MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 462/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 462         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 1 iulie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 276 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 278 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 281 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe

 

Decizia nr. 285 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 1 si 2 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 450 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

646. - Hotărâre privind stimularea financiară a personalului care gestionează contributia financiară elvetiană în vederea implementării Programului de cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si sociale din cadrul Uniunii Europene extinse

 

649. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, pentru plata unor arierate, a unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru finantarea unor obiective de investitii ale unitătilor administrativ-teritoriale

 

657. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, pentru judetul Constanta

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

70. - Decizie privind prelungirea detasării domnului Dumitrescu Claudiu Constantin în functia de sef, cu rang de secretar de stat, al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 276

din 24 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Măria Letitia Livadaru în Dosarul nr. 7.987/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, doamna avocat Paula SIivinschi, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicită admiterea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 2 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.987/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Măria Letitia Livadaru într-un dosar având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, enumerând, în acest sens, o serie de prevederi constitutionale pretins încălcate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ar trebui respinsă, întrucât, desi invocată prin raportare la o serie de texte constitutionale, este motivată exclusiv prin prisma nerespectării unei dispozitii cuprinse într-o altă lege, ceea ce, în opinia autorului, constituie sursa unei aplicări a textului criticat, efectuate de judecători cu gravă neglijentă, prin necunoasterea legii si exces de putere.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317-321 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura contestatiei în anulare, cu următorul continut:

- Art. 317: “Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.

Cu toate acestea, contestatia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta Ie-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.”;

- Art. 318: “Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”;

- Art. 319: “Contestatia se introduce la instanta a cărei hotărâre se atacă.

Contestatia se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestatia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunostintă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.”;

- Art. 3191: “Instanta poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub conditia depunerii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplică în mod corespunzător.”;

- Art. 320: “Contestatia se judecă de urgentă si cu precădere.

Întâmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecată.

Hotărârea dată în contestatie este supusă acelorasi căi de atac ca si hotărârea atacată.”;

- Art. 321: “Nu se poate face o nouă contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintâi.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei puterilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) si (4) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informatie, art. 116 alin. (1) si art. 117 alin. (1) privind structura si înfiintarea administratiei publice centrale de specialitate, precum si art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justitiei din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceasta este nemotivată, autorul exceptiei mentionând doar în mod formal textele constitutionale pretins încălcate, fără a arăta în ce constă contradictia relevată. Se încalcă astfel dispozitiile imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale este inadmisibilă.

Simpla enumerare în sustinerea exceptiei a unor prevederi constitutionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, cu titlu exemplificativ, retinându-se: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317-321 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Măria Letitia Livadaru în Dosarul nr. 7.987/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 278

din 24 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Romlux Lighting Company - S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 221/42/2010 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 5 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 221/42/2010, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Societatea Comercială Romlux Lighting Company - S.A. din Târgoviste într-un dosar având ca obiect solutionarea actiunii în anulare formulate împotriva unei hotărâri arbitrale.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât acestea reglementează o actiune de desfiintare a unei hotărâri arbitrale numai pentru motive de nelegalitate, înlăturând posibilitatea analizării, de către instanta judecătorească, a modului de solutionare a fondului pricinii de către tribunalul arbitrai. Autorul sustine că această reglementare sui generis a unei căi de atac formulate împotriva unei solutii care nu este pronuntată de instantele judecătoresti încalcă prevederile Constitutiei.

De asemenea, prevederile art. 403 alin. 1-3 contravin, în opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiilor art. 21 din Constitutie, întrucât nu stabilesc o limită maximă a cautiunii, desi plata unei cautiuni reprezintă o conditie de admisibilitate a cererii de suspendare a executării silite. În lipsa unor asemenea norme de procedură, se lasă loc arbitrariului instantei de judecată.

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia este neîntemeiată. Instanta consideră că posibilitatea recurgerii la procedura specială arbitrală reprezintă o optiune a părtilor, alternativă a posibilitătii solutionării unui litigiu de către instantele judecătoresti, conform art. 340 din Codul de procedură civilă, alegere exercitată în virtutea dreptului de dispozitie asupra exercitiului drepturilor recunoscute de lege.

Fiind vorba despre o instantă arbitrală aleasă de părti, despre arbitri care pot fi desemnati, precum si despre norme de procedură convenite anterior de părti, este firesc ca hotărârea pronuntată în aceste conditii să se bucure de încrederea părtilor, art. 363 alin. 3 din Codul de procedură civilă prevăzând că hotărârea arbitrală comunicată părtilor are efectele unei hotărâri judecătoresti definitive. Arbitrajul reprezintă efectul acordului de vointă al părtilor, astfel încât legiuitorul a stabilit conditii speciale de exercitare a dreptului de a solicita desfiintarea hotărârii arbitrale numai pentru motive de nelegalitate, fără a se limita accesul părtilor la justitie, întrucât acestea pot sesiza instanta de judecată, care se pronuntă printr-o hotărâre susceptibilă de exercitare a căii de atac prevăzute de lege, în sensul art. 129 din Constitutie.

În ceea ce priveste prevederile art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, instanta apreciază că sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate sunt neîntemeiate, deoarece, în situatia în care s-a dispus deja suspendarea provizorie a executării, până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă, conform art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, nu se mai datorează cautiune, întrucât aceasta a fost achitată în cuantumul prevăzut de acest text, pentru suspendarea provizorie.

