MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 391/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 391         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 iunie 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

4. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

 

5. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2009 privind aprobarea componentei Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO

 

6. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2009 privind aprobarea componentei nominale a Delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

7. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 20/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

 

8. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 21/2009 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

10. - Hotărâre pentru modificarea art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

 

11. - Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Parlamentului României nr. 52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

498. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2011-2014

 

 


HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2009

privind aprobarea componentei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor

si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea

sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Parlamentul României adorjtă rjrezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 19 februarie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 3, domnul deputat Mircea Grosaru, apartinând Grupului parlamentar al minoritătilor nationale, este desemnat în calitatea de membru al comisiei, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului doamnei deputat Liana Dumitrescu;

- la punctul 11, domnul senator Miron-Tudor Mitrea, apartinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitatea de membru al comisiei, în locul domnului senator Adrian Tutuianu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 4.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2009

privind aprobarea componentei Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului

pentru relatia cu UNESCO

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2009 privind aprobarea componentei Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 102 din 19 februarie 2009, se modifică după cum urmează:

- la punctul 16, domnul senator Avram Crăciun, apartinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitatea de membru, în locul domnului senator Nicolae Dănut Prunea.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 5.


 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2009

privind aprobarea componentei nominale a Delegatiei Parlamentului României

la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2009 privind aprobarea componentei nominale a Delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 17 martie 2009, se modifică după cum urmează:

- la punctul 3, domnul senator Bara Ion, membru al Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul senator Severin Georgica, membru al Grupului parlamentar al P.S.D.;

- la punctul 6, domnul senator Severin Georgica, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., o înlocuieste, în calitatea de membru, pe doamna deputat Burcău Doina, membră a Grupului parlamentar al P.S.D.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 6.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 20/2009

privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Român

al Uniunii Interparlamentare

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 20/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 17 martie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la punctul 6, domnul senator Iulian Bădescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., îl înlocuieste, în calitatea de trezorier, pe domnul senator Vasile Ion, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.;

- la punctul 11, domnul senator Ovidius Mărcutianu, membru al Grupului parlamentar al senatorilor independenti, îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul deputat Mircia Giurgiu, membru al Grupului parlamentar al P.D.-L.;

- la punctul 21, domnul senator Puiu Hasotti, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul senator loan Ghise, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 7.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

 


HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 21/2009

privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă următoarele modificări în componenta nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie, constituite prin Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 19 martie 2009, cu modificările si completările ulterioare:

1. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Austria:

- domnul senator Orest Onofrei, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de secretar, pe domnul senator Iulian Bădescu, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

2. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federativă a Braziliei:

- doamna deputat Carmen Ileana Moldovan, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul deputat Cristian Rizea, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Bulgaria:

- doamna deputat Carmen Ileana Moldovan, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul deputat Cristian Rizea, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

4. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Adunarea Natională:

- domnul deputat Cristian Petrescu, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., este desemnat în calitatea de membru în locul devenit vacant ca urmare a decesului deputatului loan Timis;

5. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză - Senat:

- domnul senator Nicolae Dobra, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul senator Vasile Nistor, fără apartenentă la un grup parlamentar;

6. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania:

- domnul senator Petru Basa, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., o înlocuieste, în calitatea de presedinte, pe doamna senator Anca-Daniela Boagiu, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L.;

7. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica India:

- doamna deputat Carmen Ileana Moldovan, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul deputat Cristian Rizea, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

8. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Arabă Egipt:

- doamna senator Sorina Luminita Plăcintă, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de presedinte, pe domnul senator Georgică Severin, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

9. Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Arabiei Saudite:

- domnul senator Tudor Udristoiu, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul senator Vasile Nistor, fără apartenentă la un grup parlamentar;

10. Grupul parlamentar de prietenie cu Malaysia:

- doamna deputat Carmen Ileana Moldovan, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul deputat Cristian Rizea, apartinând Grupului parlamentar al P.S.D.;

11. Grupul parlamentar de prietenie cu Statele Unite Mexicane:

- domnul deputat Mircea Lubanovici, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., este desemnat în calitatea de secretar în locul devenit vacant ca urmare a decesului deputatului loan Timis;

12. Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Qatar:

- domnul senator Alexandru Mocanu, apartinând Grupului parlamentar al P.D.-L., îl înlocuieste, în calitatea de membru, pe domnul senator Vasile Nistor, fără apartenentă la un grup parlamentar.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 8.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

 


HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011

privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului

pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

 

În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 86 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, cu modificările si completările ulterioare.

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 martie 2011, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Raportul comisiei prevăzute la art. 1, întocmit ca urmare a controlului executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009, va fi prezentat birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului până la data de 31 august 2011.”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 10.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea Hotărârii Parlamentului României nr. 52/2006

privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată, ale art. 44 alin. (1) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 40 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Hotărârea Parlamentului României nr. 52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 27 decembrie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.

(2) Atributiile Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României vor fi exercitate la Camera Deputatilor de către Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputatilor, iar la Senat, de către Comisia pentru afaceri europene a Senatului.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 31 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PRESEDINTELE SENATULUI

IOAN OLTEAN

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 31 mai 2011.

Nr. 11.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale privind imigratia

pentru perioada 2011-2014

 

Având în vedere dispozitiile art. 1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 90/2001 priv organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modifică si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională privind imigratia pentru periof 2011-2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotare

Art. 2. - Fondurile necesare implementării Strategiei nationale priv imigratia pentru perioada 2011-2014 se planifică de către fiecare institutie atributii în realizarea obiectivelor, în bugetele proprii, în raport cu priorităl resursele disponibile si etapele de realizare a acestora în perioada 2011-201

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale

interimar,

Emil Boc

Ministrul educatiei, cercetării,

tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Ministrul economiei,

comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 18 mai 2011.

Nr. 498.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ PRIVIND IMIGRATIA pentru perioada 2011-2014

“Migratia este un proces care trebuie gestionat si nu o problemă care trebuie rezolvată”

 

CAPITOLUL I

Consideratii generale

 

1. Introducere

1.1. Contextul international

Migratia reprezinta o realitate care va continua sa existe atât timp cât vor exista discrepante din punctul de vedere al bunastarii si al dezvoltarii între diferitele regiuni ale lumii. Acest fenomen poate reprezenta o sansa pentru ca este un factor de schimburi umane si economice si, de asemenea, pentru ca permite persoanelor sa îsi realizeze aspiratiile.

Migratia s-a transformat de-a lungul timpului dintr-un process regional, determinat de factori economici, sociali, naturali sau politici, într-un fenomen global, în prezent fiind cuantificat la aproximativ 3% din populatia totala. Nicio tara nu se afla în afara fluxurilor migratorii internationale, acestea având fie calitatea de loc de origine, fie de tranzit ori destinatie sau, în unele cazuri, toate simultan.

Migratia internationala (voluntara sau fortata) a devenit o parte importanta a existentei globale. Astfel, se poate spune ca un management eficient al migratiei poate juca un rol important în ceea ce priveste dezvoltarea si reducerea saraciei.

Crearea unui spatiu comun al liberei circulatii confrunta statele membre cu noi provocari. Actiunile unui stat pot afecta interesele altora. Accesul pe teritoriul unuia intre statele membre poate fi urmat de accesul pe teritoriul altor state membre. Prin urmare, este imperativ ca fiecare stat sa tina seama de interesele partenerilor sai în definirea si în punerea în aplicare a politicilor sale în materie de migratie, integrare si azil.

