MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 485/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 485         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 9 iulie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 445 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei

 

Decizia nr. 447 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

 

Decizia nr. 465 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

Decizia nr. 481 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 445

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, exceptie ridicată de Petrina Manuela Astefănesei, Florin Burghelea, Anamaria Monica Busuioc, Carmen Căliman, Măria Violeta Chiriac, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu, Ecaterina Ene, Jănică Gioacăs, Valerica Niculina Grosu, Lăcrămioara Moglan, Stefan Niminet, Liliana Novac, Daniela Pârâu, Doru-Octavian Pârjol-Năstase, Dumitru Pocovnicu, Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc, Ioana Vorniceasa, Vera Stănisor, Camelia Drăghin si Cătălin Serban în Dosarul nr. 1.094/110/2009 al Tribunalului Bacău - Sectia civilă si de Constantin Diaconu, Carmen Daniela Mititelu, Dumitru Stanciu, Laura Beucă, Denis Ghervase, Claudiu Gherghina, Adriana Caimac (Lungu), Simona Marinescu, Manuela Nedelcu, Gigi Trăistaru, Bogdan Diaconescu, Cristina Manuela Comănescu, Eugenia Vărzaru (Motăteanu), Alina Scumpieriu, Mihai Zamfir Lucian, Stefana Bădulescu, Ana Măria Cercel, Laura Udrea, Ion Badea, Liliana Dragomir, Măria Nicola, Laurentiu Anghel, Anisoara Georcotină, Tatiana Mirea, Veginica (Dan) Stănilă, Stan Prodănescu, Veronica Tiugan, Claudia Lăutaru, Carmina Mitru, Ionica Osiceanu, Rodica Dobrin, Paula Anghelina, Gheorghe Zorilă, Onoriu Cumpănasu, Camelia Bichea Cojocaru, Valentina Vasile, Alina Mischianu, Carmen Arif, Lelia Maruschian, Petre Cârstea, Ion Lepădat, Mircea Nicu, Ilie Carmen, Amalia Moleanu, Mariana Gavrilă, Claudia Dinu, Doina Spiridon, Raluca Florescu, Gabriela Simion, Alina Ciolofan, Cristina Celea, Mirela Elena Negoită, Gabriela Vasilescu (Chimigeru), Gabriel Dănut Cămănescu, Lucia Mariana Lăloianu, Florenta Carmen Cojocaru, Aurora Ionela Samil, Stelian Aurelian Cădea, Emilia Bălteanu, Cristina Izabela Colceag, Cecilia Uncheasu, Lavinia Gabriela Barbu, Sanda Camelia Selea si Rodica Steluta Gaspar în Dosarul nr. 20.208/63/2007 al Curtii de ApelCraiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 24 martie 2011 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronuntarea pentru data de 7 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.094/110/2009, Tribunalul Bacău - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Petrina Manuela Astefănesei, Florin Burghelea, Anamaria Monica Busuioc, Carmen Căliman, Măria Violeta Chiriac, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu, Ecaterina Ene, Jănică Gioacăs, Valerica Niculina Grosu, Lăcrămioara Moglan, Stefan Niminet, Liliana Novac, Daniela Pârâu, Doru-Octavian Pârjol-Năstase, Dumitru Pocovnicu, Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc, Ioana Vorniceasa, Vera Stănisor, Camelia Drăghin si Cătălin Serban într-un litigiu de muncă având ca obiect cererea de constatare a discriminării, în ceea ce priveste drepturile salariale acordate, între procurorii D.N.A. si D.I.I.C.O.T. si ceilalti magistrati.

Prin încheierea din 3 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 20.208/63/2007, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-31 si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de recurentii Constantin Diaconu, Carmen Daniela Mititelu, Dumitru Stanciu, Laura Beucă, Denis Ghervase, Claudiu Gherghina, Adriana Caimac (Lungu), Simona Marinescu, Manuela Nedelcu, Gigi Trăistaru, Bogdan Diaconescu, Cristina Manuela Comănescu, Eugenia Vărzaru (Motăteanu), Alina Scumpieriu, Mihai Zamfir Lucian, Stefana Bădulescu, Ana Măria Cercel, Laura Udrea, Ion Badea, Liliana Dragomir, Măria Nicola, Laurentiu Anghel, Anisoara Georcotină, Tatiana Mirea, Veginica (Dan) Stănilă, Stan Prodănescu, Veronica Tiugan, Claudia Lăutaru, Carmina Mitru, Ionica Osiceanu, Rodica Dobrin, Paula Anghelina, Gheorghe Zorilă, Onoriu Cumpănasu, Camelia Bichea Cojocaru, Valentina Vasile, Alina Mischianu, Carmen Arif, Lelia Maruschian, Petre Cârstea, Ion Lepădat, Mircea Nicu, Ilie Carmen, Amalia Moleanu, Mariana Gavrilă, Claudia Dinu, Doina Spiridon, Raluca Florescu, Gabriela Simion, Alina Ciolofan, Cristina Celea, Mirela Elena Negoită, Gabriela Vasilescu (Chimigeru), Gabriel Dănut Cămănescu, Lucia Mariana Lăloianu, Florenta Carmen Cojocaru, Aurora Ionela Samil, Stelian Aurelian Cădea, Emilia Bălteanu, Cristina Izabela Colceag, Cecilia Uncheasu, Lavinia Gabriela Barbu, Sanda Camelia Selea si Rodica Steluta Gaspar într-un litigiu de muncă având ca obiect cererea de constatare a discriminării, în ceea ce priveste drepturile salariale acordate, între procurorii D.N.A. si D.I.I.C.O.T si ceilalti magistrati.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că salarizarea diferită dintre procurorii D.N.A. si D.I.I.C.O.T. si ceilalti magistrati din cadrul puterii judecătoresti (altii decât cei de la înalta Curte de Casatie si Justitie si de la parchetul de pe lângă aceasta) este lipsită de justificare obiectivă si rezonabilă, deoarece cei dintâi se află doar strict formal într-o situatie diferită, în raport cu gradul profesional si functia îndeplinită de fiecare.

Tribunalul Bacău - Sectia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie un tratament juridic diferit între procurorii D.N.A. si D.I.I.C.O.T. si ceilalti magistrati.

Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece diferenta de salarizare este legitimată de pozitia superioară în ierarhia parchetelor, fiind astfel justificată salarizarea diferită a procurorilor din aceste două structuri în raport cu alti magistrati, chiar dacă acestia au aceeasi vechime în functia de judecător. Cum aceste categorii de magistrati nu se află în aceeasi situatie juridică, tratamentul juridic aplicat acestora din punctul de vedere al salarizării este diferit. Mai consideră că discriminarea salarială ar fi apărut “numai atunci când legiuitorul nu ar fi tinut cont de pozitia superioară a celor două structuri”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, comunicând punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.340D/2010, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece solutia legislativă criticată (preluată în art. 11 din Legea-cadru nr. 330/2009) a mai fost examinată de Curtea Constitutională, pentru critici similare, prin Decizia nr. 861 din 16 iunie 2009, prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, comunicând punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.562D/2010, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, prin raportare la dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece prevederile de lege criticate au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 330/2009.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 45/2007, dispozitii care, la data sesizării Curtii Constitutionale, aveau următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (1): “Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfăsurată la o indemnizatie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinută si cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pe baza valorii de referintă sectorială si a coeficientilor de multiplicare prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.”;

- Art. 11 alin. (1): “Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism sunt salarizati potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu functiile pe care le detin sau cu care sunt asimilati potrivit legii.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin încheierea din 15 aprilie 2009, prevederile legale criticate au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Solutia legislativă cuprinsă în art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 a fost preluată în art. 11 din sectiunea a 2-a “Salarizarea judecătorilor, a procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora, precum si a magistratilor-asistenti” din anexa VI “Reglementări specifice personalului din sistemul justitiei”, având următorul cuprins: “Pe durata exercitării functiei, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism beneficiază de o indemnizatie de încadrare brută lunară stabilită pe baza coeficientilor de ierarhizare prevăzuti la nr. crt. 3, 4 si 6-10 din anexa nr. VI/1, în raport cu functiile pe care le detin sau cu care sunt asimilati potrivit legii.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin încheierea din 3 mai 2010, prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, a fost abrogată Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, nefiind preluată solutia legislativă anterioară. Astfel, potrivit noii reglementări a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizatiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmultirea coeficientilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referintă.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, art. 23 paragraful 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 1 paragraful 1 din Protocolul 1 la conventie si ale Protocolului 12 la conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin încheierile din 15 aprilie 2009 si din 3 mai 2010, prevederile de lege care constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate au fost abrogate, iar noua reglementare, si anume Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a abrogat Legea-cadru nr. 330/2009, nu a preluat solutia legislativă criticată. Astfel, potrivit noii reglementări a salarizării personalului plătit din fonduri publice, indemnizatiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmultirea coeficientilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referintă.

Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate nu mai îndeplineste una dintre conditiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, si anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Fată de momentul pronuntării asupra prezentei exceptii, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile de lege criticate fiind abrogate între momentul sesizării Curtii

Constitutionale si momentul pronuntării instantei de contencios constitutional asupra exceptiei de neconstitutionalitate si nefiind preluate în noua reglementare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, exceptie ridicată de Petrina Manuela Astefănesei, Florin Burghelea, Anamaria Monica Busuioc, Carmen Căliman, Măria Violeta Chiriac, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu, Ecaterina Ene, Jănică Gioacăs, Valerica Niculina Grosu, Lăcrămioara Moglan, Stefan Niminet, Liliana Novac, Daniela Pârâu, Doru-Octavian Pârjol-Năstase, Dumitru Pocovnicu, Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc, Ioana Vorniceasa, Vera Stănisor, Camelia Drăghin si Cătălin Serban în Dosarul nr. 1.094/110/2009 al Tribunalului Bacău - Sectia civilă si de Constantin Diaconu, Carmen Daniela Mititelu, Dumitru Stanciu, Laura Beucă, Denis Ghervase, Claudiu Gherghina, Adriana Caimac (Lungu), Simona Marinescu, Manuela Nedelcu, Gigi Trăistaru, Bogdan Diaconescu, Cristina Manuela Comănescu, Eugenia Vărzaru (Motăteanu), Alina Scumpieriu, Mihai Zamfir Lucian, Stefana Bădulescu, Ana Măria Cercel, Laura Udrea, Ion Badea, Liliana Dragomir, Măria Nicola, Laurentiu Anghel, Anisoara Georcotină, Tatiana Mirea, Veginica (Dan) Stănilă, Stan Prodănescu, Veronica Tiugan, Claudia Lăutaru, Carmina Mitru, Ionica Osiceanu, Rodica Dobrin, Paula Anghelina, Gheorghe Zorilă, Onoriu Cumpănasu, Camelia Bichea Cojocaru, Valentina Vasile, Alina Mischianu, Carmen Arif, Lelia Maruschian, Petre Cârstea, Ion Lepădat, Mircea Nicu, Ilie Carmen, Amalia Moleanu, Mariana Gavrilă, Claudia Dinu, Doina Spiridon, Raluca Florescu, Gabriela Simion, Alina Ciolofan, Cristina Celea, Mirela Elena Negoită, Gabriela Vasilescu (Chimigeru), Gabriel Dănut Cămănescu, Lucia Mariana Lăloianu, Florenta Carmen Cojocaru, Aurora Ionela Samil, Stelian Aurelian Cădea, Emilia Bălteanu, Cristina Izabela Colceag, Cecilia Uncheasu, Lavinia Gabriela Barbu, Sanda Camelia Selea si Rodica Steluta Gaspar în Dosarul nr. 20.208/63/2007 al Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 447

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, exceptie ridicată de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 22 martie 2011, în prezenta consilierului juridic Nicoleta Pârvan pentru Consiliul de mediere si a reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronuntarea pentru data de 7 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 11.934/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de reclamantul Consiliul de mediere, în contradictoriu cu pârâta Asociatia Centrul de Solutionare a Disputelor prin Mediere Cluj-Napoca si Guvernul României, într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii formulate de Consiliul de mediere, prin care acesta a solicitat instantei judecătoresti să constate că singurul organism cu competente legale să stabilească data alegerilor pentru un nou consiliu este însusi Consiliul de mediere în functie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, prin faptul că stabilirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 370/2009 pentru alegerea unui nou consiliu de mediere contravine principiului autonomiei Consiliului de mediere si principiului neretroactivitătii legii si reprezintă o restrângere a dreptului la vot si a dreptului de a fi ales.

În acest sens arată că prin art. I pct. 15 din Legea nr. 370/2009, care modifică Legea nr. 192/2006, se reglementează competenta Consiliului de mediere în organizarea alegerilor următorului consiliu de mediere. Astfel, potrivit art. 20 lit. m1) din această lege, Consiliul de mediere organizează alegerea următorului consiliu de mediere în conditiile prevăzute de lege, iar potrivit art. I pct. 8 si 10, alegerea membrilor consiliului se face în conditiile prevăzute de Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere.

Dispozitiile de lege criticate încalcă autonomia Consiliului de mediere, care, potrivit legii, poartă întreaga responsabilitate pentru reglementarea si administrarea sistemului profesional si a serviciului de mediere în România si implicit pentru organizarea alegerilor noului consiliu de mediere. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, Consiliul de mediere este organism autonom cu personalitate juridică, de interes public. Potrivit acestui statut, Consiliul de mediere se organizează si îsi desfăsoară activitatea în mod independent, fără ca actiunile sale să fie supuse controlului autoritătii unui alt organism. Totodată, dispozitiile legii stabilesc competenta unică a Consiliului de mediere în organizarea alegerilor, respectiv stabilirea procedurii de desfăsurare a alegerilor si a conditiilor de candidatură, conform art. 20 lit. m1), art. 17 alin. (3) si art. I pct. 10 din lege.

Consiliul de mediere este singurul organism care poate decide termenul la care pot avea loc alegeri pentru un nou consiliu, având în vedere următoarele obligatii legale ce îi revin în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 370/2009: obligatia de a modifica Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere, obligatia asigurării transparentei, obligatia de a consulta corpul profesoral al mediatorilor cu privire la reglementările profesiei si obligatia de a asigura desfăsurarea unui proces electiv corect, participativ si în acord cu noile modificări impuse de Legea nr. 370/2009.

