlar
10.	64140	8.18.02	Baraj Oituz 4	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Valea Adâncă, lungime = 450 m, lătime = 3 m, înăltime = 7 m, S (NNR) = 20 ha, volum apărare = 0,71 mii. m³; S teren = 20.558 m²; C1_S constr. = 5.762 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Ovidiu; DADL	1998	158.339	Încheiere CF nr. 55448/2009; CF nr. 15399, nr. cad.12851; UAT Ovidiu
11.	64142	8.18.02	Baraj Cocosu 5	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Cocos, lungime = 690 m, lătime = 3 m, înăltime = 11 m, S(NNR) = 17 ha, volum apărare = 0,418 mii. m³; S teren = 41.805 m²; C1_S constr. = 29.232 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Poarta Albă; DADL	1998	1.780.102	Încheiere CF nr. 18052/2009; CF nr. 11402, nr. cad. 10600; UAT Poarta Albă
12.	64144	8.18.02	Baraj Galesu 7	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Nazarcea, lungime = 671 m, lătime = 4 m.înăltime = 9m, S(NNR) = 15 ha, volum apărare = 0,475 mii. m³; S teren = 37.239 m²; C1_S constr. = 21.546 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Poarta Albă; DADL	1998	495.364	Încheiere CF nr. 18044/2009; CF nr. 11400, nr. cad. 10601; UAT Poarta Albă
13.	64145	8.18.02	Baraj Nisipari 3	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Nisipari, lungime = 503 m, lătime = 3 m, înăltime = 5 m, S (NNR) = 28 ha, volum apărare = 0,444 mii. m³; S teren = 24.000 m²; C1S constr. = 12.884 m	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Mihail Kogălniceanu; DADL	1998	280.119	Încheiere CF nr. 52043/2009; CF nr. 12955, nr. cad.11499; UATM. Kogălniceanu

14.	64136	8.18.02	Baraj Cuza Vodă 12	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Agi Cabul, lungime = 150 m, lătime = 4 m, înăltime = 6m, S(NNR) = 12 ha, volum apărare = 1,082 mii. m³; S teren = 49.287 m²; C1_Sconstr. = 25.652 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Castelu; DADL	1998	1.005.645	Încheiere CF nr. 18056/2009; CF nr. 10922, nr. cad. 10443; UAT Castelu
15.	64138	8.18.02	Baraj Nisipari 2	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Nisipari, lungime = 724 m, lătime = 3 m, înăltime = 8 m, S (NNR) = 34 ha, volum apărare = 1,179 mii. m³; S teren = 38.652 m²; C1_Sconstr. = 18.247 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Castelu; DADL	1998	461.441	Încheiere CF nr. 18045/2009; CF nr. 10926, nr. cad. 10442; UAT Castelu
16.	64135	8.18.02	Baraj Cuza Vodă 11	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Agi Cabul, lungime = 235 m, lătime = 3 m, înăltime = 11 m, S(NNR) = 10 ha, volum apărare = 1,78 mii. m³; S teren = 26.999 m²; C1_Sconstr. = 11.677 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Cuza Vodă; DADL	1998	1.355.114	Încheiere CF nr. 18058/2009; CF nr. 10717, nr. cad. 10357; UAT Cuza Vodă
17.	64143	8.18.02	Baraj Poarta Albă 6	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Cocos, lungime = 268 m, lătime = 3 m, înăltime = 10m S(NNR) = 6ha, volum apărare = 0,135 mii. m³; S teren = 33.168 m²; Sc1 baraj = 11.735 m²; Sc2baraj = 1.387 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Poarta Albă; DADL	1998	2.586.269	Încheiere CF nr. 18050/2009; CF nr. 11404, nr. cad. 10603; UAT Poarta Albă
18.	64167	8.18.02	Baraj 4 Cocos	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Cocos, lungime = 549 m, lătime = 3 m, înăltime = 9 m, S (NNR) = 28 ha, volum apărare = 0,852 mii. m³; S teren = 10.068 m²; C1_S constr. = 7.461 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Valu lui Traian; DADL	1998	233.176	Încheiere CF nr. 52045/2009; CF nr. 17381, nr. cad.16194; UAT Valu lui Traian
19.	64165	8.18.02	Baraj Mihail Kogălniceanu	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Agi Cabul, lungime = 350 m, lătime = 3 m, înăltime = 7m, S(NNR) = 7ha, volum apărare = 2,06 mii. m³; S teren = 19.533 m²; S constr. = 5.555 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Mihail Kogălniceanu; DADL	1998	404.272	Încheiere CF nr. 52035/2009; CF nr. 12957, nr. cad.11501; UAT Mihail Kogălniceanu