Dacă nu s-a solicitat suspendarea provizorie, ci s-a formulat direct cerere de suspendare a executării, întemeiată pe dispozitiile art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, sunt aplicabile dispozitiile art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă care limitează cuantumul maxim al cautiunii la 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul în care obiectul cererii este neevaluabil în bani, limita maximă a cautiunii a fost stabilită de legiuitor la 2.000 lei, prin acelasi text.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 364 din Codul de procedură civilă: “Hotărârea arbitrală poate fi desfiintată numai prin actiune în anulare pentru unul din următoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitrai a solutionat litigiul fără să existe o conventie arbitrală sau în temeiul unei conventii nule sau inoperante;

c) tribunalul arbitrai nu a fost constituit în conformitate cu conventia arbitrală;

d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e) hotărârea a fost pronuntată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 3533;

f) tribunalul arbitrai s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arată data si locul pronuntării, nu este semnată de arbitri;

h) dispozitivul hotărârii arbitrate cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la îndeplinire;

i) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.”;

- Art. 403 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pierii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2, instanta, în toate cazurile, se pronuntă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 126 alin. (1) privind instantele judecătoresti, precum si ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii si, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozitiile constitutionale.

Astfel, în ceea ce priveste prevederile art. 364 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 8 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007, Curtea a retinut că arbitrajul constituie o exceptie de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justitiei se realizează prin instantele judecătoresti si reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată impartială, mai rapidă si mai putin formală, confidentială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.

Arbitrajul se organizează si se desfăsoară potrivit conventiei arbitrale încheiate între părti, cu respectarea principiului libertătii de vointă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, asa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părtile pot stabili, prin conventia arbitrală sau printr-un act aditional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitrai, numirea, revocarea si înlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitrai trebuie să le urmeze în judecarea litigiului si, în general, orice alte norme privind buna desfăsurare a arbitrajului, în cazul în care părtile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitrai va putea reglementa procedura ce urmează să fie aplicată.

Asa fiind, Curtea a observat că incidenta dispozitiilor legale criticate este subsecventă acordului de vointă intervenit între părtile care au încheiat conventia arbitrală si care au optat pentru solutionarea litigiului de către un tribunal arbitrai, împrejurarea că autorul exceptiei a achiesat la solutionarea litigiului pe această cale, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască dispozitiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea institutie, precum si consecintele juridice ale aplicării lor, nu îl îndreptăteste să se prevaleze de necunoasterea legii si deci lipseste de temei critica reglementării în cauză.

În ceea ce priveste critica referitoare la caracterul devolutiv pe care ar trebui să îl aibă actiunea în anulare a hotărârii arbitrale, Curtea a retinut că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun. Împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun, inclusiv sub aspectul admisibilitătii acesteia, nu relevă niciun aspect de neconstitutionalitate, fiind în deplină concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie. Într-adevăr, în măsura în care textul constitutional de referintă foloseste termenul generic de “căi de atac”, fără a le identifica si caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel si la recurs, ipoteză în care respectarea acestor date de identificare ar fi fost convertită într-un criteriu de constitutionalitate, legiuitorul ordinar este deplin îndreptătit ca, în considerarea anumitor particularităti, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept comun. De altfel, Curtea retine că, în conformitate cu dispozitiile art. 366 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în cazul în care a admis actiunea în anulare, instanta se va pronunta pe fondul litigiului, în limitele conventiei arbitrale.

În ceea ce priveste prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat prin Decizia nr. 539 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005, că în ceea ce priveste pretinsa omisiune a legiuitorului de a stabili criterii obiective pentru determinarea cuantumului cautiunii, de natură să permită săvârsirea de abuzuri de către judecător, chiar reală fiind, nu ar putea fi complinită de către Curte, care nu are atributii de legiuitor pozitiv. În fapt, însă, judecătorul este tinut să respecte anumite limite rezonabile la stabilirea cautiunii, eventualul abuz putând fi cenzurat, de vreme ce încheierea de solutionare a cererii de suspendare este supusă recursului, în temeiul art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, debitorul beneficiind astfel de toate garantiile accesului liber la justitie, ca si de cele ale dreptului la apărare.

Curtea a mai retinut că plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, asa încât instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie si nici de încălcare a dreptului la apărare.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Fată de criticile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea mai retine că dispozitiile art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevăd că “Dacă legea nu prevede altfel, cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va depăsi suma de 2.000 lei”.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Romlux Lighting Company - S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 221/42/2010 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 281

din 24 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1231 lit. e)din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Blue Music International” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 14.711/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, mentionând jurisprudenta Curtii în această materie, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 25 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 14.711/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.

Exceptia a fost invocată de Societatea Comercială “Blue Music International” - S.A. din Bucuresti într-un dosar având ca obiect solutionarea unei actiuni privind drepturile de autor si drepturile conexe.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât ele prevăd obligativitatea interventiei organismului de gestiune colectivă în raporturile dintre titularii drepturilor patrimoniale de autor si organizatorii spectacolelor, ceea ce are ca efect diminuarea drepturilor bănesti aferente spectacolelor. În mod indirect sunt afectati si spectatorii cu bugete mici, cărora li se încalcă dreptul la cultură garantat de Leg_ea fundamentală.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate mai încalcă si prevederile art. 44 privind dreptul de proprietate din Constitutie, pentru că se ajunge ia o diminuare nejustificată a profitului organizatorilor de spectacole. De asemenea, prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) si c) din Constitutie sunt încălcate prin interpunerea artificială a organismului de gestiune colectivă între părtile raportului juridic ce vizează drepturi de autor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată. Instanta consideră că gestiunea colectivă a fost adoptată ca modalitate de protectie a titularilor drepturilor de autor si conexe în scopul protejărilor intereselor acestora. Astfel, nu se poate sustine că prin această modalitate de administrare a drepturilor se îngrădeste accesul la cultură sau libertatea comertului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1231 a|jn (1) ut. e) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, prevederi care au următorul continut: “Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi: [...] e) dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu exceptia proiectiei publice a operelor cinematografice;”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 33 alin. (1) privind accesul la cultură, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, ale art. 45 privind libertatea economică, precum si ale art. 135 alin. (2) lit. a) si c) privind economia.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1231 lit. e)din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, Curtea constată că s-a mai pronuntat, prin raportare la critici asemănătoare, statuând că prevederile respective sunt în acord cu dispozitiile constitutionale.

