MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 522/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 522         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 25 iulie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 220 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 414 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene

 

Decizia nr. 505 din 19 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

708. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare, atributiile si finantarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.239. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate

 

2.306. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru abrogarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.181/2007 privind aprobarea Manualului operational pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

2.317. - Ordin al ministrului finantelor publice privind stabilirea ratelor dobânzilor practicate de Trezoreria Statului

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

2. - Hotărâre privind modalitatea de atribuire a mandatului la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din data de 21 august 2011

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 248/2005


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 220

din 15 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”

al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal în dosarele nr. 1.709/33/2009 si nr. 5.000/2/2009 ale acestei instante.

La apelul nominal răspunde pentru partea Ileana Vale avocatul Ovidiu Podaru, cu delegatie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor nr. 1.854D/2010 si nr. 3.102D/2010, având în vedere obiectul identic al exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul prezent si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.102D/2010 la Dosarul nr. 1.854D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului Ovidiu Podaru, care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arată că procedura acordării de despăgubiri pentru imobilele care au fost preluate în mod abuziv în perioada comunistă este reglementată distinct prin titlul VII al Legii nr. 247/2005. Această procedură cuprinde dispozitii cu caracter special, însă nu pune la dispozitia persoanelor interesate o cale efectivă si eficientă de realizare a drepturilor lor, aspect ce a fost constatat deja de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, culminând cu hotărârea-pilot pronuntată în Cauza Măria Atanasiu si altii contra României. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.

Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, apreciază că prin critica formulată se tinde spre modificarea procedurii speciale reglementate prin textul de lege criticat, caz în care instanta de contencios constitutional s-ar transforma în legiuitor pozitiv.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 iunie 2010, pronuntate în dosarele nr. 1.709/33/2009 si nr. 5.000/2/2009, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată, din oficiu, de către instanta de judecată în cauze civile având ca obiect acordarea de despăgubiri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal sustine că neconstitutionalitatea textului de lege criticat derivă din împrejurarea că acordarea efectivă a despăgubirilor, stabilite potrivit procedurii reglementate de titlul VII din Legea nr. 247/2005, este prevăzută sub o conditie pur potestativă, întrucât realizarea obligatiei legale ce incumbă Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietătilor depinde exclusiv de vointa autoritătilor de a asigura disponibilitătile financiare necesare acordării despăgubirilor la care statul român s-a obligat prin reglementarea respectivă. În opinia instantei, beneficiarii titlurilor de despăgubire si ai titlurilor de plată emise în procedura reglementată de titlul VII din Legea nr. 247/2005 au un drept de creantă asupra statului român, or, în privinta creantelor asupra statului, dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi se interpretează în raport cu art. 20 alin. (1) din Constitutie, în acord cu dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în sensul că se bucură de protectie constitutională orice creantă asupra statului. Ca atare, plasarea sub conditie pur potestativă a dreptului la acordarea efectivă a despăgubirilor stabilite de statul român si derobarea statului de îndeplinirea obligatiei ce îi revine reprezintă, în opinia instantei, o nesocotire a dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, prin aceea că prevede posibilitatea de a plăti despăgubirile la un moment viitor si nesigur pentru beneficiar, fără a reglementa criterii obiective de natură a permite persoanei să identifice perioada în care îsi va realiza creanta.

În final, instanta consideră că textul de lege criticat contravine si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, sens în care invocă Hotărârea din 22 iunie 2004, pronuntată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, si Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronuntată în Cauza Kopecky contra SIovaciei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 182 lit. a) si c) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente sunt constitutionale. În acest sens, arată că instituirea unui termen în vederea transferului despăgubirilor în numerar nu are caracterul unei conditii pur potestative, întrucât acordarea despăgubirilor nu depinde exclusiv de vointa uneia dintre părti. Faptul că transferul despăgubirilor în numerar se realizează în 15 zile calendaristice de la data existentei disponibilitătilor financiare nu este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate, atâta vreme cât dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, prin care se garantează creantele asupra statului, nu precizează că aceasta presupune executarea lor de îndată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Aceste prevederi de lege au fost modificate prin articolul unic alin. (1) pct. 26 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv si au următorul cuprins:

- Art. 182 lit. a) si c): “în cazul prevăzut la art. 181 alin. (2), titularul titlului de despăgubire va proceda astfel:

a) dacă optează pentru primirea exclusiv de despăgubiri în numerar, se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Directie, care, după retinerea titlului de despăgubire în original, îi va transfera despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existentei disponibilitătilor financiare;[...]

c) dacă optează pentru primirea de despăgubiri în numerar si actiuni emise de Fondul «Proprietatea», se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor care, după retinerea titlului de despăgubire în original, eliberează un titlu de plată pentru suma solicitată de persoana despăgubită si un titlu de conversie, pentru diferenta dintre valoarea înscrisă în titlul de despăgubire si valoarea înscrisă în titlul de plată. Titlul de plată va fi valorificat conform lit. a), iar titlul de conversie se va valorifica conform lit. b).”

