MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 523/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 523         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 25 iulie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 767 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 770 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 771 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 826 din 21 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 827 din 21 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 867 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 914 din 5 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163, art. 164, art. 165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

704. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale

 

2.336. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiintarea popririi conturilor autoritătilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitătilor Trezoreriei Statului


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 767

din 16 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Niros Distributie” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.625/94/2010 al Judecătoriei Buftea si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.153D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 6/2004 si nr. 56/2004.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.625/94/2010, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Niros Distributie” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect o cerere de autorizare a pătrunderii în încăperi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că procedura instituită de art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă îngrădeste dreptul la un proces echitabil, judecătorul dând solutia fără a analiza în concret dacă există motive pentru care intrarea în încăperi nu poate fi încuviintată. Ca urmare, reclamantul are o pozitie privilegiată fată de pârât, pozitie care este determinată de posibilitatea solutionării cererii fără citarea părtilor si de caracterul executoriu de drept al hotărârii. Dispozitiile criticate înclină balanta procesului în mod nejustificat, permitând instantei să dispună o măsură care ar putea fi exercitată abuziv, cu atât mai mult cu cât titlul nu îl constituie o hotărâre judecătorească în cadrul căreia părtile să se fi putut apăra.

Judecătoria Buftea apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Necesitatea obtinerii acestei autorizatii din partea instantei judecătoresti constituie o garantie pentru debitorul executat silit de natură a împiedica exercitarea abuzivă a drepturilor ce decurg din titlul executoriu împotriva sa, astfel încât nu poate retine încălcarea dispozitiei constitutionale privind dreptul la un proces echitabil. Totodată, instanta observă că dispozitiile criticate nu îngrădesc accesul liber la justitie, în conditiile în care, în această fază procesuală, debitorul poate face contestatie la executare, cale de atac care se solutionează de către instantele judecătoresti. Mai mult, dispozitiile de lege nu instituie privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi retinută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoresti, la cererea executorului judecătoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotărâre, intrarea în locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronuntă de urgentă în camera de consiliu, fără citarea părtilor, prin hotărâre irevocabilă si executorie.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare si art. 45 privind libertatea economică. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Dispozitiile art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevăd că, în vederea executării unui titlu executoriu care nu este hotărâre judecătorească, în cazul neîndeplinirii de bunăvoie a obligatiei de plată, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si în orice alte locuri, numai după ce instanta de executare va emite o hotărâre care să autorizeze această operatiune. Or, Curtea constată că necesitatea obtinerii acestei autorizatii din partea instantei judecătoresti constituie o garantie pentru debitorul executat silit, de natură a împiedica exercitarea abuzivă a drepturilor ce decurg din titlul executoriu împotriva sa, astfel încât nu poate retine încălcarea vreunei dispozitii constitutionale.

Curtea constată că dispozitiile legale criticate sunt deopotrivă aplicabile tuturor persoanelor care se află în aceeasi situatie, în aceeasi pozitie procesuală, respectiv de debitor ale cărui bunuri sunt urmărite prin măsuri de executare silită, pe baza unor hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile. Nu sunt instituite privilegii sau discriminări si, ca atare, este nefondată critica de neconstitutionalitate privind încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice.

O asemenea prevedere nu constituie nici o îngrădire a liberului acces la justitie sau a dreptului la apărare, întrucât acesta, ca de altfel orice drept fundamental consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credintă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Curtea constată că stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordantă cu exigentele generale proprii unui stat de drept.

Pe de altă parte, Curtea retine că, în temeiul prevederilor art. 27 alin. (2) lit. a) din Constitutie, pentru executarea unei hotărâri judecătoresti se poate deroga prin lege de la principiul inviolabilitătii domiciliului sau resedintei, sub acest aspect textul de lege criticat fiind reflexia normei constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3841 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Niros Distributie” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.625/94/2010 al Judecătoriei Buftea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 770

