MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 51/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 51         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 20 ianuarie 2011

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum si, în special, ale art. 1 din lege

 

Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.366/2010. - Hotărâre pentru aprobarea modificării datelor de identificare ale unui imobil înscris în domeniul public al statului si a schimbării titularului dreptului de administrare asupra unor imobile situate în municipiul Botosani, judetul Botosani

 

1.405/2010. - Hotărâre privind aprobarea utilizării unor conditii contractuale ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti în Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice

 

15. - Hotărâre privind aprobarea listei unor obiective de investitii prioritare din infrastructura de mediu si a indicatorilor tehnico-economici aferenti

 

32. - Hotărâre privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalitătii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justitiei, în calitate de oficiu national pentru recuperarea creantelor în domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârsirea de infractiuni sau a altor bunuri având legătură cu infractiunile

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

61. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale si turismului pentru modificarea reglementării tehnice “Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si turismului nr. 2.237/2010

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

2. - Ordin privind numirea membrilor Comisiei de monitorizare


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.655

din 28 decembrie 2010

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum si, în special, ale art. 1 din lege

 

În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, la data de 21 decembrie 2010 un grup de 53 de deputati a solicitat Curtii Constitutionale să se pronunte asupra constitutionalitătii dispozitiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 51/6.140 din 21 decembrie 2010 si constituie obiectul Dosarului nr. 4.803A/2010.

Această sesizare a fost semnată de către următorii deputati: Cristian Mihai Adomnitei, Marin Almăjanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihăită Calimente, Mircea Vasile Cazan, Daniel Chitoiu, Tudor- Alexandru Chiuariu, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Paul Victor Dobre, Mihai- Aurel Dontu, Gheorghe Dragomir, George Ionut Dumitrică, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Gratiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Stefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolta, Mihai Lupu, Dan-Stefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Ludovic Orban, Viorel Palască, Ionel Palăr, Cornel Pieptea, Gabriel Plăiasu, Cristina- Ancuta Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Ana Adriana Săftoiu, Nini Săpunaru, Adrian George Scutaru, lonut-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Stirbu, Gheorghe-Mirel Talos, Adriana Diana Tusa, Claudiu Taga, Radu Bogdan Tîmpău, loan Tintean, Florin Turcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia- Ana Varga si Mihai Alexandru Voicu.

În motivarea obiectiei de neconstitutionalitate au fost aduse argumente care privesc atât neconstitutionalitatea extrinsecă, cât si cea intrinsecă a Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

I. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinsecă, autorii obiectiei apreciază că Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice încalcă dispozitiile art. 1 alin. (4) si (5), art. 61 alin. (1)si art. 114 din Constitutie. Se sustine că adoptarea legii criticate prin procedura angajării răspunderii Guvernului nu se justifică de vreme ce partidele politice care au format Guvernul dispun si de o majoritate parlamentară. Totodată, se arată că Guvernul nu a realizat nici măcar un demers pentru ca legea criticată să fie dezbătută în procedură de urgentă de către Parlament.

Autorii sesizării sustin că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunitătii si continutului initiativei legislative nu este unul absolut, iar Curtea Constitutională trebuie să cenzureze respectarea “ratiunilor ce au stat la baza edictării dispozitiilor art. 114 din Constitutie”. Se mai arată că “acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îsi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discretionar ar semnifica transformarea acestei autorităti în putere legiuitoare, interferând cu atributiile de legiferare ale Parlamentului”.

II. Cu referire la criticile de constitutionalitate intrinsecă, se arată că legea criticată “Încalcă definitiile fundamentale” prevăzute de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, întrucât derogă “de la principiile constitutionale si de la alte norme legale peste care nu se poate trece”. Se sustine că măsura de reducere a salariilor de bază/indemnizatiilor de încadrare/soldelor functiilor de bază prevăzută de Legea nr. 118/2010, desi ar fi trebuit să aibă caracter temporar, astfel cum rezultă din Decizia Curtii Constitutionale nr. 872 din 25 iunie 2010, în realitate, prevederile art. 1 din legea criticată imprimă un caracter permanent acestor măsuri.

Totodată, sunt invocate considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 si se arată că această măsură de reducere permanentă a drepturilor salariale trebuie aplicată în ultimă instantă; or, din moment ce există “multiple alte solutii care, puse în practică, ar putea contracara efectele crizei prin care trece România în acest moment”, o reducere a drepturilor salariale nu se justifică. Astfel, criza economică nu poate constitui un pretext de a îngrădi în mod permanent sau pe termen nedefinit drepturi si libertăti fundamentale, protejate atât prin Constitutie, cât si prin acte internationale. Or, documentele internationale în materia drepturilor omului tolerează restrângerea unor drepturi doar în situatii exceptionale, situatie în care nu se încadrează starea economico-financiară dificilă pe care o traversează statul român.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, în Dosarul nr. 4.717A/2010, a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. I2673 din 23 decembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstitutionalitate este întemeiată.

Se arată că legea criticată încalcă art. 114 din Constitutie, întrucât au fost încălcate conditiile stabilite de Constitutie si de jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la posibilitatea promovării unui proiect de lege prin procedura angajării răspunderii. În acest sens, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza pronuntării Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 în materia angajării răspunderii Guvernului. Se sustine că nu exista o urgentă a adoptării legii criticate, urgenta neputându-se datora chiar culpei initiatorului, respectiv Guvernul, care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, ar fi trebuit să depună legea spre adoptare la Parlament până la data de 30 septembrie 2010. Mai mult, neîndeplinirea acestei obligatii încalcă art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Totodată, se apreciază că prin depunerea peste termen a proiectului de lege la Parlament, Guvernul, contrar ideii unui comportament loial în relatia sa cu Parlamentul, a încălcat art. 61 alin. (1) din Constitutie.

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseci, se arată că legea criticată nu readuce drepturile salariale la acelasi nivel ca înainte de reducerile operate prin Legea nr. 118/2010, iar cresterea de 15% prevăzută în art. 1 din lege are în vedere nivelul salariului redus. Totodată, se apreciază că majorarea mentionată nu este altceva decât o redistribuire în salariu a unor sume corespunzătoare premiului anual si a primei de vacantă, care, în cursul anului 2011, nu se vor mai acorda. Astfel, o măsură temporară de diminuare a drepturilor salariale este permanentizată, ceea ce constituie o încălcare a principiului proportionalitătii. În aceste conditii, se sustine că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constitutie.

În fine, se apreciază că legea criticată este contrară art. 11 si 20 din Constitutie coroborate cu prevederile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 51/6.159 din 22 decembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În privinta criticilor de neconstitutionalitate extrinseci, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, apreciindu-se în final că “Guvernul nu este si nu poate fi o «putere legiuitoare»“.

În privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinsecă, se arată, în esentă, că legea criticată are un caracter temporar, aplicându-se pentru anul 2011, astfel încât Decizia Curtii Constitutionale nr. 872 din 25 iunie 2010 este întru totul respectată.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5/9.938 din 23 decembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că recurgerea la procedura angajării răspunderii Guvernului este legitimă si oportună, în niciun caz abuzivă, având în vedere că legea criticată urmează să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011. Totodată, neadoptarea acestei legi într-un termen rezonabil ar fi fost susceptibilă să creeze dificultăti majore în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, de natură să pericliteze însesi obligatiile asumate de statul român fată de organismele financiare internationale.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinsecă, se arată că legea reglementează un nou sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, o nouă paradigmă, o nouă viziune legislativă asupra salarizării, astfel încât nu se poate retine încălcarea art. 53 din Constitutie. Se arată că diminuarea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar a avut un caracter temporar, întrucât de la “1 ianuarie 2011 se recuperează 15% din diminuare”, recuperare care este în concordantă cu posibilitătile oferite de evolutia indicatorilor macroeconomici si răspunde prevederilor din Constitutie privind responsabilitatea Guvernului de gestionare a problemelor tării. Se mai sustine că recuperarea integrală a diminuărilor salariale operate prin Legea nr. 118/2010 ar avea consecinte majore asupra deficitului bug_etar.

În fine, se arată că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu conferă dreptul de a continua încasarea salariului într-un cuantum determinant si că este la latitudinea statelor să stabilească prin legea bugetului cuantumul drepturilor salariale (Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronuntată în Cauza Vilho Eskelinen si altii împotriva Finlandei, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronuntată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei). Se mai sustine că “veniturile viitoare constituie un «bun» numai dacă au fost deja câstigate în baza reglementărilor în vigoare sau dacă există un titlu executoriu cu privire la ele” (Hotărârea din 13 iulie 2006, pronuntată în Cauza Bahceyaka împotriva Turciei, Hotărârea din 24 martie 2005, pronuntată în Cauza Erkan împotriva Finlandei, Hotărârea din 20 mai 2010, pronuntată în Cauza Lelas împotriva Croatiei ele).

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului, Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dovezile depuse, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.

Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispozitiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Totusi, din motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se constată că aceasta vizează atât o critică de neconstitutionalitate extrinsecă privind legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât si o critică de neconstitutionalitate intrinsecă ce priveste, în special, prevederile art. 1 din aceeasi lege. În consecintă, Curtea urmează să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor art. 1 din Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum si asupra legii în ansamblul său. Textul criticat punctual are următorul cuprins:

- Art. 1: (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor functiei de bază/salariilor functiei de bază/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizatia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îsi desfăsoară activitatea în aceleasi conditii.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) si alin. (2) se va stabili în anul 2011, tinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în functie sau, după caz, în specialitate dobândite în conditiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariul de comandă, precum si cuantumul gradatiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) în salariul de bază, indemnizatia lunară de încadrare, respectiv în solda functiei de bază/salariul functiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizatiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizatia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul functiei de bază, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului, necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, si care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri, la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizatia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de functie, fără ca prin acordarea lor să conducă la cresteri salariale altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) cu referire la caracterul de stat de drept al României, ale art. 1 alin. (4) si (5) privind principiile separatiei si echilibrului puterilor în stat si al respectării Constitutiei si a suprematiei sale, ale art. 11 alin. (2) privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului si ale art. 148 privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate la nivelul Uniunii Europene. Totodată, sunt considerate ca fiind încălcate si prevederile art. 6 din Tratatul Uniunii Europene privind recunoasterea drepturilor, libertătilor si principiilor rezultate din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si cele ale Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând obiectia de neconstitutionalitate, Curtea urmează a se pronunta, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstitutionalitate extrinsecă, iar, pe de altă parte, asupra criticilor de neconstitutionalitate intrinsecă a legii supuse controlului.

Înainte de a proceda la analiza obiectiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineste conditiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constitutie sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât aceasta a fost semnată de un număr de 53 de deputati.

I. În privinta criticilor de neconstitutionalitate extrinsecă, Curtea retine următoarele:

Prin Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie

2009, într-un control a priori de constitutionalitate care a vizat viitoarea Lege-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Curtea a statuat că “Guvernul poate recurge la angajarea răspunderii sale, indiferent de faza în care se află procedura legislativă. Rolul unei asemenea proceduri este de a coagula o majoritate parlamentară, dar si de a surmonta actele obstructioniste ale opozitiei în cursul dezbaterilor legislative. Adoptarea acestei legi prin procedura prevăzută de art. 114 din Constitutie a fost necesară pentru a răspunde într-un timp cât mai scurt la cerintele Fondului Monetar International. Prin prisma acestor considerente, Curtea retine că Guvernul a recurs la această procedură in extremis, întrucât structura politică a Parlamentului nu permitea adoptarea proiectului de lege în procedură uzuală sau de urgentă”.

Prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010, Curtea a statuat că angajarea răspunderii Guvernului este o “procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin continutul său este un act ce emană de la executiv si, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare - asa cum este în speta de fată -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Asa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, care, neurmând procedura parlamentară obisnuită, este practic adoptată tacit în absenta dezbaterilor, Guvernul tinând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obisnuită sau în procedura de urgentă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgentă. În spetă însă nu se pune aceeasi problemă, întrucât, atunci când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat, ci pentru anul preuniversitar si universitar 2010-2011. În plus, Curtea constată că dezbaterea în procedura obisnuită în Parlament nu numai că ar fi fost beneficiara unor amendamente, dar ar fi permis implicarea societătii civile în problema educatiei nationale.

De altfel, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreste ca acesta să fie adoptat în conditii de maximă celeritate, continutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importantă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege”.

Prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Curtea a statuat, cu privire la cererea presedintelui Senatului de a se constata existenta unui conflict juridic de natură constitutională între Parlament si Guvern, că “nu subzistă conditia urgentei care să fi determinat o astfel de măsură din partea Guvernului [angajarea răspunderii pe proiectul de lege privind educatia natională - sn], câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intră în efectivitate începând cu anul scolar 2011-2012, iar unele dintre acestea chiar cu anul scolar 2012-2013”.

Prin Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010, Curtea a statuat că “Decizia Guvernului de a-si angaja răspunderea nu poate fi cenzurată de Parlament sub aspectul oportunitătii sale, însă, la nivelul Parlamentului, în conditiile procedurale stabilite prin Constitutie si Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, se poate depune si vota o motiune de cenzură care are drept efect demiterea Guvernului.

Motiunea de cenzură se constituie într-un adevărat instrument de natură constitutională pus la îndemâna Parlamentului în vederea realizării controlului parlamentar asupra activitătii Guvernului”.

Fată de jurisprudenta Curtii Constitutionale expusă mai sus, Curtea observă că angajarea răspunderii Guvernului cu privire la Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice îndeplineste criteriile impuse de art. 114 din Constitutie, si anume:

- existenta unei urgente în adoptarea măsurilor continute în legea asupra căreia Guvernul si-a angajat răspunderea;

- necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate;

- importanta domeniului reglementat;

- aplicarea imediată a legii în cauză.