În opinia Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, potrivit cărora “Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate”, si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată face parte din cap. V1 “Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a actiunilor emise de Fondul «Proprietatea»“ al titlului VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente.

Curtea retine că, potrivit Legii nr. 247/2005, titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele si pe seama statului român, care încorporează drepturile de creantă ale detinătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate acestei legi, si care urmează a fi valorificate prin conversia lor în actiuni emise de Fondul “Proprietatea” si/sau, după caz, în functie de optiunea titularului ori a titularilor înscrisi în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele si în conditiile prevăzute în legea mai sus mentionată. Titlurile de plată sunt certificate emise de Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, în numele si pe seama statului român, care încorporează drepturile de creantă ale detinătorilor asupra statului român, de a primi, în numerar, o sumă de maximum 500.000 lei.

După emiterea titlurilor de despăgubire aferente, Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor va emite, pe baza acestora si a optiunilor persoanelor îndreptătite, un titlu de conversie si/sau un titlu de plată. Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în actiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Directiei pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în vederea efectuării operatiunilor de plată.

Titlurile de despăgubire pot fi valorificate de detinătorii acestora în una dintre modalitătile prevăzute de cap. V1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, în termen de 3 ani de la data emiterii.

Asa fiind, Curtea constată că nu poate fi retinută critica referitoare la faptul că se aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi “prin posibilitatea de a plăti despăgubirile la un moment viitor si nesigur pentru beneficiar, fără a reglementa criterii obiective de natură a permite persoanei să identifice perioada în care îsi va realiza creanta”.

De altfel, prin jurisprudenta sa, Curtea a constatat că “pentru stabilirea măsurilor reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a prevăzut mai întâi o etapă administrativă, necesară pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al acestora, ratiune pentru care a constituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fată de art. 44 din Constitutie, Curtea a retinut că este optiunea exclusivă a legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si abuzurilor din legislatia trecută, prevederile de lege criticate fiind în acord cu alin. (2) teza a doua al acestui text constitutional, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 182 lit. a) si c) din titlul VII intitulat “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal în dosarele nr. 1.709/33/2009 si nr. 5.000/2/2009 ale acestei instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 414

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Ridy losif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.962/271/2007, Judecătoria Oradea - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de intimatul Ridy losif Carol, prin mandatar, într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece, pe de-o parte, ordonantele Guvernului criticate au fost adoptate fără a exista situatii extraordinare a căror reglementare să nu poată fi amânată, iar, pe de altă parte, acestea încalcă accesul liber la justitie.

Judecătoria Oradea - Sectia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece prorogarea unor termene în vederea unei bune administrări a justitiei ca serviciu public s-a făcut tinând seama de gravele consecinte de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistentei suportului tehnic necesar si care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instantelor judecătoresti.


Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile:

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 77/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009;

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată prin Legea nr. 127/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 2 iunie 2008;

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 100/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2009.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 - Statul român, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind liberul acces la justitie, art. 52 alin. (3) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 54 privind fidelitatea fată de tară, art. 73 alin. (3) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 82 alin. (2) privind validarea mandatului si depunerea jurământului de către Presedintele României, art. 108 alin. (3) si (4) privind hotărârile si ordonantele Guvernului, art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă, art. 124 privind independenta justitiei, art. 125 alin. (3) privind incompatibilitătile judecătorilor, art. 126 alin. (1) si (2) privind instantele judecătoresti si art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Cu privire la dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006, precum si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008, Curtea retine că exceptia de neconstitutionalitate este nemotivată, deoarece simpla enumerare în sustinerea acesteia a unor prevederi constitutionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”.

În ceea ce priveste Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 154/2007, prin care s-a dispus prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente până la data de 1 ianuarie 2009, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 127/2008, Curtea a constatat că aceasta si-a încetat aplicabilitatea, iar încetarea aplicabilitătii unui act normativ atrage o solutie de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, spre exemplu, Decizia nr. 703 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 12 iunie 2009, si Decizia nr. 335 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007, încetarea aplicabilitătii unui act normativ atrage o solutie de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

De altfel, în acelasi sens, Curtea s-a mai pronuntat asupra prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie invocate si în prezenta cauză, prin Decizia nr. 1.559 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011, Curtea respingând ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a acestora, exceptie invocată de acelasi mandatar ca si cel din prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Ridy losif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 505

din 19 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, exceptie ridicată de Marian Enculescu în Dosarul nr. 13.606/215/2010 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 13.606/215/2010, Judecătoria Craiova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, exceptie ridicată de Marian Enculescu într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prin prevederile legale criticate se instituie un regim special, preferential pentru dreptul de proprietate al statului asupra terenurilor din domeniul public.

