MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 70/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 70         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 27 ianuarie 2011

 

SUMAR

 

DECIZII

 

1. - Decizie privind convocarea Camerei Deputatilor în sesiune ordinară

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.589 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 1.613 din 16 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art.31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare ele timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

42. - Hotărâre pentru aprobarea noilor indicatori tehnico-economici ai obiectivelor de investitii “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Tribunalul Vechi Baia Mare”, judetul Maramures, “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Judecătoria Viseu de Sus”, judetul Maramures

 

48. - Hotărâre pentru modificarea si completarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vaslui, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vaslui

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M6. - Ordin al ministrului apărării nationale privind stabilirea unor măsuri pentru desfăsurarea operativă a activitătilor la nivelul Ministerului Apărării Nationale

 

2.012. - Ordin al ministrului culturii si patrimoniului national pentru acreditarea Muzeului Judetean Botosani

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILlARE

 

6. - Ordin privind aprobarea Regulamentului nr. 1/2011 pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006

 


DECIZII

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

 

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputatilor în sesiune ordinară

În temeiul art. 66 alin. (1) si (3) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor este convocată în prima sesiune ordinară a anului 2011 în ziua de marti, 1 februarie 2011, ora 14,00.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 1.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.589

din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vasile lonascu în Dosarul nr. 5.029/303/CV/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 18 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.029/303/CV/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vasile lonascu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prin restrângerea dreptului de a conduce autovehicule se restrânge însusi dreptul la liberă circulatie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora “Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a lII-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârsirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăsirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.”

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 25, care consacră dreptul la liberă circulatie, în corelatie cu cele ale art. 53, privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează să fie respinsă.

Astfel, nu poate fi retinută încălcarea art. 25 din Constitutie privind dreptul la liberă circulatie, deoarece acesta nu are legătură cu normele criticate. Dreptul la liberă circulatie vizează libertatea de miscare a cetăteanului, textul constitutional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, si anume: libera circulatie pe teritoriul României si libera circulatie în afara teritoriului tării. Dreptul la liberă circulatie, astfel cum este reglementat de Constitutie, prin receptarea sa din Pactul international privitor la drepturile civile si politice, nu include si dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a detine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constitutionale nefăcând referire si la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulatie. Cât priveste dispozitiile art. 53 din Constitutie, se observă că textul constitutional se referă exclusiv la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti prevăzute de Constitutie, iar normele criticate nu restrâng drepturi constitutionale, ci prevăd sanctionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranta circulatiei rutiere. Pe de altă parte, este de observat că alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situatii, că exercitiul unor drepturi poate fi restrâns si pentru apărarea drepturilor si a libertătilor cetătenilor.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vasile lonascu în Dosarul nr. 5.029/303/CV/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.609

