MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 513/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 513         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 20 iulie 2011

 

SUMAR

 

DECRETE

 

651. - Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent cu trei stele a unui general-maior cu două stele din Ministerul Apărării Nationale

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 297 din 1 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International

 

Decizia nr. 439 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 491 din 19 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România

 

Opinie separată

 

Decizia nr. 615 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

707. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului

 

714. - Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale “Compania de Investitii pentru Turism” - S.A., la care Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului detine actiuni, în numele statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M. 57. - Ordin al ministrului apărării nationale pentru modificarea Normelor de selectionare a candidatilor pentru admiterea la cursul de formare a ofiterilor si subofiterilor în activitate, pe filiera indirectă, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 132/2009

 

145. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind completarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 353/2007


 

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înaintarea în gradul de general-locotenent cu trei stele a unui general-maior cu două stele din Ministerul Apărării Nationale

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 46/2011,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-maior cu două stele Dănilă Stefan Stefan se înaintează în gradul de general-locotenent cu trei stele.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 651.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 297

din 1 martie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea în sedinta publică din data de 8 februarie 2011 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International, exceptie ridicată de Cornel Boiangiu în Dosarul nr. 1.354/63/2010 al Tribunalului Dolj - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc la data de 8 februarie 2011 în prezenta autorului exceptiei de neconstitutionalitate, precum si a reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate în încheierea de sedintă de la acea dată, când Curtea a amânat, succesiv, pronuntarea pentru data de 15 februarie 2011, având nevoie de timp pentru a delibera, si apoi pentru 24 februarie 2011, respectiv 1 martie 2011, din cauza imposibilitătii constituirii legale a completului de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 30 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.354/63/2010, Tribunalul Dolj - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International.

Exceptia a fost invocată de Cornel Boiangiu într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva unei decizii de concediere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că  dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât încalcădreptul la muncă si dreptul la pensie. De asemenea, autorul consideră că prin stabilirea unui plafon la pensia netă care să nu depăsească nivelul salariului mediu se creează discriminări si astfel este încălcat si principiul egalitătii în fata legii a cetătenilor.

Tribunalul Dolj - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 17: “(1) Beneficiarii dreptului la pensie apartinând atât sistemului public de pensii, cât si sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariate sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităti pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritătilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si în cadrul regiilor autonome, societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale la care capitalul social este detinut integrai sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăseste nivelul câstigului salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.”;

- Art. 18: “(1) Pensionarii prevăzuti la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăsoară activităti profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în functie au obligatia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îsi exprime în scris optiunea între suspendarea plătii pensiei pe durata exercitării activitătii si încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în functie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăseste nivelul câstigului salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligatia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de cumul, să îsi exprime în scris optiunea între suspendarea plătii pensiei pe durata exercitării activitătii si încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în functie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăseste nivelul câstigului salariat mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale^ de stat.”;

- Art. 19: (1) în situatia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât si/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul câstigului salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităti pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în functie, potrivit legii, în cadrul entitătilor prevăzute la art. 17 alin. (î).

(3) în cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul câstigului salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligatia de a-si exprima optiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la mentinerea în plată a pensiei fată de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică si persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligatia de a-si exprima optiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de imposibilitate a exercitării cumulului.”;

- Art. 20: “Neîndeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii în termenul prevăzut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în functie, precum si a raporturilor de serviciu.”

Autorul exceptiei considera că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constitutie: art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, art. 41 privind dreptul la muncă si art. 47 referitor la dreptul la pensie si alte drepturi de asigurărisociale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în jurisprudenta sa a mai analizat textele de lege criticate prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a retinut că nicio dispozitie constitutională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu conditia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toti cetătenii, iar eventualele diferente de tratament să aibă o ratiune licită. De asemenea, cu privire la stabilirea nivelului pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, [devenit câstigul salarial mediu brut pe economie, modificare adusă prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referintă câstigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 111 din 11 februarie 2011]. Curtea a constatat că acesta respectă conditiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil sideterminabil) si rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o optiune justă si echilibrată) impuse de principiul nediscriminării. Totodată, a conchis că măsura adoptată este proportională cu situatia care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii si mijloacele folosite în realizarea lui, si este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