Judecătoria Craiova - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveste pretinsa neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997, instanta arată că legiuitorul nu putea pune semnul egalitătii între regimul juridic al proprietătii publice si cel al proprietătii private, ci a precizat că oricare ar fi forma proprietătii există întotdeauna exercitiul celor 3 atribute ale acestui drept real - usus, fructus si abusus -, iar aceasta se realizează în modalităti specifice.

Referitor la critica adusă prevederilor art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, instanta apreciază că în speta de fată nu se poate pune problema restrângerii exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie, si anume deciziile nr. 296/2001 si nr. 49/2007.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, si cele ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997: “(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: [...]

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor”;

- Art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009: “Este interzisă trecerea terenurilor aflate în administrarea unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare, indispensabile cercetării, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, prin hotărâre a comisiei locale, a comisiei judetene, respectiv a Comisiei de fond funciar a municipiului Bucuresti.”


În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si celor ale art. 120 referitoare la principiile de bază din administratia publică locală.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate.

În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.563/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, prin care Curtea a retinut că prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 consacră sanctiunea nulitătii absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, si, astfel, nu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ.

Curtea a observat că prevederile criticate precizează o dată în plus sanctiunea nulitătii actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative.

Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desfiintat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. Potrivit regimului juridic al acestei sanctiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de actiuni în justitie o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât si persoanele care au atributii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

De asemenea, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, referindu-se la constitutionalitatea titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, intitulat “Modificarea si completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”, Curtea Constitutională a statuat că aceste prevederi legale nu aduc atingere drepturilor câstigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea conditiilor legale în vigoare la momentul nasterii lor. Efectul nulitătii absolute de repunere în situatiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptătiti să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată prin deciziile mentionate, cât si considerentele acestora sunt valabile si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, Curtea apreciază că acestea nu reprezintă o restrângere a exercitiului dreptului de proprietate. Faptul că prin reglementarea criticată se interzice trecerea terenurilor aflate în administrarea unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare, indispensabile cercetării, din proprietatea publică în proprietatea privată a statului nu este de natură a aduce atingere normei constitutionale, întrucât trecerea din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, si nu prin hotărâre a comisiei locale sau a comisiei judetene.

De altfel, Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) din acelasi act normativ, terenurile date în administrarea institutiilor si unitătilor de cercetare-dezvoltare de drept public sunt inalienabile si insesizabile, iar dreptul de proprietate imprescriptibil, ele neputând fi scoase din proprietatea publică si din administrarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din agricultură si silvicultură decât prin lege, exceptând terenurile prevăzute la art. 6 alin. (3).

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 120, Curtea constată că acestea nu au incidentă în cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe lonescu-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, exceptie ridicată de Marian Enculescu în Dosarul nr. 13.606/215/2010 al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare, atributiile si finantarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2011 privind unele măsuri pentru organizarea si functionarea Consiliului de supraveghere,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare, atributiile si finantarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar este organizat si functionează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurentei.”

2. La articolul 3, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar este constituit din 7 specialisti numiti si revocati prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, dintre care 4 sunt din cadrul Consiliului Concurentei si 3 din cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, la propunerea acestui minister.

(2) Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar este condus de un presedinte numit prin ordin de către presedintele Consiliului Concurentei dintre membrii plenului Consiliului Concurentei, iar ceilalti membri sunt specialisti cel putin din domeniile: feroviar, afaceri europene, economic si juridic.

(5) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni prevăzut la alin. (4), mandatul presedintelui si al membrilor Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar încetează, urmând a fi desemnat, prin ordin, de către presedintele Consiliului Concurentei un alt presedinte sau membru, după caz.”

3. La articolul 51, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) încălcarea obligatiilor prevăzute la alin. (2) atrage revocarea de către presedintele Consiliului Concurentei a mandatului acordat, precum si răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, după caz, potrivit legii.”

4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) în scopul asigurării desfăsurării activitătii Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, Secretariatul acestuia functionează sub forma unui compartiment cu caracter permanent în structura Consiliului Concurentei.

(2) Numărul maxim de posturi al Secretariatului Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar se stabileste prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si se asigură în cadrul numărului maxim de posturi aprobat pentru Consiliul Concurentei.”

5. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Resursele financiare necesare în vederea functionării Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar se cuprind în bugetul Consiliului Concurentei.

(2) Pentru anul 2011, resursele financiare necesare în vederea functionării Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar se cuprind în bugetul Consiliului Concurentei, prin diminuarea în mod corespunzător a bugetului Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, conform prevederilor art. V din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2011 privind unele măsuri pentru organizarea si functionarea Consiliului de supraveghere.”

6. La articolul 9, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (2) se fac de către personalul împuternicit prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.”

7. Anexa se modifică după cum urmează:

a) Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, denumit în continuare Consiliul de supraveghere, este organizat si functionează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurentei.”

b) La articolul 3, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 specialisti numiti si revocati prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, dintre care 4 sunt din cadrul Consiliului Concurentei si 3 sunt specialisti în domeniul feroviar propusi de către Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

(2) Consiliul de supraveghere este condus de un presedinte numit prin ordin de către presedintele Consiliului Concurentei dintre membrii plenului Consiliului Concurentei, iar ceilalti membri sunt specialisti cel putin din domeniile: feroviar, afaceri europene, economic si juridic.

(5) Pentru activitatea depusă, persoanele din componenta Consiliului de supraveghere au dreptul la o indemnizatie lunară, stabilită prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, care nu poate depăsi 20% din indemnizatia lunară a functiei de secretar de stat.”

c) Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Pregătirea activitătilor Consiliului de supraveghere se face de către Secretariatul Consiliului de supraveghere, compartiment cu caracter permanent în structura Consiliului Concurentei.”

d) La articolul 5 alineatul (1) punctul 1, litera f) va avea următorul cuprins:

,,f) măsurile privind accesul, în conformitate cu Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile


ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările si completările ulterioare;”.

e) Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Atributiile si sarcinile Secretariatului Consiliului de supraveghere se stabilesc prin regulamente si instructiuni puse în aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.”

f) Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Consiliul de supraveghere întocmeste si publică anual, pe site-ul propriu, raportul privind activitatea desfăsurată.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Presedintele Consiliului Concurentei,

Bogdan Marius Chiritoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 708.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate

 

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) si ale art. 5 alin. (11) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementările contabile simplificate si regulile privind aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare anuale simplificate.

(3) Reglementările contabile simplificate cuprind principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare si prezentare a elementelor în situatiile financiare anuale simplificate, regulile de întocmire a situatiilor financiare anuale simplificate, formatul si continutul situatiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum si continutul si functiunea conturilor contabile.

Art. 2. - (1) Persoanele care în exercitiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.

(2) Pentru verificarea încadrării în criteriile prevăzute la alin. (1) se au în vedere indicatorii determinati din situatiile financiare anuale, respectiv balanta de verificare, încheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României, valabil la data încheierii aceluiasi exercitiu financiar.

(3) în cazul persoanelor nou-înfiintate, acestea pot opta în primul exercitiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare. Dacă în al doilea exercitiu financiar de raportare aceste persoane încetează să îndeplinească criteriile prevăzute la alin. (1), ele sunt obligate să aplice Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:


a) persoanele juridice ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată;

b) persoanele juridice care apartin unui grup de societăti si intră în perimetrul de consolidare a unei societăti-mamă cu sediul în România, care are obligatia de a întocmi situatii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale în vigoare;

c) societătile/companiile nationale, societătile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societătile cooperatiste;

d) persoanele juridice a căror activitate este reglementată si supravegheată de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum si cele a căror activitate este reglementată de Banca Natională a României;

e) subunitătile fără personalitate juridică din România care apartin persoanelor juridice cu sediul în străinătate, precum si subunitătile din străinătate ale persoanelor juridice din România a căror activitate este reglementată si supravegheată de institutiile prevăzute la lit. d).

(2) Persoanele care îndeplinesc cele două criterii prevăzute la art. 2 alin. (1), dar nu optează pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplică Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizează pentru evidentierea operatiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat si tratamentele contabile prevăzute de reglementările contabile simplificate.

(2) în functie de necesitătile de informatii si complexitatea operatiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza si conturi din planul de conturi general, precum si tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare, completează situatiile financiare anuale simplificate pe baza informatiilor corespunzătoare elementelor prezentate în aceste situatii.

Art. 5. - Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate în conditiile prevăzute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare, si/sau

o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins în aceleasi reglementări, întocmesc situatii financiare anuale simplificate, care se compun din bilant si cont de profit si pierdere simplificate, în conditiile prevăzute de legea contabilitătii.

Art. 6. - Situatiile financiare anuale simplificate trebuie însotite de o declaratie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei pentru întocmirea acestora în conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.