din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Reutil” -SA. din Brasov în Dosarul nr. 4.350/1/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 7 decembrie 2010, fiind consemnate în încheierea de sedintă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronuntării pentru data de 9 decembrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.350/1/2009, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Reutil” - S.A. din Brasov într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii de revizuire a unei decizii pronuntate de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât părtile participante la procesele în contencios administrativ nu au o reprezentare exactă a drepturilor si obligatiilor lor în ceea ce priveste momentul în care urmează a se face comunicarea hotărârilor care le sunt opozabile, nefiind clar dacă motivarea si redactarea hotărârilor sau numai comunicarea acestora urmează a se face, prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în termen de 15 zile de la pronuntarea hotărârilor a căror revizuire se solicită. În opinia sa, este nesocotit principiul certitudinii juridice, obligatiile revizuentului nefiind bine precizate, deoarece textul de lege criticat nu arată cu exactitate dacă acestuia îi revine obligatia unei cereri temeinic motivate sau este doar o optiune si nici în ce constă temeinicia motivării cererii. Interpretarea textului conduce la ideea că instanta ar putea refuza motivarea, redactarea si comunicarea hotărârii în termenul scurt de 15 zile, dacă apreciază că solicitarea părtii nu este “temeinic motivată”. Astfel, părtii i se poate refuza dreptul de a promova revizuirea, hotărârea urmând a-i fi comunicată după redactarea si motivarea în termenul general de 30 de zile, deci după expirarea termenului de exercitare a revizuirii. Autorul exceptiei face referire si la Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 prin care Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precizând că prevederile de lege criticate au o redactare ambiguă, care permite judecătorilor să adauge la lege, în detrimentul justitiabililor, prin stabilirea cazurilor, conditiilor si părtilor fată de care termenul de recurs curge de la pronuntare, respectiv de la comunicare. Sustine că, în mod similar, dispozitiile art. 21 alin. (2) din aceeasi lege acordă instantelor facultatea de a interpreta în mod subiectiv textul de lege criticat, partea interesată fiind pusă în situatia de a nu putea cunoaste termenul de la care începe să curgă termenul de revizuire. Astfel, textul nu precizează în mod expres care este data la care se comunică hotărârile judecătoresti susceptibile să fie atacate cu revizuire si nici dacă cererea temeinic motivată a părtii interesate să promoveze revizuirea este obligatorie sau facultativă si nici termenul exact în care aceasta trebuie introdusă. Prin urmare, sustine că părtilor le este, practic, îngrădit accesul liber la justitie, fiind nevoite să promoveze calea de atac a revizuirii fără să cunoască termenele si conditiile de exercitare a acesteia si nici considerentele hotărârii pronuntate.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal consideră că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât, în cazul promovării unei cereri de revizuire, părtile nu au un reper sigur al termenului în care pot ataca cu revizuire hotărârea pronuntată, ceea ce face ca accesul lor la justitie să fie limitat, deoarece sunt obligate să promoveze o cale de atac fără să cunoască considerentele hotărârii pronuntate pentru a motiva cererea de revizuire. Precizează că, în aceste conditii, ambiguitatea prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 obligă judecătorul să stabilească el însusi, pe cale jurisprudentială, în afara legii, adică substituindu-se legiuitorului, regulile necesare pentru a se pronunta asupra revizuirii cu judecarea căruia a fost învestit, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. (4), raportate la art. 61 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În argumentarea acestui punct de vedere, reiterează cele retinute în considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 675 din 12 iunie 2008, în sensul că, prin reglementarea termenului de 15 zile pentru introducerea cererii de revizuire, calculat de la data comunicării hotărârii definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ, norma criticată îndeplineste conditiile de accesibilitate, previzibilitate si claritate. Arată că textul de lege criticat contine norme de procedură, instituind, în mod exceptional, un nou motiv de revizuire si stabileste conditiile si termenele în care această cale extraordinară de atac poate fi exercitată. În acest fel, dă expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Constată, de asemenea, că motivele invocate privesc, în esentă, modul de interpretare si aplicare a legii, iar interpretarea unui text legal în procesul de aplicare a legii este atributul instantei de judecată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 21 alin. (2): “Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronuntarea hotărârilor rămase definitive si irevocabile prin încălcarea principiului prioritătii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constitutia României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părtii interesate, în termen de 15 zile de la pronuntare. Cererea de revizuire se solutionează de urgentă si cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.”

Art.17 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la care face referire textul de lege criticat, prevede că “Hotărârile se redactează si se motivează în cel mult 30 de zile de la pronuntare”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justitie, art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare si art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Prin textul de lege criticat, a fost introdus un nou motiv pentru care părtile interesate pot ataca pe calea revizuirii hotărârile rămase definitive si irevocabile pronuntate de instantele de contencios administrativ. Acest nou motiv este reprezentat de încălcarea de către instantă, cu prilejul pronuntării hotărârii, a principiului prioritătii dreptului comunitar. Legiuitorul român a considerat necesară sanctionarea unei astfel de ipoteze, tinând cont de prevederile art. 148 alin. (2) din Constitutie care instituie un mecanism eficient de rezolvare a conflictelor dintre legea natională si legislatia Uniunii Europene, prin acordarea prioritătii de aplicare prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu, fată de dispozitiile contrare din legile interne. Prin consacrarea în cuprinsul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 a dreptului de a cere revizuirea unei hotărâri pronuntate cu nesocotirea acestui principiu, s-a conferit eficacitate prevederii constitutionale mentionate, instituindu-se o modalitate concretă de asigurare a aducerii la îndeplinire a obligatiilor pe care statul român si Ie-a asumat prin actul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce priveste mentinerea unitătii si stabilitătii ordinii normative europene.

Curtea observă, totusi, că teza întâi a alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 foloseste o formulare deficitară sub aspectul logicii juridice, stabilind că noul motiv de revizuire îl reprezintă “pronuntarea hotărârilor rămase definitive si irevocabile prin încălcarea principiului prioritătii dreptului comunitar”. Într-o interpretare riguroasă din punct de vedere gramatical si semantic, din această redactare s-ar putea întelege că rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii judecătoresti ar fi consecinta încălcării principiului prioritătii dreptului comunitar. Desigur că legiuitorul nu a pornit, în reglementarea acestui nou caz de revizuire, de la o astfel de premisă, dar Curtea observă că, desi nu este de natură să intre în contradictie cu vreun text constitutional, redactarea acestei teze este perfectibilă.