La data de 23 mai 2009, Consiliul de mediere a organizat alegeri, conform dispozitiilor Legii nr. 192/2006. Rezultatele acestor alegeri nu au fost contestate pe calea contenciosului administrativ în termen legal de către nicio persoană interesată, în urma votului au fost alesi membrii noului consiliu de mediere, care, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 (în vigoare la acea dată), au fost validati prin Ordinul nr. 2.772 din 13 octombrie 2009 de către ministrul justitiei pentru un mandat de 2 ani.

Prin dispozitiile art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009, legiuitorul intervine la numai două luni de la validarea Consiliului de mediere si lipseste de efect votul dat de mediatori în 23 mai 2009, precum si validarea acestui vot de către ministrul justitiei. Obligarea prin dispozitiile de lege criticate la noi alegeri la numai 3 luni de la data numirii noului consiliu de mediere de către ministrul justitiei restrânge efectele exercitării dreptului la vot exprimat de mediator, precum si pe cele ale exercitării dreptului de a fi ales si contravine astfel dispozitiilor art. 53 din Constitutie.

Din motivatia legiuitorului rezultă că singura ratiune a introducerii art. III în Legea nr. 370/2009 a fost aceea că, prin organizarea si desfăsurarea de noi alegeri în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se va asigura o mai mare reprezentativitate în Consiliul de mediere a corpului profesional al mediatorilor, care, potrivit art. 24 din Legea nr. 192/2006, astfel cum a fost modificat, trebuie să fie organizat de către Consiliul de mediere în asociatii.

Totodată, chiar motivatia invocată de legiuitor constă în obiective care necesită timp si care nu pot fi implementate într-o lună. Acest termen nerealist nu a fost coroborat nici cu celelalte obligatii stabilite prin acelasi cadru legal în sarcina Consiliului de mediere, respectiv modificarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia, în acord cu Legea nr. 370/2009.

Ca urmare a validării din 13 octombrie 2009, membrii noului consiliu de mediere au mandat de 2 ani, respectiv până în octombrie 2011. Astfel, dispozitiile de lege criticate, care obligă la organizarea de noi alegeri la numai 3 luni de la data începerii mandatului de 2 ani, încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Totodată, organizarea unor alegeri în cadrul consiliului, fără a acorda mediatorilor timpul necesar să se organizeze în asociatii profesionale, încalcă si dreptul de asociere al acestora, prevăzut de art. 40 din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia asupra temeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece nu contravin principiului separatiei si echilibrului puterilor în stat si nu au caracter retroactiv, ci dispun numai pentru viitor, urmând a-si găsi aplicare de la data intrării în vigoare a actului normativ mentionat.

Cu privire la celelalte critici de neconstitutionalitate, apreciază că normele de lege criticate nu restrâng exercitiul dreptului de vot si nici al dreptului de a fi ales, ci reprezintă norme ce asigură cadrul legal pentru alegerea Consiliului de mediere pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 192/2006, în conformitate cu evolutia din ultimii ani a profesiei de mediator si activitatea mediatorilor autorizati. În conceptia legiuitorului, medierea reprezintă un serviciu public care este organizat si functionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de mediator poate fi exercitată de un corp profesional selectat si functionând după reguli stabilite de lege pentru protejarea interesului public pe care această activitate îl implică, iar desfăsurarea activitătii de mediere se realizează cu respectarea unor cerinte specifice în domeniu.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, cu următorul cuprins: “în termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor avea loc alegeri pentru Consiliul de mediere.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4) privind statul de drept si principiul separatiei puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

În vederea organizării activitătii de mediere - ca modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si având liberul consimtământ al părtilor - în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, s-a înfiintat Consiliul de mediere, ca organism autonom cu personalitate juridică, de interes public. Potrivit art. 17 alin. (3) din aceeasi lege, “Consiliul de mediere este format din 9 membri, alesi prin vot direct sau prin reprezentare de către mediatorii autorizati, în conditiile prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere”, iar, potrivit alin. (4) din acelasi articol, “Membrii Consiliului de mediere sunt validati de ministrul justitiei, pe o durată de 2 ani. Mandatul oricăruia dintre membrii Consiliului de mediere poate fi prelungit pentru aceeasi durată o singură dată”.

Aceste dispozitii de lege au fost modificate prin Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, si, în prezent, art. 17 alin. (3) din Legea nr. 192/2006 are următorul continut: “Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari si 3 membri supleanti, alesi prin vot direct sau prin reprezentare de mediatori autorizati, în conditiile prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere”, iar art. 17 alin. (4) prevede că “Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 2 ani”.

Alin. (6) si (7) ale art. 17 din Legea nr. 192/2006, modificate prin Legea nr. 370/2009, prevăd că pot face parte din Consiliul de mediere numai mediatorii autorizati care îndeplinesc conditiile stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere, iar acest consiliu îsi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere. S-a prevăzut, totodată, organizarea de noi alegeri pentru următorul consiliu de mediere, în conditiile prevăzute de lege.

Curtea constată că toate aceste modificări si completări aduse prin Legea nr. 370/2009 reglementărilor privind structura Consiliului de mediere, care, alături de cei 9 membri titulari, include si 3 membri supleanti, precum si cele referitoare la mandatul membrilor Consiliului de mediere si la modul de organizare a activitătii Consiliului de mediere au determinat, în mod firesc, introducerea dispozitiei legale criticate în Legea nr. 370/2009, si anume aceea ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii modificatoare să se organizeze alegeri pentru Consiliul de mediere.

Astfel cum rezultă din expunerea de motive, Legea nr. 370/2009 a fost adoptată în vederea armonizării cadrului normativ din domeniu cu Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă si comercială, modificările esentiale referindu-se atât la domeniul de aplicare a medierii si a procedurii acesteia, cât si la modul de organizare a activitătii Consiliului de mediere si a profesiei de mediator, prin cresterea numărului de membri de la 9, sub incidenta Legii nr. 192/2006, la 12 membri (dintre care 9 titulari si 3 supleanti), după intrarea în vigoare a Legii nr. 370/2009.

Or, în aceste conditii, Curtea observă că era absolut necesară si firească introducerea unei prevederi de lege referitoare la organizarea unor noi alegeri, întrucât s-a modificat însăsi structura Consiliului de mediere, fără ca prin aceasta să se încalce principiului neretroactivitătii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constitutie. Astfel, prevederile de lege criticate se aplică numai pentru viitor, de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, legiuitorul acordând un termen de o lună în care se vor organiza alegeri pentru Consiliul de mediere. Critica potrivit căreia acest termen este unul “nerealist” nu poate fi primită, deoarece aceasta nu vizează neconstitutionalitatea prevederilor de lege criticate, ci o problemă de legiferare.