Cu privire la primul criteriu mentionat, se observă că Guvernul, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, nu este limitat în a folosi procedura angajării răspunderii de un anumit număr de ori pe sesiune [astfel cum este reglementată procedura angajării răspunderii Guvernului prin Constitutia franceză de la 1958, asa cum a fost revizuită prin Legea constitutională nr. 2008-724 din 23 iulie 2008 privind modernizarea institutiilor celei de-a V-a Republici], ci, din contră, premisa folosirii acestei proceduri are în vedere existenta unei urgente în adoptarea măsurii legislative indiferent de criteriul cantitativ mai sus mentionat. În cazul de fată, Curtea constată că legea criticată a fost adoptată prin folosirea acestei proceduri tocmai datorită faptului că aceasta urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2011, astfel încât, raportat la momentul intrării în vigoare, este evident că Guvernul trebuia să folosească o procedură constitutională care să permită adoptarea legii până ia data de 1 ianuarie 2011. Este discutabil dacă legea criticată ar fi putut fi adoptată până la termenul fixat prin folosirea procedurii obisnuite de legiferare prevăzute de art. 75 din Constitutie sau prin adoptarea sa în procedură de urgentă, conform art. 76 alin. (3) din Constitutie. Or, neadoptarea legii criticate în acest termen ar fi dus la costuri sociale foarte grele în privinta personalului salarizat din fonduri publice, respectiv ar fi urmat ca de la 1 ianuarie 2011, în privinta calcului salariului/soldei/indemnizatiei brute, să se aplice în mod exclusiv prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, întrucât art. 30 alin. (5) din această lege mentinea în plată salariul/solda/indemnizatia brută avută la 31 decembrie 2009 doar pentru anul 2010, aceasta fiind, deci, o normă cu aplicare limitată în timp.

Prin urmare, hotărârea Guvernului nu a fost animată exclusiv de elemente de oportunitate, ci de urgenta reglementării domeniului vizat prin prisma costurilor sociale ce ar fi putut interveni în lipsa acestei măsuri. Astfel, optiunea Guvernului în promovarea legii pe această cale se întemeiază, în mod obiectiv, pe urgenta reglementării rezultând tocmai din eventualele consecinte profund negative ce ar apărea în lipsa ei.

Cu privire la cel de-al doilea criteriu mentionat mai sus, Curtea constată că, în privinta legii contestate, era necesar ca aceasta să fie adoptată în conditii de maximă celeritate, având în vedere că urmează a se aplica de la 1 ianuarie 2011. Această “maximă celeritate” se constituie într-un element de natură a sustine demersul Guvernului, având în vedere că între momentul initierii acestui proiect de lege si momentul fixat al intrării sale în vigoare era nevoie de o solutie energică si rapidă de natură a contracara efectele negative expuse în prealabil.

Cu privire la cel de-al treilea criteriu, Curtea observă că si continutul reglementării vizează stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importantă - salarizarea personalului din sfera publică. Acest domeniu este în relatie directă atât cu bugetul de stat, cât si cu bugetul asigurărilor sociale, bugete care sunt influentate în mod decisiv de politica salarială a statului. În mod evident, cuantumul salariilor/soldelor/indemnizatiilor se constituie ca si cheltuială a bugetului de stat - cheltuieli de personal - si, în acelasi timp, contributiile la bugetul asigurărilor sociale de stat constituie un venit la bugetul asigurărilor sociale de stat, venit care depinde de cuantumul concret al salariilor/soldelor/ indemnizatiilor stabilite. Astfel, având în vedere implicatiile directe si decisive ale politicii salariale a statului asupra celor două bugete, rezultă, fără dubiu, că salarizarea personalului din sfera publică constituie un domeniu de maximă importantă cu privire la care poate fi folosită procedura angajării răspunderii.

În ceea ce priveste cel de-al patrulea criteriu mentionat, Curtea retine că aplicarea legii criticate este imediată - 1 ianuarie 2011. Însă Curtea urmează să analizeze ratiunile care au stat la baza impunerii acestui termen, respectiv dacă impunerea unei asemenea date de intrare în vigoare a legii este la discretia Guvernului sau decizia executivului si, în final, cea a Parlamentului trebuie să tină cont de anumite elemente obiective. Un atare demers al Curtii este de natură a cenzura posibilitatea Guvernului de a prevedea în textul legii termene scurte de intrare în vigoare, pentru a putea folosi procedura angajării răspunderii. Or, în cazul de fată, Curtea constată că data intrării în vigoare tine cont de influenta pe care o are această lege asupra bugetului de stat si de asigurări sociale, bugete care sunt elaborate anual si aprobate, desigur, tot anual de către Parlament - a se vedea art. 138 alin. (2) din Constitutie. Astfel, data intrării în vigoare a legii nu a fost stabilită pentru a fi, în mod formal, imediată, din contră, această conditie de temporalitate este, de asemenea, sustinută în mod obiectiv si rational de natura implicatiilor sale.

Raportat la cele 4 criterii analizate, Curtea observă o interventie energică si rapidă a Guvernului prin folosirea procedurii angajării răspunderii, pentru a evita costuri sociale greu de surmontat în viitor. În aceste conditii, Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu respectarea cerintelor art. 114 din Constitutie.

II. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinsecă formulate, Curtea retine că acestea sunt neîntemeiate. Autorii sesizării pleacă de la premisa gresită potrivit căreia reglementările art. 1 din legea criticată permanentizează diminuarea temporară a drepturilor salariale prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Or, se arată că aceste diminuări trebuie să aibă caracter temporar, întrucât au fost justificate pe temeiul art. 53 din Constitutie, temei care nu mai poate fi invocat în cauza de fată.

Legat de aceste sustineri, Curtea constată următoarele:

În privinta modului de stabilire a salariilor/soldelor/ indemnizatiilor brute în cursul anului 2010, au fost aplicabile prevederile art. 12 alin. (3) si art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, care prevăd următoarele:

- Art. 12 alin. (3): (3) în anul 2010, salariile, soldele si indemnizatiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizati coeficientii de ierarhizare prevăzuti în anexele la prezenta lege.”;

- Art. 30 alin. (5): (5) în anul 2010, personalul aflat în functie la 31 decembrie 2009 îsi va păstra salariul avut [...]”.