Totodată, Curtea mai observă că, spre deosebire de prevederile Codului de procedură civilă, redactarea acestui text nu este foarte explicită nici sub aspectul hotărârilor care pot fi atacate pe calea de atac extraordinară a revizuirii în virtutea noului motiv de revizuire arătat mai sus. Astfel, dacă la art. 322 din Codul de procedură civilă se precizează că sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanta de apel sau prin neapelare, precum si cele date de o instantă de recurs atunci când evocă fondul, teza întâi a alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se referă în mod generic la hotărârile “rămase definitive si irevocabile”, fără niciun fel de detaliere. Cum însă, potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004, dispozitiile cuprinse în aceasta se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere specifice dreptului administrativ, Curtea observă că judecătorul si părtile interesate dispun, totusi, de reperele necesare încadrării unei hotărâri judecătoresti în categoria celor susceptibile de a fi supuse revizuirii în conditiile textului de lege criticat, astfel că nu poate retine încălcarea dreptului de acces liber la justitie si la exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, consacrat de art. 129 din Constitutie.

II. În ceea ce priveste teza a doua a alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, împotriva căreia autorul exceptiei îsi îndreaptă în mod preponderent criticile, Curtea constată că are o redactare defectuoasă, generatoare de confuzii si incertitudini care se pot constitui în veritabile obstacole în calea exercitării efective a dreptului de acces liber la justitie.

Astfel, teza a doua a alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabileste că cererea de revizuire împotriva solutiei definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ, întemeiată pe un nou motiv de revizuire, prevăzut de teza întâi a aceluiasi text normativ, trebuie introdusă în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se cere. Confuzia intervine în ceea ce priveste momentul de la care începe să curgă acest termen, întrucât textul continuă cu precizarea că această comunicare se face, “prin derogare de la regula consacrată de aii. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părtii interesate, în termen de 15 zile de la pronuntare”. Or, art. 17 alin. (3) la care face trimitere acest text legal nu are în vedere comunicarea hotărârii, ci redactarea si motivarea acesteia, operatiuni care se realizează “în cel mult 30 de zile de la pronuntare”. Asadar, art. 17 alin. (3) stabileste, - cu caracter de recomandare, de altfel -, termenul în care trebuie redactate si motivate aceste hotărâri, nicidecum termenul în care acestea se comunică părtilor. Or, este evident că operatiunea comunicării nu este simultană redactării si motivării, ci, în mod firesc, ulterioară, între aceste momente scurgându-se un interval de timp a cărui durată nu este fixată de niciun text de lege. Prin urmare textul de lege criticat face trimitere la un alt text de lege care reglementează o cu totul altă problemă decât cea pe care legiuitorul ar fi dorit să o clarifice prin trimiterea făcută. O astfel de lipsă de rigoare juridică pune partea interesată în situatia de a nu putea cunoaste cu precizie termenul pe care trebuie să îl respecte pentru ca cererea sa de revizuire să nu fie respinsă ca tardiv introdusă ori, dimpotrivă, ca prematură.

Textul prevede, în continuare, că, pentru a putea solicita revizuirea hotărârii, partea interesată trebuie să formuleze o cerere “temeinic motivată”, prin care să ceară comunicarea acestei hotărâri în 15 zile de la pronuntare, “prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3)” care, însă, asa cum s-a arătat, nu se referă la comunicare, ci la motivarea si redactarea hotărârii. Curtea constată că intentia legiuitorului de a accelera, prin această reglementare, solutionarea cererii de revizuire a fost concretizată printr-o normă legală confuză, întrucât face în mod eronat trimitere la un text legal care nu prevede cu privire la comunicarea hotărârilor judecătoresti, ci reglementează alte etape ale activitătii desfăsurate de judecător, si anume motivarea si redactarea hotărârilor.

În plus, este evident că judecătorul, primind cererea prin care se solicită comunicarea hotărârii, va trebui să o evalueze, pentru a vedea dacă este “temeinic motivată”, astfel cum impune textul criticat. Această apreciere pe care judecătorul urmează să o facă ar trebui să aibă loc într-un cadru procesual care însă nu există, cererea fiind introdusă, în mod logic, ulterior pronuntării unei hotărâri definitive si irevocabile (care, dacă nu este atacată cu o cale extraordinară de atac, reprezintă punctul final al procesului) si anterior eventualei continuări a acestuia prin solutionarea cererii de revizuire. Cu alte cuvinte este vorba despre o etapă exterioară oricărui cadru procesual, fiind ulterioară încheierii procesului - după exercitarea căilor ordinare de atac, si premergătoare posibilei sale continuări - provocată de introducerea revizuirii. Or, dreptul de a exercita această cale extraordinară de atac poate fi anulat tocmai prin respingerea unei astfel de cereri al cărei unic scop îl constituie urgentarea comunicării hotărârii a cărei revizuire se doreste. Faptul că analizarea acesteia are loc în afara procesului propriu-zis, asadar fără posibilitatea respectării unor minime garantii procesuale, este, în conditiile unui stat de drept, inacceptabil, constituind o nesocotire a dreptului la un proces echitabil.