Referitor la invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4) privind statul de drept si principiul separatiei puterilor în stat, Curtea constată că acestea nu au relevantă în cauza de fată, deoarece Consiliul de mediere nu face parte din niciuna dintre cele 3 puteri ale statului, si anume executivă, legislativă si judecătorească.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate raportată la dispozitiile constitutionale ale art. 36 privind dreptul de vot si ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece ipoteza normelor constitutionale invocate este aceea a desemnării autoritătilor publice reprezentative în stat, iar nu a desemnării membrilor unui organism autonom înfiintat în vederea organizării activitătii de mediere si format din mediatori, astfel cum este Consiliul de mediere.

În final, Curtea nu poate retine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constitutie, deoarece astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale si, prin urmare, norma constitutională invocată nu are aplicabilitate în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, exceptie ridicată de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 465

din 12 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, exceptie ridicată de Măria Constantin în Dosarul nr. 3853./105/2009 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3853/105/2009, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea si completarea

Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industriade apărare. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de recurenta Măria Constantin într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei împotriva deciziei de concediere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituie o interdictie persoanelor supuse disponibilizărilor colective din industria de apărare. Astfel, persoanele fizice care, ulterior perioadei de somaj, dar în perioada de acordare a venitului de completare, ar avea posibilitatea să se angajeze la societăti comerciale cu capital majoritar de stat, nu beneficiază de venit de completare, iar dacă au încasat acest venit de completare, trebuie să-l restituie. Prin urmare, discriminarea fată de persoanele fizice care se angajează la societăti comerciale cu capital privat este absolut evidentă si constituie, totodată, si o îngrădire a dreptului la muncă.

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate, întrucât interdictia de a beneficia de venitul lunar de completare pentru persoanele care se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării, nu constituie o privare de dreptul la protectie socială, ci o limitare justificată la o dublă protectie de care acestea ar beneficia în sensul cumulării salariului primit în caz de reangajare la o societate cu capital de stat cu venitul în completare, ambele suportate de bugetul de stat si, respectiv, de bugetul asigurărilor pentru somaj.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu îngrădeste dreptul la muncă si protectia socială a muncii si se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale. Legiuitorul a înteles să confere anumite drepturi persoanelor vizate, dar în acelasi timp a instituit si o interdictie pentru destinatarul normei, în sensul că acesta nu mai poate beneficia de un venit de completare dacă se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat. De altfel, având în vedere că toate aceste măsuri sunt suportate din bugetul public, interdictia legală constituie o limitare justificată a dreptului la protectia socială a muncii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 44/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, dispozitii introduse prin articolul unic pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004.

În prezent, textul de lege criticat are următorul cuprins: “Nu beneficiază de venit de completare persoanele prevăzute la alin. (1) care se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii si ale art. 41 privind dreptul la muncă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, salariatii ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare aprobate ca urmare a privatizării si a reorganizării unitătilor din industria de apărare beneficiază, printre altele, de venit lunar de completare, care se stabileste o dată cu indemnizatia de somaj si este egal cu diferenta dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, calculat pe baza elementelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea, si nivelul indemnizatiei de somaj. În conformitate cu art. 122 alin. (2) din aceeasi ordonantă, venitul de completare se acordă lunar, pe perioadele următoare: a) 20 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă de până la 15 ani; b) 22 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani si 25 de ani; c) 24 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

Curtea retine că interdictia prevăzută de textul de lege criticat, si anume aceea de a beneficia de un venit de completare dacă se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat, constituie o măsură legislativă justificată, pe de o parte de natura acestui venit - si anume de sume de bani acordate, pe lângă plătile compensatorii, salariatilor ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare aprobate ca urmare a privatizării si a reorganizării unitătilor din industria de apărare, iar, pe de altă parte, de sursa de finantare, acest venit fiind suportat din bugetul public. Or, în cazul în care salariatii ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare aprobate ca urmare a privatizării si a reorganizării unitătilor din industria de apărare s-ar reîncadra în muncă la societăti comerciale cu capital majoritar de stat, nu ar mai subzista ratiunea acordării venitului în completare. În mod contrar, s-ar ajunge la cumulul salariului primit în caz de reangajare la o societate cu capital de stat cu venitul în completare.

Prin urmare, având în vedere acestea, Curtea constată că interdictia prevăzută de textul de lege criticat constituie o limitare justificată a dreptului la protectia socială a muncii, care se înscrie în cadrul constitutional referitor la competentele legiuitorului de a stabili politica în domeniul social, fără a contraveni dispozitiilor art. 41 din Legea fundamentală, referitoare la dreptul la muncă si la protectia socială a muncii.

Cât priveste critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii în fata legii, Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece interdictia persoanelor care se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat de a beneficia de venitul lunar de completare nu constituie o discriminare fată de cei care se reîncadrează la societăti comerciale cu capital privat, deoarece, în primul caz, atât salariul, cât si venitul în completare ar fi suportate de la bugetul de stat si, respectiv, de bugetul asigurărilor pentru somaj. În consecintă, neexistând o situatie juridică identică, tratamentul juridic acordat nu poate fi decât diferit, astfel cum reiese din dispozitiile constitutionale ale art. 16 din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, exceptie ridicată de Măria Constantin în Dosarul nr. 3853./105/2009 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 481

din 12 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Fldrea Buimac în Dosarul nr. 33.812/3/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei de neconstitutionalitate, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În acest sens, arată că nu a avut acces la punctul de vedere al Avocatului Poporului transmis, potrivit legii, Curtii Constitutionale într-un dosar în care a avut calitatea de autor al unei exceptii de neconstitutionalitate, ceea ce contravine Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Prin urmare, consideră că toate actele Curtii Constitutionale trebuie să fie publice.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens dispozitiile Legii nr. 544/2001, precum si Recomandarea din 2002 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind accesul la documentele publice, care prevăd acces liber la documente de interes public, chiar fără a se justifica un interes din partea solicitantului. Sub acest aspect, având în vedere lacunele dispozitiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a acestora, în măsura în care exclud accesul liber al părtilor la actele din dosar.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 33.812/3/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de recurentul Florea Buimac într-o cauză civilă având ca obiect “comunicare informatii în interes public”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 31 alin. (1) “ce asigură dreptul de acces al persoanei la orice informatie de interes public, drept ce nu poate fi îngrădit”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal  apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât din “întelesul acestui text de lege rezultă că sunt excluse publicitătii actele si lucrările cu caracter procedural ale Curtii Constitutionale, si nu documentatia efectivă din cadrul dosarelor transmise potrivit legii spre a-si exercita competenta în conformitate cu art. 11 din lege”; “or, o atare îngrădire trebuie privită ca o nouă exceptie de la accesul publicului la informatiile de interes public, câttimp priveste activitatea Curtii Constitutionale ca autoritate publică, o exceptie care se adaugă celor prevăzute în Legea-cadru nr. 544/2001”, “în conditiile în care în lege nu se mentionează motivele restrângerii dreptului de acces la informatiile de interes public respective si cât timp nici nu rezultă că această restrângere s-ar încadra în cazurile prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constitutie”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, prin Adresa nr. 10.533 din 22 octombrie 2010, a comunicat că “nu îsi poate exprima punctul de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, invocată de recurentul-reclamant Florea Buimac în Dosarul nr. 33.812/3/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal”, întrucât institutia Avocatul Poporului are calitatea de intimată-pârâtă în aceasta cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, adresa trimisă de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul continut:

- Art. 12 alin. (3): “Actele si lucrările Curtii Constitutionale, pe baza cărora aceasta pronuntă deciziile si hotărârile ori emite avizele prevăzute la art. 11, nu sunt destinate publicitătii”;

- Articolul 11 la care textul face trimitere are următoarea redactare: “(1) Curtea Constitutională pronuntă decizii, hotărâri si emite avize, după cum urmează:

A. Decizii, în cazurile în care:

a) se pronuntă asupra constitutionalitătii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a Guvernului, a înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;


b) se pronuntă asupra constitutionalitătii tratatelor sau altor acorduri internationale, înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;

e) solutionează conflictele juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) hotărăste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

B. Hotărâri, în cazurile în care:

a) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirmă rezultatele sufragiului;

b) constată existenta împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunică cele constatate Parlamentuluisi Guvernului;

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea si desfăsurarea referendumului si confirmă rezultatele acestuia;

d) verifică îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăteni.

