MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 27 iulie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 404 din 24 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 510 din 19 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

697. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Fărcasele si Izbiceni, judetul Olt

 

698. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Emei, judetul Mures

 

712. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Apold, Beica de Jos si Nades, judetul Mures

 

713. - Hotărâre privind aprobarea stemei orasului Căzănesti, judetul Ialomita

 

726. - Hotărâre privind aprobarea stemei orasului Sovata, judetul Mures

 

727. - Hotărâre privind aprobarea stemei municipiului Sighisoara, judetul Mures

 

728. - Hotărâre privind aprobarea stemei orasului Sângeorz-Băi, judetul Bistrita-Năsăud

 

729. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul de Politie al Judetului Arad, a unui imobil aflat în domeniul public al statului


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 404

din 24 martie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) sza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Constanta în Dosarul nr. 14.457/118/2009, Tribunalul Constanta-Sectia civilă, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.860D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 4.081D/2010 si nr. 4.291 DL293D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad în dosarele nr. 1.777/108/2010, nr. 1.999/108/2010, nr. 1.671/108/2010 si nr. 2.514/108/2010 ale Tribunalului Arad-Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 4.080D/2010, nr. 4.082D/2010, nr. 4.273D/2010, nr. 4.274D/2010, nr. 4.278D/2010, nr. 4.279D/2010, nr. 4.333D/2010, nr. 4.334D/2010 si nr. 4.343D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad în dosarele nr. 3.255/108/2010, nr. 3.256/108/2010, nr. 1.779/108/2010, nr. 1.556/108/2010, nr. 4.867/108/2009, nr. 5.962/108/2009, nr.2.280D/108/2010, nr. 1.805/108/2010 si nr. 2.924/108/2010 ale Tribunalului Arad-Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.080D/2010- 4.082D/2010, nr. 4.273D/2010, nr. 4.274D/2010, 4.278D/2010, nr. 4.279D/2010, nr. 4.291 D/2010-4.293D/2010, nr. 4.333D/2010, nr. 4.334D/2010 si nr. 4.343D/2010 la Dosarul nr. 3.860D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 14.457/118/2009, Tribunalul Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Prin încheierile din 28 septembrie 2010 si 5 octombrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 1.777/108/2010,nr. 1.999/108/2010, nr. 1.671/108/2010 si nr. 2.514/108/2010, Tribunalul Arad - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Prin încheierile din 29 septembrie 2010, 6 octombrie 2010, 7 octombrie 2010 si 20 octombrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 3.255/108/2010, nr. 3.256/108/2010, nr. 1.779/108/2010, nr. 1.556/108/2010, nr. 4.867/108/2009, nr. 5.962/108/2009, nr. 2.280D/108/2010, nr. 1.805/108/2010 si nr. 2.924/108/2010, Tribunalul Arad - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Constanta si Directia Generală a Finantelor Publice Arad în cadrul solutionării unor actiuni prin care se solicită plata unor despăgubiri pentru daunele morale suferite ca urmare a unor condamnări cu caracter politic si măsuri administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 138 alin. (5) potrivit cărora “Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare”, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului de către Guvern si celelalte organe ale administratiei publice, ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană si ale art. 16 alin. (1)si (2) privind egalitatea în drepturi.

1. În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 138 alin. (5) si ale art. 111 alin. (1), autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung, “este deosebit de important, defavorabil, cu majorări ale cheltuielilor bugetare de stat, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaste cuantumul despăgubirilor ce pot fi acordate persoanelor îndreptătite”. Invocă în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 36/1996, precum si prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice. Totodată, arată că proiectul legii în discutie a fost transmis Parlamentului spre adoptare de către Guvern, iar înregistrarea proiectului de lege la Senat, ca primă Cameră sesizată, a avut loc la data de 21 noiembrie 2007. Expunerea de motive nu a fost însotită de fisa financiară a actului normativ, care să aibă în vedere dispozitiile art. 15 din Legea nr. 500/2002, “singura analiză financiară fiind cea prevăzută la sectiunea a 4-a - Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât si pe termen lung”, cerinta constitutională nefiind respectată, iar legea fiind adoptată la 2 ani de la data analizei ce cuprindea modificările cheltuielilor bugetare în anii 2008, 2009, 2010 si 2011.