20.	64168	8.18.02	Baraj 2 Mihail Kogălniceanu	Bazin hidrografic Litoral, curs de apă Valea Adânca, lungime = 450 m, lătime = 3 m, înăltime = 7 m, S (NNR) = 10 ha, volum apărare = 0,71 mii. m³; S teren = 26.700 m²; C1_S constr. = 8.882 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Mihail Kogălniceanu; DADL	1998	554.044	Încheiere CF nr. 52040/2009; CF nr. 12981, nr. cad.11500; UAT Mihail Kogălniceanu
21.	65070	8.21.	Canton sistem Dunăre - Ciocârlia	Bazin hidrografic Litoral - curs de apă - Serplea, Constructii C1 -canton, anexe C2 si C3, C1 S constr. = 106 m²; S totală = 3.041 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Murfatlar (fost Basarabi); DADL	1998	7.865	Încheiere CF nr. 66783/2006; CF nr. 10674, nr. cad.1771; UAT Basarabi
22.	65073	8.21.	Canton nr. 5 Nisipari	Bazin hidrografic Litoral - curs apă - Nisipari, C1 S constr. = 89.6 m²; S totală = 13.042 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Castelu; DADL	1998	4.557	Încheiere CF nr. 14085/2006; CF nr. 10068, nr. cad. 716-3/S; UAT Castelu
23.	65074	8.21.	Canton nr. 11 Valea Dacilor	Bazin hidrografic Litoral - curs apă -CDMN, C1 S constr. = 68 m²; S totală = 2.344 m², Anexe -C2+C3+C4	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Medgidia; DADL	1998	8.436	Încheiere CF nr. 14084/2006; CF nr. 10566, nr. cad. 2747-2/S; UAT Medgidia
24.	65076	8.21.	Canton nr. 14 Stefan cel Mare	Bazin hidrografic Litoral - curs apă -CDMN, S constr. = 77.97 m²; S totală = 2.482 m²	Tara: România; judetul Constanta; localitatea Saligny; DADL	1998	10.770	Încheiere CF nr. 14083/2006; CF nr. 10028, nr. cad. 966-1/S; UAT Medgidia
25.	65371	8.21.	Canton Jurilovca	Bazin hidrografic Litoral, clădire tip P, Sc1 = 78 m²; Sc2 = 36 m²; Sc3 = 5 m²; St = 2.950 m²	Tara: România; judetul Tulcea; localitatea Jurilovca; DADL	1998	31.650	Încheiere CF nr. 2507/2009; CF nr. 976/N, nr. cad. 1155; UAT Jurilovca

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piată

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si f) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,b) recomandările Natiunilor Unite - recomandările stabilite de Comitetul de experti ai Natiunilor Unite privind transportul produselor periculoase, asa cum au fost publicate de această organizatie (Cartea Portocalie), cu modificările si completările ulterioare;

.................................................................................................................................................

f) transfer - orice deplasare fizică a explozivilor în interiorul granitelor României, precum si dinspre statele membre ale Uniunii Europene către România sau invers, cu exceptia deplasărilor în cadrul aceluiasi amplasament;”.

2. La articolul 2 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f¹), cu următorul cuprins:

,,f¹) tranzit - transportul de explozivi de uz civil ce implică traversarea teritoriului unuia sau mai multor state membre, altele decât statul de origine sau cel de destinatie;”.

3. La articolul 2, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Termenii si expresiile definite la alin. (1) se completează cu termenii si expresiile definite la art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislatiei Uniunii Europene care armonizează conditiile de comercializare a produselor.”

4. La articolul 11, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale notifică Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene organismele desemnate să realizeze procedurile de evaluare a conformitătii prevăzute la art. 10, împreună cu sarcinile specifice pe care aceste organisme au fost desemnate să le îndeplinească si numărul de identificare alocat acestora anterior de către Comisia Europeană.

(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale desemnează în vederea notificării prevăzute la alin. (1) organisme de evaluare a conformitătii a căror competentă a fost evaluată prin raportare la criteriile minime prevăzute în anexa nr. 4 si atestată în prealabil prin acreditare de către organismul national de acreditare recunoscut, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformitătii.”

5. La articolul 11, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) în cazul în care se retrage notificarea unui anumit organism, atestările conformitătii si documentele aferente emise de respectivul organism rămân valabile, cu exceptia cazului în care se constată că există un risc iminent pentru securitatea persoanelor, siguranta si ordinea publică.”