din 16 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Steilmann Bukarest” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.114/108/2009 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.333D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, dispozitiile criticate au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, art. I pct. 20 eliminând recursul împotriva hotărârii prin care instanta se declară necompetentă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 25 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.114/108/2009, Curtea de Apel Timisoara - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată Societatea Comercială “Steilmann Bukarest” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 si art. 129 din Constitutie, deoarece hotărârile nu se comunică părtii, cu confirmare de primire, pentru ca aceasta să poată exercita căile de atac prevăzute de lege în termenul de 15 zile de la comunicare. Astfel, faptul că reclamantul este diligent nu îi este de niciun folos, deoarece, sub imperiul actualei reglementări, nu are posibilitatea de a pune concluzii si a formula apărări.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia civilă apreciază că norma procesuală criticată respectă cadrul constitutional actual, hotărârea pronuntată în materia competentei materiale a instantelor exprimând erga omnes o solutie judiciară dată în conditiile Codului de procedură civilă, cu citarea părtilor implicate în proces.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “Dacă instanta se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competentei a devenit irevocabilă.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justitie si art. 129 - Folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate si prevederile art. 13, art. 17 si art. 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Ulterior sesizării Curtii, prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, si au în prezent următorul continut: “Dacă instanta se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instantei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictională competent.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în urma adoptării noii reglementări, critica de neconstitutionalitate care viza în principal modalitatea de exercitare a căii de atac, astfel cum era reglementată în legea anterioară modificării, a rămas fără obiect. Fată de această situatie, devin aplicabile dispozitiile art. 29 alin. (1) si (5) din Legea nr. 47/1992, conform cărora Curtea Constitutională poate decide numai asupra actelor normative în vigoare. Constatând însă că la data sesizării sale dispozitiile legii erau în vigoare, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Steilmann Bukarest” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.114/108/2009 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 771

din 16 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

 


Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Aurel Popescu în Dosarul nr. 11.181/54/2005 al Curtii de Apel Craiova - Sectia comercială si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.353D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că motivarea exceptiei vizează în principal ambiguitatea textului de lege criticat, care generează o jurisprudentă neunitară, de natură a crea diferente de tratament între cetăteni.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 13 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 11.181/54/2005, Curtea de Apel Craiova - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Aurel Popescu într-o cauză având ca obiect procedura insolventei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Legea nr. 85/2006, prin articolele criticate, contine o redactare ambiguă, deficitară, de natură a genera arbitrariu în aplicarea sa, neinstituind principii si repere clare privind atributiile si drepturile administratorului special. O astfel de situatie este de natură, pe de o parte, a genera o practică judiciară neunitară si conduce la încălcarea principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil, iar, pe de altă parte, a-l discrimina pe administratorul special, întrucât legea prevede citarea doar a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.

Curtea de Apel Craiova - Sectia comercială apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 18 si art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 18: “(1) După deschiderea procedurii, adunarea generală a actionarilor/asociatilor debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societătii si ale acestora si să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce si activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

(2) Administratorul special are următoarele atributii:

a) exprimă intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);

b) participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevăzute la art. 79 si 80;

c) formulează contestatii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d) propune un plan de reorganizare;

e) administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului;

f) după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primeste raportul final si bilantul de închidere si participă la sedinta convocată pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;

g) primeste notificarea închiderii procedurii.”;

- Art. 22 alin. (2): “în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronuntă în camera de consiliu, de urgentă, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti din Constitutie.

Analizând critica autorului exceptiei, Curtea observă că aceasta vizează interpretarea si aplicarea textelor de lege criticate care reglementează atributiile si drepturile administratorului special. Or, în ceea ce priveste sesizările ce au ca obiect constatarea neconstitutionalitătii unei anumite interpretări date de instantele judecătoresti prevederilor legale, Curtea a retinut că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta asigură controlul de constitutionalitate a legilor, a ordonantelor Guvernului, a tratatelor internationale si a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozitiile si principiile Constitutiei. Asadar, nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte aplicarea si interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instantei de judecată care judecă fondul cauzei, precum si, eventual, al instantelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie. Astfel fiind, exceptia de neconstitutionalitate apare ca inadmisibilă si urmează să fie respinsă ca atare.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Aurel Popescu în Dosarul nr. 11.181/54/2005 al Curtii de Apel Craiova - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 826

din 21 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de loan Călin în Dosarul nr. 5.690/40/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 394D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 628D/2011, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gicu Palade în Dosarul nr. 354/113/2011 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul exceptiei de neconstitutionalitate, Gicu Palade, a depus la dosar un înscris prin care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si judecarea cauzei în lipsă în eventualitatea absentei sale de la dezbateri.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 628D/2011 la Dosarul nr. 394D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 628D/2011 la Dosarul nr. 394D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată si mentinerea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 martie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 5.690/40/2010, Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de loan Călin într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva hotărârii instantei de declinare a competentei.