Art. 7. - Persoanele prevăzute la art. 2 pot organiza si conduce contabilitatea de gestiune, indiferent dacă au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate.

Art. 8. - Persoanele care la finele exercitiului financiar precedent depăsesc limitele unuia sau ambelor criterii prevăzute la art. 2 alin. (1) aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările si completările ulterioare, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exercitiul financiar următor celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depăsite.

Art. 9. - (1) Ulterior constatării depăsirii limitelor oricăruia dintre cele două criterii prevăzute la art. 2 alin. (1), persoanele care au utilizat optiunea prevăzută la acel articol si la care contabilitatea a fost organizată si condusă pe bază de contracte/conventii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform optiunii de la art. 10 alin. (31) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia ca, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exercitiul financiar următor celui pentru care s-a constatat depăsirea criteriilor, să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea si conducerea contabilitătii, astfel încât aceste raportări contabile să fie întocmite cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile si să fie semnate de persoanele prevăzute de lege.

(2) Prevederile alin. (1) sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate.

Art. 10. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, în tot cuprinsul Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările si completările ulterioare, sintagma “situatii financiare anuale simplificate” se înlocuieste cu sintagma “situatii financiare anuale prescurtate”.

Art. 11. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar al anului 2011.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 30 iunie 2011.

Nr. 2.239.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 bis, care se poarte achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

 


MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.181/2007 privind aprobarea Manualului operational pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 228/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.181/2007 privind aprobarea Manualului operational pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 si 55 bis din 24 ianuarie 2008.

Art. II. - Unitatea pentru coordonarea si verificarea achizitiilor publice (UCVAP) si compartimentele de verificare a achizitiilor publice (CVAP) din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti coordonate direct de UCVAP vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 14 iulie 2011.

Nr. 2.306.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea ratelor dobânzilor practicate de Trezoreria Statului

 

Având în vedere dispozitiile art. 10 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data de 1 august 2011, ratele dobânzilor practicate de Trezoreria Statului si aplicate la disponibilitătile păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, sunt purtătoare de dobânzi, precum si la depozitele la termen constituite de titularii acestora se stabilesc după cum urmează:

a) rata dobânzii la vedere acordate la disponibilitătile păstrate în conturi la Trezoreria Statului se stabileste la 0,25% pe an;

b) rata dobânzii acordate la depozitele pe termen de o lună se stabileste la 1,75% pe an;

c) rata dobânzii acordate la depozitele pe termen de 3 luni se stabileste la 2,00% pe an.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Directia generală de trezorerie si datorie publică din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.032/2010 privind stabilirea ratelor dobânzilor practicate de Trezoreria Statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data de 1 august 2011.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 18 iulie 2011.

Nr. 2.317.

 


ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE PARTIALE DIN DATA DE 21 AUGUST 2011

 

HOTĂRÂRE

privind modalitatea de atribuire a mandatului la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din data de 21 august 2011

 

Având în vedere dispozitiile art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc că “în caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai putin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputatilor sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator”,

văzând totodată si dispozitiile art. 2 pct. 10 si ale art. 48 alin. (9) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora într-un colegiu uninominal se atribuie un singur mandat,

luând în considerare prevederile art. 6 din acelasi act normativ, care stipulează că “Alegerile se desfăsoară într-o singură zi care poate fi numai duminica”,

văzând astfel că din dispozitiile Legii nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, rezultă că atât alegerile parlamentare generale, cât si alegerile parlamentare partiale se desfăsoară într-un singur tur,

văzând prevederile art. 46 alin. (3) lit. h) si ale art. 48 alin. (4) si (11) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora la alegerile generale în prima etapă a repartizării mandatelor se atribuie un mandat candidatului care a obtinut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate,

tinând cont de faptul că aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 46 alin. (3) lit. h) si ale art. 48 alin. (4) si (11) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, în cazul alegerilor partiale, ar putea conduce la organizarea unui nou tur de scrutin, în situatia în care niciun candidat nu întruneste jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, si luând în considerare că această posibilitate nu este prevăzută de actul normativ sus-mentionat,

având în vedere că desemnarea câstigătorului alegerilor în cadrul scrutinului uninominal cu un singur tur poate fi realizată numai prin utilizarea criteriului celui mai mare număr de voturi valabil exprimate,

în temeiul art. 15 alin. (4) si art. 16 alin. (12) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăste:

Art. 1. - La alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din data de 21 august 2011 este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Biroului Electoral Central,

Octavian Opris

 

Bucuresti, 21 iulie 2011.

Nr. 2.