C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României.

(2) Deciziile si hotărârile se pronuntă în numele legii.

(3) Deciziile! hotărârile si avizele Curtii Constitutionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile si hotărârile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”

Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat contravine prevederile art. 31 din Constitutie referitoare la dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată într-o actiune în contencios administrativ formulată în temeiul art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, prin care autorul exceptiei a solicitat institutiei Avocatul Poporului să-i comunice “punctul de vedere depus de Avocatul Poporului la Curtea Constitutională în Dosarul nr. 1.369/2008”, ce a avut ca obiect solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de acesta.

Curtea retine că, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale autoritătilor prevăzute de lege - presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului - reprezintă documente pe care acestea le formulează la cererea Curtii Constitutionale si le comunică acesteia pentru a fi avute în vedere la examinarea exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Prin urmare, punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului face parte din categoria actelor pe baza cărora Curtea Constitutională pronuntă decizia si, ca atare, nu este destinat publicitătii, potrivit dispozitiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

În conformitate cu dispozitiile art. 31 din Legea fundamentală, Parlamentul a adoptat Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, care, în art. 1, stipulează că “Accesul liber si neîngrădit al persoanei la orice informatii de interes public [...] constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritătile publice, în conformitate cu Constitutia României si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul României”.

În ceea ce priveste accesul cetătenilor la actele Curtii Constitutionale, acesta este reglementat prin Legea nr. 47/1992. Astfel, potrivit art. 12 din Legea nr. 47/1992, sedintele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăste altfel, iar părtile au acces la lucrările dosarului, care este pus la dispozitia acestora sau a reprezentantilor lor legali, pentru studiu în arhivă. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 reglementează accesul părtilor la lucrările dosarului, care semnifică posibilitatea părtilor de a consulta dosarul la sediul Curtii Constitutionale.

În consecintă, Curtea constată că sintagma “nu sunt destinate publicitătii” prevăzută de textul de lege criticat are semnificatia că actele si lucrările Curtii Constitutionale pe baza cărora aceasta pronuntă decizii si hotărâri ori emite avizele prevăzute la art. 11 nu pot fi puse la dispozitia publicului, ci doar părtilor din dosar, asa cum prevede Legea nr. 47/1992, fără a contraveni dispozitiilor art. 31 din Legea fundamentală.

De altfel, Legea nr. 554/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public prevede în art. 12 lit. f) că se exceptează de la accesul liber al cetătenilor “informatiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părtile implicate în proces”.

În acelasi sens, Curtea retine că deciziile sale cuprind referiri la punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului asupra exceptiilor de neconstitutionalitate aflate pe rolul Curtii, iar deciziile Curtii Constitutionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin urmare, Curtea constată că dispozitiile alin. (3) al art. 12 din Legea nr. 47/1992 nu contravin prevederilor art. 31 din Constitutie referitoare la dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, de vreme ce părtile au acces nelimitat la dosarul cauzei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Florea Buimac în Dosarul nr. 33.812/3/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 64/2008*)

privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil.

(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalatiile si echipamentele prevăzute în anexa nr. 1. Conditiile de functionare în sigurantă a acestor instalatii si echipamente se reglementează prin legi specifice.

Art. 2. - În scopul functionării în conditii de sigurantă, instalatiile sub presiune si instalatiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil si componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 2, precum si instalatiile sub presiune, instalatiile de ridicat, unele instalatii din cadrul obiectivelor nucleare, precum si componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare si de verificare tehnică, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 3. - (1) Introducerea pe piată, punerea în functiune si/sau utilizarea instalatiilor si echipamentelor prevăzute la art. 2 sunt admise numai în conditiile stabilite de prezenta lege.

(2) în situatia în care instalatiile si echipamentele prevăzute la art. 2 sunt reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare si verificare tehnică dacă prin această cerintă nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementări tehnice.

Art. 4. - (1) Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de functionare în conditii de sigurantă a instalatiilor si echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 si 3, denumite în continuare instalatii/echipamente.

(2) ISCIR exercită următoarele functii:

a) de autoritate în domeniul instalatiilor/echipamentelor, care asigură controlul respectării prevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piată si punere în functiune a instalatiilor/echipamentelor, precum si urmărirea si controlul regimului de autorizare si verificarea tehnică a instalatiilor/echipamentelor;

b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul său de activitate.

(3) ISCIR functionează în subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si este finantată integral din venituri proprii, potrivit legii.

(4) ISCIR este condusă de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri, iar modul de organizare si functionare a ISCIR se stabileste prin hotărâre a Guvernului**).


*) Republicată în temeiul dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 26 august 2010, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 93/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din

9 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, iar, ulterior, a mai fost modificată si completată prin:

- Hotărârea Guvernului nr. 1.407/2008 pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 3 la Legea nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 17 noiembrie 2008;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2009 pentru abrogarea pct. 4 din anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 10 decembrie 2009.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

Art. 5. - În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) accident - evenimentul fortuit, care întrerupe functionarea normală a unei/unui instalatii/echipament, provocând avarii si/sau afectând viata sau sănătatea oamenilor ori mediul;

b) autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuată de către ISCIR, a competentei si capabiiitătii unei persoane fizice sau juridice de a desfăsura una dintre activitătile prevăzute la art. 8 alin. (1);

c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detinătorii/utilizatorii de instalatii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificării conditiilor de montare/instalare conform prescriptiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;

d) autorizare a functionării - acordul emis de ISCIR pentru detinătorii/utilizatorii de instalatii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), în scopul atestării faptului că o/un instalatie/echipament îndeplineste toate conditiile si cerintele pentru a fi pusă/pus în functiune în conditii de sigurantă;

e) construire - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui instalatii/echipament, realizată conform documentatiei tehnice aferente acesteia;

f) detinător- persoana fizică sau juridică ce detine cu orice titlu o instalatie/echipament în exploatare;

g) documentatie tehnică - totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate, conform prevederilor prescriptiilor tehnice, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru întretinerea instalatiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităti în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalatiei/echipamentului, proiectele de executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele instalatiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru întelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor si examinărilor si altele asemenea;