În ceea ce priveste critica vizând încălcarea principiului neretroactivitătii legii, Curtea retine că prevederile de lege criticate nu afectează însăsi existenta dreptului la pensie dobândit potrivit legii, asa cum se sustine în motivarea exceptiei, ci reglementează conditiile exercitării acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter exceptional, care, prin eficienta si promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale si să creeze premisele relansării economiei nationale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International, exceptie ridicată de Cornel Boiangiu în Dosarul nr. 1.354/63/2010 al Tribunalului Dolj - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta din data de 1 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 439

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de S.C. “OMV Petrom” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.959/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 21 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.959/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Societatea Comercială “OMV Petrom” - S.A. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect o obligatie de a face.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituie suspendarea executării ca o măsură procesuală la libera apreciere a judecătorului. În conditiile în care continuarea procedurii de executare poate să producă prejudicii grave debitorului, ar fi trebuit ca, la cererea debitorului, măsura să opereze de drept. Pe de altă parte, conditionarea admiterii cererii de depunere a unei cautiuni constituie o evidentă restrângere a liberului acces la justitie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutiohalitate, potrivit încheierii instantei de judecată, îl constituie dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate în numeroase cazuri, constatând constitutionalitatea acestora, prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie ca si cele invocate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 567 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 17 iunie 2010, Curtea a retinut că instituirea obligatiei de plată a cautiunii ca o conditie a suspendării executării are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, iar, pe de altă parte, de a preveni si de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

Totodată, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie. Sub acest aspect, procedura contestatiei la executare asigură garantii suficiente de ocrotire a accesului liber la justitie tuturor părtilor implicate în proces, prin însusi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea si de a solicita suspendarea acesteia.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenta Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “OMV Petrorri” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.959/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta din data de 7 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 491

din 19 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, exceptie ridicată de Lu Caiyung, Qu Gaofeng, Wang Haifeng, Je Jiaqiao, Ye Jiangling si Sun Snuangxue în Dosarul nr. 984/64/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru Qu Gaofeng, avocatul Valeriu Stoica cu delegatie la dosar. Lipsesc ceilalti autori ai exceptiei si partea Oficiul Român pentru Imigrări - Directia Migratiune - Oficiul pentru Imigrări Brasov, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă domnul Ioan Budura, traducător autorizat de limba chineză.

Magistratul-asistent informează plenul că la dosar partea Oficiul Român pentru Imigrări - Directia Migratiune - Oficiul pentru Imigrări Brasov a depus concluzii scrise în sensul netemeiniciei exceptiei.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului Qu Gaofeng, care solicită admiterea exceptiei pentru următoarele motive: exercitarea profesiei de tehnician dentar de către cetăteni ai statelor terte Uniunii Europene este conditionată de obtinerea rezidentei permanente în România, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România constând în obtinerea unui permis de sedere permanentă sau a unei cărti de rezidentă permanentă în conditiile în care au avut o sedere continuă si legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Or, pentru a putea îndeplini această ultimă conditie trebuie să facă dovada detinerii mijloacelor de întretinere, adică să lucreze în mod legal. Se creează prin prevederile legale invocate “un cerc vicios”, textul de lege criticat aducând astfel atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 15, 18 si 41 prin care legiuitorul constituant a înteles să asigure protectie atât cetătenilor români, cât si cetătenilor străini. Art.1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 aduce atingere si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării, întrucât exercitarea profesiei de tehnician dentar este conditionată de nationalitatea persoanei care doreste să lucreze. În sustinerea celor expuse oral, depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si că prin textul de lege criticat este reglementat regimul juridic al străinilor în România, al căror drept la muncă si la rezidentă este statuat în functie de marja de apreciere a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 984/64/2009, Curtea de Apel Brasov - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, exceptie ridicată de Lu Caiyung, Qu Gaofeng, Wang Haifeng, Je Jiaqiao, Ye Jiangling si Sun Shuangxue într-o cauză având ca obiect o contestatie împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României si a anulării autorizatiei de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile legale criticate aduc atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 41 referitor la garantarea dreptului la muncă si la protectia socială a muncii, deoarece autorii exceptiei nu mai pot exercita profesia de tehnician dentar, profesie pe care au exercitat-o anterior anulării autorizatiei lor de muncă. Este restrâns astfel exercitiul dreptului la muncă, ceea ce aduce atingere art. 53 din Constitutie. Sunt încălcate, de asemenea, dispozitiile art. 15 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Constitutie, deoarece cetătenii străini nu mai beneficiază de drepturile si libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, iar averile lor nu mai sunt protejate.