Obiectivele fundamentale ale Europei nu s-au schimbat: un angajament puternic în favoarea unor societati armonioase, bazate pe coeziune si incluziune, care respecta drepturile fundamentale ale cetăteanului, în cadrul unor economii sociale de piată solide, oferind cetătenilor un spatiu de libertate, securitate si justitie fără frontiere interne1. Este vorba despre crearea unui spatiu în care să se asigure protectia individuală a cetătenilor, respectarea drepturilor fundamentale si libera circulatie a acestora. Este vorba de un spatiu în care securitatea cetătenilor si protectia colectivă a acestora trebuie să fie asigurate prin măsuri corespunzătoare. Este vorba de un spatiu de libertate, securitate si justitie în cadrul căruia cetătenii pot avea acces mai usor la justitie. În cele din urmă, este vorba de un spatiu care necesită o gestionare concertată în domeniul imigrării si al azilului.

Uniunea Europeană a înregistrat progrese importante în ceea ce priveste constructia acestui spatiu de libertate, securitate si justitie. Impulsul a fost dat de două programe multianuale successive2 care au prezentat, în detaliu, prioritătile si initiativele care urmează a fi luate în diferite sectoare.


1 Doc. 13189/08 - Pactul European privind imigratia si azilul.

2 Programul de la Haga: Întărirea libertătii, securitătii si justitiei în Uniunea Europeană si Programul de la Stockholm: O Europă deschisă si sigură

în serviciul cetătenilor si pentru protectia acestora.

 

Uniunea Europeană a creat un cadru legislativ robust pentru bunăstarea cetătenilor europeni, prin stabilirea si consolidarea drepturilor acestora în calitate de cetăteni, consumatori si lucrători în numeroase domenii, inclusiv mobilitatea, sănătatea si siguranta, asigurările sociale, conditiile de lucru, informarea si consultarea, egalitatea de gen si nediscriminarea.

Politica de imigratie este parte integrantă a dezideratului european de creare a unui spatiu de libertate, securitate si justitie. Tratatele Uniunii Europene au consacrat capitol distincte gestionării problematicii migratiei si azilului de către statele membre ale Uniunii Europene. Încă de la formarea Uniunii Europene, statele membre au acordat o atentie sporită gestionării acestei materii, procesul evoluând până la dezideratul de a avea o politică europeană comună în domeniul dreptului de azil si al imigrării, întemeiată pe solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene si care este echitabilă fată de resortisantii statelor terte, asa cum este statuat prin Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Punerea în practică a celor două componente europene, respectiv politica comună în domeniul dreptului de azil, al protectiei subsidiare si al protectiei temporare si politica comună de imigrare, prin oferirea unui statut corespunzător oricărui resortisant dintr-o tară tertă care are nevoie de protectie internatională, asigurarea respectării principiului nereturnării, gestionarea eficientă a fluxurilor de migratie, tratamentul echitabil al resortisantilor statelor terte aflati în situatie de sedere legală pe teritoriul statelor membre, precum si prevenirea imigrării ilegale, reprezintă deziderate ale identitătii europene ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Astfel, pentru continuarea politicilor viitoare în domeniul justitiei si afacerilor interne (JAI) în contextul adoptării Programului de la Stockholm, în directia îmbunătătirii măsurilor si instrumentelor existente se vor dezvolta în următorii 5 ani un dialog activ si un parteneriat de migratie cu statele terte. Uniunea Europeană urmăreste prioritizarea problemelor fluxurilor migratorii din Africa si Estul si Sud-Estul Europei si continuarea cooperării si dialogului cu America Latină, Caraibe si Asia.

Este prevăzută crearea unei platforme europene de dialog, care va permite identificarea modalitătilor de gestionare a migratiei fortei de muncă si a modificărilor necesare ale cadrului juridic si institutional. Aceasta va trebui să se bazeze pe o evaluare globală a competentelor de care are nevoie Europa până în 2020, tinând seama de situatia economică si necesitătile pietelor muncii din statele membre.

Europa va trebui să devină mai sigură, fără a periclita însă atractivitatea sa pentru migrantii legali, ce trebuie tratati la nivel egal cu cetătenii europeni si cei în proces de reunificare familială. Solidaritatea este din nou enuntată în contextual responsabilitătilor fată de migranti atât în cadrul intern european, cât si fată de statele terte confruntate cu un număr mare de beneficiari de protectie internatională.

1.2. Contextul national

Migratia legală trebuie să reprezinte rezultatul vointei comune a migrantului si a statului membru de primire, în avantajul amândurora, si, chiar mai mult decât atât, si în avantajul statului de origine, în contextul unei migratii circulare.

Astfel, în cadrul politicilor comune europene si cu aplicarea acquis-ului relevant, fiecare stat membru trebuie să decidă conditiile de admitere pe teritoriul său a migrantilor legali si să stabilească, dacă este cazul, numărul acestora, care ar putea fi stabilit în parteneriat cu statele de origine. În context, România este îndreptătită să pună în aplicare o politică de imigratie specifică, în functie de nevoile identificate la nivel national, si în acelasi timp concertată, tinând seama de impactul pe care aceasta îl poate avea asupra celorlalte state membre ale Uniunii Europene, asigurând totodată un tratament echitabil al imigrantilor si integrarea armonioasă a acestora în societatea gazdă.

România este expusă rutelor de migratie (legală si ilegală) din statele din estul Europei, cu origine în statele din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est sau Africa. Desi în unele state member ale Uniunii Europene au fost înregistrate tendinte de migratie din state din America Centrală si de Sud, acestea nu au fost sesizate încă în România, datorită pozitiei geografice si atractivitătii reduse pentru cetătenii provenind din aceste state.

Analizând contextul national actual, România trebuie să facă fată următoarelor provocări în domeniul migratiei:

- aderarea României la Uniunea Europeană si, implicit, dobândirea de către cetătenii români a dreptului la libera circulatie si rezidentă au provocat o migratie a fortei de muncă autohtone calificată sau necalificată către pietele altor state membre, fapt ce a condus la aparitia unor deficite în unele domenii de activitate;

- deschiderea, mai mult ca oricând, a pietei fortei de muncă în 2008 pentru lucrători cu un nivel scăzut si mediu de calificare, precum si prelungirea crizei economice mondiale instaurate la începutul anului 2009 creează posibilitatea ca multi dintre străinii admisi pe teritoriul României pentru angajare în muncă să îsi piardă locurile de muncă si să încerce să părăsească teritoriul national către alte piete de fortă de muncă;

- aplicarea în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen, de la data adoptării deciziei Consiliului, va transforma România într-un stat mai atractiv atât pentru migratia legală, cât si pentru migratia ilegală;

- folosirea teritoriului Românei ca spatiu de tranzit pentru migratia ilegală către state din Uniunea Europeană de către cetătenii proveniti din state din Estul Europei si Orientul Mijlociu; acest fenomen va fi amplificat de desfiintarea frontierelor interne, de la data aplicării în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen;

- presiunea pusă de migrantii ilegali din state din Asia de Sud-Est asupra frontierelor de Sud, Est si Nord-Est în încercarea lor de pătrundere ilegală pe teritoriul României cu intentia de a ajunge în alte state din vestul Europei;

- în contextul unei Europe care îmbătrâneste, România se confruntă cu acest fenomen la fel ca si majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, imigratia putând reprezenta o parte dintr-un pachet de măsuri care pot îmbunătăti această situatie.