Imprecizia textului creează incertitudine si în ceea ce priveste judecătorul competent să se pronunte asupra temeiniciei cererii prin care se solicită comunicarea hotărârii a cărei revizuire se intentionează a se cere de către partea interesată, nefiind clar dacă aceasta va fi examinată de aceeasi instantă care a pronuntat hotărârea ce urmează să fie atacată ori de către altă instantă. Viciul de redactare afectează, si din această perspectivă, dreptul de acces liber la justitie prin imposibilitatea părtii interesate de a sti cărei instante trebuie să adreseze cererea de comunicare a hotărârii.

De asemenea, expresia “temeinic motivată” reprezintă o sintagmă derutantă, atât pentru parte, cât si pentru judecător.

Temeinicia devine o caracteristică ce poate fi relativizată, neexistând criterii de apreciere a acesteia. Astfel, partea nu îsi poate îndeplini obligatia de a motiva cererea conform cerintei cuprinse în textul de lege criticat, ca urmare a faptului că nu cunoaste măsura în care motivele pe care le-ar invoca ar putea fi considerate suficiente pentru caracterizarea ca temeinică a motivării. Deopotrivă, judecătorul este pus în situatia de a aprecia după criterii pe care nu le va putea stabili decât în mod discretionar si aleatoriu, în lipsa unor precizări legale în functie de care să decidă dacă cererea este sau nu temeinic motivată, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, că principiul accesului liber la justitie, consacrat prin art. 21 din Legea fundamentală, implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie conditiile si termenele în care justitiabilii îsi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronuntate de instantele de judecată. În acest sens s-a pronuntat în mod constant si Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în Hotărârea din 29 martie 2000, pronuntată în Cauza Rotaru împotriva României, a statuat că “o normă este «previzibilă» numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în asa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultantă de specialitate - să îsi corecteze conduita”, iar în Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronuntată în Cauza Sunday Times contra Regatului Unit, a decis că “[...] cetăteanul trebuie să dispună de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat si să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecintele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelasi timp, accesibilă si previzibilă”.

III. În fine, în ceea ce priveste teza a treia a art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea constată că, stabilind că cererea de revizuire se solutionează de urgentă si cu precădere, textul dă expresie caracteristicii generale a procedurii în contencios administrativ, anume cea a celeritătii, trăsătură specifică tuturor fazelor procesului desfăsurat potrivit normelor procedurale stabilite de Legea nr. 554/2004. Aceste prevederi sunt în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale ale art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. De asemenea, nu se poate retine nici încălcarea art. 24 din Legea fundamentală care garantează dreptul la apărare.

IV. Curtea observă că, prin Decizia nr. 675 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 27 iunie 2008, precum si prin Decizia nr. 679 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv a art. 21 din aceeasi lege. Cu acele prilejuri, examinarea constitutionalitătii acestora a fost însă realizată de instanta de contencios constitutional din perspectiva unor critici care nu accentuau deficientele semnalate prin prezenta motivare a exceptiei având acelasi obiect. De aceea, reconsiderarea solutiei pronuntate prin deciziile mentionate se justifică prin noutatea argumentelor aduse în sprijinul admiterii exceptiei, care au fost subliniate si îmbogătite si de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în opinia exprimată cu privire la constitutionalitatea textului de lege criticat în prezenta cauză.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Societatea Comercială “Reutil” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 4.350/1/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

II. Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) teza întâi si a treia din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.613

din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Constantin Tănase si Constantin Gheorghe în Dosarul nr. 2.013/335/2009 al Judecătoriei Videle.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 18 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.013/335/2009, Judecătoria Videle a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Constantin Tănase si Constantin Gheorghe.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că noua reglementare a taxelor de timbru în materie succesorală prevăzută de art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 îngrădeste accesul liber la justitie si la un proces

echitabil, dreptul de proprietate si dreptul la mostenire. Se arată, în continuare, că taxarea cererilor introduse la instantele judecătoresti, prin care se solicită pronuntarea unei hotărâri judecătoresti care tine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se face la valoarea imobilului declarat de părti. În cazul în care valoarea declarată de părti este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare. Se ajunge, astfel, la situatia în care devine obligatorie o expertiză întocmită de experti neautorizati, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art. 21, 44 si 46.