Prin încheierea din 6 mai 2011, pronuntată în Dosarul nr. 354/113/2011, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gicu Palade într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva hotărârii instantei de declinare a competentei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate îngrădesc dreptul de a exercita calea de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare a competentei si suprimă un drept prevăzut de normele europene, apreciind că se impune aplicarea principiului prioritătii dreptului comunitar.

Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, dispozitia legală criticată fiind o normă de procedură edictată în scopul de a se evita tergiversarea solutionării cauzei, pentru a se asigura celeritatea procesului si în final dreptul la un proces echitabil.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată si face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale potrivit căreia accesul liber la justitie presupune si accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului. Accesul liber la justitie nu înseamnă accesul în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac. Stabilirea regulii conform căreia hotărârile în care instanta se declară necompetentă nu sunt supuse niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instantei competente, împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului si contribuie, prin aceasta, la solutionarea cauzei pe fond într-un termen rezonabil.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, dispozitii care au următorul cuprins: “Dacă instanta se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instantei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictională competent.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 15 care consacră principiul universalitătii, art. 16 care priveste egalitatea în drepturi, art. 21 care statuează accesul liber la justitie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 129 privind folosirea căilor de atac si art. 20 alin. (2) si art. 148 alin. (2) care consacră principiul prioritătii dreptului comunitar fată de dreptul intern, precum si art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptiile de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea retine că în materia exceptiei de necompetentă, în scopul solutionării cu celeritate a cauzei, legiuitorul a eliminat calea de atac a recursului care putea fi exercitată împotriva hotărârii prin care instanta se declara necompetentă. Astfel, în cazul în care instanta se declară necompetentă, hotărârea nu mai este supusă niciunei căi de atac, dosarul urmând a fi trimis instantei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictională competent. Curtea constată că normele legale criticate nu vin în contradictie cu Legea fundamentală, acestea fiind edictate pentru a evita tergiversarea solutionării cauzei, pentru a asigura celeritatea procesului si dreptul la un proces echitabil, or atingerea acestor deziderate presupune solutionarea neîntârziată a oricărui litigiu de către instanta judecătorească competentă.

Curtea arată că dreptul la un proces echitabil si dreptul la folosirea căilor de atac sunt asigurate prin art. 1591 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care instituie în sarcina instantei învestite prin hotărârea de declinare a competentei de a verifica si de a stabili, din oficiu, dacă este competentă general, material si teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de sedintă temeiurile de drept pentru care constată competenta instantei sesizate, iar prin art. 304 pct. 3 din Codul de procedură civilă se conferă părtii interesate posibilitatea de a critica nelegalitatea sentintei pronuntate asupra fondului prin invocarea motivului de recurs, respectiv dacă hotărârea s-a dat cu încălcarea competentei altei instante, invocată în conditiile legii.

Curtea a statuat, în mod constant, în jurisprudenta sa că “accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justitie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac”. Relevante în acest sens sunt Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 66 din 27 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 4 aprilie 2001, precum si Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, prin raportare la art. 20 alin. (2) din Constitutie coroborat cu art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale, în cauza de fată chiar dacă autorul exceptiei nu mai dispune de calea de atac a recursului reglementată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Curtea observă că o instantă judecătorească a fost cea care a dispus asupra problemei de competentă ridicată, instantă care îndeplineste cerintele de independentă si impartialitate impuse prin exigentele art. 13 din Conventie. Este de retinut că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de Conventie (Hotărârea pronuntată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) si, în consecintă, “nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdictie sau un anumit număr al căilor de atac” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003).