În ultimii ani, desi România si-a păstrat, în mare măsură, caracterul de stat de tranzit, aceasta a început să devină tot mai mult un stat de destinatie.

Astfel, la sfârsitul anului 2009, pe teritoriul României se aflau 59.062 de străini din state terte cu sedere legală, cu 4% mai multi decât la sfârsitul anului 2008 si cu 76,2% mai multi decât în 2005.

Din totalul de 59.062 de străini înregistrati cu sedere legală la sfârsitul anului 2009, 49.406 aveau un drept de sedere temporară (84%) si 9.656 (16%) un drept de sedere permanentă, conform scopurilor stabilite de legislatia în vigoare.

Principalele scopuri pentru care străinii si-au stabilit resedinta temporară pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetătenilor români, ai Uniunii Europene sau ai Spatiului Economic European), educatiei (studenti), angajării în muncă.

O altă categorie de migranti care trebuie luată în considerare este aceea a solicitantilor de azil si a celor care au obtinut o formă de protectie pe teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2009 a fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil unui număr de 835 de străini si nu s-a înregistrat niciun caz de returnare, iar tendinta multianuală se mentine crescătoare.

Această tendintă este influentată în mod direct de situatia economică a României si de implementarea regulilor europene care prevăd că statul în care solicitantul de azil intră sau solicită protectia pentru prima dată este responsabil pentru solutionarea cererii.

Orientările cuprinse în documentele programatice la nivel european si caracterul dinamic al fluxurilor migratorii din regiune impun o ajustare permanentă a politicilor nationale raportate la realitătile sociale din România, precum si o dezvoltare institutională care să facă fată provocărilor impuse, printr-un management corespunzător al fenomenului. Aplicarea dispozitiilor acquis-ului Schengen si consecintele acesteia asupra fenomenului migratiei în regiune si la nivel national impun necesitatea adaptării sistemului national de management, prin reconfigurarea acelor mecanisme ce au drept scop combaterea imigratiei ilegale.

1.3. Cadrul juridic existent

Cadrul normativ actual prin care se reglementează regimul străinilor în România, al cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, precum si normele de drept care reglementează azilul în România este conferit în principal de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările si completările ulterioare, si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul României, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 134/2008.

Aderarea la Uniunea Europeană a determinat în ultimii ani modificări substantiale ale normelor de drept care reglementează regimul străinilor în România, al cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, precum si ale normelor de drept care reglementează azilul în România, în vederea asigurării conformitătii cu legislatia europeană în domeniu si cu alte instrumente juridice cu character international la care statul român este parte. Acest proces complex de armonizare legislativă se află în continua desfăsurare, în vederea identificării unor solutii viabile pentru transpunerea acquis-ului în domeniu. Totodată, prin modificările si completările legislatiei nationale incidente domeniilor sus-mentionate, se urmăreste permanent eliminarea unor disfunctionalităti apărute în implementarea cadrului legislativ în domeniul străinilor. Pentru aplicarea în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen, de la data adoptării deciziei Consiliului în acest sens, a fost creat cadrul general prin adoptarea unor măsuri legislative, institutionale, administrativ-tehnice în scopul implementării acquis-ului relevant.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 134/2008, transpun următoarele directive:

- Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L251 din 3 octombrie 2003;

- Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisantilor tărilor terte care sunt rezidenti pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L16 din 23 ianuarie 2004;

- Directiva 2003/110/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind asistenta la tranzit în cadrul măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L321 din 6 decembrie 2003;

- Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind conditiile de admisie a resortisantilor tărilor terte pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L375 din 23 decembrie 2004;

- Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisantilor tărilor terte în scopul desfăsurării unei activităti de cercetare stiintifică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L289 din 3 noiembrie 2005;

- Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele si procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisantilor tărilor terte aflati în situatie de sedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L348 din 24 decembrie 2008;

- Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sanctiunile si măsurile la adresa angajatorilor de resortisanti din tări terte aflati în situatie de sedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L168 din 30 iunie 2009;

- Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind conditiile de intrare si de sedere a resortisantilor din tările terte pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L155 din 18 iunie 2009;

- Directiva 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de sedere eliberat resortisantilor tărilor terte care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigratiei ilegale si care cooperează cu autoritătile competente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L261 din 6 august 2004 si asigură aplicarea Regulamentului (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L243 din 15 septembrie 2009.

Legea nr. 122/2006, cu modificările si completările ulterioare, transpune următoarele directive:

- Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protectiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, si măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor member pentru primirea acestor persoane si suportarea consecintelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L212 din 7 august 2001;

- Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitantilor de azil în statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L31 din 6 februarie 2003;

- Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L251 din 3 octombrie 2003;

- Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisantii tărilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protectie internatională si referitoare la continutul protectiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L304 din 30 septembrie 2004;

- Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare si retragere a statutului de refugiat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L326 din 13 decembrie 2005.

Totodată, începând cu data aderării la Uniunea Europeană, România aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor si mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei tări terte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L50 din 25 februarie 2003, si ale Regulamentului (CE) nr. 2.725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Conventiei de la Dublin, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L316 din 15 decembrie 2000, acte europene obligatorii în toate elementele si direct aplicabile pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările si completările ulterioare, transpune Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetătenii Uniunii si membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 si de abrogare a directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 158 din 30 aprilie 2004.

Ordonanta Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protectie sau un drept de sedere în România, precum si a cetătenilor statelor member ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările si completările ulterioare, urmăreste facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protectie în România.

1.4. Cadrul institutional

Gestionarea fenomenului migratiei se bazează pe participarea tuturor institutiilor cu competente în acest domeniu, printr-un management participativ si prin cooperare interinstitutională, natională si internatională, rolul de coordonator revenindu-i Ministerului Administratiei si Internelor, prin Oficiul Român pentru Imigrări.

Implementarea la nivel national a Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2011—2014 , denumită în continuare Strategie natională, va fi realizată prin mecanismul de cooperare interinstitutională prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei nationale privind imigratia (denumit în continuare Grup de coordonare), precum si prin planurile de actiune anuale.

În vederea realizării unor sarcini specifice stabilite prin planurile de actiune anuale si pentru dezbaterea unor aspect care necesită dezbateri publice, Grupul de coordonare, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanti ai altor autorităti, precum si reprezentanti ai societătii civile sau ai organizatiilor internationale din domeniul imigratiei si azilului.

Totodată, dacă subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la reuniunile Grupului de coordonare pot fi invitati reprezentanti ai institutiilor Uniunii Europene, precum si experti din statele membre.

2. Caracteristici si tendinte ale fenomenului migrationist

De la data aplicării în totalitate de către România a dispozitiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, fluxul migrator către România se poate diversifica atât din punctul de vedere al scopului călătoriei, cât si în ceea ce priveste cetătenia imigrantilor, iar categoriile de viză eliberate vor fi de două feluri: vize uniforme (valabile pentru spatiul Schengen) si vize nationale (valabile pe teritoriul României).

Având în vedere că viza uniformă permite posesorului să circule liber pe teritoriul tuturor statelor Schengen în timpul perioadei de valabilitate a acesteia, se poate aprecia că, în perioada imediat următoare aplicării în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen, străinii care vor dori să ajungă în alte state membre Schengen vor încerca să profite de o eventuală lipsă de experientă a autoritătilor române cu competente în materie, iar numărul de cereri pentru acest tip de viză va creste în mod nejustificat.