Dincolo de faptul că analiza financiară din expunerea de motive devenise caducă prin trecerea a 2 ani până la adoptare, această analiză nu satisface, în opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, exigentele constitutionale si legale, întrucât are un caracter formal, fără acoperire reală, estimând că numărul de cereri nu va fi mai mare de 10.000, iar valoarea despăgubirilor ce ar putea fi acordate de către instantele de judecată pentru prejudiciul material suferit nu va depăsi 33.000 lei de persoană. Or, pe de o parte, până în luna ianuarie 2010, după 6 luni de aplicare a legii, pe rolul instantelor de judecată există peste 600 de cauze cu un asemenea obiect, putându-se estima că numărul va ajunge la 3.600 la sfârsitul perioadei de 3 ani, la nivelul unui singur judet, iar, pe de altă parte, instantele judecătoresti - în lipsa unor criterii legale de cuantificare a despăgubirilor - au obligat statul la plata de despăgubiri de zeci de ori mai mari, în valoare de 600.000 euro.

2. Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arată că art. 104 din Tratatul de la Maastricht, instituind Uniunea Europeană (tratat care a devenit parte a dreptului intern “prin Legea nr. 154/2005”), reglementează o anumită disciplină bugetară, impunând statelor membre o obligatie generală, aceea de a evita deficitele publice excesive. Raportul dintre datoria publică si produsul intern brut (PIB) nu trebuie să depăsească “valorile de referintă” stabilite prin Protocol (anexă la Tratat), respectiv 3% pentru raportul dintre deficitul public prevăzut sau real si PIB. Or, având în vedere că prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010 deficitul bugetar s-a stabilit la 35.024,1 milioane lei si că estimarea minimală este de peste 150.000 de cereri de chemare în judecată (3.600 x 42 de judete) în cei 3 ani de aplicare si presupunând că fiecare beneficiar va primi în medie 30.000 euro, efortul bugetar va fi de 1,5 miliarde euro anual, respectiv 6 miliarde lei (aproximativ 1% din PIB). Acoperirea acestor sume nu se va putea face nici prin alocare de sume suplimentare de la Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, nici prin rectificări bugetare.

3. Privitor la încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arată că prin prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 nu se realizează un tratament juridic unitar pentru persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic sau măsuri administrative asimilate acestora, întrucât se produce o inechitate socială a reparatiei acordate cu titlu de prejudiciu moral în cadrul aceleiasi categorii de beneficiari, în egală măsură având impact moral incontestabil “privarea de libertate în locuri de detentie sau pentru efectuarea de cercetări; internarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din scoli, licee si facultăti; încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice”. Există o categorie de persoane care au fost persecutate de regimul politic si nu au beneficiat până la aparitia Legii nr. 221/2009 de o minimă reparatie morală, însă prin dispozitiile legale contestate se creează situatia unei discriminări între cei condamnati politic si cei supusi unor măsuri administrative cu caracter politic, de vreme ce legiuitorul nu face distinctia între situatia în care s-a aflat o persoană supusă unui regim de detentie si situatia în care s-a aflat o persoană asupra căreia s-a luat o măsură administrativă. Totodată, se creează discriminări între persoanele care au obtinut o minimă reparatie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2009 si cele care obtin aceste despăgubiri după acest moment.

Răspunderea statului trebuie să se facă în acord cu principiul proportionalitătii, iar posibilitatea compensării prejudiciului moral cu o sumă de bani stabilită cu titlu de daune morale are drept scop nu atât a repune victima într-o situatie similară cu cea avută anterior, cât a-i procura satisfactia de ordin moral, susceptibilă mai mult de o recunoastere a însăsi măsurii luate asupra sa ca fiind abuzivă, principiu urmărit de legiuitorul român atât prin Decretul-lege nr. 118/1990 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, cât si prin Legea nr. 221/2009.

În final arată că, referitor la daunele morale în general, sub aspectul cuantumului, statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat o pozitie moderată prin acordarea unor sume rezonabile, cu titlu de reparatie morală, invocând, cu titlu de exemplu, “Cauza Tarălungă, Cauza Temesan sau Cauza Oancea”.