 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 279/2005*)

privind ucenicia la locul de muncă

 


*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 106/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 11 octombrie 2005 si a mai fost modificată si completată prin:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 126/2008 privind modificarea si completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj si nivelul salariului de bază minim brut pe tară si al stabilirii măsurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008, aprobată prin Legea nr. 55/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 7 aprilie 2009.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Ucenicia la locul de muncă reprezintă formarea profesională realizată în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă.

Art. 2. - Ucenicul este persoana fizică încadrată în muncă în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă.

Art. 3. - (1) Angajatorul are obligatia de a desemna un coordonator de ucenicie pentru formarea profesională a ucenicului realizată în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă.

(2) Coordonatorul de ucenicie este salariat al angajatorului care organizează ucenicia la locul de muncă.

(3) în cazul în care ucenicia la locul de muncă este organizată de către un întreprinzător persoană fizică, în conditiile legii, coordonatorul de ucenicie este chiar întreprinzătorul persoană fizică.

 

CAPITOLUL II

Contractul de ucenicie la locul de muncă

 

Art. 4. - (1) Contractul de ucenicie la locul de muncă este un contract individual de muncă de tip particular, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional si să muncească pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obligă să îi asigure plata salariului si toate conditiile necesare formării profesionale.

(2) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractului de ucenicie la locul de muncă se fac în conditiile respectării reglementărilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, referitoare la ucenicie si la contractul individual de muncă.

(3) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, si se înregistrează în termen de 20 de zile la inspectoratul teritorial de muncă judetean, respectiv al municipiului Bucuresti. Obligatia de încheiere a contractului de ucenicie la locul de muncă, în formă scrisă, revine angajatorului.

(4) Anterior începerii activitătii, contractul de ucenicie la locul de muncă se înregistrează si în registrul general de evidentă a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(5) Pe lângă elementele obligatorii ale contractului individual de muncă, contractul de ucenicie la locul de muncă cuprinde si clauze cu privire la:

a) calificarea pe care urmează să o dobândească ucenicul;

b) numele coordonatorului de ucenicie si calificarea acestuia;

c) locul/locurile în care se desfăsoară activitatea de formare profesională;

d) durata necesară pregătirii teoretice si practice prin ucenicie la locul de muncă;

e) alte clauze potrivit legii.

(6) Drepturile si obligatiile angajatorului si ale ucenicului se stabilesc prin contractul de ucenicie la locul de muncă, ce se completează cu prevederile din cuprinsul contractului colectiv de muncă aplicabil si prin regulamentele interne, după caz.

(7) Modelul-cadru al contractului de ucenicie la locul de muncă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 5. - (1) Poate fi încadrată ca ucenic în muncă orice persoană fizică ce a împlinit vârsta de 16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, si nu detine o calificare pentru ocupatia în care se organizează ucenicia la locul de muncă.

(2) Persoana fizică poate încheia un contract de ucenicie la locul de muncă, în calitate de ucenic, si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al părintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activităti potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile si cunostintele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea si pregătirea profesională. Lipsa acordului părintilor sau al reprezentantilor legali atrage după sine nulitatea absolută a contractului de ucenicie.

(3) Se pot încadra în muncă în calitate de ucenici si următoarele categorii:

a) cetătenii străini, precum si apatrizii care au obtinut permis de muncă în România, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European si membrii de familie ai acestora.

(4) Maternitatea nu constituie motiv de discriminare în executarea uceniciei la locul de muncă.

(5) Ucenicii care au împlinit vârsta de 18 ani au dreptul la întretinere, acestora aplicându-li-se prevederile Codului familiei, perioada de ucenicie fiind asimilată cu cea de continuare a studiilor.

Art. 6. - (1) Prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, cu modificările si completările ulterioare, poate încheia contracte de ucenicie la locul de muncă si:

a) persoana fizica autorizată, dacă face dovada că prestează de cel putin un an activitatea pentru care a fost autorizată;

b) întreprinderea familială, prin reprezentantul acesteia, dacă face dovada că prestează de cel putin un an activitatea pentru care s-a constituit ca întreprindere familială.

(2) Persoana fizică autorizată si întreprinderea familială pot organiza ucenicie la locul de muncă pentru maximum 3 ucenici care se pregătesc concomitent si numai pentru nivelul 1 de calificare, potrivit dispozitiilor legale.

(3) Persoana fizică autorizată sau, după caz, reprezentantul desemnat al întreprinderii familiale pregăteste ucenici având în acelasi timp si calitatea de coordonator de ucenicie.

(4) Dispozitiile prezentei legi referitoare la încheierea contractului de ucenicie la locul de muncă sunt aplicabile si în cazul raporturilor de muncă ale ucenicilor încadrati de asociatiile cooperatiste, reglementate prin legi speciale.