Totusi, având în vedere regimul vizelor uniforme, poate apărea si fenomenul invers, de scădere a numărului de cereri pentru această categorie de vize, străinii urmând a intra pe teritoriul României în baza unor vize uniforme emise de autoritătile altor state membre Schengen.

De asemenea, tinând cont de prevederile acquis-ului Schengen referitoare la posibilitatea posesorilor unui permis de sedere eliberat de unul dintre statele Schengen de a circula liber, în temeiul acestui permis si al unui document de călătorie valabil, timp de maximum 3 luni în decurs de 6 luni pe teritoriul celorlalte state Schengen, numărul de cereri pentru eliberarea unor vize nationale va creste. Astfel, la numărul străinilor care vor dori să îsi stabilească resedinta pe teritoriul national se vor adăuga si acele persoane care vor utiliza ulterior viza natională si permisul de sedere doar în scopul deplasării pe teritoriul altor state membre.

Având în vedere cresterea prognozată în domeniul eliberării de vize nationale, în perioada vizată de prezenta strategie natională va creste si numărul străinilor care îsi vor stabili resedinta pe teritoriul României, în scopurile prevăzute de lege, în special pentru:

- angajarea în muncă - având în vedere realitătile economice din România, precum si criza economico-financiară mondială, apreciem faptul că, pe termen scurt, se va diminua numărul străinilor proveniti din state terte care vor solicita accesul pe piata fortei de muncă din România. Situatia economică poate genera însă un nou fenomen, acela de disponibilizare a străinilor posesori ai unui permis de sedere acordat în scop de muncă, si poate afecta în special forta de muncă angajată în domeniul constructiilor. Un prim efect va fi acela că Oficiul Român pentru Imigrări va revoca dreptul de sedere al străinilor aflati în această situatie, urmând ca acestia să părăsească teritoriul României în termenul acordat prin decizia de returnare. Al doilea efect va fi că nu toti străinii în cauză vor respecta măsura dispusă (în principal pentru că nu au resurse materiale necesare pentru a se întoarce în statul de origine) si vor încerca să rămână ilegal pe teritoriul României, desfăsurând activităti lucrative fără forme legale. De asemenea, este posibil ca străinii aflati în această situatie să încerce trecerea ilegală a frontierei de stat sau să astepte momentul aplicării în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen de către România, în vederea deplasării spre state europene mai dezvoltate.

Având în vedere însă caracterul dinamic al imigratiei, influentat deopotrivă de factorii economici din statele de origine si cei din statele de destinatie, pe termen mediu această situatie poate oricând suferi schimbări importante, generând o crestere a numărului de străini proveniti din state terte care vor solicita accesul pe piata fortei de muncă din România;

- reîntregirea familiei - cresterea numărului de străini care vor dori să imigreze în România în scopul reîntregirii familiei va fi o consecintă directă a cresterii numărului de străini care îsi vor stabili resedinta pe teritoriul statului român în celelalte scopuri care permit reîntregirea familiei.

Aplicarea în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen va produce efecte importante în ceea ce priveste sederea/imigratia ilegală a străinilor proveniti din state terte.

În consecintă, statutul de stat Schengen va produce efecte în ceea ce priveste:

a) cresterea numărului de străini cu sedere ilegală aflati pe teritoriul României în asteptarea creării conditiilor necesare pentru trecerea fără control a frontierei interne cu Ungaria;

b) transformarea României în stat de tranzit către celelalte state membre pentru străinii din state terte aflati cu sedere ilegală pe teritoriul Bulgariei (ipoteza este valabilă în conditiile aderării Bulgariei la spatiul Schengen concomitent cu România sau ulterior acesteia) si al Greciei.

Cresterea numărului de străini aflati în situatii de sedere ilegală pe teritoriul României va determina un trend ascendant al cazurilor de depistare si îndepărtare a acestora de pe teritoriul national.

De la data aplicării în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen si desfiintării controlului la frontierele interne, autoritătile române vor trebui să ia măsurile necesare (din punct de vedere legal, procedural si al resurselor) pentru cresterea eficacitătii si eficientei măsurilor de îndepărtare de pe teritoriul national, devenit acum teritoriu Schengen.

De asemenea, pentru combaterea imigratiei ilegale, o provocare o va reprezenta identificarea si luarea măsurilor legale de îndepărtare de pe teritoriul national/Schengen a străinilor intrati pe teritoriul României în baza unor vize uniforme emise de autoritătile altor state membre, care nu vor respecta valabilitatea termenului de sedere, deoarece un control efficient al intrării si sederii pe teritoriul statului român nu va fi posibil datorită eliminării controlului la frontierele comune.

Apartenenta României la spatiul Schengen va produce efecte si în ceea ce priveste domeniul azilului/protectiei internationale. Astfel, se preconizează că numărul cererilor de protectie internatională primite de autoritătile române si care vor fi procesate va creste. Desfiintarea controlului la frontierele interne (cu Bulgaria si Ungaria) va produce efecte si asupra aplicării Regulamentului (CE) nr. 2.725/2000 de către România.

Astfel, va creste numărul străinilor care vor face obiectul transferului din România către Bulgaria si Grecia în calitate de stat responsabil cu procesarea cererii de protectie internatională.

De asemenea, odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne si posibilitatea solicitantilor de azil din România de a se deplasa pe teritoriile altor state membre, opinăm că se va mentine sau chiar va creste numărul străinilor transferati în cadrul procedurii Dublin, pentru ca România să îsi îndeplinească obligatiile ce îi revin pe linie de returnare în statele de origine a celor care au finalizat procedura azilului.

 

CAPITOLUL II

Scopul Strategiei nationale

 

Pentru o mai bună abordare a fenomenului în interesul societătii românesti, prin prezenta strategie natională se doreste să se stabilească într-o manieră simplă si directă obiectivele avute în vedere la nivel national, urmând ca autoritătile române să îsi stabilească si să coordoneze actiuni si măsuri concrete în domeniul imigratiei.

Strategia natională va reprezenta un mediu de comunicare prin care institutiile din cadrul Grupului de coordonare vor fi informate cu privire la noile măsuri si prevederi adoptate de către ceilalti membri ai grupului, precum si un mediu de interactiune, fiecare membru participând cu observatii si sugestii pentru identificarea celor mai bune solutii. Gradul de interactiune este dat de aportul la implementarea acelor măsuri din planul de actiune anual care stau în responsabilitatea mai multor institutii din cadrul Grupului de coordonare si nu numai.

 

CAPITOLUL III

Principii generale

 

Strategia natională are la bază următoarele principii generale:

a) principiul legalitătii - activitătile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăsoară în baza legii si în conformitate cu aceasta;

b) principiul responsabilitătii - răspunderea implementării Strategiei nationale revine fiecăreia dintre autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul Schengen, în părtile ce o privesc;

c) principiul suveranitătii - reflectă dreptul statului român de a stabili politici în domeniul admiterii, sederii si returnării străinilor în scopul promovării intereselor politice, economice si sociale, luând în acelasi timp în considerare si respectând obligatiile asumate prin tratate, conventii, acorduri si întelegeri încheiate cu alte state;

d) principiul cooperării si coerentei - presupune cooperarea activă în elaborarea si implementarea unei politici comune a Uniunii Europene în domeniul imigratiei, precum si corelarea Strategiei nationale cu măsurile si politicile stabilite la nivelul altor state membre;

e) principiul respectării drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului - toate activitătile desfăsurate de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul imigratiei se desfăsoară cu respectarea prevederilor conventiilor si tratatelor internationale privind drepturile si libertătile fundamentale ale omului la care România este parte;

f) principiul actiunii unitare - vizează implementarea unitară a politicii statului si a prevederilor legale în domeniul imigratiei, precum si o implementare concertată la toate nivelurile;

g) principiul transparentei - presupune implementarea unei politici active de informare si, după caz, consultare a societătii civile cu privire la deciziile si procedurile aplicate în contextual imigratiei.