În privinta invocării în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, Curtea constată că nu sunt arătate, nici măcar în mod formal, textele actelor obligatorii ale Uniunii Europene pretins încălcate, astfel încât instanta constitutională nu poate retine incidenta în cauză a textului constitutional invocat.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de loan Călin în Dosarul nr. 5.690/40/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si, respectiv, Gicu Palade în Dosarul nr. 354/113/2011 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 827

din 21 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Majestic Impex” - S.R.L.din Brăila în Dosarul nr. 5.912/113/2010 al Tribunalului Brăila - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale din 16 martie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 5.912/113/2010, Tribunalul Brăila - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Majestic Impex” - S.R.L. din Brăila într-o cauză având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul arată că textul legal criticat contravine prevederilor constitutionale, întrucât art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă creează, în opinia sa, o discriminare a părtilor cu privire la exercitarea căii de atac a recursului, care nu poate fi promovată împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare. Astfel, partea căreia i s-a respins cererea de suspendare a cauzei este discriminată în raport de partea care a obtinut suspendarea judecării cauzei, întrucât nu poate ataca în mod separat încheierea de respingere, pe când cealaltă parte poate exercita calea de atac.

Tribunalul Brăila - Sectia comercială si contencios administrativ consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece prevederea legală criticată nu contine nicio dispozitie discriminatorie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: “Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 care consacră principiul egalitătii în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, si Decizia nr. 224 din 3 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 27 iunie 2003, s-a mai pronuntat asupra acestei exceptii, retinând, în esentă, că textul de lege criticat nu contine nicio dispozitie discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - fiind determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Asa fiind, nu se poate retine nicio încălcare a art. 16 din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Majestic Impex” - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 5.912/113/2010 al Tribunalului Brăila - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 867

din 23 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Sergiu Bleah în Dosarul nr. 15.741/197/2008 al Judecătoriei Brasov - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 18 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 15.741/197/2008, Judecătoria Brasov - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Sergiu Bleah.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prevederile criticate sunt neconstitutionale, deoarece încalcă principiul simetriei, fiind inadmisibil ca o încheiere de sedintă să poată fi atacată dacă se admite o exceptie si să nu poată fi recurată dacă se respinge exceptia. Mai mult, textul de lege ce face obiectul exceptiei apără doar interesele Ministerului Public, care îsi poate apăra rechizitoriul si pe fond si în recurs.

Judecătoria Brasov - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât solutia prin care s-a respins cererea de desesizare poate fi atacată de partea interesată odată cu fondul cauzei, situatie în care nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: “împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror si de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă.”

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, cu raportare la prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii textului de lege criticat în prezenta cauză, în raport de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, respingând exceptia invocată, Curtea a statuat că, potrivit art. 126 si 129 din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti în cadrul procedurii de judecată, precum si modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competente, legiuitorul stabileste hotărârile judecătoresti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac. Acest mod de reglementare a exercitării căilor de atac împotriva încheierilor se justifică prin necesitatea de a se asigura celeritatea procesului penal într-un termen rezonabil, exigentă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constitutional, cât si în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră la art. 6 paragraful 1 dreptul oricărei persoane “la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale”. De asemenea, Curtea a retinut că nu sunt încălcate prevederile art. 21 din Constitutie, deoarece legea asigură accesul persoanelor interesate la justitie, prin reglementarea posibilitătii exercitării recursului împotriva încheierilor pronuntate de instantă, odată cu exercitarea recursului împotriva sentintei sau a deciziei atacate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia adoptată anterior, precum si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, inclusiv în ceea ce priveste dispozitiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, care au preluat solutia legislativă de principiu, reglementată, la momentul pronuntării deciziei mai sus mentionate, de art. 332 alin. 3 din Codul de procedură penală.

În acelasi sens sunt si Decizia nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, si Decizia nr. 501 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, a căror solutie de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, precum si considerentele de principiu pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Sergiu Bleah în Dosarul nr. 15.741/197/2008 al Judecătoriei Brasov - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 914

din 5 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163, art. 164, art. 165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163, art. 164, art.165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.962/99/2005 al Tribunalului lasi - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 14 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 10.962/99/2005, Tribunalul lasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163, art. 164, art. 165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Emil Balaure într-o cauză civilă având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia nu invocă niciun principiu sau nicio prevedere constitutională ori conventională.

Tribunalul lasi - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, nefiind motivată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 163, art. 164, art. 165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Critica de neconstitutionalitate nu este motivată.