Astfel, prin Decizia nr. 300 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 26 martie 2009, Curtea a retinut că “Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe îsi pot exercita drepturile recunoscute prin Legea nr. 8/1996 în mod individual sau, pe bază de mandat, prin organismele de gestiune colectivă”. Potrivit reglementării legale actualmente în vigoare, gestiunea facultativă a acestor drepturi reprezintă regula, prevederile art. 1231 din Legea nr. 8/1996 stabilind, doar pe cale de exceptie, că gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute expres la lit. a)-g) ale acestui articol, inclusiv pentru dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, aduse anterior la cunostinta publică.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 44 si ale art. 135 alin. (2) lit. a) si c) din Legea fundamentală, Curtea retine că gestiunea colectivă obligatorie pentru exercitarea unor drepturi prevăzute expres de lege se face de către organismele de gestiune colectivă în beneficiul autorilor si titularilor de drepturi conexe; prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul dă expresie atât principiului constitutional al garantării proprietătii private, drepturile autorului asupra operei sale beneficiind de aceeasi protectie, fiind asimilate dreptului de proprietate, cât si obligatiei statului de a asigura protectia dreptului de autor.


Solutia legiuitorului de a reglementa gestiunea colectivă obligatorie în exercitarea unor drepturi de autor si drepturi conexe îsi găseste justificarea în modalitatea de exploatare a acestor drepturi, care face imposibilă autorizarea individuală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Curtea mai constată că aspectele critice dezvoltate de autorul excerjtiei nu reprezintă probleme de constitutionalitate ci de aplicare a legii în conditii care să asigure egalitatea de tratament a tuturor celor vizati, direct sau indirect, de reglementarea drepturilor de autor si a drepturilor conexe. Prin urmare, nu poate fi retinută încălcarea dispozitiilor art. 33 din Constitutie. Dispozitiile acestui articol nu sunt incidente în cauză, reglementările criticate vizând doar modalitătile concrete de organizare a comunicării publice a operelor muzicale, fără a se pune problema îngrădirii prin aceasta a accesului la cultură.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Societatea Comercială “Blue Music International” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 14.711/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 285

din 24 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 1 si 2 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 1 si 2 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marian Cristian Dulgheru în Dosarul nr. 25.206/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 26 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 25.206/215/2009, Judecătoria Craiova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 1 si 2 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Marian Cristian Dulgheru într-un dosar având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că instituirea obligativitătii unei cautiuni lasă loc arbitrariului instantei de judecată, care poate impune plata unei sume excesiv de mari. Pe de altă parte, sintagma “poate suspenda executarea” din art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă este de natură a favoriza arbitrariul si de a conduce la diferente de tratament juridic, permitând adoptarea de solutii diferite în cazuri similare, fără justificare.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 402 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă, autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că absenta unei reglementări explicite, de natură a contura sfera unor ajustări procedurale reflectate de sintagma “aplicare corespunzătoare”, face dispozitia respectivă “inaccesibilă si neclară”, generând posibilitatea unor acte arbitrare, abuzive ale instantei de judecată, care poate utiliza procedura judecătii în primă instantă cu orice fel de reductiuni, în numele “aplicării corespunzătoare” dispuse de lege.

De asemenea, se mai afirmă că lipsirea părtii de calea de atac a apelului este una arbitrară, discriminatorie fată de alte ipoteze juridice, si încalcă realizarea deplină a unui proces echitabil si a dreptului la apărare.

Judecătoria Craiova - Sectia civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 402 alin. 1 si 2 si ale art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

După modificările aduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, prevederile art. 402 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: “Instanta sesizată va solicita de îndată organului de executare să-i transmită, în termenul fixat, dosarul de executare sau, după caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare în cauză, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile în mod corespunzător. Părtile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere. Procedura prevăzută pentru judecata în primă instantă se aplică în mod corespunzător.

Hotărârea pronuntată cu privire la contestatie se dă fără drept de apel, cu exceptia hotărârii pronuntate în temeiul art. 4001 si al art. 401 alin.2.”

De asemenea, art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede că: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare si art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum si art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate Curtea constată următoarele:

I. Dispozitiile art. 402 alin. 1 din Codul de procedură civilă modificate preiau solutia legislativă criticată de autorul exceptiei de neconstitutionalitate astfel încât, potrivit jurisprudentei sale constate, Curtea urmează să se pronunte asupra acestor noi dispozitii.

Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 436 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 22 iunie 2006, Curtea a constatat că accesul liber la justitie nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătoresti, deoarece competenta si căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situatii deosebite.

Asa fiind, Curtea nu a putut retine că textul de lege dedus controlului contravine art. 21 din Constitutie, în măsura în care, în cuprinsul acestuia, nu se precizează in terminis că accesul liber la justitie implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât si a recursului, situatie în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri ar fi constituit, într-adevăr, un criteriu de constitutionalitate. De altfel, nici reglementările internationale în materie nu impun un anumit număr de grade de jurisdictie sau de căi de atac, în acest sens fiind art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care

prevede asigurarea posibilitătii unui recurs efectiv la o instantă natională.

Curtea a constatat că nu poate fi acceptată nici critica privind înfrângerea prevederilor constitutionale cuprinse în art. 24 referitoare la dreptul la apărare, deoarece exercitarea acestui drept nu este îngrădită, părtile având dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului si de a beneficia, în cadrul procesului, de toate mijloacele de apărare si garantiile prevăzute de lege, independent de gradele de jurisdictie de care beneficiază.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în decizia anterioară îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Distinct de cele arătate mai sus, Curtea nu poate retine nici critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate conform căreia sintagma “aplicare corespunzătoare” ar putea genera acte arbitrare din partea instantelor de judecată care potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie au competenta de a realiza justitia în conformitate si în limitele prevăzute de Legea fundamentală. Dispozitiile legale criticate sunt suficient de clare, ceea ce permite instantelor judecătoresti să îsi îndeplinească în mod corespunzător competentele prevăzute de lege.