Art. 7. - (1) Durata contractului de ucenicie la locul de muncă nu poate fi mai mare de 3 ani si mai mică de 12 luni.

(2) Ucenicul poate fi supus unei perioade de probă care nu va depăsi 30 de zile lucrătoare.

(3) Formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă cuprinde pregătirea teoretică si pregătirea practică sau numai pregătirea practică.

(4) Timpul necesar pregătirii teoretice a ucenicului este inclus în programul normal de muncă.

(5) Salariul de bază lunar, stabilit prin contractul de ucenicie la locul de muncă, este cel putin egal cu salariul de bază minim brut pe tară, în vigoare pentru un program de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână.

(6) Programul normal de muncă pentru persoanele încadrate în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă este de maximum 8 ore pe zi, în regim de maximum 5 zile pe săptămână.

 

CAPITOLUL III

Statutul ucenicului

 

Art. 8. - (1) Persoana încadrată în muncă în baza contractului de ucenicie la locul de muncă are statut de ucenic.

(2) La încheierea contractului de ucenicie, părtile pot conveni ca, la încetarea acestuia, activitatea să poată continua prin încheierea unui contract individual de muncă pentru exercitarea ocupatiei în care ucenicul va fi calificat.

Art. 9. - (1) Statutul de ucenic îi conferă acestuia toate drepturile si obligatiile prevăzute de legislatia muncii, precum si drepturile si obligatiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Ucenicul beneficiază de dispozitiile legale aplicabile celorlalti salariati, în măsura în care acestea nu sunt contrare statutului ucenicului.

Art. 10. - În vederea formării profesionale a ucenicului, angajatorul are obligatia să asigure ucenicului accesul la pregătire teoretică si practică, precum si toate conditiile necesare astfel încât coordonatorul de ucenicie să îsi îndeplinească sarcinile în ceea ce priveste formarea ucenicului.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea uceniciei la locul de muncă

 

Art. 11. - (1) Ucenicia la locul de muncă se organizează pentru nivelurile 1, 2 si 3 de calificare, stabilite prin legislatia în vigoare.

(2) Ucenicia la locul de muncă se organizează pentru calificările stabilite prin legislatia în vigoare si pentru ocupatiile cuprinse în Clasificarea ocupatiilor din România, pentru care există standarde de pregătire profesională, respectiv standarde ocupationale.

Art. 12. - (1) Pregătirea ucenicului se desfăsoară în locuri de muncă care să permită dobândirea tuturor competentelor prevăzute de standardul ocupational, respectiv de standardul de pregătire profesională.

(2) Este interzisă utilizarea ucenicilor la prestarea altor activităti si/sau exercitarea altor atributii în afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică si practică conform contractului de ucenicie la locul de muncă.

Art. 13. - (1) Angajatorul are obligatia de a organiza evaluarea pregătirii teoretice si practice a ucenicului, printr-un centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, si de a suporta costurile evaluării si certificării formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă.

(2) Evaluarea si certificarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind competentele obtinute în sistem nonformal si informai.

(3) în cazul în care ucenicul nu a obtinut competentele profesionale specifice programului de formare prin ucenicie, în conditiile alin. (1), evaluarea acestuia se mai poate face o singură dată, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei Comisiei de evaluare, eliberată potrivit legii.

(4) în situatia prevăzută la alin. (3), contractul de ucenicie la locul muncă se poate prelungi, în mod corespunzător, cu cel mult 60 de zile.

Art. 14. - Ucenicul are următoarele obligatii:

a) de a se forma profesional în scopul obtinerii Certificatului de competente profesionale, corespunzător tuturor competentelor profesionale specifice acelei ocupatii sau calificări, în conformitate cu standardul ocupational, respectiv standardul de pregătire profesională;

b) de a participa la procesul de evaluare si de a depune toate diligentele necesare în vederea obtinerii certificatului prevăzut la lit. a).

 

CAPITOLUL V

Sustinerea financiară a uceniciei la locul de muncă

 

Art. 15. - (1) Angajatorul care încheie un contract de ucenicie la locul de muncă, conform prezentei legi, poate primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru somaj, pe perioada derulării contractului de ucenicie, pentru acel ucenic, o sumă egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referintă al asigurărilor pentru somaj si stimulării ocupării fortei de muncă în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:

a) pe perioada de probă prevăzută în cuprinsul contractului de ucenicie la locul de muncă;

b) pe perioada în care raporturile de muncă sunt suspendate;


c) pe perioada de prelungire a contractului de ucenicie, prevăzută la art. 13 alin. (4).