 

CAPITOLUL IV

Obiective strategice si specific

 

1. Obiectiv strategic - Promovarea migratiei legale în beneficiul tuturor părtilor: societatea românească, imigranti si statele lor de origine

Obiectivul principal al autoritătilor este de a maximize efectele pozitive si de a limita efectele negative ale imigratiei pentru România si, implicit, pentru cetătenii români. În acest sens, autoritătile române cu atributii în domeniul imigratiei trebuie să intensifice activitatea de atragere a acelor categorii de imigranti care pot contribui la acoperirea unor domenii deficitare, cu impact direct în dezvoltarea economică si în strânsă corelare cu politicile si documentele programatice adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum si cu respectarea drepturilor imigrantilor.

Obiective specifice

1.1. Asigurarea unei informări permanente a străinilor privind posibilitătile si conditiile de migratie legală în România

Pentru asigurarea unui climat de legalitate în domeniul imigratiei si prevenirea migratiei ilegale, un rol deosebit de important îl are gradul de informare a migrantilor care intentionează să vină în România fie pe perioade scurte de timp (turism, afaceri, vizite etc.), fie pe perioade de lungă durată (studii, muncă, activităti comerciale, reîntregirea familiei). De aceea, Guvernul României va initia si va desfăsura activităti care vizează informarea atât a resortisantilor din statele terte cu potential migrator ridicat pentru România, cât si a străinilor care se află deja pe teritoriul României.

Directii de actiune:

- identificarea statelor terte ai căror cetăteni reprezintă sau pot reprezenta un potential de migratie pentru România.

Actualizarea anuală a listei de state terte identificate;

- organizarea unor campanii de informare cu privire la modalitătile de admitere si sedere pe teritoriul României, precum si la oportunităti de migratie circulară;

- implicarea misiunilor diplomatice ale României din statele terte de origine si a misiunilor diplomatice ale acestor state în România în procesul de informare a străinilor cu privire la modalitătile legale de migratie;

- diseminarea informatiilor privitoare la posibilitătile si conditiile de migrare legală, cu prilejul participării României la parteneriatele si misiunile pentru migratie organizate de Uniunea Europeană cu statele terte în cadrul Abordării globale privind migratia: actiuni prioritare în domeniul migratiei, în special cu statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene si din regiunea Mării Negre, prin Platforma de cooperare în domeniul migratiei si dezvoltării la Marea Neagră;

- promovarea portalului European Union Immigration (EU Immigration) ca mijloc de informare publică cu privire la conditiile, oportunitătile si avantajele migratiei legale.

1.2. Admiterea cetătenilor statelor terte în scop de muncă potrivit nevoilor identificate pe piata autohtonă a fortei de muncă

România va acorda o atentie sporită politicii privind admiterea în scop de muncă a străinilor, cu atât mai mult cu cât în prezent societatea românească se confruntă cu problem majore în ceea ce priveste somajul în rândul cetătenilor români.

În acest context, se impune efectuarea de evaluări anuale ale pietei autohtone a fortei de muncă, în vederea identificării din timp a domeniilor deficitare si stabilirii cotelor de admitere necesare pentru acoperirea acestui deficit. În consecintă, sistemul de admitere a străinilor trebuie să asigure flexibilitate în procesarea cererilor, dar, în acelasi timp, trebuie să prevină admiterea acelor străini care nu îndeplinesc cerintele de calificare si competentă cerute de piata internă a fortei de muncă.

Prin asigurarea pentru admiterea străinilor în cotele stabilite, Guvernul României încurajează imigratia temporară în scop de muncă, oferind totodată posibilitatea acestora să dobândească experientă profesională, care poate fi folosită ulterior în beneficiul statelor de origine, si să acumuleze economii pe care să le folosească în beneficiul familiilor lor.

Directii de actiune:

- efectuarea anuală a evaluării pietei de muncă autohtone pentru identificarea domeniilor deficitare;

- stabilirea cotelor anuale de admitere în scop de muncă;

- încurajarea admiterii resortisantilor cu înalte calificări si eliberarea de cărti albastre ale Uniunii Europene, ce vor permite o mai bună mobilitate în interiorul Uniunii Europene;

- actualizarea permanentă a conditiilor si procedurilor de admitere în scop de muncă, pentru asigurarea flexibilitătii sistemului;

- încheierea unor acorduri bilaterale cu state terte interesate de admiterea propriilor cetăteni pe piata fortei de muncă din România.

1.3. Facilitarea admiterii si sederii pe teritoriul national a străinilor investitori în România si a celor care gestionează investitiile efectuate pe teritoriul national

În vederea încurajării investitiilor străine în România, autoritătile române vor crea cadrul necesar atragerii pe teritoriul national a străinilor potentiali investitori si a străinilor a căror prezentă este necesară pentru buna implementare si derulare a investitiilor.

Directii de actiune:

- efectuarea unei analize împreună cu asociatiile/organismele care reprezintă interesele investitorilor străini, precum si cu ambasadele statelor terte interesate;

- stabilirea conditiilor de la care este exceptată această categorie de persoane (de exemplu: facilităti de natură economică si fiscală, acte normative care să excepteze aceste categorii de străini de la unele conditii de admitere si prelungire a dreptului de sedere; revizuirea listei statelor pentru care se aplică în prezent procedura specială a invitatiei si eliminarea de pe listă a statelor care prezintă interes din punct de vedere economic pentru România).

1.4. Promovarea învătământului superior românesc si facilitarea rămânerii pe teritoriul national a străinilor care au studiat în România

Odată cu dobândirea de către cetătenii români a dreptului de liberă circulatie si rezidentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, au crescut posibilitătile si oportunitătile de angajare ale acestora în spatiul european, fapt ce creează deficit de fortă de muncă în anumite domenii si profesii pentru care este necesară absolvirea unor studii superioare specializate.

În acest context, Guvernul României va crea pârghiile necesare pentru favorizarea rămânerii pe teritoriul national si a accesului la un loc de muncă al cetătenilor statelor terte, absolventi ai unei institutii de învătământ superior din România, pentru domeniile si profesiile identificate ca deficitare, precum si al celor care sunt implicati în proiecte de cercetare.

Directii de actiune:

- promovarea universitătilor românesti în vederea atragerii de străini la studii;

- efectuarea anuală a evaluării pietei de muncă autohtone pentru identificarea domeniilor deficitare;

- stabilirea conditiilor care trebuie îndeplinite de absolventii de studii superioare în România pentru continuarea sederii pe teritoriul national;

- stabilirea facilitătilor care vor fi acordate străinilor care îndeplinesc conditiile stabilite pentru continuarea sederii după absolvirea studiilor în România.