II. În ceea ce priveste dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 902 din 5 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2007, Curtea a statuat că instituirea obligatiei de plată a cautiunii ca o conditie a suspendării executării are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

De asemenea, prin Decizia nr. 539 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005 s-a statuat că, în ceea ce priveste pretinsa omisiune a legiuitorului de a stabili criterii obiective pentru determinarea cuantumului cautiunii, de natură să permită săvârsirea de abuzuri de către judecător, aceasta chiar reală fiind, nu ar putea fi complinită de către Curte, care nu are atributii de legiuitor pozitiv. În fapt, însă, judecătorul este tinut să respecte anumite limite rezonabile la stabilirea cautiunii, eventualul abuz putând fi cenzurat, de vreme ce încheierea de solutionare a cererii de suspendare este supusă recursului, în temeiul art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, debitorul beneficiind astfel de toate garantiile accesului liber la justitie, ca si de cele ale dreptului la apărare.

Prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie. Sub acest aspect, procedura contestatiei la executare asigură garantii suficiente de ocrotire a accesului liber la justitie tuturor părtilor implicate în proces, prin însusi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea si de a solicita suspendarea acesteia.

De asemenea, prin Decizia nr. 209 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010, Decizia nr. 1.408 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 13 februarie 2009, Decizia nr. 268 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, si Decizia nr. 1.319 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009, Curtea a respins exceptiile ridicate si a constatat că aceste dispozitii legale criticate sunt constitutionale.


Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile anterioare determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 1 si 2 si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marian Cristian Dulgheruîn Dosarul nr. 25.206/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 450

din 12 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vider Company” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 42.569/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă “CFR” - S.A. Bucuresti, consilierul juridic Lucian Mihai cu delegatie depusă la dosar, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul consilierului juridic Lucian Mihai, care depune concluzii scrise si în completare la acestea solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie. De asemenea, arată că Legea nr. 146/1997 acordă unele facilităti pentru persoanele juridice, însă autorul exceptiei nu a făcut dovada că a solicitat acest lucru.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că accesul la justitie nu înseamnă gratuitate, iar pentru celelalte articole invocate exceptia nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 42.569/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vider Company” - S.R.L. din Galati cu ocazia solutionării unei cauze comerciale având ca obiect o actiune în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile criticate, prin care se impune plata unei taxe judiciare de timbru, încalcă dreptul constitutional privind liberul acces la justitie, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si dreptul la un tribunal instituit de aceeasi normă internatională, întrucât această taxă de timbru este imposibil de suportat pentru o persoană juridică cu venituri medii. Se invocă în sustinerea argumentatiei jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a decis că este nerezonabilă obligarea la plata unei taxe judiciare având o valoare peste patru ori venitul lunar al familiei reclamantului, mai ales că sansele de succes ale actiunii sale erau ridicate (Hotărârea Mehmet si Suna Yigit împotriva Turciei, 2007). De asemenea, arată că este unanim acceptat că dreptul de acces la justitie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, însă aceste limitări trebuie să fie rezonabile si proportionale cu scopul urmărit. Accesibilitatea justitiei nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia, putând fi conditionată de plata unei taxe de timbru necesare pentru acoperirea cheltuielilor de judecată, însă atunci când se stabilesc taxe judiciare de timbru “exorbitante”, care depăsesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justitie si posibilitătile de plată ale justitiabilului, atunci limitarea dreptului de acces la justitie nu mai are caracter de proportionalitate, “justitia în materie nonpenală nu trebuie să fie neapărat gratuită, dar trebuie să fie ieftină, astfel încât să si-o poată permite orice justitiabil”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială opinează că dispozitiile criticate nu sunt contrare prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 2: “(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel:

[...]

g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depăseste 250.000 lei.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 16

privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 124 alin. (2) potrivit căruia “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti”, precum si dispozitiilor art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si art. 14 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, prin raportare la art. 21 din Constitutie, Curtea constată că, prin numeroase decizii, s-a mai pronuntat în sensul constitutionalitătii acestora în raport cu critici identice de neconstitutionalitate. În acest sens, cu titlu exemplificativ, Curtea retine Decizia nr. 1.236 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, în care Curtea statuat că accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În ceea ce priveste critica referitoare la celelalte prevederi considerate a fi încălcate, întrucât autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu îsi motivează criticile în raport cu dispozitiile constitutionale invocate în sprijinul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea nu se poate substitui autorului, formulând critici pe care, ulterior, să le analizeze. Astfel, simpla enumerare a textelor constitutionale nu satisface exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vider Company” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 42.569/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stimularea financiară a personalului care gestionează contributia financiară elvetiană în vederea implementării Programului de cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si sociale din cadrul Uniunii Europene extinse

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2009, si al art. 1 si 2 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - În sensul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) gestionarea contributiei financiare elvetiene - totalitatea activitătilor de programare, implementare, monitorizare, raportare, evaluare, contractare, efectuare a plătilor, certificare, precum si activităti de natură financiar-contabilă si activităti specifice de coordonare cu privire la Programul de cooperare elvetiano-român;

b) contributia financiară elvetiană - contributia financiară acordată de Elvetia prin Programul de cooperare elvetiano-român pentru reducerea disparitătilor economice si sociale în cadrul Uniunii Europene extinse;

c) Acord-cadru - reprezintă Acordul-cadru dintre Consiliul Federal Elvetian, denumit în continuare partea elvetiană, si Guvernul României, denumit în continuare partea română, privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si sociale din cadrul Uniunii Europene extinse;

d) Acordul privind Fondul de asistentă tehnică - Acordul dintre Consiliul Federal Elvetian, reprezentat de către Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, si Guvernul României, reprezentat de către Ministerul Finantelor Publice, privind implementarea Fondului pentru asistentă tehnică;