Curtea de Apel Brasov - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât orice stat membru al Uniunii Europene, în exercitarea atributelor suveranitătii si independentei statale, poate stabili norme juridice interne restrictive în privinta exercitării anumitor profesii, meserii ori ocupatii de către străinii din state terte. Restrângerea dreptului la muncă constituie, în realitate, o circumstantiere a limitelor de exercitare a acestuia prin prevederile textului de lege criticat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, acesta stabilind conditiile de exercitare a profesiei

de tehnician dentar, fără a îngrădi dreptul la muncă sau libertatea de alegere a profesiei sau a locului de muncă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului exceptiei prezent si ale procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 24 aprilie 2009, care au următorul cuprins: “(1) Profesia de tehnician dentar se exercită, pe teritoriul României, în conditiile prezentei legi, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în profesia de tehnician dentar, care pot fi:

a) cetăteni ai statului român;

b) cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;

c) membri de familie ai unui cetătean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), asa cum sunt definiti la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările si completările ulterioare;

d) cetăteni ai statelor terte, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;

e) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung, acordat de către unul dintre statele prevăzute la lit. b).”

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetătenii beneficiază de drepturile si libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, art. 18 alin. (1) referitor la protectia generală a persoanelor si a averilor cetătenilor străini si apatrizilor care locuiesc în România, art. 41 referitor la garantarea dreptului la muncă si la protectia socială a muncii si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Se sustine si încălcarea prevederilor art. 14 referitoare ia interzicerea discriminării din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt, în realitate, nemultumiti de necorelările de ordin legislativ dintre prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 si cele ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, dorind o modificare si o completare a textului de lege criticat, astfel încât aspectele de necorelare legislativă să fie înlăturate.

Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, nu intră în sfera de competentă a Curtii Constitutionale examinarea unor texte de lege în vederea modificării si completării acestora în scopul corelării lor, ci în competenta exclusivă a Parlamentului, întrucât, potrivit art. 61 din Legea fundamentală, acesta este unica autoritate legiuitoare a tării. Asa fiind, exceptia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, exceptie ridicată de Lu Caiyung, Qu Gaofeng, Wang Haifeng, Je Jiaqiao, Ye Jiangling si Sun Shuangxue în Dosarul nr. 984/64/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din data de 19 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

OPINIE SEPARATA

 

În dezacord cu solutia pronuntată de Curtea Constitutională, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 491 din 19 aprilie 2011, în sensul respingerii ca inadmisibile a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea hr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, considerăm că exceptia de neconstitutionalitate ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

1. Curtea Constitutională a fost sesizată prin încheierea din 12 aprilie 2010, pronuntata în Dosarul nr. 984/64/2009 de Curtea de Apel Brasov - Sectia contencios administrativ si fiscal, autorii motivând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007, cu respectarea art. 10 alin.(2) din Legea nr. 47/1992 potrivit căruia “sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Or, solutia pronuntată de Curtea Constitutională nu vizează criticile de neconstitutionalitate formulate de autori în fata instantei de judecată, critici la care Curtea ar fi trebuit să răspundă întrucât potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală aceasta este garantul suprematiei Constitutiei, iar potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curtii Constitutionale îl reprezintă încheierea instantei de judecată, care cuprinde motivarea autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, ci, prin decizia sa, Curtea a analizat exclusiv concluziile orale formulate de apărătorul acestora în sedintă publică, în sensul existentei unei necorelări legislative între prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 si cele ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

2. Cu privire la criticile formulate de autorii exceptiei observăm că prin dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 legiuitorul a impus anumite conditii cu privire la exercitarea profesiei de tehnician dentar pe teritoriul României. Astfel această profesie poate fi exercitată de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în profesia de tehnician dentar cu respectarea conditiilor de a fi cetăteni ai statului român, cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, membri de familie ai unui cetătean dintre cele anterior mentionate, beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre statele Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene ori cetăteni ai statelor terte, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.