Judecătoria Videle arată că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 lit. c) si ale art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Textele criticate au fost modificate prin Legea nr. 276/2009


privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Textele criticate au următorul continut:

- Art. 3 lit. c): “Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: (...) c) cereri pentru:

- stabilirea calitătii de mostenitor - 50 lei/mostenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cereri de reductiune a liberalitătilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reductiunea liberalitătilor;

- cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părtile contestă bunurile de împărtit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în conditiile art. 2 alin. (1);”

- Art. 31 alin. (2), (3) si (4): “(2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părti. În cazul în care valoarea declarată de părti este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător si la taxarea cererilor în materie de mostenire.

(4) Instantele de judecată vor solicita la începutul fiecărui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritorială a instantei.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 44 - Dreptul de proprietate si art. 46 - Dreptul la mostenire.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat asupra unor exceptii de neconstitutionalitate identice atât din perspectiva obiectului exceptiei, cât si din cea a criticii de neconstitutionalitate.

Astfel, în ceea ce priveste dispozitiile art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că, prin Decizia nr.765 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, a statuat că ratiunea pentru care a fost adoptată o asemenea reglementare tine de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetăteni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase si, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-si atinge scopul, Legea nr. 276/2009, prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita actiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în frauda legii. Această motivatie care a stat la baza adoptării solutiei legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În spetă, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în functie de valoarea imobilului, stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.

Dispozitiile art. 771 alin. (4) si (5) din Codul fiscal stabilesc obligatia camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulatie a bunurilor imobile si de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv si precis în functie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) si persoanele care le întocmesc (experti). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulatie în scopul plătii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate fată de situatia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulatie a bunului imobil.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că, prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, a statuat că accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. În virtutea dispozitiilor constitutionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor si a impozitelor reprezintă o obligatie constitutională a cetătenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii. În acelasi sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justitie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronuntată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere prin însăsi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăsi substanta sa.

Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, argumentele si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 31 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Constantin Tănase si Constantin Gheorghe în Dosarul nr. 2.013/335/2009 al Judecătoriei Videle.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea noilor indicatori tehnico-economici ai obiectivelor de investitii “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Tribunalul Vechi Baia Mare”, judetul Maramures, “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Judecătoria Viseu de Sus”, judetul Maramures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă noii indicatori tehnico-economici ai obiectivelor de investitii “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Tribunalul Vechi Baia Mare”, judetul Maramures, “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Judecătoria Viseu de Sus”, judetul Maramures, prevăzuti în anexele nr. 1 si 2.

Art. 2. - Finantarea obiectivelor de investitii ai căror indicatori tehnico-economici sunt aprobati la art. 1 si prevăzuti în anexele nr. 1 si 2 se realizează din fondurile alocate proiectului “Reforma sistemului judiciar”, finantat prin acordul de împrumut nr. 4811-RO încheiat între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 205/2006, asigurate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate conform legii, precum si din alte surse legal constituite.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2011.

Nr. 42.

 

ANEXA Nr. 1

 

NOII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Tribunalul Vechi Baia Mare”, judetul Maramures

 

Titular: Ministerul Justitiei

Beneficiar: Tribunalul Judetean Baia Mare

Amplasament: localitatea Baia Mare, str. Crisan nr. 3, judetul Maramures

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei, inclusiv TVA (în preturi la data de 1 noiembrie 2010; 1 euro =4,2771 lei),

mii lei

6.952*)

 

din care:

 

 

 

- constructii-montaj

mii lei

4.741

 

- Esalonarea investitiei:

 

 

 

- Anul I

INV

mii lei

2.542

 

C+M

mii lei

1.954

- Anul II

INV

mii lei

2.542

 

C+M

mii lei

1.954

- Anul III

INV

mii lei

1.868

 

C+M

mii lei

833

- Capacitate:

- Suprafata totală desfăsurată

- Durata de realizare

 

 

 

 

 

m2

1.668,20

 

luni

16


Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100 - 1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se realizează din fondurile alocate proiectului “Reforma sistemului judiciar”, finantat prin acordul de împrumut nr. 4811-RO, încheiat între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si

Dezvoltare, asigurate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate conform legii, precum si din alte surse legal constituite.

 

*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.