e) Fondul pentru asistentă tehnică - fondul înfiintat pentru finantarea sarcinilor îndeplinite de autoritătile române, aditional si exclusiv pentru implementarea contributiei;

f) Unitate natională de coordonare pentru contributia financiară elvetiană - structură în cadrul Ministerului Finantelor Publice, responsabilă cu coordonarea asistentei financiare elvetiene destinate României, denumită în continuare UNC;

g) Acord de delegare - înseamnă un acord între UNC si organismul intermediar, respectiv UNC si Autoritatea de plată pentru a delega sarcini de la UNC către organismul intermediar, respectiv de la UNC către Autoritatea de plată pentru implementarea proiectelor;

h) organism intermediar - orice persoană juridică de drept public desemnată de UNC, care actionează sub responsabilitatea UNC sau care îndeplineste sarcini în numele UNC pentru implementarea proiectelor în cadrul contributiei financiare elvetiene;

i) Autoritatea de plată pentru contributia financiară elvetiană - unitatea stabilită în cadrul Ministerului Finantelor Publice, care asigură, pentru partea română, controlul financiar corespunzător Programului de cooperare elvetiano-român.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică personalului de conducere si personalului de executie, definit ca personal de specialitate potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările si completările ulterioare, care îndeplineste cumulativ următoarele criterii:

a) are atributii specifice domeniului gestionării contributiei financiare elvetiene, prevăzute în Acordul-cadru, precum si în acordurile de delegare încheiate între UNC si organismele intermediare, respectiv între UNC si Autoritatea de plată, cuprinse în fisa postului;

b) este încadrat în următoarele structuri: 1.UNC;

2. organisme intermediare pentru contributia financiară elvetiană;

3. Autoritatea de plată pentru contributia financiară elvetiană;

c) a obtinut avizul prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică persoanelor încadrate în functii de demnitate publică, respectiv ministru, secretar de stat, sau în functii asimilate acestora si nici personalului încadrat la cabinetele demnitarilor.

Art. 4. - (1) Salariile de bază ale personalului care îndeplineste cumulativ criteriile prevăzute la art. 2 lit. a) si b) se majorează cu 25 de clase de salarizare suplimentare fată de cele prevăzute de lege, în urma evaluării performantelor individuale realizate în conditiile art. 10 alin. (4), începând cu data avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

(2) Verificarea si confirmarea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 2, în vederea acordării majorării salariale, se fac de către Ministerul Finantelor Publice care avizează personalul ce are ca obiect de activitate gestionarea contributiei financiare elvetiene.

(3) Avizul se acordă de către ministrul finantelor publice sau, prin delegare, de către secretarul de stat responsabil de coordonarea contributiei financiare elvetiene.

(4) Numărul total al posturilor alocate structurilor mentionate la art. 2 se stabileste în conformitate cu prevederile Acordului privind Fondul de asistentă tehnică.

(5) Ministerul Finantelor Publice, în calitate de UNC, având responsabilitatea finală a implementării Programului de cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, efectuează distribuirea numărului de posturi în cadrul structurilor mentionate la art. 2 lit. b).


(6) Ministerul Finantelor Publice revizuieste periodic numărul posturilor distribuite în cadrul structurilor mentionate la art. 2 lit. b), în baza prevederilor Acordului privind Fondul de asistentă tehnică si în baza volumului de activitate din cadrul acestor structuri.

Art. 5. - Institutiile în cadrul cărora functionează structurile prevăzute la art. 2 solicită avizul Ministerului Finantelor Publice pentru personalul care are ca obiect de activitate gestionarea contributiei financiare elvetiene, pe baza următoarelor documente:

a) cererea cuprinzând solicitarea de aviz, întocmită potrivit modelului aprobat în conditiile art. 6;

b) regulamentul de organizare si functionare al institutiei publice aferent structurii pentru se care solicită avizul;

c) structura organizatorică a institutiei publice;

d) ordinul/decizia de numire/încadrare pe posturi cu atributii în gestionarea contributiei financiare elvetiene a personalului pentru care se solicită avizarea, emis/emisă de către conducătorul institutiei respective;

e) fisele de post ale personalului pentru care se solicită avizarea, aprobate potrivit legii, care să cuprindă toate atributiile;

f) statul de functii al structurii din care face parte personalul pentru care se solicită avizarea;

g) Acordul de delegare, în cazul structurilor mentionate la art. 2 lit. b) pct. 2 si 3.

Art. 6. - (1) Pe baza documentatiei depuse, Ministerul Finantelor Publice se pronuntă în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet, în sensul eliberării avizului sau respingerii motivate a solicitării de aviz.

(2) Procedura de avizare, precum si modelul privind cererea de solicitare a avizului se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice, emis în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 7. - (1) După evaluarea performantelor individuale ale personalului prevăzut la art. 2, realizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile pentru functiile publice sau functiile contractuale bugetare pe care le ocupă, numărul de clase de salarizare poate fi mentinut, majorat, diminuat sau neacordat, până la următoarea evaluare, după cum urmează:

a) în cazul calificativului “foarte bine”, majorarea salarială va fi de 25 de clase de salarizare suplimentare;

b) în cazul calificativului “bine”, respectiv al calificativului la nivelul standardului de performantă stabilit postului, majorarea salarială va fi de 17 clase de salarizare suplimentare;

c) în cazul calificativelor “satisfăcător” sau “nesatisfăcător” nu se aplică majorare salarială.

(2) Calificativul obtinut în urma evaluării performantelor individuale se mentionează în cererea de solicitare a avizului, întocmită potrivit modelului aprobat în conditiile art. 6.