Prin urmare, observăm că legiuitorul a conditionat exercitarea profesiei de tehnician dentar de către cetătenii statelor terte de obtinerea rezidentei permanente în România. În jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, Curtea a retinut că dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreste, în anumite conditii stabilite de legiuitor, si nu vizează obligatia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile, concluzionând că art. 53 din Constitutie, invocat în sustinerile autorilor exceptiei, nu are incidentă în cauză.

Totodată, prin Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, Curtea a constatat că libertatea alegerii profesiei, a meseriei si a locului de muncă nu este incompatibilă cu stabilirea conditiilor în care poate fi exercitată o profesie.

Prin urmare, apreciem că - prin prisma celor retinute de Curte în jurisprudenta sa - nici în prezenta cauză nu poate fi retinută încălcarea art. 41 sau incidenta art. 53 din Constitutie, si nici încălcarea art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 18 alin. (1) din Legea fundamentală referitor la protectia generală a persoanelor si a averilor cetătenilor străini care locuiesc în România, garantată de Constitutie si alte legi, apreciem că nici acesta nu are incidentă în spetă de vreme ce textul de lege criticat se referă la stabilirea anumitor conditii pentru exercitarea unei profesii, iar nu la protectia generală a persoanelor si a averilor cetătenilor străini.

De asemenea, nu putem retine nici încălcarea art. 15 alin. (1) din Constitutie, deoarece cetătenii beneficiază de drepturile si libertătile consacrate de Constitutie si de alte legi dar au si obligatiile prevăzute de acestea, în spetă obligatia de a fi beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.

Totodată, apreciem că prin textul de lege criticat se urmăreste si asigurarea unor măsuri de protectie socială care au în vedere prevenirea fenomenului somajului si ocuparea fortei de muncă calificate în tările Uniunii Europene.

Pe de altă parte, se observă că potrivit art. 148 alin. (4) din Constitutie, Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alin. (2).

Astfel, se observă că prin conditiile impuse prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 legiuitorul a urmărit implementarea art. 11 lit. a) din Directiva 2003/109/CE din 25 noiembrie 2003 a Consiliului Uniunii ce reglementează statutul resortisantilor tărilor terte care sunt rezidenti pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 23 ianuarie 2004.

În concluzie, apreciem că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată în lumina celor anterior expuse.

 

Judecător,

prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 615

din 12 mai 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Elbama Star” - S.R.L. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.307/105/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.307/105/2008, Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2),(3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Elbama Star” - S.R.L. din Ploiesti într-o cauză având ca obiect anularea unor acte de control referitoare la stabilirea de impozite si taxe.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că textele de lege criticate sunt în dezacord cu principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor si contravin libertătii economice, deoarece instituie o discriminareîntre institutiile statului care au ca obiect de activitate paza si protectia (spre exemplu, politia comunitară) si societătile comerciale cu acelasi obiect de activitate. Astfel, primelenu sunt obligate să angajeze persoane cu handicap si/sau să plătească unele sume statului, în timp ce societătilor comerciale le revin aceste obligatii. O astfel de abordare, prin care sunt privilegiate unele institutii în detrimentul altora, reprezintă, în opinia autorului exceptiei, 6 discriminare.

Autorul exceptiei sustine, de asemenea, că există o neconcordantă între Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor si Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, din moment ce persoanele care realizează serviciul de pază, pe lângă alte conditii, necesare a fi îndeplinite, trebuie să fie sănătoase, atât din punct de vedere fizic, cât si psihic si să aibă atestat de pregătire profesională în meseria de agent de pază.

Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece raportat la dispozitiile art. 45 si art. 16 din Constitutie, legiuitorul a considerat necesară adoptarea unor măsuri pentru a proteja sansele efective de participare la viata socială a persoanelor cu handicap si pentru a da acestora posibilitatea exercitării dreptului lamuncă.