Cu alte cuvinte, începând cu 1 ianuarie 2011 urmau să intre în vigoare dispozitiile Legii-cadru nr. 330/2009 în privinta modalitătii de calcul a salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute. Intrarea în vigoare a acestor prevederi ar fi produs consecinte negative în ceea ce priveste salarizarea muncii în domeniul public, si anume:

1. Imposibilitatea aplicării practice a Legii-cadru nr. 330/2009 în cursul anului 2011, punându-se atât problema modalitătii de calcul a salariilor/soldelor/ indemnizatiilor brute, cât si cea a acordării acestora. O atare situatie s-ar fi datorat lipsei prevederii unei valori a coeficientilor de ierarhizare pentru anul 2011, aspect ce nu poate fi suplinit de existenta unei prevederi legale care impune ca până în 2015 valoarea acestui coeficient să fie de 1.100 lei;

2. În cazul stabilirii unei valori a coeficientului de ierarhizare pentru anul 2011, acesta ar fi avut o valoare mult sub nivelul de 1.100 RON ce trebuia atins de abia în 2015, nivel care nu ar fi asigurat un cuantum al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute comparativ cu cel existent la 31 decembrie 2009. O astfel de reglementare ar fi atras un cuantum în plată al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute mult mai scăzut decât cel din anul 2010, indiferent că este vorba de perioada 1 ianuarie-2 iulie 2010 sau 3 iulie-31 decembrie 2010.

Pentru a evita aparitia unor astfel de situatii perturbatoare, legiuitorul a ales să permită ultraactivarea prevederilor legale anterioare adoptării Legii-cadru nr. 330/2009 în privinta modului concret de calcul al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute lunare (a se vedea, în acest sens, si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.073 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 11 octombrie 2010, si Decizia nr. 1.114 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010), însă cu un corectiv, respectiv prin cresterea cu 15% a bazei de calcul diminuate cu 25%. O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor - indemnizatiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 872 si 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, respectiv că “Începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în conditiile încadrării în politicile sociale si de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Astfel, în urma aplicării măsurilor criticate se va mentine în plată acelasi cuantum al salariilor/indemnizatiilor si al soldelor ca cel de dinaintea reducerilor operate prin legea criticată. Este o obligatie de rezultat pe care si-o impune legiuitorul, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului temporar al restrângerii exercitiului drepturilor”.

Curtea a impus o obligatie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la “cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în conditiile încadrării în politicile sociale si de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare”. Este în acelasi timp o obligatie sub conditie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalitătii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în functie de situatia economico-financiară a tării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligatiei sale de rezultat stabilite prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 872 si 874 din 25 iunie 2010, în sensul revenirii cel putin la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

Prin urmare, nu se poate sustine, astfel cum arată Guvernul în punctul de vedere comunicat, că legea criticată reglementează un nou sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, o nouă paradigmă, o nouă viziune legislativă asupra salarizării, ci, pur si simplu, în anumite limite permite în interesul angajatului ultraactivarea unor reglementări anterioare din domeniul salarizării.

Desigur, pe perioada cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010 înseamnă că, în continuare, există o restrângere a exercitiului unui drept fundamental, respectiv a dreptului la salariu, ca si corolar al dreptului la muncă. Prin urmare, invocarea situatiei economico-financiare a tării de către legiuitor pentru a restrânge exercitiul unui drept fundamental nu este suficientă, ci trebuie ca restrângerea operată să îndeplinească toate exigentele prevăzute de art. 53 din Constitutie.

Curtea, cu prilejul adoptării deciziilor nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010, în privinta aplicării art. 53 din Constitutie, a statuat următoarele:

“Pentru ca restrângerea mentionată să poată fi justificată, trebuie întrunite, în mod cumulativ, cerintele expres prevăzute de art. 53 din Constitutie, si anume:

- să fie prevăzută prin lege;

- să se impună restrângerea sa;

- restrângerea să se circumscrie motivelor expres prevăzute de textul constitutional, si anume pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;

- să fie necesară într-o societate democratică;

- să fie proportională cu situatia care a determinat-o;

- să fie aplicată în mod nediscriminatoriu;

- să nu aducă atingere existentei dreptului sau a libertătii.” Aplicând aceste criterii cauzei de fată, Curtea constată următoarele:

1. Restrângerea dreptului la salariu este prevăzută printr-o lege, si anume Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, adoptată ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în fata Parlamentului.

2. Restrângerea dreptului la salariu se impune în măsura în care este necesară reducerea cheltuielilor bugetare. Însă legiuitorul poate apela la o atare restrângere numai în ultimă instantă, respectiv numai dacă anterior a mai luat si alte măsuri de natură a revigora situatia economico-financiară a statului. Or, au mai fost adoptate si alte acte normative având ca scop reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor la bugetul de stat si redresarea situatiei economico-financiare a tării.

Exemplificativ în acest sens Curtea retine: Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2010 privind modificarea alin. (1) al art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum si alte măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 21 iunie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 24 iunie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2010 pentru completarea unor acte normative din domeniul finantelor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 29 iunie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 30 iunie 2010, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, sau Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

3. Referitor la cea de-a treia conditie enumerată, se observă, ca si în deciziile nr. 872 si 874 din 25 iunie 2010, că solutia legislativă criticată a fost “determinată de apărarea securitătii nationale [...]. Este evident că securitatea natională nu implică numai securitatea militară, [...], ci are si o componentă socială si economică. Astfel, nu numai existenta unei situatii mânu militari atrage aplicabilitatea notiunii de «securitate natională» din textul art. 53, ci si alte aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăsi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului.

În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situatia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a tării si, implicit, securitatea natională.

De asemenea, prin deciziile nr. 188 si 190 din 2 martie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, respectiv nr. 224 din 9 aprilie 2010, si Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, deciziile nr. 711 si 713 din 25 mai 2010 Decizia nr. 823 din 22 iunie 2010, [...], Curtea a analizat constitutionalitatea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, care suspenda executarea unor hotărâri judecătoresti si esalona plata sumelor de bani rezultate din acestea, pornind tocmai de la premisa situatiei de criză economică avută în vedere prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009”.

În cauza de fată, Curtea constată că se mentine în continuare existenta unei amenintări la adresa stabilitătii economice a tării, deci, implicit, la adresa securitătii nationale, în acest sens, Curtea având în vedere expunerea de motive la legea criticată, care prevede, în esentă, următoarele:

A - “În anul 2010, în pofida unor usoare îmbunătătiri ale stării economice, conditiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile decât s-a anticipat initial, activitatea economică din România înregistrată în ultimele luni fiind în continuare marcată de recesiune, atât din cauza cererii interne reduse, cât si a unei revenirii lente a partenerilor comerciali ai României. Conform Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2011-2013, la finalul anului 2010 rata inflatiei se apreciază că va ajunge fată de sfârsitul anului 2009 la 8,1%, nivel superior cu 3,36 puncte procentuale fată de anul anterior, în timp ce deficitul contului curent al balantei de plăti externe se asteaptă să se mentină în limite sustenabile, reprezentând 5,7% din PIB.”

B - “În acest context de criză economică efectele măsurilor stabilite prin Legea nr. 118/2010 privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar nu au fost absorbite la nivelul preconizat, necesitând pentru anul 2011 aplicarea în continuare a unor măsuri de corectie.”