 

ANEXA Nr. 2

 

NOII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Reabilitare, amenajare si extindere spatii Judecătoria Viseu de Sus”, judetul Maramures

 

Titular: Ministerul Justitiei

Beneficiar: Tribunalul Judetean Baia Mare

Amplasament: localitatea Viseu de Sus, str. Nicolae Labis nr. 1, judetul Maramures

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investitiei, inclusiv TVA (în preturi la data de 1 noiembrie 2010; 1 euro =4,2771 lei),

mii lei

5.833*)

din care:

 

 

- constructii-montaj

 

mii lei

3.581

- Esalonarea investitiei:

 

 

 

- Anul I

 

INV

mii lei

2.028

 

 

C+M

mii lei

1.363

- Anul II

 

INV

mii lei

2.028

 

 

C+M

mii lei

1.363

- Anul III

 

INV

mii lei

1.777

 

 

C+M

mii lei

855

- Capacitate:

 

 

 

 

- Suprafata totală desfăsurată

 

m2

1.672,09

- Durata de realizare

 

luni

16

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100 - 1/2006.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se realizează din fondurile alocate proiectului “Reforma sistemului judiciar”, finantat prin acordul de împrumut nr. 4811-RO, încheiat între Guvernul României si Banca Internatională pentru

Reconstructie si Dezvoltare, asigurate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate conform legii, precum si din alte surse legal constituite.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vaslui, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vaslui

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 5 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Negresti”, la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vaslui, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vaslui, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l/nr. 633 si 633 bis din 27 august 2002, cu modificările si completările ulterioare, sectiunea I “Bunuri imobile”, litera a) “Drumuri comunale, ulite, străzi cu trotuare, pasaje, poduri, podete etc.” se modifică si se completează după cum urmează:

a) la subsectiunea “Străzi cu trotuare”, se modifică următoarele pozitii:

- la pozitia 2, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=1,266 km, de la Popa N. până la intersectia cu DN 15D”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “63.000 lei”;

- la pozitia 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=7 m, L=0,294 km, de la Bistriceanu V până la Chirilută S.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “10.000 lei”;

- la pozitia 11, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=7 m, L=0,444 km, de la Matcovschi V până la Faur C”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “16.000 lei”;

- la pozitia 12, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,500 km, de la cimitir până la Lipsa C”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “23.000 lei”;

- la pozitia 14, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=8 m, L=0,435 km, de la bl. B1 până la Cozma I.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “17.000 lei”;

- la pozitia 15, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,311 km, de la lonescu C. până la Munteanu M.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “16.000 lei”;

- la pozitia 18, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=7 m, L=0,100 km, de la canton DN până la Boicu M.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1974”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “4.000 lei”;

- la pozitia 19, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=7 m, L=0,528 km, de la Dima V până la Lipsa V”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “18.000 lei”;

- la pozitia 20, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=6 m, L=0,500 km, de la Mihai L. până la Mihai Minai”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “15.000 lei”;

- la pozitia 22, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,791 km, de la Romanescu C. până la Bontea V”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1972”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “36.000 lei”;

- la pozitia 23, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,380 km, de la Ungureanu V până la Anton M.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1972”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “17.000 lei”;

- la pozitia 25, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=6 m, L=0,670 km, de la Movileanu D. până la Sc. generală nr. 2”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “20.000 lei”;

- la pozitia 26, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,150 km, de la Cioncu V până la Ciocan M.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “11.000 lei”;

- la pozitia 29, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=11 m, L=0,243 km, de la intersectie DN 15D până la bl. D4.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “13.000 lei”;

- la pozitia 31, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=11 m, L=0,490 km, de la Livinschi O. până la moară”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “27.000 lei”;

- la pozitia 32, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,800 km, de la Tănăsucă V până la Popa N.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “43.000 lei”

- la pozitia 33, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=8,5 m, L=0,685 km, de la Dănilă I. până la Mardare M.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “29.000 lei”;

- la pozitia 34, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=7 m, L=0,300 km, de la Lazăr I. până la Potorac N.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1974”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “11.000 lei”;

- la pozitia 35, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,390 km, de la intersectie DN 15D până la Tănăsucă V”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “18.000 lei”;

- la pozitia 37, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=11 m, L=0,185 km, de la Primărie până la bl. 10”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “10.000 lei”;

- la pozitia 38, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=8,5 m, L=0,140 km, de la intersectia DJ 207E până la Munteanu V”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “6.000 lei”;

- la pozitia 39, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,246 km, de la piată până la Cioncu V”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “12.000 lei”;

- la pozitia 40, coloana 3 va avea următorul cuprins: “l=9 m, L=0,185 km, de la Bratu N. până la Stăncescu G.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “8.000 lei”;


- la pozitia 41, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,535 km, de la sediu E-on până la Boitan V.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “27.000 lei”;

- la pozitia 42, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,311 km, de la Pavel D. până la Vătavu V.”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “16.000 lei”;

- la pozitia 43, coloana 3 va avea următorul cuprins: “1=10 m, L=0,385 km, de la sediu Instalrep până la Cercel R”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1968”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “19.000 lei”;

b) la subsectiunea “Străzi cu trotuare” după pozitia 43 se introduc 11 noi pozitii, pozitiile 44-54, potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre;

c) după pozitia 54 a subsectiunii “Străzi cu trotuare” se introduce o nouă subsectiune, subsectiunea “Drumuri de exploatare agricolă”, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Gheorghe Emacu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2011.