În ceea ce priveste obligatia plătii sumei lunare de către persoana juridică, care nu angajează persoane cu handicap, impusă de art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, instanta de judecată arată că aceasta are caracter optional, persoana juridică beneficiind de posibilitatea achizitionării produselor sau serviciilor de la unităti protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalenta cu suma datorată la bugetul de stat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si că prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate sunt de natură a asigura o protectie adecvată persoanelor cu handicap, urmărind să creeze un cadru juridic propice pentru integrarea socială si profesională a acestora.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 78 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 sunt constitutionale. Arată că, în considerarea dreptului persoanelor cu handicap la protectie specială din partea statului, legiuitorul a adoptat măsurile concrete prevăzute de dispozitiile legale criticate, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viata socială, dar mai ales pentru valorificarea sanselor acestor persoane în exercitarea dreptului la muncă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 78 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 86/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 27 iunie 2008.

Textele de lege criticate au în prezent următorul cuprins:

- Art. 78 alin. (2), (3) si (4): “(2) Autoritătile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel putin 4% din numărul total de angajati.

(3) Autoritătile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în conditiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligatii:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe tară înmultit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b) să achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitătile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în conditiile prevăzute la lit. a).

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) institutiile publice de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională.”

În opinia  autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile art. 78 alin. (2), (3)si (4) din Legea nr.448/2006 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”, si ale art. 45 dinConstitutie, referitoare la libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora textele de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece instituie o discriminare între institutii ale statului, care au ca obiect de activitate paza si protectia, pe de o parte, si societăti comerciale cu acelasi obiect de activitate, pe de alta parte, nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate. Definirea domeniului de aplicare a unei legi si crearea unor regimuri juridice speciale, în functie de anumite situatii obiective avute în vedere, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, pe care instanta de contencios constitutional nu îl poate controla.

De altfel, dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie garantează egalitatea tn drepturi a cetătenilor, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil în cazul persoanelor juridice fată de care s-a promovat un tratament juridic diferentiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetătenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii si a autoritătilor publice. Curtea Constitutională s-a pronuntat în mod constant în acest sens, de exemplu, prin deciziile nr. 102 din 31 octombrie 1995 si nr. 70 din 23 mai 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, si, respectiv, nr. 181 din 7 august 1996.

Examinând sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora textele legale criticate contravin dispozitiilor art. 45 din Constitutie, Curtea constată că acestea nu pot fi retinute. Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora se realizează în conditiile prevăzutede lege. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor si intereselor legitime ale tuturor.

Sub acest aspect, Curtea retine că dispozitiile legale criticate prevăd, cu exceptiile precizate expres, obligatia angajatorilor care au un anumit număr de salariati de a încadra persoane cu handicap într-un procent de cel putin 4% din numărul total de angajati. Rezultă că prevederile legale criticate nu reprezintă, în fapt, altceva decât o concretizare la nivel legislativ a obligatiei pe care Legea fundamentală o stabileste în sarcina statului prin prevederile art. 50, în vederea asigurării unei protectii speciale pentru persoanele cu handicap. În virtutea acestor dispozitii constitutionale, statul este obligat să adopte o pozitie activă, de natură sa asigure realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viata comunitătii.

Totodată, Curtea observă că acelasi este si sensul pe care îl instituie dispozitiile art. 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială si profesională, precum si participarea la viata comunitătii. Reglementări similare se regăsesc si în Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilităti, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010. Astfel, prevederile art. 27 lit. gj si h) din Conventia mentionată stabilesc obligatia statelor părti de a proteja dreptul la muncă, prin luarea de masuri adecvate, inclusiv de ordin legislativ, pentru a promova angajarea persoanelor cu dizabilităti în sectorul public si privat, prin politici care să includă programe de actiune pozitive.

În acord cu aceste exigente, legiuitorul, prin dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate, a adoptat măsuri concrete pentru asigurarea sanselor persoanelor cu handicap în exercitarea dreptului la muncă si, mai exact, pentru integrarea lor socială si profesională.