6. După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20¹, cu următorul cuprins:

“Art. 20¹. - În cazul în care statul membru de origine, statul membru de destinatie si toate statele membre de tranzit utilizează sistemul electronic comun pentru autorizarea transferului de explozivi pe teritoriul Uniunii Europene, se aplică procedura prevăzută de Decizia Comisiei 2004/388/CE din 15 aprilie 2004 privind un document pentru transferul intracomunitar de explozibili, modificată prin Decizia Comisiei 2010/347/UE din 19 iunie 2010 de modificare a Deciziei 2004/388/CE privind un document pentru transferul intracomunitar de explozibili.”

7. La articolul 23, alineatul (3) se abrogă.

8. După articolul 23 se introduc două noi articole, articolele 23¹ si 23², cu următorul cuprins:

“Art. 23¹. - (1) Tranzitul explozivilor de uz civil pe teritoriul României se efectuează numai după obtinerea autorizatiei de tranzit eliberate de către Inspectoratul General al Politiei Române, modelul documentului fiind prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Pentru obtinerea autorizatiei de tranzit, solicitantul trebuie să furnizeze, pe lângă informatiile prevăzute la art. 22, o copie a autorizatiei de transfer si/sau a acordului prealabil emis de autoritatea competentă din statul de destinatie, precum si dovada îndeplinirii conditiilor stipulate în documentele internationale privind transportul mărfurilor periculoase la care România este parte.

(3) Inspectoratul General al Politiei Române analizează toate conditiile în care are loc tranzitul, acordând o atentie deosebită asigurării cerintelor specifice de sigurantă.

(4) Prevederile art. 20¹ referitoare la obtinerea autorizatiei de transfer de explozivi prin sistemul electronic se aplică în mod corespunzător si la obtinerea autorizatiei de tranzit de explozivi.

Art. 23². - Pentru importurile de explozivi în România dintr-un stat tert se aplică în mod corespunzător prevederile referitoare la transfer, fiind eliberat documentul prevăzut în anexa nr. 8 ce reprezintă autorizatia.”

9. Articolul 25 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 25. - Transferul de explozivi se poate efectua numai în cazul în care destinatarul a obtinut toate aprobările necesare pentru transfer, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1)si (3), art. 20 alin. (1)-(3), art. 201, 21, 22, 231 si 232.”

10. La articolul 40, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 40. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează, după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 6 atrage sanctionarea producătorului, reprezentantului său autorizat sau a persoanei responsabile pentru introducerea pe piată cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, retragerea de pe piată, interzicerea utilizării si introducerii pe piată a explozivilor neconformi;

b) nerespectarea prevederilor art. 12 sau 14 atrage sanctionarea producătorului, reprezentantului său autorizat sau a persoanei responsabile pentru introducerea pe piată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, retragerea de pe piată si/sau interzicerea introducerii pe piată a explozivilor fără marcajul de conformitate sau cu marcajul incorect;

c) nerespectarea prevederilor art. 23¹, 23² sau 25 atrage sanctionarea persoanei responsabile cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei si interzicerea efectuării transferului de explozivi până la obtinerea autorizatilor si informatiilor solicitate;

d) nerespectarea prevederilor art. 27 ori art. 28 alin. (4) atrage sanctionarea persoanei responsabile cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei si interzicerea efectuării transferului de munitie până la obtinerea autorizatiei si a informatiilor solicitate;

e) nerespectarea prevederilor art. 10 atrage sanctionarea persoanei responsabile pentru introducerea pe piată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a procedurilor pentru evaluarea conformitătii explozivilor.”

11. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din săvârsirea contraventiilor prevăzute la alin. (1) sunt supuse confiscării, potrivit legii.”

12. Articolele 42, 44, 45 si 46 se abrogă.

13. Articolul 50 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 50. - Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea dispozitiilor referitoare la introducerea pe piată si controlul explozivilor de uz civil, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 121 din 15 mai 1993, ale Directivei 2004/57/CEE a Comisiei din 23 aprilie 2004 privind identificarea articolelor pirotehnice si a anumitor munitii în sensul Directivei 93/15/CEE a Consiliului de armonizare a dispozitiilor privind introducerea pe piată si controlul explozibililor de uz civil, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 127 din 29 aprilie 2004, ale Deciziei Comisiei 2004/388/CE din 15 aprilie 2004 privind un document pentru transferul intracomunitar de explozibili, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 120 din 24 aprilie 2004, precum si ale Deciziei Comisiei 2010/347/UE din 19 iunie 2010 de modificare a Deciziei 2004/388/CE privind un document pentru transferul intracomunitar de explozibili, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 155 din 22 iunie 2010.”