Nr. 48.

 

ANEXA Nr. 1

Completări la inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al orasului Negresti

 

SECTIUNEA I - BUNURI IMOBILE

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau dării în folosintă

Valoare de inventar

(mii lei)

Situatia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

Drumuri comunale, ulite, străzi cu trotuare, pasaje, poduri, podete etc.

Străzi cu trotuare

44.

1.3.7.1

Aleea Plopilor

l = 4m, L = 0,100 km, de la Drujă V. până la Rusu V.

2001

2

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

45.

1.3.7.1

Str. Negrea

I = 8 m, L = 0,472 km, de la Onciu D. până la Păduraru Ghe.

2001

19

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

46.

1.3.7.1

Aleea Nucilor

I = 4 m, L = 0,400 km, de la colt cimitir până la Sorea M.

2001

8

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

47.

1.3.7.1

Str. G. Cosbuc

I = 6 m, L = 0,486 km, de la Lazăr I. până la Lică M.

1999

15

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

48.

1.3.7.1

Str. Stadionului

I = 8 m, L = 0,228 km, de la brutărie până la stadion

2001

9

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

49.

1.3.7.1

Str. Florilor

l = 10m, L = 0,400 km, de la piată până la str. I. Creangă

1999

20

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

50.

1.3.7.1

Str. Sublocotenent Mitică Vasiliu

l = 8m, L= 1,200 km, de la Nedelea P. până la pădure

2005

48

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

51.

1.3.7.1

Str. Dimitrie Cantemir

I = 8 m, L = 0,255 km, din DN 15D până la Ciobanu C. Ionel

2010

10

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

52.

1.3.7.1

Str. Gării

l = 10m, L = 3,700 km, dinDN 15D până la platforma de gunoi Valea Mare

1968

127

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

53.

1.3.7.1

Str. 1 Decembrie

l = 10m, L= 1,600 km, din str. N. Bălcescu până la dig iazuri

1968

80

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

54.

1.3.7.1

Str. Vasile Alecsandri

1 = 11 m, L= 1,650 km, din DN 15D până la releu TV

1968

91

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

 

ANEXA Nr. 2

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau dării în folosintă

Valoare de inventar

(mii lei)

Situatia juridică actuală

Drumuri de exploatare agricolă

1.

1.3.7.1

DE1

l = 7m, L = 3,861 km, din DN 15D

(S.C.AGROTORA - S.R.L.) -DJ248F

2010

 

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

2.

1.3.7.1

DE 2

l = 7m, L = 2,135 km, din DJ 248B (zona relee) - până la pădure

2010

 

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

3.

1.3.7.1

DE 3

l = 7m, L = 2,597 km, din DN 15D (intrare sat Parpanita) - DJ248B

(str. V. Alecsandri)

2010

 

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011

4.

1.3.7.1

DE 4

l = 7m, L = 2,705 km, din DN 15D (sat Parpanita, intersectia

spre Glodeni) - sat Parpanita

2010

 

Domeniul public al orasului Negresti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 1/2011


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

privind stabilirea unor măsuri pentru desfăsurarea operativă a activitătilor la nivelul Ministerului Apărării Nationale

 

Pentru aplicarea dispozitiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare, si ale art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Competenta îndeplinirii unor atributii aflate în responsabilitatea ministrului apărării nationale, delegate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 93/2009 privind delegarea către secretarul de stat pentru politica de apărare si planificare a competentei îndeplinirii unor atributii aflate în responsabilitatea ministrului apărării nationale, cu completările ulterioare, si prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 26/2010 privind delegarea către secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul, informare publică si cresterea calitătii vietii personalului a competentei îndeplinirii unor atributii aflate în responsabilitatea ministrului apărării nationale, cu modificările si completările ulterioare, se exercită, în lipsa unuia dintre secretarii de stat, de către celălalt secretar de stat.

Art. 2. - Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 93/2009 privind delegarea către secretarul de stat pentru politica de apărare si planificare a competentei îndeplinirii unor atributii aflate în responsabilitatea ministrului apărării nationale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 14 septembrie 2009, cu completările ulterioare, si Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 26/2010 privind delegarea către secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul, informare publică si cresterea calitătii vietii personalului a competentei îndeplinirii unor atributii aflate în responsabilitatea ministrului apărării nationale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 2 martie 2010, cu modificările si completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2011.