Referitor la obligatia plătii sumei lunare pentru autoritătile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private,care nu angajează persoane cu handicap, prevăzută de art. 78 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 448/2006, Curtea observă că aceasta are caracter alternativ, categoriile de angajatori mentionate în text având posibilitatea să achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitătile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Dealtfel, prin Decizia nr. 1.145 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra constitutionalitătii unei solutii legislative similare celei criticate în cauza de fatăi cu prilejul solutionării exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006. Respingând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a statuat că statul are obligatia “să actioneze pentru apărarea intereselor generale ale societătii, iar agentii economici trebuie să se integreze cadrului constitutional, în concordantă cu interesul public, la care statul este obligat să vegheze”.

În final,în ceea ce priveste posibila neconcordantă între Legea nr. 333/2003 si Legea nr. 448/2006, sustinerea autorului exceptiei nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional asigură controlul constitutionalitătii legilor, adică respectarea prevederilor si principiilor constitutionale. Prin urmare, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra eventualelor contradictii dintre prevederile a două sau mai multe acte normative.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Elbama Star” - S.R.L. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.307/105/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A. În numele si în contul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări este alcătuit din 18 membri, dintre care un presedinte si 2 vicepresedinti, reprezentanti ai organelor de specialitate ale administratiei publice centrale si ai Băncii de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A., potrivit anexei nr. 1.”

2. Anexa nr. 1 se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul economiei, comertului

si mediului de afaceri,

Ion Ariton

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 707.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 534/2007)

 

COMPONENTA

Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări

 

1. Presedinte

Secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice - coordonator al Directiei generale de trezorerie si datorie publică

2. Vicepresedinte

Presedintele Băncii de Export-lmport a României EXIMBANK -S.A.

3. Vicepresedinte

Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

4. Membru

Reprezentant al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

5. Membru

Secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice - coordonator al Directiei generale de programare bugetară

6. Membru

Secretarele stat în Ministerul Finantelor Publice

7. Membru

Vicepresedinte al Băncii de Export-lmport a României EXIMBÂNK -S.A.

8. Membru

Secretar de stat în Ministerul Administratiei si Internelor

9. Membru

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

10. Membru

Reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale

11. Membru

Secretarul general al Guvernului

12. Membru

Reprezentant al Ministerului Finantelor Publice

13. Membru

Reprezentant al aparatului de lucru al Guvernului, prin Secretariatul General al Guvernului

14. Membru

Reprezentant al Ministerului Finantelor Publice

15. Membru

Reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului

16. Membru

Reprezentant al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

17. Membru

Reprezentant al Ministerului Mediului si Pădurilor

18. Membru

Reprezentant al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale “Compania de Investitii pentru Turism” - S.A., la care Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului detine actiuni, în numele statului

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare, si al Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale “Compania de Investitii pentru Turism” - S.A., la care Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului detine actiuni, în numele statului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite conform legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Laurentiu Sebastian Lăzăroiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 714.


 

ANEXĂ*)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

Operatorul economic: Societatea Comercială “Compania de Investitii pentru Turism” - S.A.

Sediul/adresa: Bd. Poligrafiei nr. 3-5, sectorul 1, Bucuresti

Cod unic de înregistrare: 24979799

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

pe anul 2011

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2011

Propuneri

total

0

I

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd. 2+10+15)

1

8.613,0

 

l

 

Venituri din exploatare, din care:

2

5.681.0

 

 

a)

din productia vânduta

3

2.618.0

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

2.374.0

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. din care:

5

0.0

 

 

 

 

- subventii, cf. prevederilor legale in vigoare

6

0.0

 

 

 

 

- transferuri, cf. prevederilor legale in vigoare

7

0.0

 

 

d)

productia de imobilizari

8

0.0

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

689.0

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

58.0

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

0.0

 

 

b)

din alte investitii si impmmuturi care fac parte din activele imobilizate

12

0.0

 

 

c)

din dobânzi

13

21.0

 

 

d)

alte venituri financiare

14

37.0

 

3

 

Venituri din derularea proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile

 

2.874.0

 

4

 

Venituri extraordinare

15

0.0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd. 17+48+51)