h) expertiză tehnică - investigatia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalatii/echipament;

i) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalatii/echipament la locul utilizării si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalatii sau echipamente, în vederea asigurării conditiilor de functionare;

j) introducere pe piată - actiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o/un instalatie/echipament în vederea distribuirii si/sau utilizării;

k) întretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigură mentinerea instalatiei/echipamentului în parametrii de functionare în conditii de sigurantă;

l) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui instalatii/echipament, conform documentatiei tehnice, în vederea functionării acesteia/acestuia;

m) omologare - totalitatea activitătilor desfăsurate de către o comisie, în legătură cu un anumit tip de instalatie/echipament, identificat corespunzător, în scopul determinării parametrilor reali de performantă si sigurantă în functionare, în vederea atestării îndeplinirii conditiilor/cerintelor aplicabile;

n) prescriptie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR si aprobată prin ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri*), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care contine, pentru domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la activităti specifice domeniului de activitate, prevăzute la art. 8 alin. (1), ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piată, punerii în functiune si utilizării instalatiilor/ echipamentelor respective în conditii de sigurantă în functionare;

o) producător- persoana fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea si/sau realizarea unei/unui instalatii/ echipament în scopul introducerii pe piată si/sau al punerii în functiune, în numele său, precum si orice persoană fizică sau juridică, care construieste, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalatie/echipament în vederea introducerii pe piată si/sau punerii în functiune sub nume propriu;

p) punere în functiune - actiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei/unui instalatii/echipament;

q) regim de autorizare si verificare tehnică - totalitatea conditiilor, cerintelor, examinărilor, încercărilor si/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalatie/echipament, pe parcursul realizării si utilizării, precum si deciziile luate în legătură cu aceasta/acesta, în scopul de a se asigura functionarea în conditii de sigurantă, conform prescriptiilor tehnice;

r) reparare - ansamblul de lucrări si operatiuni ce se execută prin înlăturarea neconformitătilor/defectiunilor constatate la o/un instalatie/echipament, în scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asigură functionarea în conditii de sigurantă a acesteia, conform prescriptiilor tehnice;

s) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operatiunilor ce se execută asupra unei/unui instalatii/echipament în scopul reglării sau înlocuirii pieselor si aparatelor înglobate de aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;

t) utilizator- persoana fizică sau juridică ce are în folosintă o/un instalatie/echipament;

u) verificare tehnică - ansamblul examinărilor si încercărilor efectuate în vederea autorizării functionării instalatiilor/ echipamentelor ori realizate în timpul activitătilor de montare, instalare, reparare sau revizie a instalatiilor/echipamentelor, în conformitate cu cerintele din documentatiile tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice;

v) verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor si încercărilor efectuate la o/un instalatie/echipament periodic si ori de câte ori se modifică configuratia acesteia/acestuia în baza căreia s-a acordat autorizarea functionării, în scopul asigurării conditiilor de functionare în sigurantă.

Art. 6. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a instalatiilor/echipamentelor care îndeplinesc următoarele conditii, după caz:

a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare în conditii de sigurantă;

b) sunt omologate;

c) sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de către producători, instructiuni tehnice pentru utilizarea instalatiilor/echipamentelor în conditii normale, pentru întretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor/echipamentelor, precum si, după caz, pentru pregătirea personalului de deservire;

d) au autorizarea functionării emisă conform prevederilor prescriptiilor tehnice aplicabile;

e) există, pentru utilizare, la fiecare loc de muncă, instructiuni tehnice pentru utilizare în conditii normale, precum si documente cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi si dereglări ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;


f) există, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.

Art. 7. - (1) Se admite mentinerea în utilizare numai a acelor instalatii/echipamente care respectă conditiile prevăzute la art. 6 lit. a), d), e) si f), care sunt supuse verificărilor tehnice în utilizare si care sunt reparate, întretinute si supuse la revizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si prezentei legi.

(2) Rezultatele verificărilor tehnice realizate pe parcursul activitătilor prevăzute la alin. (1) trebuie să ateste existenta conditiilor de functionare în sigurantă a instalatiilor/ echipamentelor la data efectuării verificărilor.

Art. 8. - (1) Activitătile de construire, montare, instalare, punere în functiune si control nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnică si, după caz, verificările tehnice în vederea autorizării functionării si verificările tehnice în utilizare, precum si reviziile, reparatiile, lucrările de întretinere, operatiunile de sudare si deservire a instalatiilor/echipamentelor se realizează de către persoane fizice sau juridice autorizate, în conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si prezenta lege.

(2) Producătorii care prestează activităti de construire, montare, instalare, punere în functiune, revizie, reparatii si lucrări de întretinere pentru instalatiile/echipamentele realizate de către ei fac exceptie de la cerinta de autorizare prevăzută la alin. (1).

(3) Activitătile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita competentelor si responsabilitătilor stabilite prin documentul de autorizare.

Art. 9. - (1) Verificările tehnice în vederea autorizării functionării si verificările tehnice în utilizare pentru instalatiile si echipamentele prevăzute în anexa nr. 3 se efectuează de către ISCIR.

(2) Verificările tehnice în vederea autorizării functionării si verificările tehnice în utilizare pentru instalatiile si echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către persoane fizice si juridice autorizate în acest scop.

(3) Responsabilitătile privind realizarea verificărilor tehnice în vederea autorizării functionării si a verificărilor tehnice în utilizare, precum si corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate prevăzute la alin. (2), după caz.


*) A se vedea:

- Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3.699/2008 privind aprobarea Prescriptiei tehnice PT N MMR 1-2008 “Cerinte generale pentru macarale, mecanisme de ridicat si dispozitivele lor auxiliare din instalatiile nucleare”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 si 37 bis din 20 ianuarie 2009;

- Ordinul ministrului economiei nr. 675/2009 privind aprobarea Prescriptiei tehnice PT N SCP 1-2008 - Cerinte generale pentru sistemele si componentele care retin presiunea din instalatiile nucleare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 si 339 bis din 21 mai 2009;

- Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009 pentru aprobarea prescriptiilor tehnice PT CR 4-2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalatii/echipamente” si PT CR 8-2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalatiilor/echipamentelor si acceptarea personalului auxiliar de deservire”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 si 11 bis din 8 ianuarie 2010;

- Ordinul ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. 442/2010 pentru aprobarea prescriptiilor tehnice PT CR 6-2010 “Autorizarea personalului si a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive si evaluarea capabilitătii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7-2010 “Aprobarea procedurilor de sudare pentru otel, aluminiu si aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” si PT CR 9-2010 “Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalatii sub presiune si la instalatii de ridicat, în otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 si 226 bis din 9 aprilie 2010;

- Ordinul ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. 663/2010 pentru aprobarea Prescriptiilor tehnice PT C 1-2010 “Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare si economizoare independente”, PT C 4-2010 “Recipiente metalice stabile sub presiune”, PT C 6-2010 “Conducte metalice sub presiune pentru fluide”, PT C 7-2010 “Dispozitive de sigurantă”, PT C 8-2010 “Instalatii de distributie gaze petroliere lichefiate”, PT C 9-2010 “Cazane de apă caldă si cazane de abur de joasă presiune”, PT C 10-2010 “Conducte de abur si conducte de apă fierbinte sub presiune”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 si 385 bis din 10 iunie 2010;