(3) Suma lunară prevăzută la alin. (1)se acordă angajatorilor proportional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, precum si pentru perioada concediului anual de odihnă al ucenicului.

Art. 16. - Nu beneficiază de prevederile art. 15 angajatorii care, anterior încheierii contractului de ucenicie la locul de muncă, au avut cu persoana în cauză încheiat un alt contract de ucenicie la locul de muncă.

Art. 17. - Modul de acordare a sumei prevăzute la art. 15 alin. (1), din bugetul asigurărilor pentru somaj, se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 18. - (1) în scopul asigurării formării profesionale a ucenicilor, angajatorii care beneficiază de facilitătile prevăzute la art. 15 sunt obligati să mentină raporturile de muncă ale acestora pe perioada contractului de ucenicie la locul de muncă încheiat.

(2) în situatia în care ucenicul nu obtine nici a doua oară Certificatul de competente profesionale, angajatorul este obligat să restituie, în totalitate, agentiei pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sumele încasate de la bugetul asigurărilor pentru somaj pentru respectivul ucenic, plus dobânda de referintă a Băncii Nationale a României, în vigoare la data primirii celei de-a doua decizii a Comisiei de evaluare, eliberată potrivit legii.

(3) în situatia în care contractul de ucenicie la locul de muncă încetează anterior datei prevăzute în contract, angajatorul este obligat să restituie agentiei pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sumele încasate de la bugetul asigurărilor pentru somaj pentru respectivul ucenic, plus dobânda de referintă a Băncii Nationale a României, în vigoare la data încetării contractului de ucenicie, dacă încetarea acestuia a avut loc din motivele prevăzute la art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. d) si art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.

(4) Pentru sumele restituite în conditiile alin. (2), angajatorul are drept de regres împotriva ucenicului care, cu rea-credintă sau din neglijentă, nu îsi îndeplineste obligatia prevăzută la art. 14 lit. b).

Art. 19. - Controlul respectării obligatiilor privind mentinerea raporturilor de muncă încheiate între ucenici si angajatorii care beneficiază de sume din bugetul asigurărilor pentru somaj, în temeiul art. 15, se efectuează de organele de control din cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 20. - Inspectorii de muncă au competenta de a controla modul de încheiere, executare, modificare, suspendare si încetare a contractului de ucenicie la locul de muncă în situatiile si în conditiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 21. - Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, exercită controlul asupra modului în care este organizată si se desfăsoară ucenicia la locul de muncă.

Art. 22. - Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractului de ucenicie la locul de muncă se solutionează conform prevederilor legale privind conflictele de muncă.

Art. 23. - Constituie contraventie si se sanctionează de către persoanele stabilite cu atributii de control conform art. 20, cu amendă de 10.000 lei, încălcarea dispozitiilor prevăzute la art. 3, art. 4 alin. (3), art. 5 alin. (1), (2) si (4), art. 6 alin. (2) si (3), art. 7 alin. (1), (2), (4)-(6), art. 9, 10, art. 12 alin. (2) si art. 13.

Art. 24. - Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaborează si supune spre aprobare Guvernului normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 25. - Măsurile de natura ajutorului de stat sunt notificate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, potrivit legislatiei în vigoare, si se vor acorda numai după autorizare, în conditiile legii.

Art. 26. - Prezenta lege intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II si III din Legea nr. 106/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 279/2005 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale actului modificator:

“Art. II. - Prevederile art. I intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.**)

Art. III. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I**), Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va elabora si va supune spre aprobare modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2006, cu modificările si completările ulterioare.”


*) Legea nr. 279/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 11 octombrie 2005.

**) Legea nr. 106/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011.


 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 248/2005 privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 13 aprilie 2005, se face următoarea rectificare (care apartine emitentului):

- În anexă, la pozitia 15, în loc de: “15. Cazacu Tatiana, fiica lui Hosman Ion (n. în anul 1923 în localitatea Cociulia, raionul Cantemir) si Tudora, născută la 12 februarie 1965 în localitatea Cociulia, judetul Cahul, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. C. Negruzzi nr. 121, ap. 42, judetul Cahul. Copii minori: Cazacu lurie, născut la 26 august 1989, si Cazacu Marcel, născut la 22 august 1992.” se va citi: “15. Cazacu Tatiana, fiica lui Hosman Ion (n. în anul 1923 în localitatea Cociulia, raionul Cantemir) si Tudora, născută la 12 februarie 1965 în localitatea Cociulia, judetul Cahul, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. C. Negruzzi nr. 121, ap. 42, judetul Cahul. Copii minori: Cazacu lurie, născut la 26 august 1989, si Cazacu Marcel, născut la 22 ianuarie 1992.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.