În această situatie, exceptia este inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit căruia “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163, art. 164, art. 165 si art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.962/99/2005 al Tribunalului lasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale

În temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se face cunoscută intrarea în vigoare a tratatelor internationale încheiate de România cu alte state, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând că părtile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor internationale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 3 mai 2011 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Argentina, semnat la Bucuresti la 22 iunie 2009, pentru modificarea Acordului de Cooperare Economică si Comercială dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Argentina, semnat la Buenos Aires la 27 noiembrie 1990, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 446/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 27 iulie 2010.

Art. 2. - La data de 10 mai 2011 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Grupul de lucru pentru constructii navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris la 6 septembrie 2007, respectiv 6 iulie 2009, ratificat prin Legea nr. 42/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 28 aprilie 2011.

Art. 3. - La data de 19 mai 2011 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din România si Ministerul Muncii si Asigurărilor Sociale din Republica Cipru, semnat la Nicosia la 3 decembrie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 241/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 21 aprilie 2011.

Art. 4. - La data de 31 mai 2011 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan cu privire la cooperarea economică, semnat la Astana la 2 martie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 9 mai 2011.

Art. 5. - La data de 1 iunie 2011 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cehe privind protectia reciprocă a informatiilor clasificate schimbate, semnat la Bucuresti la 31 martie 2010, ratificat prin Legea nr. 272/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 5 ianuarie 2011.

Art. 6. - La data de 16 iunie 2011 a intrat în vigoare întelegerea dintre Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) din România si Institutul Superior pentru Cercetări si Protectia Mediului (ISPRA) din Republica Italiană privind cooperarea în problematica securitătii nucleare si radiologice, semnată la Viena la 14 septembrie 2009, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 311/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 6 aprilie 2011.

Art. 7. - La data de 16 iunie 2011 a intrat în vigoare Protocolul încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Roma la 27 iulie 2010, între România si Republica San Marino de modificare a Conventiei dintre România si Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la San Marino la 23 mai 2007, ratificat prin Legea nr. 85/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2011.

Art. 8. - La data de 18 iunie 2011 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru privind transporturile rutiere internationale de persoane si mărfuri, semnat la Bucuresti la 12 iulie 2010, ratificat prin Legea nr. 55/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011.

Art. 9. - La data de 23 iunie 2011 a intrat în vigoare Memorandumul de întelegere privind cooperarea în domeniul protectiei mediului între Ministerul Mediului si Pădurilor din România si Ministerul de Stat pentru Probleme de Mediu din Republica Arabă Siriană, semnat la Bucuresti la 10 noiembrie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 10 martie 2011.

Art. 10. - La data de 20 iulie 2011 a intrat în vigoare Protocolul aditional dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia, semnat la Bucuresti la 30 aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Croatia privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994, ratificat prin Legea nr. 218/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2010.

Art. 11. - La data de 1 august 2011 va intra în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind protectia reciprocă a informatiilor clasificate, semnat la Bucuresti la 28 septembrie 2010, ratificat prin Legea nr. 56/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011.

Art. 12. - La data de 1 septembrie 2011 va intra în vigoare Acordul dintre România si Republica Moldova în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 27 aprilie 2010, ratificat prin Legea nr. 130/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 29 iunie 2011.

Art. 13. - La data de 1 septembrie 2011 va intra în vigoare Conventia Consiliului Europei pentru protectia copiilor împotriva exploatării sexuale si a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 si semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr. 252/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 29 decembrie 2010.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucuresti, 15 iulie 2011.

Nr. 704.


 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiintarea popririi conturilor autoritătilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitătilor Trezoreriei Statului

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiintarea popririi conturilor autoritătilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitătilor Trezoreriei Statului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, unitătile lor subordonate si administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 19 iulie 2011.

Nr. 2.336.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiintarea popririi conturilor autoritătilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitătilor Trezoreriei Statului

 

Art. 1. - Prezenta procedură reglementează modul de punere în aplicare a prevederilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, de către unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în calitate de tert poprit.

Art. 2. - (1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la data primirii de la executorul judecătoresc sau de la organul fiscal competent în executarea silită a adresei de înfiintare a popririi asupra conturilor unei institutii ori autorităti publice, însotită de copia certificată de pe titlul executoriu, unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va înstiinta în scris institutia sau autoritatea publică cu privire la data primirii adresei de înfiintare a popririi si suma pentru care se dispune poprirea. La adresa care se transmite institutiei sau autoritătii publice se anexează situatia disponibilitătilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate, după caz, prevăzută în anexa nr. 1, existente la data primirii adresei de înfiintare a popririi.