- Ordinul ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. 1.007/2010 pentru aprobarea prescriptiilor tehnice PTA1-2010 “Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale < 400 kW”, PT C2-2010 “Arzătoare cu combustibili gazosi si lichizi” si PT C11-2010 “Sisteme de automatizare aferente centralelor termice si instalatii de ardere aferente cazanelor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 si 513 bis din 23 iulie 2010;

- Ordinul ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. 1.404/2010 pentru aprobarea prescriptiilor tehnice PT R1-2010 “Masini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare si platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităti, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip special)”, PT R2-2010 “Ascensoare electrice si hidraulice de persoane, de persoane si mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară”, PT R3-2010 “Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a miscării, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere si a elementelor de tractiune a sarcinii utilizate la instalatii de ridicat: cabluri, cârlige, lanturi, benzi textile, funii si altele asemenea”, PT R8-2010 “Scări si trotuare rulante”, publicat în Monitorul Oficial al României, Parteal, nr. 634 si 634 bis din 9 septembrie 2010.

 

CAPITOLUL II

Obligatiile si responsabilitătile producătorilor

 

Art. 10. - Producătorii, cu exceptia celor care realizează instalatii/echipamente conform reglementărilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, înainte de introducerea pe piată si/sau punerea în functiune a acestora, au următoarele obligatii si responsabilităti:

a) să se asigure că instalatia/echipamentul se realizează cu respectarea cerintelor de functionare în conditii de sigurantă, prevăzute în prescriptiile tehnice aplicabile;

b) să întocmească documentatia tehnică prevăzută de prescriptiile tehnice si să stabilească prin aceasta inclusiv examinările si încercările ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montării si instalării, în scopul verificării parametrilor de functionare în conditii de sigurantă a instalatiei/ echipamentului;

c) să elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea în conditii normale, întretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalatiei/echipamentului, documente cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi si dereglări ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregătirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci când prescriptiile tehnice prevăd această cerintă;

d) să realizeze sau, după caz, să asigure realizarea construirii si/sau a montării instalatiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice;

e) să solicite si să obtină omologarea instalatiei/ echipamentului;

f) să asigure si să folosească la construirea si la montarea instalatiilor/echipamentelor, atunci când prescriptiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de către ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;

g) să pună la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnică stabilite în conformitate cu prescriptiile tehnice aplicabile, precum si instructiunile tehnice prevăzute la lit. c).

Art. 11. - Producătorii care realizează instalatii/echipamente din categoria celor prevăzute la art. 3 alin. (2) au obligatiile si responsabilitătile prevăzute în reglementările tehnice ce transpun directivele europene care stabilesc conditiile de introducere pe piată si/sau punere în functiune pentru instalatiile/echipamentele respective.

 

CAPITOLUL III

Obligatiile si responsabilitătile persoanelor fizice sau juridice autorizate

 

Art. 12. - Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au următoarele obligatii si responsabilităti, după caz:

a) să presteze activitătile pentru care au fost autorizate, în limita competentelor si în conditiile pentru care sunt autorizate;

b) să folosească în lucrările aferente activitătilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;

c) să întocmească documentatia prevăzută de prescriptiile tehnice si să o pună la dispozitia detinătorului/utilizatorului odată cu predarea/receptia instalatiei/echipamentului;

d) să informeze producătorul sau detinătorul/utilizatorul despre neconformitătile constatate;

e) să asigure realizarea activitătilor pentru care au fost autorizate, conform prescriptiilor si documentatiei tehnice;

f) să monteze si/sau să instaleze instalatii/echipamente numai dacă este emis si se respectă avizul obligatoriu de instalare;

g) să informeze de îndată ISCIR despre situatiile în care instalatiile nu mai respectă conditiile de autorizare, precum si despre existenta unui pericol iminent la acestea.

Art. 13. - (1) Prevederile art. 12 lit. b)-g) se aplică si producătorilor prevăzuti la art. 8 alin. (2).

(2) Prevederile art. 12 lit. b) nu se aplică procedurilor de sudare, sudorilor si personalului care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobări valabile, emise în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile instalatiilor/ echipamentelor, în situatia în care cerintele ce au stat la baza emiterii acestor aprobări sunt echivalente cu cele stabilite în prescriptiile tehnice.

 

CAPITOLUL IV

Obligatiile si responsabilitătile detinătorilor/utilizatorilor de instalatii/echipamente

 

Art. 14. - Persoana fizică sau juridică ce detine/utilizează o instalatie/echipament are următoarele obligatii si responsabilităti conform prescriptiilor tehnice:

a) să solicite si să obtină avizul obligatoriu de instalare, după caz;

b) să solicite si să obtină autorizarea functionării;


c) să ia măsurile necesare si să se asigure că instalatia/echipamentul este utilizată/utilizat în conditii de sigurantă, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor, întretinerii de către persoane autorizate, conform documentatiilor si prescriptiilor tehnice;

d) să asigure existenta, la fiecare loc de muncă, a instructiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în conditii normale a instalatiei/echipamentului si a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi si dereglări ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;

e) să folosească pentru utilizarea instalatiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;

f) să asigure supravegherea si verificarea tehnică în utilizare a instalatiilor/echipamentelor.

Art. 15. - (1) Persoana fizică sau juridică ce detine/utilizează instalatiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1-4 si 9 si în anexa nr. 3 pct. 1-3 si 8 are obligatia să le înregistreze la ISCIR, să tină evidenta centralizată a acestora si să comunice la ISCIR orice modificare intervenită în situatia tehnică sau juridică a acestora, în conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.

(2) Persoana fizică sau juridică ce detine/utilizează instalatiile/echipamentele prevăzute la alin. (1) are obligatia să asigure un operator autorizat, responsabil cu supravegherea tehnică a instalatiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice.

 

CAPITOLUL V

Accidente, fortă majoră sau pericol iminent

 

Art. 16. - Persoana fizică sau juridică ce detine/utilizează instalatiile/echipamentele prevăzute la art. 15 alin. (1) are obligatia, în cazul producerii oricărui accident la acestea, de a opri din functionare instalatiile/echipamentele si de a anunta de îndată ISCIR despre producerea evenimentului.

Art. 17. - (1) în cazuri justificate, de fortă majoră sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/oră si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinătorului/utilizatorului.

(2) în cazurile prevăzute la alin. (1) reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau împiedicarea punerii în functiune a instalatiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, după caz.

Art. 18. - În cazurile prevăzute la art. 17 alin. (1) în care reprezentantii ISCIR sunt împiedicati să pătrundă în locurile unde sunt amplasate/detinute instalatiile/echipamentele, acestia pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, care actionează în conformitate cu prevederile legale incidente.

Art. 19. - (1) în aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentantii săi, are dreptul:

a) să solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în functiune, repară, întretin, asigură realizarea reviziilor, detin, utilizează si/sau comercializează instalatii/echipamente;

b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art. 4 alin. (2), la sediul si/sau în locul în care îsi desfăsoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în functiune, repară, asigură realizarea reviziilor, întretin, comercializează, detin si/sau utilizează instalatii/echipamente, precum si în locurile în care sunt utilizate instalatii/echipamente, indiferent de forma de detinere a acestora.