Art. 8. - (1) Structurile al căror personal beneficiază de majorările salariale în conditiile prezentei hotărâri vor comunica Ministerului Finantelor Publice, în termen de 5 zile lucrătoare, orice modificare de personal, atributii, organizare si/sau functionare, împreună cu documentele constatatoare conform prevederilor art. 5.

(2) Pe baza documentatiei depuse potrivit alin. (1), Ministerul Finantelor Publice se pronuntă în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, în sensul mentinerii, retragerii sau modificării avizului acordat initial.

(3) Pe perioada cuprinsă între data modificărilor prevăzute la alin. (1) si data solutionării cererii de către Ministerul Finantelor Publice, personalul beneficiază de majorarea salarială, pe răspunderea ordonatorului de credite, dacă modificările nu constituie încălcări ale criteriilor stabilite la art. 2.

Art. 9. - (1) în situatiile în care Ministerul Finantelor Publice constată încălcări ale criteriilor prevăzute la art. 2, în baza cărora a fost emis avizul initial, ministrul finantelor publice va retrage sau, după caz, va modifica, motivat, avizul acordat.

(2) în cazurile prevăzute la alin. (1), ordonatorii de credite vor întreprinde demersurile legale, astfel încât sumele reprezentând majorări salariale acordate de la data neîndeplinirii criteriilor care au stat la baza avizului Ministerului Finantelor Publice să fie recuperate.

Art. 10. - (1) Majorarea se acordă personalului din cadrul structurilor prevăzute la art. 2 lit. b), în conformitate cu prevederile Acordului-cadru, ale Acordului privind Fondul de asistentă tehnică, respectiv ale acordurilor de delegare, pe răspunderea fiecărui ordonator de credite în cadrul căruia este organizată respectiva structură.

(2) Numărul de posturi distribuit în cadrul structurilor prevăzute la art. 2 lit. b), în temeiul art. 4 alin. (6), va fi comunicat de către Ministerul Finantelor Publice acestor structuri în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Orice revizuire efectuată cu privire la numărul posturilor alocate structurilor prevăzute la art. 2, în temeiul art. 4 alin. (6), va fi comunicată de Ministerul Finantelor Publice, urmând ca aceste structuri să întreprindă măsurile necesare pentru obtinerea avizului prevăzut la art. 5.

(4) în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri are loc evaluarea performantelor individuale, potrivit criteriilor stabilite, în vederea acordării majorării salariale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 490/2004, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Laurentiu Sebastian Lăzăroiu

 

Bucuresti, 22 iunie 2011.

Nr. 646.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, pentru plata unor arierate, a unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru finantarea unor obiective de investitii ale unitătilor administrativ-teritoriale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2011 cu suma de 124.199 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unităti administrativ-teritoriale, conform anexelor nr. 1 si 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru plata unor arierate, a unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru finantarea unor obiective de investitii.

Art. 2. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispozitiile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2011.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 22 iunie 2011.

Nr. 649.

 

ANEXA Nr. 1

 

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Judetul

Sum

 (mii lei)

1

Albac

Alba

60

2

Almasu Mare

Alba

30

3

Avram lancu

Alba

60

4

Baia de Aries

Alba

20

5

Berghin

Alba

40

6

Bistra

Alba

200

7

Câlnic

Alba

40

8

Cenade

Alba

30

9

Cergău

Alba

30

10

Ceru-Băcăinti

Alba

30

11

Crăciunelu de Jos

Alba

30

12

Dostat

Alba

30

13

Fărău

Alba

30

14

Gârbova

Alba

30

15

Garda de Sus

Alba

50

16

Hopârta

Alba

40

17

Horea

Alba

40

18

Lunca Muresului

Alba

30

19

Lupsa

Alba

50

20

Mirăslău

Alba

45

21

Noslac

Alba

40

22

Ocolis

Alba

30

23

Ohaba

Alba

30

24

Poiana Vadului

Alba

40

25

Ponor

Alba

40

26

Posaga

Alba

30

27

Rădesti

Alba

30

28

Râmet

Alba

20

29

Rimetea

Alba

30

30

Sălciua

Alba

40

31

Sebes

Alba

50

32

Sohodol

Alba

40

33

Spring

Alba

30

34

Vadu Motilor

Alba

10

35

Valea Lungă

Alba

90

36

Vidra

Alba

40

37

Almas

Arad

50

38

Birchis

Arad

30

39

Cermei

Arad

50

40

Covăsint

Arad

50

41

Dieci

Arad

50

42

Felnac

Arad

50

43

Frumuseni

Arad

25

44

Ghioroc

Arad

100

45

Grăniceri

Arad

100

46

Hălmăgel

Arad

50

47

Macea

Arad

70

 

48

Moneasa

Arad

30

 

49

Olari

Arad

40

 

50

Pecica

Arad

60

 

51

Peregu Mare

Arad

50

 

52

Petris

Arad

50

 

53

Săvârsiri

Arad

75

 

54

Sebis

Arad

100

 

55

Secusigiu

Arad

70

 

56

Sepreus

Arad

70

 

57

Sicula

Arad

50

 

58

Silindia

Arad

50

 

59

Taut

Arad

75

 

60

Târnova

Arad

100

 

61

Ususău

Arad

55

 

62

Vârfurile

Arad

50

 

63

Zăbrani

Arad

30

 

64

Zădăreni

Arad

50

 

65

Câmpulung

Arges

300

 

66

Cetăteni

Arges

60

 

67

Ciofrângeni

Arges

500

 

68

Oarja

Arges

300

 

69

Pitesti

Arges

50

 

70

Poiana Lacului

Arges

500

 

71

Vlădesti

Arges

80

 

72

Agăs

Bacău

50

 

73

Ardeoani

Bacău

50

 

74

Beresti-Bistrita

Bacău

70

 

75

Berzunti

Bacău

50

 

76

Blăgesti

Bacău

70

 

77

Brusturoasa

Bacău

50

 

78

Casin

Bacău

50

 

79

Corbasca

Bacău

45

 