4. Măsura este necesară într-o societate democratică, ea răspunzând unei situatii de criză economică si socială majoră a societătii, care poate fi evitată doar prin adoptarea unor măsuri conjugate si în alte domenii, astfel cum s-a arătat mai sus. Numai când celelalte măsuri luate nu au avut efectul scontat, măsura restrângerii unui drept fundamental devine necesară pentru protejarea, în final, a fiintei statului, asa cum rezultă din datele furnizate în expunerea de motive a legii.

5. Există un raport just de proportionalitate a măsurii criticate cu situatia care a determinat-o, respectiv criza economică accentuată, păstrându-se un echilibru just între cerintele de interes general ale colectivitătii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.

6. Măsura prevăzută de art. 1 din legea criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, respectiv întregului personal plătit din fonduri publice.

7. Legea criticată nu aduce atingere substantei dreptului, din moment ce conditiile prevăzute la art. 53 din Constitutie, analizate anterior, sunt respectate. De asemenea, măsura criticată are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului constitutional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercitiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se mentine amenintarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată.

Nu în ultimul rând, Curtea observă că prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Venetia, dată la cererea presedintelui Curtii Constitutionale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a sesiune plenară a Comisiei de la Venetia din 17-18 decembrie 2010, s-a arătat, în mod expres, că, “În lipsa unei interdictii constitutionale exprese, o reducere a salariilor judecătorilor poate fi justificată în situatii exceptionale si în anumite conditii stricte, fără a fi privită ca o încălcare a independentei autoritătii judecătoresti”. În continuare, în opinia invocată se arată că o asemenea situatie exceptională există atunci când statul suferă în mod considerabil de pe urma unei crize economice si pentru motive întemeiate legiuitorul găseste necesar să reducă salariile tuturor oficialilor statului (a se vedea paragrafele 20 si 21 ale opiniei citate).

Cu alte cuvinte, o situatie de criză economică este un temei suficient de grav pentru a determina o măsură de reducere a salariilor aplicată nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice.

Asa cum rezultă din răspunsul Comisiei de la Venetia, statul are o anumită marjă de apreciere în a adopta astfel de măsuri atunci când apar turbulente economice grave care afectează întregul său sistem economic si financiar; chiar dacă răspunsul Comisiei de la Venetia priveste situatia particulară a judecătorilor, Curtea constată că acest lucru se constituie chiar într-un veritabil argument suplimentar, în sensul că statul poate, în mod temporar, decide reducerea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice în limite rezonabile, si nu numai al judecătorilor - care ocupă o pozitie distinctă în arhitectura statului -, răspunzând astfel unei situatii de gravă criză economică ce afectează statul - qui potest plus, potest minus.

În consecintă, Curtea observă că nu sunt încălcate nici prevederile art. 1 alin. (3) si (5) sau art. 53 din Constitutie si nici cele cuprinse în actele internationale invocate în mod generic, cu privire la care nu există o motivare de natură a respecta exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că dispozitiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum si, în special, ale art. 1 din lege sunt constitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterile au avut loc la data de 28 decembrie 2010 si la acestea au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Benke Károly

 


OPINIE SEPARATĂ

 

În opozitie cu sustinerile din Decizia Curtii, socotim că Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice trebuia declarată neconstitutională, cel putin pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, Curtea Constitutională a constatat că sesizarea autorilor cu privire la reducerea cu 25 % nu este reală, întrucât din textul acestei legi rezultă că începând cu 1 ianuarie 2011 “se revine la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în conditiile încadrării în politicile sociale si de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare”.

Se arată în continuare că “În urma aplicării măsurilor criticate se va mentine în plată acelasi cuantum al salariilor/indemnizatiilor si al soldelor ca cel dinaintea reducerilor operate prin legea criticată”, accentuându-se caracterul temporar al restrângerii exercitiului acestor drepturi, caracter ce tine de esenta dispozitiilor din art. 53 din Constitutie.

Curtea conchide în această decizie că măsura de diminuare a cuantumului salariului, indemnizatiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercitiului dreptului constitutional la muncă, ce afectează dreptul la salariu, dar cu respectarea prevederilor art. 53 din Constitutie.

Or, art. 53 din Constitutie arată care sunt aceste conditii, în sensul că restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti trebuie dispusă numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii si sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si libertătilor cetătenilor, desfăsurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Dintre toate aceste conditii, existenta crizei economice ar putea fi cuprinsă în notiunea mai largă de apărare a securitătii nationale, dar fără a se renunta la protectia juridică a drepturilor si libertătilor cetătenilor pentru asigurarea unui nivel de trai decent si pe durată determinată.

În acest sens, a fost adoptată si Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

În aceste conditii, se pune problema dacă Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice este în acord cu art. 53 din Constitutie si dacă respectă Decizia Curtii Constitutionale nr. 872 din 25 iunie 2010.

În privinta concordantei cu art. 53, arătăm că Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a avut o durată limitată în timp, si anume până la data de 31 decembrie 2010. Faptul că Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice nu a revenit la salariile din iunie 2010 încalcă caracterul temporar al legii din iunie 2010 si deci dispozitiile art. 53 din Constitutie.

În principiu, se arată în art. 1 alin. (2) din lege că începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut se majorează cu 15%. Întrucât toate aceste elemente ale salariului nu se majorează, ci se încearcă o aducere partială la nivelul salariului din iunie 2010, restul de 10% neavând un termen de restituire, se încalcă si dreptul de proprietate prevăzut în art. 44 din Constitutie, chiar dacă drepturile salariale sunt drepturi de creantă, dar, potrivit jurisprudentei CEDO, sub aspectul ocrotirii lor, li se aplică regulile de la dreptul de proprietate.

În al doilea rând, nu se respectă Decizia Curtii Constitutionale nr. 872/2010 care a statuat că această restrângere a exercitiului drepturilor salariale este constitutională în măsura în care se aplică temporar, si anume până la 31 decembrie 2010.

Faptul că textul legii din iunie 2010 prevedea adoptarea acestor măsuri de diminuare, în conditiile încadrării în politicile sociale si de personal, care la rândul lor trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare, retinerea a încă 10% din salariile prevăzute în iunie 2010 denotă că legiuitorul nu a tinut cont de prevederile acestei legi.

Obligatia de restituire a celor 25% din salariu este, după cum arată Curtea Constitutională, o obligatie de rezultat pe care si-a impus-o legiuitorul. Or, în prezent, acesta a transformat-o într-o obligatie de mijloace, încălcând în acelasi timp caracterul temporar al restrângerii exercitiului drepturilor salariale, caracter, ce este de esenta dispozitiilor art. 53 din Constitutie. Mai mult, salariatii din sectorul bugetar desfăsoară aceeasi activitate ca si în iunie 2010, cu salariul redus cu 10%.