14. La anexa nr. 3 “Proceduri pentru evaluarea conformitătii”, titlurile punctelor 2 si 6 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“2. Modulul C: Conformitatea cu tipul

.................................................................................................................................................

“6. Modulul G: Verificarea unitătii de produs”.

15. La anexa nr. 6 “Modelul documentului pentru transferul explozivilor” punctul 2.2, termenul “Semnătura” se elimină.

16. La anexa nr. 6, a doua notă explicativă se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. În paralel cu obtinerea autorizatiei de la autoritatea competentă din locul de destinatie (rubrica 6), persoana responsabilă pentru transfer trebuie să îl notifice autoritătilor competente din statele tranzitate si din statul de origine, a căror autorizare este, în egală măsură, necesară (rubrica 5). Autorizarea poate fi prezentată pe acelasi document sau pe documente diferite. În toate cazurile autorizarea trebuie să facă obiectul unei identificări de sigurantă. Acest punct nu se aplică în cazul în care se utilizează sistemul electronic comun prevăzut la art. 20¹ din hotărâre.”

17. După anexa nr. 6 se introduc două noi anexe, anexele nr. 7 si 8, al căror continut este prevăzut în anexele nr. 1 si 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2005, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Bucuresti, 28 decembrie 2010.

Nr. 1.401.

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 207/2005)

Documentul pentru tranzitul explozivilor

- model –

Tranzit de explozivi pe teritoriul României (cu exceptia munitiilor)
1. Data eliberării:				Data expirării:
Tranzit unic				Tranzituri multiple - durată determinată
2. Informatii asupra operatorilor
2.1. Destinatar Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail: Semnătura:				2.2. Furnizor Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:
2.3. Transportator/Transportatori
Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:		Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:				Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:
3. Descrierea completă a explozivilor
Număr NU*)	Clasă/Diviziune		Denumirea comercială*)		Cantitatea		Alte informatii utile










4. Documente din care să rezulte că accesul pe teritoriul statului de destinatie este permis si autoritatea emitentă:
5. Documentele care atestă provenienta explozivilor:
6. Informatii asupra tranzitului Locul de intrare în România: Data estimativă a intrării: Locul de iesire din România: Data estimativă a iesirii:
7. Particularitătile generale ale itinerarului si itinerarul propus:
8. Modul de asigurare a securitătii tranzitului:
Data: Functia semnatarului: L.S.
Semnătura

Note explicative:

1. Persoana responsabilă de tranzitul explozivilor completează rubricile de la pct. 1-8 ale documentului pentru tranzitul explozivilor pe teritoriul României si transmite acest document autoritătii competente în România, pentru autorizare.

2. În toate cazurile documentul trebuie să însotească explozivii pe teritoriul României.

3. “Descrierea completă a explozivilor” cuprinde denumirea comercială si/sau numărul NU (Natiunile Unite) corect, precum si toate celelalte informatii pertinente care permit identificarea elementelor. În cazul în care explozivii nu dispun de marcajul CE, acest lucru trebuie indicat clar. Dacă autoritătile mentionate mai sus nu apreciază că exigente particulare de sigurantă trebuie respectate, numai cererile de informatii prevăzute cu asterisc (*) trebuie să fie completate.

4. “Cantitatea” înseamnă, după caz, numărul articolelor sau masa netă a explozivilor.

5. “Documente din care să rezulte că accesul pe teritoriul statului de destinatie este permis si autoritatea emitentă” a actului - la acest punct se vor înscrie seria, numărul si valabilitatea documentului (de exemplu, autorizatia de transfer, permis de import etc), precum si autoritatea emitentă.

6. Prin “Documentele care atestă provenienta explozivilor” se întelege factură proforma/invoice sau echivalent, urmând a fi înscrise seria, numărul si data eliberării.

7. La punctul “Modul de asigurare a securitătii tranzitului” se vor înscrie contractul prin care este asigurată paza transportului, conform normelor legale, precum si orice alte informatii relevante, conform normelor de securitate internationale.