Nr. M.6.

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Muzeului Judetean Botosani

În temeiul dispozitiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor si a colectiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 11 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile si normele de acreditare a muzeelor si a colectiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor nr. 4.222 din 20 decembrie 2010,

ministrul culturii si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Muzeul Judetean Botosani.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

 

Bucuresti, 11 ianuarie 2011.

Nr. 2.012.

 


ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului nr. 1/2011 pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006

 

În conformitate cu prevederile art. 1, 2 si art. 7 alin. (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât, în sedinta din data de 19 ianuarie 2011, emiterea următorului ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul nr. 1/2011 pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 9 februarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării acestuia si a prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat si în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, precum si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2011.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL Nr. 1/2011

pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006

 

Art. I. - Regulamentul nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 9 februarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - Resursele financiare ale Fondului se constituie din:

a) contributia initială a membrilor;

b) contributiile anuale si/sau speciale;

c) venituri din investirea resurselor financiare prevăzute la lit. a), b), f) si g);

d) venituri din recuperarea creantelor compensate de Fond, decurgând din subrogarea în drepturile investitorilor;

e) împrumuturi pe termen scurt care să acopere în exclusivitate nevoi cu caracter temporar generate de acordarea compensărilor;

f) donatii, sponsorizări, asistentă financiară;

g) alte venituri, inclusiv contributia membrilor pentru cheltuielile de administrare si functionare a Fondului si majorările de întârziere.”

2. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - În cazurile în care consiliul de administratie al Fondului apreciază că resursele financiare ale acestuia sunt insuficiente pentru onorarea obligatiilor de plată a compensatiilor, fiecare membru va plăti o contributie specială

egală cu cel mult dublul contributiei anuale aferente exercitiului financiar respectiv, al cărei cuantum va fi aprobat de AGA.”

3. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - Fondul poate contracta împrumuturile prevăzute la art. 20 lit. e) numai atunci când resursele sale financiare nu sunt suficiente pentru a acoperi în întregime obligatiile sale efective. Deciziile de contractare a împrumuturilor se iau de către consiliul de administratie al Fondului si se aprobă în prealabil de către C.N.V.M.”

4. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

“Art. 25. - (1) Fiecare dintre categoriile de resurse financiare prevăzute la art. 20 va fi evidentiată distinct în contabilitatea societătii.

(2) Resursele financiare mentionate la art. 20 lit. a), b), d) si e) vor fi utilizate numai pentru compensarea investitorilor, în situatiile prevăzute la art. 47 din Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Resursele financiare prevăzute la art. 20 lit. c), f) si g) vor putea fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea si functionarea Fondului, în conditiile stabilite de consiliul de administratie al acestuia.

(4) în cazul în care resursele financiare prevăzute la alin. (3) nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea si functionarea Fondului, conducerea Fondului va proceda, în conditiile stabilite de consiliul de administratie al acestuia, la majorarea cuantumului contributiilor membrilor pentru cheltuielile de administrare si functionare a Fondului si a


celui aferent majorărilor de întârziere la plata contributiilor anuale, prevăzute la art. 20 lit. g).

(5) S.C. Fondul de Compensare a Investitorilor - S.A. are obligatia întocmirii si transmiterii lunare la C.N.V.M., până la data de 25 a lunii următoare, a unei situatii financiare, purtând viza auditorului intern al societătii, în care să fie evidentiate plasamentele investitionale ale Fondului si sursele de constituire a acestora.”

5. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Resursele financiare ale Fondului pot fi investite numai în titluri de stat sau în alte instrumente cu venit fix garantate integral de stat, precum si în alte active cu risc scăzut, după cum urmează:

a) obligatiuni ale administratiei publice centrale si locale, cu respectarea principiului dispersiei riscului;

b) maximum 25% din volumul resurselor financiare în depozite la termen la institutii de credit, cu conditia ca expunerea Fondului pentru fiecare institutie de credit să nu depăsească 10% din volumul total al resurselor financiare. Limita de 25% poate fi depăsită până la maximum 75%, cu avizul C.N.V.M., în baza unei cereri motivate a Fondului.

(2) în afara instrumentelor financiare mentionate la alin. (1), resursele financiare ale Fondului pot fi plasate si în titluri de stat si alte active cu risc scăzut emise de statele membre, titluri emise de băncile centrale ale acestora si titluri emise de Trezoreria Statelor Unite ale Americii.”

6. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - Profitul obtinut va fi utilizat în special pentru sporirea resurselor financiare ale Fondului, precum si în scopul administrării si functionării S.C. Fondul de compensare a investitorilor - S.A.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispozitie contrară se abrogă.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.