2. Obiectiv strategic - Întărirea controlului legalitătii sederii străinilor pe teritoriul României si aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare si a măsurilor restrictive

În contextul transformării treptate a României într-un stat de destinatie pentru imigranti, Guvernul vizează diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migrationist, prin prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care nu satisfac conditiile impuse de lege, precum si combaterea sederii ilegale, a muncii nedeclarate si a traficului de imigranti. În realizarea obiectivelor propuse, România se va alinia politicilor Uniunii Europene în domeniu si va manifesta solidaritate si o împărtire corectă a responsabilitătilor cu statele membre, inclusiv în ceea ce priveste implicatiile financiare rezultate din aplicarea actiunilor comune.

Obiective specifice

2.1. Asigurarea unei informări permanente a străinilor privind sanctiunile si măsurile restrictive ce pot fi aplicate străinilor cu sedere ilegală sau care desfăsoară muncă nedeclarată

Autoritătile române au ca scop informarea corectă si completă a potentialilor imigranti, precum si a străinilor aflati pe teritoriul României, pe de o parte, cu privire la măsurile legale care pot fi luate împotriva lor în eventualitatea încălcării legislatiei în domeniul imigratiei, respectiv îndepărtarea de pe teritoriul national si instituirea unei interdictii de a intra pe teritoriul României si, implicit, pe teritoriul altor state membre, iar pe de altă parte, cu privire la riscurile asimilate statutului de migrant ilegal (trafic de migranti, diverse forme de exploatare a acestora, luarea în custodie publică, politicile de returnare etc.).

Astfel, se urmăreste limitarea migratiei ilegale prin folosirea unor mijloace eficiente de informare a resortisantilor statelor terte cu potential migrator ridicat.

Totodată, se va pune accentul pe informarea imigrantilor cu privire la conditiile de returnare voluntară umanitară asistată. Directii de actiune:

- identificarea statelor terte ai căror cetăteni reprezintă sau pot reprezenta un potential de migratie ilegală pentru România si actualizarea anuală a listei statelor terte identificate;

- organizarea unor campanii de informare cu privire la riscurile la care se supun migrantii ilegali sau cei care desfăsoară activităti lucrative nedeclarate pe teritoriul României si a angajatorilor români de cetăteni terti cu sedere ilegală;

- implicarea misiunilor diplomatice ale României din statele terte de origine si a misiunilor diplomatice ale acestor state în România în procesul de informare a străinilor cu privire la consecintele migratiei ilegale;

- promovarea portalului EU Immigration ca mijloc de informare publică privind riscurile circumscrise imigratiei ilegale.

2.2. Întărirea cooperării între autoritătile române competente pentru combaterea imigratiei ilegale si a muncii nedeclarate

Odată cu aplicarea în totalitate a dispozitiilor acquis-ului Schengen, autoritătile române sunt obligate să intensifice cooperarea în vederea cresterii eficientei în domeniul combaterii imigratiei ilegale si a muncii nedeclarate pe teritoriul national. În context, rolul coordonator va reveni Oficiului Român pentru Imigrări, ca structură specializată în domeniu, sprijinită de toate autoritătile care, prin natura atributiilor conferite de lege, pot intra în legătură directă cu străinii.

Directii de actiune:

- dezvoltarea cooperării operative dintre Oficiul Român pentru Imigrări, pe de o parte, si Politia Română, Jandarmeria Română si Politia de Frontieră Română, pe de altă parte, în scopul cresterii eficacitătii combaterii imigratiei ilegale;

- dezvoltarea cooperării, între Oficiul Român pentru Imigrări, pe de o parte, si Inspectia Muncii, pe de altă parte, în scopul cresterii eficacitătii combaterii muncii nedeclarate;

- instruirea permanentă a personalului autoritătilor care, prin natura atributiilor conferite de lege pot intra în legătură directă cu străinii, cu privire la regimul juridic aplicabil acestora, tipurile de vize si de documente emise acestora, procedurile de urmat etc.

2.3. Dezvoltarea cooperării cu statele terte cu potential migrationist

Prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a muncii nedeclarate vor creste în eficientă si dinamism printr-o intensificare a cooperării cu autoritătile statelor terte, în special ale celor cu înalt potential migrationist. O cooperare eficientă în acest sens va contribui cu sigurantă la reducerea numărului de migranti ilegali, eficientizarea politicilor de returnare către aceste state, semnalarea unor tendinte si fluxuri migratorii, moduri de operare, persoane predispuse la comiterea de infractiuni, a apartenentei la anumite grupări de crimă organizată care pot constitui amenintări la adresa sigurantei nationale si a cetăteanului.

Directii de actiune:

- dezvoltarea cooperării cu misiunile diplomatice si oficiile consulare ale statelor vizate si cu autoritătile centrale ale acestora;

- introducerea la nivel national a conceptului de ofiter de legătură în domeniul imigratiei si implementarea acestuia în statele terte care prezintă risc ridicat de imigratie ilegală pentru România;

- participarea României la realizarea obiectivelor parteneriatelor pentru migratie în cadrul proiectului Building Migration Partnership II (i-map, profile de migratie).

Consolidarea cooperării României cu statele din vecinătatea estică si din regiunea Mării Negre prin instrumente ale Abordării globale a migratiei.

2.4. Aplicarea măsurilor de returnare a imigrantilor ilegali la standardele Uniunii Europene

În contextul în care statele membre din sudul Europei se confruntă cu o mare presiune imigrationistă, ca urmare a extinderii spatiului Schengen este posibilă o intensificare a deplasărilor migrantilor ilegali către si prin România. Autoritătile române sunt constiente că acest fenomen poate conduce la o crestere a presiunii asupra capacitătii de cazare în centrele de luare în custodie publică, care ar putea deveni insuficientă din punctul de vedere al asigurării asistentei medicale si materiale, precum si asupra capacitătii de implementare a măsurilor de returnare. De aceea, cresterea operativitătii si capacitătii structurilor competente pentru returnarea imigrantilor ilegali reprezintă un obiectiv major în perioada imediat următoare, a cărui realizare va fi urmărită în strictă conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniul returnării, cu cele mai bune practici în ceea ce priveste returnarea voluntară sau fortată a persoanelor aflate în situatii ilegale, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a demnitătii umane.

Directii de actiune:

- cresterea operativitătii si a capacitătii de returnare a imigrantilor ilegali, prin dezvoltarea corespunzătoare a resurselor umane si materiale existente, în functie de evolutiile înregistrate în domeniu;

- cooperarea în domeniul returnării cu statele membre ale Uniunii Europene, în special prin participarea României la efectuarea unor zboruri comune, derulate sub coordonarea Agentiei Frontex;

- colaborarea cu organizatiile internationale cu atributii în domeniu, precum si cu organizatii neguvernamentale în vederea elaborării si derulării unor programe comune pentru sprijinirea străinilor cu sedere ilegală în vederea reîntoarcerii voluntare a acestora în statele de origine;

- aplicarea măsurilor de returnare prin luarea în calcul a specificului situatiei persoanelor returnate: persoane vulnerabile, precum minori, minori neînsotiti, persoane cu dizabilităti, persoane în vârstă, femei însărcinate, părinte singur cu minor/minori si persoane care au fost supuse torturii, au fost lipsite de libertate sau au fost supuse altor forme grave de violentă psihică, fizică ori sexuală;

- valorificarea eficientă a fondurilor puse la dispozitia statelor membre prin Fondul de returnare din cadrul Programului general „Solidaritatea si Gestionarea Fluxurilor Migratorii”.