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 207/2005)

Document pentru importul explozivilor dintr-un stat tert

- model –

Importul de explozivi pe teritoriul României dintr-un stat tert, nemembru al Uniunii Europene (cu exceptia munitiilor), conform art. 23² din Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piată
1. Tipul autorizatiei
Data expirării*):
Import unic					Importuri multiple - durată determinată
2. Informatii asupra operatorilor
2.1. Destinatar*)					2.2. Furnizor
Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail: Semnătura:					Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:
2.3. Transportator/Transportatori Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:			Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:				Denumirea: Adresa (sediu social): Nr. telefon: Fax: E-mail:
3. Descrierea completă a explozivilor
Număr NU*)	Clasă/Diviziune	Denumirea comercială*)		Marcaj CE (Da/Nu)		Adresa întreprinderii/ operatorului economic		Cantitatea	Alte informatii utile

4. Informatii asupra importului
4.1. Localizare si calendar
Locul de plecare: Data plecării:
Locul de livrare: Data estimativă a sosirii:
4.2. Particularitătile generale ale itinerarului
Statul		Punctul de intrare		Punctul de iesire			Mijloacele de transport





5. Autorizatii de tranzit eliberate de către autoritătile competente din statele tranzitate, incluzând identificarea de sigurantă (de exemplu, stampila)
Tara de origine	Data autorizării		Numărul autorizatiei		Data expirării	L.S.


Tara de tranzit	Data autorizării		Numărul autorizatiei		Data expirării






6. Autorizatia eliberată de către autoritătile române din locul de destinatie (cu identificarea de sigurantă)
Data: Functia semnatarului: L.S. Semnătura

Note explicative:

1. Destinatarul explozivilor completează rubricile de la pct. 1-4 ale documentului pentru importul explozivilor pe teritoriul României si transmite acest document autoritătii competente din locul de destinatie, pentru autorizare.

2. În paralel cu obtinerea autorizatiei de la autoritatea competentă din locul de destinatie (rubrica 6), persoana responsabilă pentru import trebuie să îl notifice autoritătilor competente din statele tranzitate si din statul de origine, a căror autorizare este, în egală măsură, necesară (rubrica 5). Autorizarea poate fi prezentată pe acelasi document sau pe documente diferite. În toate cazurile autorizarea trebuie să facă obiectul unei identificări de sigurantă.

3. Atunci când Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti sau inspectoratul judetean de politie consideră că exigentele particulare de sigurantă sunt necesare, toate informatiile cerute în document trebuie să fie comunicate în prealabil. Dacă autoritătile mentionate mai sus nu apreciază că exigente particulare de sigurantă trebuie respectate, numai cererile de informatii prevăzute cu asterisc (*) trebuie să fie completate.

4. În toate cazurile documentul trebuie să însotească explozivii până la destinatie.

5. “Descrierea completă a explozivilor” cuprinde denumirea comercială si/sau numărul NU (Natiunile Unite) corect, precum si toate celelalte informatii pertinente care permit identificarea elementelor. În cazul în care explozivii nu dispun de marcajul CE, acest lucru trebuie indicat clar.

6. “Cantitatea” înseamnă, după caz, numărul articolelor sau masa netă a explozivilor.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 36 la Hotărârea Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Bacău, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Bacău

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Anexa nr. 36 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ghimes-Făget” la Hotărârea Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Bacău, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Bacău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 si 305 bis din 9 mai 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Bucuresti, 28 decembrie 2010.

Nr. 1.402.

ANEXĂ

(Anexa nr. 36 la Hotărârea Guvernului nr. 1.347/2001)

Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ghimes-Făget, judetul Bacău

Nr. crt.	Codul de clasificare		Denumirea bunului	Elementele de identificare	Anul dobândirii sau al dării în folosintă	Valoarea de inventar - lei -	Situatia juridică actuală Denumire act de proprietate sau alte acte doveditoare
0	1		2	3	4	5	6
1	1.3.7.1.		Drum comunal Tărhăusi nr. 142	De la DN 12 A la locuinta lui Suciu Stefan, balastat; L=6,5km; l = 8m	1970	229.190	Domeniul public al comunei Ghimes-Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
2	1.3.7.1.		Drum sătesc Tărhăusi	De la locuinta lui Suciu Stefan până la locuinta lui Olteanu B. Petru;L= 1.800 m; l = 8m	1970	47.610	Domeniul public al comunei Ghimes-Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
3	1.3.7.1.		Drum sătesc pârâul Sărat	De la drumul comunal Tărhăusi până la Cojocaru D. Dionisie; L = 800 m; l = 5m	1970	17.620	Domeniul public al comunei Ghimes-Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
4	1.3.7.1.		Ulită de acces Mateeni	De la drumul comunal Tărhăusi până la Naghi M. Silvestru; L = 800 m; l = 5m	1970	17.620	Domeniul public al comunei Ghimes-Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
5		1.3.17.2.	Pod din beton peste pârâul Tarhăusi	Pod peste pârâul Tarhăusi la km 4, situat în dreptul locuintei lui Suciu Stefan; L = 8m; l = 5m	1978 Reconstruit în 2009	761.370	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
6		1.3.7.1.	Drum sătesc Petki	DelaDN 12 A la locuinta lui Bilibok I.Petru; L= 1 km; l = 5m	1970	22.030	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
7		1.3.7.1,	Drum sătesc Fustos	DelaDN 12 A până la locuinta lui Biro Stefan; L = 800 m; l = 7m	1970	24.930	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
8		1.3.7.1.	Drum sătesc Aldămas	DelaDN 12 A la locuinta lui Antal Csaba; L = 2.200 m; l = 6m	1970	58.190	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
9		1.3.7.1.	Drum sătesc Antalok	De la drumul sătesc Aldămas la locuinta lui Antal Matei; L = 800 m; l = 7m	1970	22.030	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
10		1.3.7.1.	Ulită de acces	De la drumul sătesc Antalok până la drumul sătesc Aldămas; L = 1 km; l = 5m	1970	22.030	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
11		1.3.7.1.	Ulită de acces Nemak	De la drumul sătesc Aldămas până la drumul sătesc Aldămas; L = 600 m; l = 7m	1970	18.510	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
12		1.3.17.2.	Pod din beton peste râul Trotus	Situat în satul Ghimes lângă gaterul lui Deak - acces drumul sătesc Aldămas; L = 37m; l = 7m	1970	510.200	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
13		1.3.17.2.	Pod din beton peste pârâul Tarhăusi	Pod peste pârâul Tarhăusi la km 5, situat în dreptul locuitorului Oltean Gavril; L= 14 m; l = 6m	1970 Reconstruit în 2010	697.710	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
14		1.3.17.1.	Pod din lemn peste pârâul Crucii	Pod peste pârâul Crucii, în satul Tărhăusi; L = 8m; l = 4m	1990	440	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
15		1.3.7.1.	Ulită de acces “Zenenzi”	De la DN 12 A la proprietatea lui Colcer I. Ioan cu ramificatie până la Urmasii Simon Dezideriu; L= 1 km; l = 5m	1970	26.440	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010

16	1.3.17.1.	Pod din lemn peste râul Trotus	Pod peste râul Trotus, din lemn; L = 12 m; l = 3m	1990	2	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
17	1.3.7.1.	Ulită de acces “Szilota”	De la DN 12 A la proprietatea lui Nagy Andrei cu ramificatie de la Crăciun C. la Rusu Ioan; L= 1.000 m; l = 5m	1970	22.030	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
18	1.3.7.1.	Ulită de acces “Tigani”	De la ulita de acces “Szilota” până la Torok Filip; L = 500 m; l = 5m	1970	11.020	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
19	1.3.7.1.	Ulită de acces “Biserica”	De la DN 12 A la proprietatea lui Gârbea P. Iosib; L= 1.200 m; l = 6m	1970	31.720	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
20	1.3.7.1.	Ulită de acces	De la Bârsan Stefan până la DN 12A; L= 1,5 km; l = 5m	1970	39.680	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
21	1.3.7.1.	Ulită de acces “Kajzerok”	De la DN 12 A la proprietatea lui Oltean Gheorghe; L = 500 m; l = 5m	1970	11.020	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
22	1.3.7.1.	Drum sătesc halta Bolovănis	DelaDN 12 A la halta Bolovănis; L = 800 m; l = 6m	1970	21.170	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
23	1.3.17.2.	Pod din lemn peste râul Trotus – satul Făget	Pod peste râul Trotus, punctul halta Bolovănis, din lemn; L= 18 m; l = 4m	1983	290	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
24	1.3.7.1.	Drum sătesc - darac de lână	Dela DN 12A la daracul de lână; L = 800 m; l = 6m	1970	21.170	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
25	1.3.7.1.	Ulită sătească	De la daracul de lână până la locuinta lui Bikibok E. Andrei si în continuare până la podul peste râul Trotus, în apropierea daracului de lână; L= 1.500 m; l = 5m	1970	33.050	Domeniul public al comunei Ghimes- Făget, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010
26<

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Denumire

ANEXA Nr. 1

Semnătura

Semnătura

Constantin-Traian Igas