Tribunalul Constanta - Sectia civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Arad - Sectia civilă, în dosarele nr. 4.080D/2010, nr. 4.081 D/2010 si 4.082D/2010, opinează că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constitutie, nefiind întemeiată fată de celelalte principii constitutionale indicate de autorul exceptiei, respectiv cele ale art. 138 alin. (5), art. 11 si art. 148 alin. (2) din Constitutie,

Tribunalul Arad - Sectia civilă, în dosarele nr. 4.273D/2010, nr. 4.274D/2010 si nr. 4.291D/2010-4.293D/2010, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Arad - Sectia civilă nu si-a exprimat opinia în dosarele nr. 4.278D/2010, nr. 4.279D/2010, nr. 4.333D/2010, nr. 4.334D/2010 si nr. 4.343D/2010.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) si art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.

Din examinarea motivelor de neconstitutionalitate invocate, a considerentelor încheierilor instantei, precum si din motivările autorilor exceptiei de neconstitutionalitate reiese că, în realitate, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009. În consecintă, Curtea urmează a exercita controlul de constitutionalitate asupra acestor din urmă dispozitii, care aveau următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (1) lit. a): “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va tine seama si de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare;”.

Dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, dispozitiile modificatoare având următoarea redactare:

“Art. I. - Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

«a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:

1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;

2. 5.000 de euro pentru sotul/sotia si descendentii de gradul I;

3. 2.500 de euro pentru descendentii de gradul al ll-lea;»“. De asemenea, partea introductivă a alin. (1) al art. 5 a fost modificată si completată prin art. XIII pct. 2 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, având următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (1): “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:”.

Curtea constată că art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 modifică si completează dispozitiile de lege criticate prin introducerea a 3 puncte ce stabilesc plafoane maxime ale cuantumului despăgubirilor, iar fraza a doua a art. 5 alin. (1) lit. a) din lege a fost preluată si completată prin art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 referitor la introducerea unui nou alineat al art. 5, si anume alin. (11).

Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozitiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.

Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 111/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanta de contencios constitutional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate în fata instantelor judecătoresti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă solutia legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificării.

Or, Curtea observă că dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010, cuprind două solutii legislative distincte, si anume: pe de-o parte, teza întâi privind acordarea unor despăgubiri (solutie legislativă preluată si de dispozitiile modificatoare), iar, pe de altă parte, teza a doua, adică pct. 1-3 ale lit. a), referitoare la plafonarea cuantumului acestor despăgubiri (solutie legislativă introdusă prin dispozitiile modificatoare).

Întrucât în cauza de fată autorul exceptiei de neconstitutionalitate critică solutia legislativă de acordare a despăgubirilor [solutie cuprinsă si de dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, în forma anterioară modificării], Curtea constată că obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, asadar, numai dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul cuprins: “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:


a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare [...].”

Statul român, prin Ministerul Finantelor Publice, în calitate de autor al exceptiei de neconstitutionalitate, consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului de către Guvern si celelalte organe ale administratiei publice, ale art. 138 alin. (5) potrivit cărora “Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare” si ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sunt neconstitutionale.

În aceste conditii, Curtea observă că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale”.

Prin urmare, retinând că acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit după sesizarea Curtii, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art.147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Constanta, în Dosarul nr. 14.457/118/2009 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă, si Directia Generală a Finantelor Publice Arad, în dosarele nr. 1.777/108/2010, nr. 1.999/108/2010, nr. 1.671/108/2010, nr. 2.514/108/2010, nr. 3.255/108/2010, nr. 3.256/108/2010, nr.1.779/108/2010, nr. 1.556/108/2010, nr. 4.867/108/2009, nr. 5.962/108/2009, nr. 2.280D/108/2010, nr. 1.805/108/2010 si nr. 2.924/108/2010 ale Tribunalului Arad - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 510

din 19 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ialomita, prin prefect, în Dosarul nr. 608/312/2009 al Judecătoriei SIobozia.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 608/312/2009, Judecătoria SIobozia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ialomita, prin prefect, într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât permite o expropriere a imobilelor aflate în domeniul privat al unitătii administrativ-teritoriale si, în mod implicit, o expropriere a tuturor cetătenilor din localitatea respectivă, ceea ce contravine art. 44 din Constitutie potrivit căruia exproprierea nu se poate realiza decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire, ceea ce în cauză nu se realizează.