80

Dofteana

Bacău

90

 

81

Filipeni

Bacău

50

 

82

Filipesti

Bacău

50

 

83

Ghimes-Făget

Bacău

50

 

84

Gioseni

Bacău

45

 

85

Glăvănesti

Bacău

50

 

86

Gura Văii

Bacău

40

 

87

Helegiu

Bacău

70

 

88

Hemeius

Bacău

50

 

89

Horgesti

Bacău

50

 

90

Itesti

Bacău

70

 

91

Izvoru Berheciului

Bacău

50

 

92

Letea Veche

Bacău

70

 

93

Lipova

Bacău

50

 

94

Livezi

Bacău

50

 

95

Luizi-Călugăra

Bacău

70

 

96

Măgiresti

Bacău

70

 

97

Măgura

Bacău

40

 

98

Negri

Bacău

45

 

99

Nicolae Bălcescu

Bacău

70

 

 

100

Odobesti

Bacău

50

 

101

Oncesti

Bacău

70

 

102

Parava

Bacău

40

103

Pârjol

Bacău

90

104

Plopana

Bacău

50

105

Poduri

Bacău

90

106

Prăjesti

Bacău

45

107

Răcăciuni

Bacău

70

108

Răchitoasa

Bacău

50

109

Rosiori

Bacău

50

110

Sărata

Bacău

40

111

Sascut

Bacău

40

112

Săucesti

Bacău

100

113

Scorteni

Bacău

100

114

Stănisesti

Bacău

55

115

Tamasi

Bacău

50

116

Târgu Ocna

Bacău

90

117

Traian

Bacău

45

118

Urechesti

Bacău

50

119

Vultureni

Bacău

50

120

Zemes

Bacău

50

121

Avram lancu

Bihor

100

122

Bale

Bihor

30

123

Batăr

Bihor

30

124

Borod

Bihor

30

125

Buntesti

Bihor

30

126

Căbesti

Bihor

30

127

Cărpinet

Bihor

30

128

Câmpani

Bihor

100

129

Cefa

Bihor

25

130

Ceica

Bihor

30

131

Cetariu

Bihor

800

132

Ciuhoi

Bihor

50

133

Ciumeghiu

Bihor

30

134

Cociuba Mare

Bihor

30

135

Copăcel

Bihor

25

136

Cristioru de Jos

Bihor

30

137

Curătele

Bihor

30

138

Derna

Bihor

150

139

Dobresti

Bihor

30

140

Drăgesti

Bihor

30

141

Finis

Bihor

25

142

Gepiu

Bihor

30

143

Holod

Bihor

30

144

Husasău de Tinca

Bihor

30

145

Lugasu de Jos

Bihor

50

146

Lunca

Bihor

30

147

Mădăras

Bihor

30

148

Măgesti

Bihor

30

149

Marghita

Bihor

30

150

Nucet

Bihor

30

151

Nojorid

Bihor

100

152

Olcea

Bihor

30

153

Pietroasa

Bihor

30

154

Popesti

Bihor

50

155

Răbăgani

Bihor

100

156

Rieni

Bihor

30

157

Sacadat

Bihor

30

158

Săcueni

Bihor

50

159

Sălard

Bihor

50

160

Sânmartin

Bihor

30

161

Sântandrei

Bihor

30

162

Sinteu

Bihor

30

163

Stei

Bihor

30

164

Suplacu de Barcău

Bihor

100

165

Tărcaia

Bihor

30

166

Uileacu de Beius

Bihor

30

167

Vârciorog

Bihor

100

168

Vascău

Bihor

30

169

Bistrita Bârgăului

Bistrita-Năsăud

80

170

Budacu de Jos

Bistrita-Năsăud

80

171

Căianu Mic

Bistrita-Năsăud

40

172

Cetate

Bistrita-Năsăud

50

173

Chiochis

Bistrita-Năsăud

70

174

Chiuza

Bistrita-Năsăud

30

175

Ciceu-Giurgesti

Bistrita-Năsăud

30

176

Ciceu Mihăiesti

Bistrita-Năsăud

30

177

Dumitra

Bistrita-Năsăud

70

178

Dumitrita

Bistrita-Năsăud

50

179

Feldru

Bistrita-Năsăud

70

180

llva Mare

Bistrita-Năsăud

70

181

llva Mică

Bistrita-Năsăud

80

182

Josenii Bârgăului

Bistrita-Năsăud

50

183

Livezile

Bistrita-Năsăud

50

184

Lunca llvei

Bistrita-Năsăud

90

185

Maieru

Bistrita-Năsăud

90

186

Matei

Bistrita-Năsăud

50

187

Măgura llvei

Bistrita-Năsăud

50

188

Măriselu

Bistrita-Năsăud

40

189

Micestii de Câmpie

Bistrita-Năsăud

50

190

Milas

Bistrita-Năsăud

40

191

Năsăud

Bistrita-Năsăud

180

192

Nuseni

Bistrita-Năsăud

70

193

Parva

Bistrita-Năsăud

50

194

Rebra

Bistria-Năsăud

50

195

Rebrisoara

Bistrita-Năsăud

50

196

Rodna

Bistrita-Năsăud

70

197

Romuli

Bistrita-Năsăud

100

198

Runcu Salvei

Bistrita-Năsăud

70

199

Sângeorz-Băi

Bistrita-Năsăud

80

 