 

Judecător

Aspazia Cojocarii

Judecător

Tudorel Toader


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modificării datelor de identificare ale unui imobil înscris în domeniul public al statului si a schimbării titularului dreptului de administrare asupra unor imobile situate în municipiul Botosani, judetul Botosani

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) si al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea datelor de identificare a imobilului înscris în domeniul public al statului înregistrat la pozitia MF nr. 27.060 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Botosani în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Garda Financiară a unor imobile situate în municipiul Botosani, str. Cuza Vodă nr. 2, judetul Botosani, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Ministerul Finantelor Publice va opera modificarea corespunzătoare a anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 23 decembrie 2010.

Nr. 1.366.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului înscris în domeniul public al statului la nr. M.F. 27.060

 

Adresa imobilului

Denumirea si suprafata

Caracteristicile tehnice

Valoarea de inventar

(lei)

Str. Cuza Vodă nr. 2, municipiul Botosani, judetul Botosani

Clădire cu suprafata construită desfăsurată de 589,57 rrv?

Fundatie beton, zidărie, cărămidă

855.512,30

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unor imobile, proprietate publică a statului, care se transmit din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Botosani în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Garda Financiară

 

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Denumirea si suprafata

Caracteristicile tehnice

Numărul de identificare M.F.

Valoarea de inventar

(lei)

Str. Cuza Vodă nr. 2,

municipiul Botosani,

judetul Botosani

Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Botosani

Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Garda Financiară

Clădire cu suprafata construită desfăsurată de 589,57 m2

Fundatie beton, zidărie, cărămidă

MF 27.060

855.512,30

Str. Cuza Vodă nr. 2,

municipiul Botosani,

judetul Botosani

Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Botosani

Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Garda Financiară

Teren (aferent clădirii) de 71 m2

Teren curti-constructii în cotă indiviză cu locatarii din blocul de locuinte

MF 145.144

3.922,08

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea utilizării unor conditii contractuale ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti în Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă utilizarea Conditiilor de contract pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare, prevăzute în anexa nr. 1, si a Conditiilor de contract pentru constructii clădiri si lucrări ingineresti proiectate de către beneficiar, prevăzute în anexa nr. 2, ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti în Domeniul Constructiilor (FIDIC), pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice.

Art. 2. - Toate unitătile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii au obligatia de a folosi conditiile contractuale prevăzute la art. 1 la încheierea contractelor de lucrări pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice, atunci când valoarea estimată a contractului depăseste pragul valoric prevăzut de art. 124 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Conditiile contractuale speciale, de modificare/completare a conditiilor de contract prevăzute la art. 1, se vor aproba prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

p. Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice,

Corneliu Burada

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 28 decembrie 2010.

Nr. 1.405.


*) Anexele nr. 1 si 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea listei unor obiective de investitii prioritare din infrastructura de mediu si a indicatorilor tehnico-economici aferenti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) si (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă lista obiectivelor de investitii prioritare din infrastructura de mediu, prevăzute în anexa nr. I.

(2) Se aprobă caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investitii prevăzute la alin. (1), cuprinsi în anexele nr. M/1-M/4.

Art. 2. - Finantarea obiectivelor de investitii prevăzute la art. 1 se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Anexele nr. I si 11/1-M/4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă pozitiile 3 si 6 din anexa nr. I, precum si anexele nr. II/3 si M/6 privind Caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ale obiectivelor de investitii “Aducerea la clasa de importantă corespunzătoare a lucrărilor de îndiguire pe râul Prut în zona Cârja, judetul Vaslui” si “Regularizare râu Sibisel în zona localitătilor Sânpetru, Săcel, Bărăstii Hategului, Sântămăria-Orlea, judetul Hunedoara” din Hotărârea Guvernului nr. 443/2004 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai unor investitii cuprinse în Proiectul “Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii si poluarea aerului”, finantat printr-un credit extern acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si cofinantatde la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 13 aprilie 2004, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si pădurilor,

Cristian Apostol,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2011.

Nr. 15.

 

ANEXA Nr. I

LISTA

obiectivelor de investitii prioritare din infrastructura de mediu

 

Nr. crt.

Denumire

1.

Regularizare râu Sibisel în zona localitătilor Sânpetru, Săcel, Bărăstii Hategului, Sântămăria-Orlea, judetul Hunedoara

2.

Aducerea la clasa de importantă corespunzătoare a lucrărilor de îndiguire pe râul Prut în zona Cârja, judetul Vaslui

3.

Consolidări de mal pe râul Prut în zona localitătilor Hermeziu, Vladomira si Bosia, judetul lasi

4.

Punerea în sigurantă a lucrărilor existente pe râul Bârlad si aducerea lor la clasa de importantă corespunzătoare a obiectivelor apărate, aval confluentă pârâu Crasna, judetele Vaslui si Galati

 

ANEXA Nr. II/1

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Regularizare râu Sibisel în zona localitătilor Sânpetru, Săcel, Bărăstii Hategului, Sântămăria-Orlea, judetul Hunedoara”

 

Titular: Ministerul Mediului si Pădurilor

Beneficiar: Administratia Natională “Apele Române” - Administratia Bazinală de Apă Mures

Amplasament: pe râul Sibisel si sectoarele localitătilor: Sânpetru, Săcel, Bărăstii Hategului si Sântămăria-Orlea. Autoritatea administrativă pe aceste sectoare este Primăria comunei Sântămăria-Orlea din judetul Hunedoara.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

15.329*)

(în preturi valabile la 30 iunie 2010; 1 euro = 4,3523 lei)

 

 

 

din care:

 

 

 

de finantat - rest de executat

 

mii lei

7.713

din aceasta:

 

 

 

constructii-montaj

 

mii lei

5.692

- Esalonarea investitiei - rest de executat

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

5.500

 

C+M

mii lei

4.100

Anul II

INV

mii lei

2.213

 

C+M

mii lei

1.592

- Capacităti:

 

 

 

- regularizare albie

 

km

10,485

- apărări de mal

 

km

6,751

- reabilitare dig existent

 

km

1,053

- Durata de realizare a investitiei

 

luni

24


Factori de risc

Obiectivul de investitii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.

 

ANEXA Nr. II/2

CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Aducerea la clasa de importantă corespunzătoare a lucrărilor de îndiguire pe râul Prut în zona Cârja, judetul Vaslui”

 

Titular: Ministerul Mediului si Pădurilor

Beneficiar: Administratia Natională “Apele Române” - Administratia Bazinală de Apă Prut – Bârlad

Amplasament: Lucrările sunt amplasate pe teritoriul judetului Vaslui, pe zona localitătilor Rânzesti - Cârja, până la confluenta cu râul Elan. Aceste lucrări sunt amplasate pe teritoriul localitătilor Rânzesti, Fălciu si Cârja.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

17.762*)

(în preturi valabile la 30 iunie 2010; 1 euro = 4,3523 lei)

 

 

 

din care:

 

 

 

de finantat - rest de executat

 

mii lei

6.036

din aceasta:

 

 

 

constructii-montaj

 

mii lei

5.226

- Esalonarea investitiei - rest de executat

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

6.036

 

C+M

mii lei

5.226

- Capacităti:

 

 

 

- supraînăltare dig existent, râu Prut

 

km

16,730

- dig nou

 

km

0,110

- consolidare taluz dig si reabilitare mecanisme la podetele stăvilar;

 

km

1,500

- Durata de realizare a investitiei totale

 

luni

72

 

Factori de risc

Obiectivul de investitii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.