De asemenea, consideră că obligarea autoritătilor locale de a ceda dreptul de proprietate, fără consimtământul acestora, ce ar trebui să se manifeste printr-un act administrativ, în folosul exclusiv al realizării obligatiilor statului si fără a exista o dovadă a utilitătii publice, este o ingerintă în autonomia locală si o nerespectare a dreptului de proprietate privată.

Judecătoria Slobozia apreciază că exceptia este neîntemeiată. În acest sens, arată că, în realitate, critica de neconstitutionalitate vizează numai prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, text de lege care, în opinia instantei, nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, ci “realizează o reparatie a dreptului de proprietate si de mostenire asupra terenurilor, drepturi care au fost încălcate în procesul de cooperativizare a agriculturii”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările si completările ulterioare.

Din examinarea notelor scrise ale autorului exceptiei, Curtea observă că, în concret, critica de neconstitutionalitate vizează numai prevederile alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 1/2000, astfel încât obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunta, îl constituie aceste prevederi de lege, care au următorul continut: “Pentru aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unitătii administrativ-teritoriale respective.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată si celor ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora “Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii reglementării criticate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si având o motivare similară, în acest sens fiind Decizia nr. 177/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 5 iunie 2009, sau Decizia nr. 718/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009.

Fată de sustinerea potrivit căreia prin reglementarea criticată se realizează în fapt o “expropriere” a tuturor cetătenilor din localitatea respectivă, Curtea retine că acest aspect se referă la o solutie legislativă care corespunde unei optiuni politice ce tine de competenta legiuitorului, nefiind o problemă de contencios constitutional.

Astfel, în jurisprudenta sa, prin deciziile mai sus mentionate, Curtea a statuat că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea si amploarea măsurilor pe care le stabileste prin lege, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunitătii vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunta, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel “legislator pozitiv”.

În acest sens sunt prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, iar, pe de altă parte, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ialomita, prin prefect, în Dosarul nr. 608/312/2009 al Judecătoriei SIobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din data de 19 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Fărcasele si Izbiceni, judetul Olt

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Fărcasele si Izbiceni, judetul Olt, prevăzute în anexele nr. 1.1 si 1.2.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 si 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1, 1.2,2.1 si 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 6 iulie 2011.

Nr. 697.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Fărcasele, judetul Olt

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Fărcasele, judetul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Fărcasele, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie ondulată, de argint.

În partea superioară se află 4 spice de grâu de aur, asezate în pal.

În vârful scutului se află un turn de argint cu două ferestre negre si o poartă arcuită neagră.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Cele 4 spice de grâu semnifică numărul satelor localitătii si ocupatia de bază a locuitorilor, agricultura.

Fascia ondulată reprezintă râul Olt, care străbate localitatea.

Constructia face referire la turnul din satul Hotărani, ridicat în secolul al XVII-lea, cu scopul de a veghea Valea Oltului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

 


ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Izbiceni, judetul Olt

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Izbiceni, judetul Olt

 

Descrierea stemei

Stema comunei Izbiceni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie ondulată, de argint.

În partea superioară, în stânga, se află un călăret, care stă pe un cal aflat în salt, tinând în mâna dreaptă o sabie ridicată deasupra capului si pozitionată în bară, în stânga calului, totul de aur.

În partea inferioară, în dreapta, se află o rosie.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Fascia ondulată reprezintă râul Olt, care străbate localitatea.

Călăretul cu sabia face referire la căpitanul Izbiceanu care, potrivit legendei, a fost căpitan călăras în oastea domnitorului Serban-Vodă si a primit din partea acestuia o mosie pe acest loc, ca recompensă a faptelor sale de vitejie împotriva turcilor.

Rosia semnifică ocupatia de bază a locuitorilor, legumicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Ernei, judetul Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Ernei, judetul Mures, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 6 iulie 2011.