3. Obiectiv strategic - Îmbunătătirea sistemului national de azil în scopul eficientizării si asigurării conformitătii cu standardele legale nationale, europene si internationale aplicabile

Oficiul Român pentru Imigrări îsi propune să implementeze si să contribuie la elaborarea unei politici clare si coerente a României în domeniul azilului, ca parte componentă a politicii în domeniul imigratiei, în care se respectă obligatiile asumate pe plan european si international prin instrumentele legale la care statul român a aderat, pe de o parte, si interesul national, pe de altă parte, prin realizarea unui echilibru între drepturile si obligatiile persoanelor aflate în nevoie de protectie internatională. În realizarea acestui obiectiv un rol determinant îl va reprezenta, într-o primă fază, capacitatea României de a influenta deciziile care urmează a fi adoptate la nivel European cu privire la modificarea instrumentelor care alcătuiesc acquis-ul Uniunii Europene în materie, dar si în ceea ce priveste structura viitorului Sistem European Comun de Azil. Totodată, consolidarea mecanismelor prin care se asigură mentinerea unei practici unitare si de calitate pe linia procesării cererilor de azil la nivel national va constitui o garantie solidă a existentei unui sistem de azil eficient si functional.

Obiective specifice

3.1. Continuarea accesului la procedura de azil si respectarea principiului non refoulement

Se urmăreste asigurarea unei proceduri de azil eficiente si corecte pentru solicitantii de azil prin cresterea calitătii serviciilor de interpretare, prin recrutarea si instruirea de noi interpreti, a serviciilor de consiliere juridică oferite de către consilierii juridici ce îsi desfăsoară deja activitatea în centrele regionale. De asemenea, se doreste îmbunătătirea asistentei oferite de avocati prin extinderea si perfectionarea unei retele de avocati specializati.

Toate cererile de azil vor fi analizate în mod individual, prin raportarea motivelor invocate în sustinerea cererii la informatiile din statul de origine.

Directii de actiune:

- Asigurarea serviciilor de interpretare, a consilierii si asistentei juridice a solicitantilor de azil;

- consolidarea dialogului între factorii de decizie în cadrul procedurii de azil în vederea asigurării unei interpretări si aplicări uniforme a principiilor si conceptelor specifice în domeniu, precum si în scopul identificării de bune practici si a diseminării acestora;

- finalizarea procesului de descentralizare a activitătilor de preluare a datelor necesare pentru eliberarea pasapoartelor cu date biometrice pentru persoanele cu o formă de protectie în România;

- actualizarea unor ghiduri si proceduri pentru personalul misiunilor diplomatice pe linia asistentei refugiatilor si a persoanelor cu protectie subsidiară.

3.2. Procesarea cererilor de azil în mod eficient si conform standardelor legale nationale, europene si internationale aplicabile

În perioada următoare este absolut necesar ca acordarea asistentei corespunzătoare solicitantilor de azil pe toată durata procedurii de determinare a unei forme de protectie să fie realizată în paralel cu asigurarea unui standard de calitate crescut al interviurilor si deciziilor, în conditiile solutionării în termene rezonabile a cererilor de azil.

În acest sens, o atentie deosebită se va acorda consolidării si operationalizării mecanismului de asigurare si control al calitătii procedurii de azil, dezvoltat în cadrul proiectului „Evaluarea mecanismelor si asigurarea standardelor de calitate din domeniul azilului”, proiect finantat de Comisia Europeană si implementat în perioada 2008—2010 de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati. Astfel, în exercitarea atributiilor sale specifice, mecanismul de management al calitătii procedurii de azil va contribui în mod semnificativ la asigurarea unei practici unitare la nivel national, în concordantă cu standardele impuse de bunele practici si legislatia europeană si internatională relevantă.

Se intentionează, totodată, ca prin functionarea unui astfel de mecanism si asigurarea cu personal corespunzător să se formeze un grup de experti care să detină expertiza necesară pentru a fi implicati în viitoarele activităti derulate de Biroul European de Suport în Domeniul Azilului, al cărui scop va fi si acela de asigurare a unei practici unitare la nivel european, atât în ceea ce priveste modul de interpretare a elementelor definitiilor formelor de protectie, cât si în ceea ce priveste aplicarea unitară a standardelor de procedură aplicate la nivelul statelor membre.

Directii de actiune:

- Mentinerea unei durate scăzute a procedurii de azil în faza administrativă a procedurii;

- implementarea standardelor si controlului de calitate a procedurilor de azil;

- adaptarea practicilor si procedurilor nationale pentru procesarea corespunzătoare a categoriilor vulnerabile de solicitanti de azil;

- asigurarea accesului la informatii din statele de origine pentru factorii decizionali, beneficiari si reprezentantii legali ai acestora;

- continuarea pregătirii personalului cu atributii pe linia procedurilor de azil din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, în special prin implementarea la nivel national a modulelor de pregătire dezvoltate în cadrul Curriculei Europene în domeniul azilului.

3.3. Combaterea eficientă a abuzului la procedura de azil

Aplicarea de către România în totalitate a acquis-ului Schengen va produce efecte si în ceea ce priveste implementarea Regulamentului Dublin II si a Regulamentului Eurodac. Astfel, o dată cu cresterea numărului solicitărilor de azil, datorită fluxului de migratie ilegală dinspre Grecia si Bulgaria, va creste si numărul străinilor depistati în sistemul Eurodac cu cereri de azil depuse în alte state membre.

Acest fapt va genera o presiune administrativă pentru amprentarea si identificarea străinilor care depun cereri de azil în România, procesarea unui număr mare de cereri Dublin adresate Greciei si Bulgariei si punerea în executare a deciziilor de transfer prin conducerea la frontieră sau escortarea străinilor în statele membre responsabile.

Lipsa controlului la frontierele interne din spatiul Schengen va conduce si la cresterea numărului solicitărilor de transfer către România, marea majoritate venind din Ungaria, Austria, Germania, Franta si Elvetia, asa cum a dovedit-o experienta anterioară.

Directii de actiune:

- Îmbunătătirea procedurilor de identificare a solicitantilor de azil fără documente de identitate/călătorie;

- continuarea participării la mecanismul Dublin si derularea eficientă a procedurilor prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003 Dublin II, în vederea transferului în statele membre responsabile a străinilor cărora România le-a respins accesul la procedura de azil;

- asigurarea resurselor financiare si umane necesare functionalitătii sistemului Eurodac, a echipamentelor si infrastructurii de comunicatii nationale, în vederea depistării străinilor care abuzează de procedura de azil.

3.4. Asigurarea unui standard demn de viată al solicitantilor de azil conform standardelor legale nationale, europene si internationale aplicabile

Solicitantii de azil sunt o categorie aparte de străini care, datorită exilului fortat, în marea lor majoritate, se află într-o situatie precară atât din punct de vedere fizic, psihic, cât si financiar. Aceasta impune ca statul căruia i-a fost cerută protectia, pe perioada analizării cererii de azil, să asigure conditii decente de cazare, întretinere materială si asistentă medicală în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniul azilului. Crearea unui standard de viată adecvat va determina reducerea tendintei de miscare secundară a solicitantilor de azil către alte state membre ale Uniunii Europene, tendinta acestora de a lucra ilegal pe piata fortei de muncă pentru a-si suplimenta veniturile si, de asemenea, va preîntâmpina conflictele si situatiile care să pericliteze ordinea si siguranta publică.