 

ANEXA Nr. II/3

CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Consolidări de mal pe râul Prut în zona localitătilor Hermeziu, Vladomira si Bosia, judetul lasi”

 

Titular: Ministerul Mediului si Pădurilor

Beneficiar: Administratia Natională “Apele Române” - Administratia Bazinală de Apă Prut – Bârlad

Amplasament: Lucrările de consolidări de mal sunt amplasate pe malul drept al râului Prut, pe teritoriul comunei Trifesti, n zona localitătilor Lunca Prut (Hermeziu) si Vladomira, si una în comuna Ungheni, (Bosia) judetul lasi.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA 24%)

mii lei

26.299 *)

(în preturi valabile la 30 iunie 2010; 1 euro = 4,3523 lei)

 

 

din care:

 

 

Constructii-montaj

mii lei

22.332

- Capacităti:

 

 

- consolidare de mal în zona Lunca Prut

km

0,275

- consolidare de mal în zona Vladomira

km

0,480

- consolidare de mal în zona Ungheni

km

0,560

- Durata de realizare a investitiei

luni

12

 

Factori de risc

Obiectivul de investitii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.

 

ANEXA Nr. II/4

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Punerea în sigurantă a lucrărilor existente pe râul Bârlad si aducerea lor la clasa de importantă corespunzătoare a obiectivelor apărate, aval confluentă pârâu Crasna, judetele Vaslui si Galati”

 

Titular: Ministerul Mediului si Pădurilor

Beneficiar: Administratia Natională “Apele Române” - Administratia Bazinală de Apă Prut – Bârlad

Amplasament: Lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundatiilor din bazinul hidrografic Bârlad, aval confluentă cu pârâul Crasna, sunt situate în judetele Vaslui si Galati, în lunca îndiguită si regularizată a râului Bârlad, afluent de stânga al râului Siret.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA 24%)

 

mii lei

258.306 *)

(în preturi valabile la 30 iunie 2010; 1 euro = 4,3523 lei)

 

 

 

din care:

 

 

 

Constructii-montaj

 

mii lei

216.844

- Esalonarea investitiei

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

55.200

 

C+M

mii lei

46.300

Anul II

INV

mii lei

55.200

 

C+M

mii lei

46.300

Anul III

INV

mii lei

50.400

 

C+M

mii lei

 

Anul IV

INV

mii lei

42.300

 

C+M

mii lei

48.900

Anul V

INV

mii lei

41.100

 

C+M

mii lei

48.606

- Capacităti:

 

 

40.844

- amenajare albie râu Bârlad, corespunzător clasei de importantă a obiectivelor apărate

 

km

130,0

- Durata de realizare a investitiei

 

luni

60

 

Factori de risc

Obiectivul de investitii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalitătii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justitiei, în calitate de oficiu national pentru recuperarea creantelor în domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârsirea de infractiuni sau a altor bunuri având legătură cu infractiunile

 

Având în vedere obligatiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană si obligatia de a înfiinta sau desemna un oficiu national de recuperare a creantelor, în scopul de a facilita urmărirea si identificarea produselor provenite din săvârsirea de infractiuni si a altor bunuri având legătură cu infractiunile si care ar putea face obiectul unei dispozitii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale, conform prevederilor Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creantelor din statele membre în domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârsirea de infractiuni sau a altor bunuri având legătură cu infractiunile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 332 din 18 decembrie 2007,

luând în considerare prevederile art. 6 pct. VIII subpct. 41 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,


în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se desemnează Biroul pentru prevenirea criminalitătii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor dinstatele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justitiei, denumit în continuare Biroul, drept oficiu national pentru recuperarea creantelor, în sensul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creantelor din statele membre în domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârsirea de infractiuni sau a altor bunuri având legătură cu infractiunile.

(2) Scopul înfiintării Biroului este acela de a facilita urmărirea si identificarea produselor provenite din săvârsirea de infractiuni si a altor bunuri având legătură cu infractiunile si care ar putea face obiectul unei dispozitii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale.

Art. 2. - (1) Biroul are următoarele atributii:

a) cooperează cu oficiile de recuperare a creantelor sau cu autoritătile cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, prin asigurarea schimbului de date si informatii, în scopul prevăzut la art. 1 alin. (2);

b) realizează schimb de bune practici cu oficiile de recuperare a creantelor sau cu autoritătile cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, în domeniul său de competentă;

c) cooperează cu autoritătile si institutiile publice române competente, în vederea urmăririi si identificării produselor provenite din săvârsirea de infractiuni sau a altor bunuri având legătură cu infractiunile;

d) solicită institutiilor române competente efectuarea unor analize de specialitate pentru facilitarea urmăririi si identificării fondurilor provenite din săvârsirea de infractiuni si a altor fonduri având legătură cu infractiunile;

e) analizează, trimestrial, modul si gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale, în cazul infractiunilor prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, cu modificările si completările ulterioare; în exercitarea acestei atributii Biroui solicită informatii si date statistice de la autoritătile si institutiile publice române competente;

f) efectuează analize si studii, prin sintetizarea, sistematizarea si interpretarea datelor statistice privitoare la activitatea pe care o desfăsoară;

g) asigură reprezentarea României la Reteaua Interagentii Camden de Recuperare a Creantelor (CARIN);

h) participă la reuniunile organismelor si organizatiilor regionale si internationale în domeniile luptei împotriva coruptiei si a criminalitătii organizate, precum si al recuperării bunurilor;

i) elaborează anual un raport de activitate, care prezintă constatările, evolutiile si recomandările în domeniul său de competentă.

(2) în îndeplinirea atributiilor prevăzute mai sus, Biroul dezvoltă o bază de date proprie.

Art. 3. - (1) Transmiterea datelor si informatiilor solicitate de alte oficii de recuperare a creantelor sau autorităti cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene se realizează în cazurile si în termenele prevăzute de art. 23 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării politienesti internationale, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Dacă datele sau informatiile solicitate potrivit prevederilor alin. (1) nu pot fi transmise cu respectarea acestor termene, oficiul sau autoritatea solicitantă va fi informată prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Biroul transmite datele si informatiile pe care le detine, fie spontan, fie la cererea unuioficiu de recuperare a creantelor sau a unei autorităti cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorităti judiciare române.

(2) Transmiterea spontană a datelor si informatiilor are loc, fără a fi necesară o cerere prealabila, atunci când Biroul apreciază că acestea ar conduce la facilitarea urmăririi si identificării bunurilor de către aceste oficii sau autorităti.