(2) Adresa prin care se înstiintează institutia sau autoritatea publică si documentele anexate vor fi transmise acesteia prin e-mail, fax, înmânate direct unui reprezentant al institutiei ori autoritătii publice sau prin orice altă modalitate care reduce timpul de transmitere, astfel încât acestea să poată fi receptionate de debitor în cadrul aceleiasi zile în care adresa a fost emisă.

Art. 3. - (1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la primirea adresei de înstiintare însotită de situatia prevăzută în anexa nr. 1, institutia sau autoritatea publică are obligatia de a comunica în scris unitătii teritoriale a Trezoreriei Statului informatii în legătură cu sumele existente în conturi la data primirii adresei de înfiintare a popririi care se indisponibilizează, completând în acest scop formularul prevăzut în anexa nr. 2, astfel:

a) institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic de asigurări de sănătate si bugetele locale vor completa sumele care se indisponibilizează pe capitole de cheltuieli bugetare si pe titluri de cheltuieli bugetare la care există disponibilităti de credite bugetare deschise si neutilizate;

b) institutiile publice si autoritătile publice finantate partial sau integral din venituri proprii, care îsi gestionează bugetele prin conturi de disponibilităti, vor completa sumele care se indisponibilizează pentru toate conturile de disponibilităti deschise pe numele acestora la Trezoreria Statului.

(2) Sumele care fac obiectul indisponibilizării vor fi stabilite de institutiile si autoritătile publice tinând cont de prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si de categoriile de sume care nu sunt supuse executării silite prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, si la art. 452 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

(3) La efectuarea oricăror plăti din sumele care nu fac obiectul indisponibilizării, institutiile sau autoritătile publice vor înscrie la rubrica “Reprezentând” din ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) “plată cf. art. 1 alin. (2) din OG nr. 22/2002”.

Art. 4. - (1) în situatia în care institutia publică sau autoritatea publică nu transmite situatia prevăzută în anexa nr. 2 în termenul stabilit la art. 3 alin. (1), unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va proceda la indisponibilizarea sumelor din conturile institutiei sau autoritătii publice până la nivelul sumei totale înscrise în titlul executoriu.

(2) Din sumele indisponibilizate potrivit alin. (1), institutiile publice si autoritătile publice nu pot dispune plăti decât în cazul în care din situatia prevăzută în anexa nr. 2 prezentată unitătii Trezoreriei Statului rezultă că sumele care pot fi indisponibilizate potrivit legii sunt inferioare celor care au fost indisponibilizate de unitatea Trezoreriei Statului.

(3) Sumele indisponibilizate potrivit alin. (1) peste nivelul sumelor înscrise de institutia publică sau autoritatea publică în situatia prevăzută în anexa nr. 2 vor fi repuse de unitătile Trezoreriei Statului în conturile de disponibilităti ori de credite bugetare deschise, după caz, din care acestea au fost transferate, înstiintând despre această operatiune executorul judecătoresc sau organul fiscal competent în executarea silită, după caz.

(4) în cazul în care institutia publică sau autoritatea publică nu transmite situatia prevăzută în anexa nr. 2 în cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile calendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de înfiintare a popririi, unitatea Trezoreriei Statului va vira în conturile indicate de executorul judecătoresc sau de organul fiscal competent în executarea silită sumele care au fost indisponibilizate potrivit alin. (1).

Art. 5. - (1) în cazul în care sumele indisponibilizate din disponibilitătile sau din creditele bugetare deschise si repartizate existente la data primirii adresei de înfiintare a popririi, potrivit datelor comunicate de institutiile publice ori autoritătile publice în situatia prevăzută în anexa nr. 2, sunt inferioare sumelor prevăzute în titlul executoriu, unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului vor solicita acestora informatii cu privire la fiecare sumă încasată ulterior sau cu privire la fiecare deschidere/repartizare de credite bugetare, după caz, până la îndestularea creantei.