16

8.509,4

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

8.457.4

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

122.0

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energic si apa)

19

400.0

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

622.0

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

4.517.4

 

 

 

d1)

ch. cu salariile

22

3.464.8

 

 

 

d2)

cheltuieli cu asigurările si protectia sociala si alte obligatii legale, din care:

23

982.6

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

24

735.8

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia de asigurări pentru somaj

25

17.6

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia la asigurări sociale desănătate

26

184.0

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondurilor de salarii

27

45.2

 

 

 

d3)

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

70.0

 

 

 

 

d3.1) cheltuieli sociale prevăzute prin art 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

8.0

 

 

 

 

- tichete de cresa, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

0.0

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

8.0

 

 

 

 

d3.2) tichete de masa

32

36.0

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacanta

33

26.0

 

 

e)

ch. cu plătile compensatorii cf.CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

0.0

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite in baza unor hotărâri judecătoresti

35

0.0

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si neeorporale

36

1.024.0


 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

1.624.0

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

148.0

 

 

 

i1) contract de mandat

39

72.0

 

 

 

i2) cheltuieli de protocol, din care:

40

18.0

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

0,0

 

 

 

i3) cheltuieli de reclama si publicitate, din care:

42

58.0

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclama si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

0.0

 

 

 

 

- tichele cadou pentru campanii de marketing. studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006. cu modificările si completările ulterioare

44

0.0

 

 

 

i4) cheltuieli cu sponsorizarea

45

0.0

 

 

 

i5) ch. cu activele cedate

46

0.0

 

 

 

i6) ch. cu redevenita pentru concesionarea bunurilor

47

0.0

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

4S

52.0

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

4.0

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

IX.ii

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

0.0

III.

 

 

REZULTAT BRUT (profit/pierdere)

52

103.6

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

17.0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

86.6

 

1

 

Rezerve legale

55

4.0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute delege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din imprumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor imprumuturi externe

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profil contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55. 56. 57. 58 si 59

60

82.6

 

7

 

Participarea salariatilor la profit in limita a 10% din profilul net. dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizai la nivelul operatorului economic in exercitiul financiar de referinta

61

 

 

a

 

Minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau local in cazul regiilor aulonome, ori dividende in cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

74.0

 

9

 

Profitul nerepartizal pe destinatiile prevăzute la pct. 1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

63

8.6

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

64

120.0

 

1

 

Surse proprii

65

10,0

 

2

 

Alocatii de la buget

66

 

 

3

 

Credite bancare

67

 

 

 

a)

interne

68

 

 

 

b)

externe

69

 

 

 

 

Capitalizări cf. Legii nr. 136/97. pentru:

70

 

 

 

 

- Rambursări de credite externe (garantate de MF)

71

 

 

 

 

- Plăti dobânzi si comisioane aferente M.F,

72

 

 

 

 

Rambursări de credite externe si plăti de dobânzi si comisioane -BEI

73

 


 

 

 

- Rambursări de credite externe

74

 

 

 

 

- Plati dobânzi si comisioane aferente

75

 

 

4

 

Alte surse

76

110.0

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

77

120.0

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor in curs la finele anului

78

120.0

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

79

 

 

 

a)

- interne

80

 

 

 

b)

- externe

«1

 

 

 

 

Rambursări credite si dobânzi din credit BEuI

82

 

 

 

 

- Rambursări de credite externe

83

 

 

 

 

- Plati dobânzi si comisioane

84

 

 

 

 

Rambursări rate aferente creditelor pentru investitii

85

 

 

 

 

- Rambursări de credite externe (garantate de MF.)

86

 

 

 

 

- Plati dobânzi si comisioane aferente M.F.

87

 

VIII.