Nr. 698.

 

 


ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Ernei, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ernei, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ernei, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află un pepene de aur pe o frunză verde.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o barză de argint.

În vârful scutului, în câmp verde, se află un disc cu motiv solar de aur si o seceră de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Fondul de argint reprezintă apa râului Mures, care mărgineste comuna.

Pepenele galben (Cucumis melo) face referire la ocupatia traditională a locuitorilor.

Barza (simbol al stabilitătii si devotiunii familiale) reprezintă pasărea ocrotită în zonă.

Discul si secera semnifică valoroasele vestigii arheologice din epoca bronzului, descoperite pe teritoriul localitătii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Apold, Beica de Jos si Nades, judetul Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Apold, Beica de Jos si Nades, judetul Mures, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 si 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 712.

 

 


ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Apold, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Apold, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Apold se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de aur micsorat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o cetate “tărănească” cu 3 turnuri, cu elemente de lemn si deschidere pe stâlpi sub acoperis, cu 6 contraforti si poartă cu grilaj semilăsat, totul de argint.

În vârful scutului, în câmp verde, se află un cap de cerb de aur între două flori de măr de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Cetatea cu 3 turnuri reprezintă forturile si monumentele medievale ale localitătii.

Brâul si capul de cerb semnifică lanurile de porumb si bogătia cinegetică a zonei.

Florile de măr simbolizează livezile de meri.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Beica de Jos, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Beica de Jos, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Beica de Jos se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului se află silueta unei biserici din lemn, văzută din fată, cu turn, pridvor si tindă, ridicată pe fundatie de piatră, totul de argint, flancată stânga-dreapta de câte o frunză de stejar de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Biserica reprezintă monumentele istorice si de arhitectură din zonă adăpostind Muzeul de Artă Religioasă Românească si totodată reproduce imaginea bisericii ortodoxe din lemn Sf. Nicolae de la Nadăsa.

Frunzele de stejar simbolizează stejarii seculari din pădurea Mociar.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

 

 


ANEXA Nr. 1.3*)

 

STEMA

comunei Nades, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Nades, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Nades se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de aur.

În partea dreaptă si în partea stângă, în câmp rosu, se află câte un ciorchine de strugure de aur.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate medievală de argint, văzută frontal, cu poartă cu grile, lăsată, cu un turn central cu acoperis în 4 ape si cu 2 contraforti stânga-dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Ciorchinele de strugure reprezintă ocupatia traditională în zonă, viticultura.

Căpriorul semnifică bogătia subsolului zonei, gazul metan.

Cetatea medievală Nades este un simbol al culturii si comuniunii localnicilor de diferite etnii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei orasului Căzănesti, judetul Ialomita

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema orasului Căzănesti, judetul Ialomita, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 13 iulie 2011.

Nr. 713.

 

 


ANEXA Nr. V)

 

STEMA

orasului Căzănesti, judetul Ialomita

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei orasului Căzănesti, judetul Ialomita

 

Descrierea stemei

Stema orasului Căzănesti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află 3 oi de argint, dispuse 2:1.

În partea superioară, în stânga, în câmp rosu, se află un mănunchi de spice de grâu.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află un vas de argint cu meandre striate.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate

Vasul cu meandre si cele 3 oi semnifică faptul că localitatea este o asezare veche geto-dacică din civilizatia “Boian”, sec. V-IV Î.Ch., fiind întemeiată de un grup de păstori sub conducerea baciului Cazan.

Mănunchiul de spice de grâu simbolizează ocupatia de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oras.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei orasului Sovata, judetul Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema orasului Sovata, judetul Mures, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 726.

 

 


ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

orasului Sovata, judetul Mures

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei orasului Sovata, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema orasului Sovata se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află în dreapta soarele de aur si în stânga luna de argint.

În vârful scutului, în câmp verde, se află o blană de urs argintie.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate

Soarele de aur este reprezentativ pentru specificul balnear al statiunii Sovata, iar cornul lunii de argint aminteste de “paznicii sării”, colonisti stabiliti pe aceste meleaguri în secolul al XVI-lea, cu misiunea de a păzi exploatările ocnei de sare.