(2) Pentru fiecare sumă încasată sau deschidere/repartizare de credite bugetare primită în conditiile alin. (1), unitătile Trezoreriei Statului vor transmite institutiilor publice sau autoritătilor publice adresa de înstiintare însotită de situatia prevăzută în anexa nr. 1, în termen de maximum o zi lucrătoare de la primirea sumelor respective în conturile de disponibilităti ori de credite bugetare deschise si repartizate, după caz, deschise la Trezoreria Statului.

(3) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la primirea situatiei prevăzute în anexa nr. 1, institutia sau autoritatea publică are obligatia de a întocmi si transmite unitătii Trezoreriei Statului situatia prevăzută în anexa nr. 2, prin care se stabilesc sumele care se indisponibilizează.

Art. 6. - De la data primirii adresei de înfiintare a popririi asupra conturilor unei institutii sau autorităti publice la unitatea Trezoreriei Statului si până la data prezentării situatiei prevăzute în anexa nr. 2, institutiile publice si autoritătile publice pot dispune plăti numai din disponibilitătile ori creditele bugetare deschise si repartizate care exced sumei totale prevăzute în adresa de înfiintare a popririi.

Art. 7. - (1) Sumele care se indisponibilizează din conturile de disponibilităti comunicate de institutiile publice sau autoritătile publice, după caz, se transferă de unitatea teritorială a Trezoreriei Statului în următoarele conturi:

a) 50.09.99 “Disponibil al institutiilor publice subventionate din bugetul de stat, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul institutiilor publice/autoritătilor publice subventionate de la bugetul de stat;

b) 50.10.99 “Disponibil al institutiilor publice subventionate din bugetul local, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul institutiilor publice/autoritătilor publice subventionate din bugetul local;

c) 50.36.99 “Disponibil al institutiilor publice subventionate din bugetul asigurărilor pentru somaj din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul institutiilor publice/autoritătilor publice” subventionate din bugetul asigurărilor pentru somaj;

d) 50.25.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare centrală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul institutiilor publice/autoritătilor publice de subordonare centrală finantate integral din venituri proprii;

e) 50.28.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare locală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”, în cazul institutiilor publice/autoritătilor publice de subordonare locală finantate integral din venituri proprii.

(2) Sumele care se indisponibilizează din conturile de credite bugetare deschise se transferă de unitătile Trezoreriei Statului din conturile de credite bugetare deschise la care s-a efectuat indisponibilizarea, în conturi analitice distincte ale conturilor de credite bugetare deschise indisponibilizate, potrivit procedurilor interne ale Trezoreriei Statului.

(3) Transferul sumelor în conturile indicate de organul de executare se efectuează din conturile de disponibilităti în care s-a efectuat indisponibilizarea sau din conturile de cheltuieli bugetare corespunzătoare subdiviziunilor bugetare de la care s-a efectuat transferul creditelor bugetare deschise, după caz.

(4) în scopul transferului sumelor în conturile indicate de organul de executare, sumele indisponibilizate în conturile de credite bugetare deschise indisponibilizate vor fi repuse de unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului, la data efectuării plătii si în limita sumei de plată, în conturile de credite bugetare deschise de la care a fost efectuată indisponibilizarea acestora.

Art. 8. - (1) Dobânda calculată la soldul conturilor 50.25.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare centrală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii” si 50.28.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare locală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii” se înregistrează de către unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului în conturile de disponibilităti sintetice sau analitice, după caz, din care sumele respective au fost transferate.

(2) în vederea achitării comisioanelor datorate de institutiile publice finantate integral din venituri proprii, unitătile Trezoreriei Statului înscriu în “Situatia privind comisioanele de plătit pentru luna...”, întocmită potrivit prevederilor legale în vigoare, si comisioanele datorate pentru operatiunile derulate prin intermediul conturilor 50.25.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare centrală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii” si 50.28.99 “Disponibil al institutiilor publice de subordonare locală finantate integral din venituri proprii, din sume indisponibilizate pe bază de titluri executorii”.