200

Spermezeu

Bistrita-Năsăud

50

201

Sieu

Bistrita-Năsăud

40

202

Sieu-Măgherus

Bistrita-Năsăud

60

203

Sieut

Bistrita-Năsăud

50

204

Sintereag

Bistrita-Năsăud

80

205

Târlisua

Bistrita-Năsăud

50

206

Telciu

Bistrita-Năsăud

80

207

Tiha Bârgăului

Bistrita-Năsăud

70

208

Uriu

Bistrita-Năsăud

70

209

Zagra

Bistrita-Năsăud

70

210

Botosani

Botosani

80

211

Albesti

Botosani

25

212

Blândesti

Botosani

10

213

Brăesti

Botosani

25

214

Călărasi

Botosani

15

215

Cordăreni

Botosani

80

216

Corlăteni

Botosani

30

217

Corni

Botosani

20

218

Cristesti

Botosani

20

219

Cristinesti

Botosani

25

220

Dersca

Botosani

25

221

Dobârceni

Botosani

25

222

Drăguseni

Botosani

25

223

Flămânzi

Botosani

35

224

George Enescu

Botosani

25

225

Hănesti

Botosani

25

226

Hiliseu-Horia

Botosani

15

227

Hlipiceni

Botosani

25

228

I bănesti

Botosani

25

229

Lozna

Botosani

100

230

Lunca

Botosani

25

231

Mihai Eminescu

Botosani

80

232

Mihăileni

Botosani

80

233

Mihălăseni

Botosani

25

234

Mileanca

Botosani

25

235

Mitoc

Botosani

25

236

Păltinis

Botosani

100

237

Pomârla

Botosani

40

238

Răchiti

Botosani

30

239

Rădăuti-Prut

Botosani

25

240

Săveni

Botosani

80

241

Stăuceni

Botosani

25

242

Stiubieni

Botosani

100

243

Suharău

Botosani

200

244

Sulita

Botosani

25

245

Stefănesti

Botosani

50

246

Trusesti

Botosani

30

247

Văculesti

Botosani

35

248

Viisoara

Botosani

15

249

Brasov

Brasov

250

250

Cata

Brasov

70

251

Cristian

Brasov

50

252

Crizbav

Brasov

60

253

Feldioara

Brasov

100

254

Fundata

Brasov

10

255

Hârseni

Brasov

100

256

Predeal

Brasov

130

257

Prejmer

Brasov

90

258

Săcele

Brasov

900

259

Vulcan

Brasov

20

260

Bordei Verde

Brăila

75

261

Grădistea

Brăila

100

262

Gropeni

Brăila

200

263

Însurătei

Brăila

200

264

Jirlău

Brăila

300

265

Mărasu

Brăila

150

266

Surdila-Greci

Brăila

200

267

Sutesti

Brăila

75

268

Bozioru

Buzău

45

269

Breaza

Buzău

45

270

Cernătesti

Buzău

45

271

Cozieni

Buzău

45

272

Gherăseni

Buzău

90

273

Grebănu

Buzău

45

274

Largu

Buzău

45

275

Luciu

Buzău

45

276

Mânzălesti

Buzău

45

277

Mărăcineni

Buzău

45

278

Movila Banului

Buzău

45

279

Nehoiu

Buzău

200

280

Odăile

Buzău

45

281

Pardosi

Buzău

45

282

Pănătău

Buzău

45

283

Pătârlagele

Buzău

150

284

Pietroasele

Buzău

45

285

Podgoria

Buzău

45

286

Pogoanele

Buzău

45

287

Rusetu

Buzău

45

288

Săhăteni

Buzău

45

289

Săgeata

Buzău

45

290

Smeeni

Buzău

45

291

Stâlpu

Buzău

100

292

Tisău

Buzău

100

293

Ulmeni

Buzău

45

294

Vadu Pasii

Buzău

45

295

Vernesti

Buzău

45

296

Vintilă Vodă

Buzău

45

297

Ziduri

Buzău

45

298

Anina

Caras-Severin

100

299

Armenis

Caras-Severin

21

 

300

Bănia

Caras-Severin

25

301

Băutar

Caras-Severin

21

302

Băile Herculane

Caras-Severin

100

303

Berzasca

Caras-Severin

21

304

Berzovia

Caras-Severin

21

305

Bozovici

Caras-Severin

21

306

Brebu

Caras-Severin

21

307

Bucosnita

Caras-Severin

21

308

Caransebes

Caras-Severin

200

309

Carasova

Caras-Severin

300

310

Cărbunari

Caras-Severin

21

311

Ciuchici

Caras-Severin

21

312

Cornea

Caras-Severin

25

313

Cornereva

Caras-Severin

21

314

Coronini

Caras-Severin

20

315

Dalboset

Caras-Severin

16

316

Dognecea

Caras-Severin

21

317

Domasnea

Caras-Severin

21

318

Eftimie Murgu

Caras-Severin

75

319

Fârliug

Caras-Severin

21

320

Forotic

Caras-Severin

21

321

Gârnic

Caras-Severin

20

322

Glimboca

Caras-Severin

21

323

Goruia

Caras-Severin

21

324

lablanita

Caras-Severin

21

325

Lăpusnicu Mare

Caras-Severin

21

326

Lăpusnicel

Caras-Severin

21

327

Luncavita

Caras-Severin

65

328

Lupac

Caras-Severin

21

329

Mehadia

Caras-Severin

21

330

Mehadica

Caras-Severin

21

331

Moldova Nouă

Caras-Severin

100

332

Naidăs

Caras-Severin

21

333

Oravita

Caras-Severin

100

334

Otelu Rosu

Caras-Severin

100

335

Păltinis

Caras-Severin

21

336

Pojejena

Caras-Severin

21

337

Prigor

Caras-Severin

30

338

Răcăsdia

Caras-Severin

21

339

Rusca Montană

Caras-Severin

21

340

Sacu

Caras-Severin

21

341

Sasca Montană

Caras-Severin

21

342

Sichevita

Caras-Severin

16

343

SIatina - Timis

Caras-Severin

80

344

Socol

Caras-Severin

21

345

Sopotu Nou

Caras-Severin

21

346

Toplet

Caras-Severin

60

347

Vărădia

Caras-Severin

21

348

Vermes

Caras-Severin

21

349

Zorlentu Mare

Caras-Severin

21

350

Belciugatele

Călărasi

20

351

Călă