Căpriorul de argint este un simbol al muntelui de sare, iar blana de urs de argint reprezintă Lacul balnear Ursu a cărui formă naturală sugerează o blană de urs. Fondul verde reprezintă bogătia pădurilor locale, cu flora si fauna specifice, zona fiind renumită în domeniul tratamentelor balneare, al turismului si al vânătorii.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oras.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei municipiului Sighisoara, judetul Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema municipiului Sighisoara, judetul Mures, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 727.

 

 


ANEXA Nr. V)

 

STEMA

municipiului Sighisoara, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei municipiului Sighisoara, judetul Mures

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema municipiului Sighisoara se compune dintr-un scut triunghiular rosu cu marginile rotunjite, încărcat de o cetate de argint cu 3 turnuri crenelate.

În poarta cetătii se află un leu rampant, pozitionat spre dreapta, încoronat si limbat, tinând în labe o spadă, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate

Cetatea reprezintă orasul-cetate care în Evul Mediu a fost un important centru economic, cultural, militar si religios. Cetatea Sighisoara este înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind cea mai bine păstrată cetate medievală locuită, astfel încât asigură si în prezent faima localitătii în tară si în lume.

Leul de aur, rampant, purtător de spadă, încoronat si limbat, semnifică statutul juridic pe care l-a avut în trecut municipiul, care îi conferea dreptul de a pronunta pedeapsa capitală - jus gladii-, precum si remarcabila sa capacitate de apărare. Leul simbolizează puterea, frumusetea, generozitatea, iar astăzi semnifică forta de renastere si de înflorire a localitătii.

Coroana murală cu 5 turnuri crenelate încadrează localitatea în categoria municipiilor.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei orasului Sângeorz-Băi, judetul Bistrita-Năsăud

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema orasului Sângeorz-Băi, judetul Bistrita-Năsăud, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 728.

 


ANEXA Nr. V)

 

STEMA

orasului Sângeorz-Băi, judetul Bistrita-Năsăud

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei orasului Sângeorz-Băi, judetul Bistrita-Năsăud

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema orasului Sângeorz-Băi se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea dreaptă, în câmp rosu, se află Sfântul Gheorghe ecvestru, orientat spre stânga, străpungând cu sulita balaurul, totul de argint.

În partea stângă, în câmp albastru, se află zeita Hebe de argint, mergând spre dreapta, care tine un ulcior în mâna dreaptă din care toarnă nectar într-o pateră (vas folosit la ritualuri în antichitate) din mâna stângă.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate

În calendarul crestin, Sfântul Gheorghe ecvestru este legat de sărbătoarea primăverii, simbolizând activitatea de începere a păstoritului si dă denumirea localitătii, Sângeorz.

Zeita Hebe din mitologia greacă (zeita tineretii vesnice) stă la originea numelui Băile Hebe, care este vechea denumire a statiunii Sângeorz-Băi si a apelor minerale Hebe.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oras.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul de Politie al Judetului Arad, a unui imobil aflat în domeniul public al statului

 

Tinând seama de prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1)si (2) si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul de Politie al Judetului Arad, a unui imobil situat în judetul Arad, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecut în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Orasului Pecica nr. 36/2011, în vederea amenajării sediului pentru Politia Orasului Pecica.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 20 iulie 2011.

Nr. 729.


 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si care se dă în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul de Politie al Judetului Arad

 

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristici tehnice ale imobilului

Valoarea imobilului

- lei -

Număr de înregistrare în inventarul bunurilor din domeniul public

Localitatea Pecica,

Str. 2nr. 137,

judetul Arad

Statul român

Ministerul Administratiei si Internelor, prin

Inspectoratul de Politie al Judetului Arad

Teren: 791,0 m2 Clădire: 405,0 m2

118.549,43

Ministerul Finantelor Publice urmează să atribuie nr. de înregistrare în inventarul bunurilor

Apartinând domeniului public al statului.

Suprafata construită = 405,0 m2

CF: 300308 Nr. cadastral (top): 18

 


Copyright 1998-2014 DSC.NET   All rights reserved.