Art. 9. - (1) în cazul în care în cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile prevăzută de lege institutia publică debitoare constată că a inclus în situatia prevăzută în anexa nr. 2 transmisă unitătii Trezoreriei Statului si sume care se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 452 alin. 2 din Codul de procedură civilă, aceasta poate solicita unitătii Trezoreriei Statului desfiintarea indisponibilizării sumelor respective, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

(2) Sumele pentru care s-a dispus desfiintarea indisponibilizării în conditiile alin. (1) vor fi repuse de unitătile Trezoreriei Statului în conturile de disponibilităti sau de credite bugetare deschise, după caz, si vor fi reconstituite din încasări ulterioare ori din creditele bugetare deschise si repartizate ulterior, după caz, până la îndestularea creantei, în conditiile prevederilor art. 5.

(3) Unitătile Trezoreriei Statului au obligatia de a înstiinta executorul judecătoresc sau organul fiscal competent cu executarea silită, după caz, cu privire la sumele pentru care s-a dispus desfiintarea indisponibilizării, anexând înstiintării o copie a situatiei prevăzute în anexa nr. 3 primită în acest scop de la debitor.

Art. 10. - (1) Institutiile publice si autoritătile publice ale căror conturi au fost indisponibilizate pe bază de titluri executorii primite de unitătile Trezoreriei Statului anterior intrării în vigoare a prezentului ordin pot solicita în scris unitătilor Trezoreriei Statului desfiintarea indisponibilizării pentru categoriile de sume care se încadrează în prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 452 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

(2) Sumele pentru care s-a dispus desfiintarea indisponibilizării în conditiile alin. (1) vor fi reconstituite din încasări ulterioare sau din creditele bugetare deschise si repartizate ulterior, după caz, până la îndestularea creantei, în conditiile prevederilor art. 5.

(3) Unitătile Trezoreriei Statului au obligatia de a înstiinta executorul judecătoresc/organul fiscal competent cu executarea silită, după caz, cu privire la sumele pentru care s-a dispus desfiintarea indisponibilizării, anexând înstiintării o copie a situatiei prevăzute în anexa nr. 3 primită în acest scop de la debitor.

Art. 11.- Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti/Administratia Finantelor Publice..............................

Activitatea de trezorerie si contabilitate publică a municipiului Bucuresti/Trezoreria...............................................

Nr............................/data...........................

 

SITUATIA

disponibilitătilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate existente în conturile............................................. (denumirea institutiei publice)

la data de............................

 

- lei -

Conturi de disponibilităti

Credite bugetare deschise si neutilizate

Simbol cont

Suma

Simbol cont

Suma

 

 

 

 

 

Trezorier-sef/Sef administratie adjunct trezorerie,

………………………………………………………………………

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

Denumirea institutiei publice......

Adresa .......................................

Nr....................................../data

 

SITUATIA

sumelor care se indisponibilizează din disponibilitătile/creditele bugetare deschise si neutilizate existente în conturi la data de........................, comunicate prin situatia prevăzută în anexa nr. 1 nr......................./data.....................

 

- lei-

Sume din conturi de disponibilităti care se indisponibilizează

Credite bugetare deschise si neutilizate care se indisponibilizează*)

Simbol cont

Suma

Simbol cont

Suma

 

 

 

 


*) În cazul bugetelor locale, va fi nominalizată si sectiunea de la care se efectuează indisponibilizarea.

 

Ordonator de credite,

………………………………………………………………………


 

ANEXA Nr. 3

la procedură

 

Denumirea institutiei publice......

Adresa .......................................

Nr....................................../data

 

SITUATIA

sumelor pentru care se solicită desfiintarea indisponibilizării

 

- lei-

Sume din conturi de disponibilităti

Credite bugetare deschise si neutilizate*)

Simbol cont

Suma

Simbol cont

Suma

din situatia prevăzută

în anexa nr. 2

nr............../ data...........

pentru care se solicită

desfiintarea indisponibilizării

Suma rămasă indisponibilizată

din situatia prevăzută

în anexa nr. 2

nr............../ data...........

pentru care se solicită

desfiintarea indisponibilizării

Suma rămasă indisponibilizată

1

2

3

4 = 2-3

5

6

7

8 = 6-7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sumele pentru care se solicită desfiintarea indisponibilizării potrivit prezentei situatii se încadrează în prevederile art. alin...............din..........................

 

Ordonator de credite,

………………………………………………………………………


*) În cazul bugetelor locale, va fi nominalizată si sectiunea de la care se efectuează indisponibilizarea.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.