Art. 5. - (1) în vederea îndeplinirii atributiilor sale, Biroul cooperează cu:

a) Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) Agentia Natională de Administrare Fiscală;

c) Oficiul National al Registrului Comertului;

d) Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor;

e) Autoritatea Natională a Vămilor;

f) Garda Financiară;

g) Banca Natională a României;

h) Inspectoratul General al Politiei Române;

i) Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară;

j) orice altă autoritate sau institutie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea si valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum si a celor care fac obiectul confiscării speciale.

(2) în vederea transmiterii datelor si informatiilor solicitate potrivit prevederilor art. 3, în conditii de celeritate, la nivelul institutiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-i) se desemnează persoane responsabile pentru comunicarea datelor si informatiilor solicitate de Birou.

(3) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, între Ministerul Justitiei si institutiile prevăzute ia alin. (1) lit. a)-i) se încheie protocoale de cooperare prin care se stabilesc modalitătile concrete de cooperare si categoriile de date si informatii ce pot fi transmise.

(4) Institutiile prevăzute la alin. (1) pot detasa sau delega, la solicitarea Ministerului Justitiei, personal care să asigure buna functionare a Biroului si relatia cu institutiile de la care provine.

Art. 6. - (1) în cazul în care, pentru a obtine anumite date si informatii necesare îndeplinirii atributiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), este necesară o autorizatie specială, Biroul are obligatia de a depune toate diligentele pentru obtinerea respectivei autorizatii, în conditiile legii.

(2) în cazul în care datele si informatiile solicitate sunt obtinute de la un alt stat membru al Uniunii Europene sau o tară tertă si sunt supuse principiului specialitătii, transmiterea acestora către oficiul ori autoritatea solicitanta se poate face numai după obtinerea acordului statului membru al Uniunii Europene sau altării terte care Ie-a comunicat.

Art. 7. - (1) Biroul poate solicita date si informatii unui oficiu de recuperare a creantelor sau unei autorităti cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, atunci când are indicii că oficiul sau autoritatea solicitată detine datele si informatiile respective.

(2) Solicitarea se face prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare, si cuprinde indiciile detinute, furnizează explicatii cu privire la scopul pentru care informatiile sunt solicitate, indică legătura dintre scop si persoana care face obiectul acestor date si informatii.

Art. 8. - (1) în îndeplinirea atributiilor prevăzute de lege, autoritătile si institutiile publice pot solicita date si informatii fie Biroului, fie altor oficii de recuperare a creantelor sau autorităti cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, prin intermediul Biroului.

(2) Solicitarea se face prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare. Solicitarea va cuprinde în mod obligatoriu obiectul, motivul cererii, precum si informatii detaliate cu privire la bunurile vizate ori căutate si/sau persoanele fizice sau juridice despre care se presupune că sunt implicate.

(3) în situatiile în care obtinerea datelor si informatiilor excedează cadrului facilitării urmăririi si identificării bunurilor, Biroul informează institutiile sau autoritătile ce au solicitat aceste date cu privire la procedura de urmat potrivit reglementărilor din domeniul cooperării judiciare internationale în materie penală.

Art. 9. - (1) Biroul poate refuza transmiterea datelor si informatiilor solicitate în situatiile prevăzute de art. 234 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Biroul refuză transmiterea datelor si informatiilor solicitate dacă institutia sau autoritatea competentă a refuzat eliberarea autorizatiei prevăzute la art. 6 alin. (1) sau dacă nu s-a obtinut acordul prevăzut la art. 6 alin. (2).

Art. 10. - (1) în scopul prevăzut la art. 1 alin. (2), Biroul prelucrează si transmite altor oficii de recuperare a creantelor sau autorităti cu atributii similare din alte state membre ale Uniunii Europene date si informatii referitoare la persoane fizice identificate sau identificabile.

(2) Datele cu caracter personal se prelucrează în conformitate cu principiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare, de Legea nr. 682/2001 privind ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fată de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, cu modificările ulterioare, precum si de alte reglementări legale incidente în domeniu.

(3) Persoanele vizate beneficiază de drepturile garantate de dispozitiile legale prevăzute la alin. (2).

(4) Biroul aplică măsurile tehnice si organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii ori accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei retele, precum si împotriva oricărei forme de prelucrare ilegală.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Presedintele Oficiului National de Prevenire

si Combatere a Spălării Banilor,

Adrian Cucu

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 12 ianuarie 2011.

Nr. 32

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru modificarea reglementării tehnice “Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si turismului nr. 2.237/2010

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) si art. 20 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, si ale art. 3 alin. (2) si (4), coroborate cu prevederile lit. A.i) din anexele nr. 2 si 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 5 pct. IV lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 14 alin. (3) din Normele metodologice privind performanta energetică a clădirilor, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor, al ministrului economiei si finantelor si al ministrului internelor si reformei administrative nr. 691/1.459/288/2007,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale si turismului emite prezentul ordin.

Art. I. - Reglementarea tehnică “Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si turismului nr. 2.237/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 18, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:


“Al. 18. - (1) Comisiile de examinare pentru atestarea specialistilor ca auditori energetici pentru clădiri, denumite în continuare comisii de examinare, se constituie fiecare din 5 membri, astfel:

a) un membru, specialist selectat din cadrul autoritătii competente;

b) 4 membri, specialisti selectati dintre propunerile formulate de către institutiile de învătământ superior de profil arhitectură/constructii/instalatii pentru constructii acreditate si de către asociatiile profesionale reprezentative ale inginerilor de instalatii pentru constructii si ale auditorilor energetici pentru clădiri.

(2) Membrii fiecărei comisii de examinare, cu exceptia reprezentantilor autoritătii competente, sunt cadre didactice universitare - profesori/conferentiari -, atestati auditori energetici pentru clădiri grad profesional I, specialitătile constructii si instalatii, cu activitate recunoscută în elaborarea reglementărilor tehnice si diseminarea informatiilor tehnice din domeniul performantei energetice a clădirilor.”

2. La articolul 27, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Comisia de examinare îsi desfăsoară activitatea în prezenta a minimum 3 membri, cu participarea obligatorie a presedintelui/vicepresedintelui si a reprezentantului desemnat al autoritătii competente.”

3. La articolul 38, alineatul (2) se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Gheorghe Nastasia,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2011.

Nr. 61.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

privind numirea membrilor Comisiei de monitorizare

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 11 ianuarie 2011, prin care s-au numit membrii Comisiei de monitorizare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) si (27) si ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 3 alin. (2) din Normele privind activitatea entitătilor care organizează cursuri de pregătire profesională unitară a personalului din asigurări, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 6/2010,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Articol unic. - Doamna conf. univ. dr. Popa Daniela se numeste în calitatea de presedinte si doamnele Neagu Doina si Ruse Anabella se numesc în calitatea de membri ai Comisiei de monitorizare, prevăzută la art. 3 din Normele privind activitatea entitătilor care organizează cursuri de pregătire profesionala unitară a personalului din asigurări, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 6/2010.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 14 ianuarie 2011.

Nr. 2.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.