 

 

REZERVE, din care:

88

 

 

1

 

Rezerve legale

89

 

 

2

 

Rezerve statutare

90

 

 

3

 

Alte rezerve

91

 

IX.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

92

 

 

1

 

Venituri totale

93

8.613.10

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

94

8.509.4

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

95

68.0

 

4

 

Nr. mediu de salariati total

96

90.0

 

5

 

Fond de salarii, din care:

97

3.464.8

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca

98

3.444,8

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul (AGA. CA)

99

20.0

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana)

100

3.189.6

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu in preturi curente (lei/persoana)

101

95.700.0

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu in preturi comparabile (lei/persoana)

102

95.700.0

 

9

 

Productivitatea muncii in unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)

103

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale / venituri totale) x 1000

104

988.0

 

11

 

Plati restante

105

0.0

 

 

a)

preturi curente

106

 

 

 

b)

preturi comparabile

107

 

 

12

 

Creante restante

108

0.0

 

 

a)

preturi curente

109

 

 

 

b)

preturi comparabile

110

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor de selectionare a candidatilor pentru admiterea la cursul de formare a ofiterilor si subofiterilor în activitate, pe filiera indirectă, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 132/2009

 

Având în vedere dispozitiile art. 36 lit. d), e) si g) si art. 40 lit. c), e) si g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 41 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, ale art. 9 si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 2 si art. 12 alin. (1) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populatiei pentru apărare,

în scopul aplicării unitare a unor prevederi ale statutului cadrelor militare în domeniul managementului resurselor umane ale Ministerului Apărării Nationale,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele de selectionare a candidatilor pentru admiterea la cursul de formare a ofiterilor si subofiterilor în activitate, pe filiera indirectă, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 132/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 11 ianuarie 2010, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) la data acordării gradului de ofiter să aibă vârsta de cel mult 35 de ani;”.

2. La articolul 9 alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniti în anul desfăsurării concursului de admitere la cursul de formare;”.

3. La articolul 9 alineatul (3), litera c) se abrogă.

4. La articolul 9 alineatul (4), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniti în anul desfăsurării concursului de admitere la cursul de formare;”.

5. La articolul 10 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniti în anul desfăsurării concursului de admitere la cursul de formare;”.

6. La articolul 10 alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) la data acordării gradului de subofiter să aibă vârsta de cel mult 45 de ani;”.

7. La articolul 10 alineatul (4), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniti în anul desfăsurării concursului de admitere la cursul de formare;”.

8. La articolul 22, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

“(6) Metodologia organizării si desfăsurării concursului de admitere se elaborează de către institutiile de învătământ organizatoare, conform prevederilor legislatiei în vigoare, si se înaintează spre avizare la Statul Major General, Directia management resurse umane, statul major al categoriei de forte ale armatei si comandamentul de armă care organizează concursul. Modul de anuntare a rezultatelor se aduce la cunostinta candidatilor prin grija institutiilor de învătământ, înainte de concurs, conform prevederilor metodologiei.”

9. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Cursul de formare se finalizează prin:

a) promovarea examenului de absolvire organizat de institutiile militare de învătământ abilitate;

b) eliberarea certificatelor de absolvire;

c) acordarea gradului militar în functie de nivelul studiilor si de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad;

d) acordarea brevetului de ofiter sau de subofiter în arma/serviciul/specialitatea militară pentru care s-a realizat formarea;

e) numirea într-o functie prevăzută în statul de organizare, cu nivelul de studii corespunzător cu cel detinut de absolvent si în raport cu experienta profesională impusă de cerintele postului.

(2) Activitătile prilejuite de acordarea primului grad si numirea în functie se desfăsoară în institutiile militare de învătământ care organizează admiterea la cursul de formare.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 8 iulie 2011.

Nr. M. 57.


 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind completarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 353/2007

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. g) si ale art. 48 alin. (1) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 27 din Normele de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 353/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 3 decembrie 2007, se introduc trei noi alineate, alineatele (2)-(4), cu următorul cuprins:

“(2) Autoritatea judeteană de transport poate elimina din programul judetean de transport, pe perioada de valabilitate a acestuia, traseele care urmează a fi incluse în programul de transport public local din cadrul asociatiilor de dezvoltare intercomunitară.

(3) în baza acordului operatorului existent, renuntarea la traseu si retragerea licentei, potrivit alin. (2), se aprobă prin hotărâre a consiliului judetean.

(4) în situatia prevăzută la alin. (3), operatorul existent are obligatia de a presta activitatea de transport până la atribuirea respectivului traseu de către asociatia de dezvoltare intercomunitară.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 145.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.