(2) Persoanele ce detin/utilizează instalatii/echipamente, precum si cele care desfăsoară activitătile prevăzute la art. 8 alin. (1) au obligatia să permită accesul si să pună la dispozitia reprezentantilor ISCIR informatiile si documentele referitoare la instalatii/echipamente, pe care acestia le solicită.

Art. 20. - În situatia în care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie să participe si reprezentanti ai altor autorităti, acestia au obligatia să nu modifice starea de fapt a instalatiei/echipamentului avariate/avariat si să conserve locul până la sosirea reprezentantilor ISCIR, când este cazul.

 

CAPITOLUI VI

Infractiuni si contraventii

 

Art. 21. - Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei mentinerea/repunerea în functionare a instalatiilor/echipamentelor, după ce a fost oprită sau interzisă functionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 22. - (1) Efectuarea uneia dintre activitătile prevăzute la art. 8 alin. (1) fără autorizatie constituie infractiune si se pedepseste după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei, activitătile neautorizate privitoare la instalarea, constructia sau montajul instalatiilor/echipamentelor în sectorul nuclear;

b) cu închisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi, efectuarea neautorizată a unor activităti privitoare la punerea în functiune, exploatarea, modificarea instalatiilor/ echipamentelor în sectorul nuclear.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 23. - (1) Scoaterea neautorizată din functiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de sigurantă si control instalate în conditiile legii la instalatii/echipamente, fără a avea motive ce decurg din cerintele de securitate nucleară sau de radioprotectie, dacă fapta nu constituie o infractiune mai gravă, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârsită din culpă, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă de la 20.000 lei la 60.000 lei.

(3) Efectuarea verificărilor tehnice la instalatiile/ echipamentele prevăzute în anexa nr. 3 pct. 1-9, în vederea autorizării de functionare, de către persoane ce nu sunt angajate în cadrul ISCIR, se sanctionează cu amendă penală de la 30.000 lei la 100.000 lei.

Art. 24. - Constituie circumstante agravante comiterea uneia din faptele identificate la art. 21-23, dacă instalatiile/echipamentele sunt puse în functiune sau sunt mentinute în functiune pentru a fi utilizate de către persoane care execută activităti de utilitate publică.

Art. 25. - (1) Următoarele fapte constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) si e), art. 10 lit. a), b) si e), art. 12 lit. c), d), e) si g), art. 14 lit. c) si e), art. 16 si ale art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) si f), art. 10 lit. c), d), f) si g), art. 12 lit. a), b) si f) si ale art. 14 lit. a), b), d) si f), cu amendă de la 15.000 lei la25.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) si d) si ale art. 11, cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei.

(2) Constituie sanctiune contraventională complementară suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni sau retragerea, după caz, a avizului, autorizatiei eliberate de ISCIR.

(3) Inspectorul de specialitate ISCIR poate fixa prin proces-verbal si un termen-limită pentru remedierea aspectelor sesizate în urma controlului.


Art. 26. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contraventiei jumătate din minimul amenzii aplicabile; inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare a contraventiei.

(3) împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face contestatie în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contraventiei.

(4) Contestatia se adresează inspectorului-sef al inspectiei teritoriale de care apartine inspectorul constatator.

Art. 27. - Dispozitiile art. 25 si 26 referitoare la contraventii se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 28. - (1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

(2) Anexele se modifică si/sau se completează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 29. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării*) în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 30. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul Consiliului de Stat nr. 587/1973 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, publicat în Buletinul Oficial nr. 168 din 27 octombrie 1973, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abrogă.


*) Legea nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008.

 

ANEXA Nr. 1

 

Instalatii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

 

1. Recipientele pentru aer aferente instalatiilor si echipamentelor de frânare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule

2. Instalatiile si echipamentele sub presiune, instalatiile si echipamentele de ridicat montate pe nave

3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinând Sistemului national de transport al gazelor naturale, precum si cele apartinând sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Instalatii sub presiune si instalatii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil si componente ale acestora

 

1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte

2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari

3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari

4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalatii de transport pe cablu, instalatii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat

5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos

6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos

7. Accesorii de securitate pentru instalatiile, echipamentele si aparatele prevăzute la pct. 1 si 3-6

8. Aparatură si instalatii de automatizare aferente instalatiilor si echipamentelor prevăzute la pct. 1-7

9. Instalatii si echipamente destinate, montate si utilizate în cadrul parcurilor de distractii

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Instalatii sub presiune, instalatii de ridicat si unele instalatii din cadrul obiectivelor nucleare,  precum si componente ale acestora

 

1. Generatoare si cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului

2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari si recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari

3. Pompe

4. Conducte pentru lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede

5. Suporturi ale elementelor sub presiune

6. Armături

7. Sisteme tehnologice

8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat

9. Accesorii de securitate pentru instalatiile si echipamentele prevăzute la pct. 1, 2, 4 si 8.

 

NOTĂ:

 

Materialele folosite la construirea, montarea, utilizarea, repararea si verificarea instalatiilor si aparatelor se supun regimului de verificare tehnică si sunt:

a) produse din metale feroase, neferoase si materiale nemetalice - table, tevi, tuburi, profiluri, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare;

b) materiale pentru sudură - electrozi, sârme, fluxuri, materiale pentru brazare.


 

NOTĂ:

 

Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanta Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 93/2011, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 64/2008 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale actului modificator:

“Art. II. - (1) Până la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificările si completările ulterioare, verificările tehnice în vederea autorizării functionării si verificările tehnice în utilizare la instalatiile si echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la această lege se efectuează de către Compania Natională pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, societate comercială pe actiuni, de interes strategic national, cu actionar unic statul român, care functionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, înfiintată ca urmare a reorganizării prin divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR.

(11) CNCIR nu îsi poate schimba structura actionariatului până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4).

(12) Tarifele percepute pentru activitătile cu caracter specific prestate de CNCIR se propun de către Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, se avizează de către Ministerul Finantelor Publice si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Guvernul va aproba prin hotărâre*) înfiintarea, organizarea si functionarea CNCIR, precum si modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Până la data înfiintării CNCIR verificările tehnice în vederea autorizării functionării si verificările tehnice în utilizare prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificările si completările ulterioare, se realizează de către ISCIR.

(4) Prescriptia tehnică pentru stabilirea conditiilor si cerintelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice si a persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării functionării si verificării tehnice în utilizare la instalatiile si echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu modificările si completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii**) de aprobare a prezentei ordonante.

(5) în termen de 60 de zile de la data publicării ordinului prevăzut la alin. (4), CNCIR trebuie să îndeplinească conditiile si cerintele tehnice prevăzute în prescriptia tehnică si să obtină autorizarea conform prevederilor prezentei ordonante.”


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.139/2010 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Companiei Nationale pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 22 noiembrie 2010.

**) Legea nr. 93/2011 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil a fost publicată în Monitorul Oficial af României, Partea I, nr. 404 din 9 iunie 2011.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.