Directii de actiune:

- Identificarea si dezvoltarea capacitătii de primire si cazare a solicitantilor de azil în contextul creat de aderarea României la spatiul Schengen prin înfiintarea de noi centre regionale de cazare si proceduri si/sau extinderea capacitătii de cazare a actualelor centre;

- asigurarea asistentei materiale, medicale si sociale a solicitantilor de azil prin asigurarea resurselor necesare de la buget si atragerea de resurse complementare prin parteneriate cu ONG-uri, organizatii internationale si prin resursele alocate în cadrul Programului Solidaritatea Fluxurilor Migratorii - Fondul European pentru Refugiati;

- pregătirea managementului si a personalului centrelor regionale de cazare si proceduri de azil pe linia asigurării conditiilor de receptie si cazare.

3.5. Asigurarea compatibilitătii si interoperabilitătii cu celelalte sisteme de azil din statele membre si coordonarea cu BESA

Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului (BESA) a fost înfiintat sub forma unei agentii de reglementare, entitate juridical autonomă creată în vederea punerii în aplicare a unei politici europene comune, iar mandatul său are în vedere trei sarcini principale: sprijinirea cooperării practice în materie de azil, sustinerea statelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite si contributia la punerea în aplicare a sistemului european comun de azil.

În acest context, autoritătile române cu competente în domeniul azilului vor întreprinde demersuri în vederea creării mecanismelor necesare colaborării cu BESA în scopul asigurării capacitătii acestei agentii de a-si îndeplini mandatul. Cu sprijinul si prin expertiza care va fi furnizată de către BESA, se urmăreste să fie create pârghiile necesare eficientizării sistemului de azil national si întărirea capacitătii autoritătilor române de a contribui la realizarea sistemului european comun de azil.

Directii de actiune:

- Participarea la definitivarea si implementarea mecanismului de asigurare a solidaritătii între statele member în cazul unor afluxuri masive mixte de persoane aflate în nevoie de protectie (repartizarea solicitantilor de azil/relocarea persoanelor aflate în nevoie de protectie în functie de densitatea populatiei, PIB etc.);

- asumarea unui rol activ în derularea actiunilor comune în sprijinul statelor membre care se confruntă cu un fenomen migrationist ce depăseste capacitatea obisnuită de procesare;

- asigurarea pregătirii personalului propriu prin participarea la programul european comun de formare în materie de azil, care va fi dezvoltat în cadrul BESA;

- participarea la reuniunile Consiliului Director si ale grupurilor de lucru organizate în cadrul BESA;

- consolidarea cooperării practice prin schimbul de experientă si bune practici cu autoritătile din alte state ale Uniunii Europene.

4. Obiectiv strategic - Participarea activă a României la eforturile comunitătii internationale si statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor solutii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protectie internatională

Se urmăreste ca, pe termen mediu si lung, România să se implice în furnizarea de expertiză în ceea ce priveste accesul la solutii durabile, inclusiv prin schimb de informatii cu statele participante la programele regionale de protectie finantate de Comisia Europeană. De asemenea, se are în vedere participarea la dezbaterile care vor avea loc în cadrul forurilor internationale al căror obiectiv îl reprezintă identificarea si accesul la solutii durabile, precum Grupul de lucru pe problem de relocare organizat sub egida Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.

Obiective specifice

4.1. Integrarea străinilor care au dobândit o formă de protectie în România

Străinii cu o formă de protectie reprezintă categoria cea mai vulnerabilă dintre străinii cu sedere legală în România, datorită exilului fortat la care au fost supusi, si trebuie să beneficieze de o atentie sporită si de servicii speciale din partea autoritătilor române. Facilitarea integrării locale a refugiatilor si străinilor cu protectie subsidiară reprezintă o solutie durabilă la situatia cu care acestia se confruntă si reprezintă, în mare măsură, si o obligatie a autoritătilor române asumată în momentul acordării protectiei acestor persoane.

Directii de actiune:

- Continuarea derulării programelor de integrare pentru străinii cu o formă de protectie în România prin asigurarea resurselor necesare de la buget si atragerea de resurse complementare prin parteneriate cu ONG-uri, organizatii internationale si prin resursele alocate în cadrul Programului Solidaritatea Fluxurilor Migratorii - Fondul European pentru Refugiati;

- informarea opiniei publice cu privire la situatia si nevoile speciale ale refugiatilor prin derularea de activităti de informare si campanii de constientizare;

- continuarea pregătirii personalului institutiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale cu atributii în integrarea străinilor cu o formă de protectie în România.

4.2. Asumarea obligatiilor României ca stat de relocare a refugiatilor

Stabilirea programului national de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligatiilor asumate la nivel international privind protectia refugiatilor si imagine favorabilă pe plan extern, si selectarea refugiatilor ce urmează să fie relocati în functie de propriile criterii nationale si atragerea de fonduri comunitare, operatiunile de relocare fiind finantate prin Fondul European pentru Refugiati.

Directii de actiune:

- Continuarea programului de relocare a refugiatilor în România;

- participarea la schema comună a Uniunii Europene de relocare si la mecanismul de solidaritate între statele member ale Uniunii Europene în functie de legislatia natională în domeniul azilului;

- continuarea pregătirii personalului institutiilor implicate în desfăsurarea operatiunilor de relocare a refugiatilor în România.

4.3. Continuarea derulării operatiunilor prin Centrul de Relocare de Urgentă de la Timisoara conform Acordului Tripartit dintre Guvernul României, UNHCR si OIM

La nivel european se urmăreste crearea unei politici commune europene în domeniul azilului. Această politică presupune armonizarea sistemelor de azil din statele membre pe baza unor standarde comune, promovarea unui sistem de împărtire a eforturilor si a responsabilitătii între statele membre, întărirea cooperării între statele membre si, nu în ultimul rând, componenta externă a politicii de azil care presupune asistentă pentru statele din zonele de origine si de tranzit ale refugiatilor si promovarea principiului solidaritătii.

La data de 21 noiembrie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008.

Functionarea în România a Centrului de tranzit în regim de urgentă (CTU) în scopul relocării temporare a unor personae aflate în nevoie urgentă de protectie a fost primită favorabil pe plan international, statul român consolidându-si în acest fel imaginea de membru activ si responsabil al comunitătii internationale.

Directii de actiune:

- Continuarea aplicării Acordului tripartit în România;

- împărtăsirea, către alte state de relocare, a experientei României în ceea ce priveste înfiintarea CTU si derularea Acordului tripartit în România.

5. Obiectiv strategic - Integrarea socială a străinilor cu sedere legală

Integrarea este un proces dinamic, bidirectional de interactiune reciprocă, ce necesită nu doar eforturi din partea autoritătilor nationale, regionale si locale, ci si un angajament sporit din partea comunitătii-gazdă si a imigrantilor. Integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor care au resedinta sau domiciliul pe teritoriul României la viata economică, socială si culturală a societătii românesti, respectându-se în acelasi timp identitatea culturală a acestora.

Obiective specifice

5.1. Încorporarea aspectelor integrării în toate celelalte politici din domeniile relevante

Politica privind integrarea socială a străinilor are ca obiectiv oferirea posibilitătii străinilor care au resedinta sau domiciliul pe teritoriul României de a achizitiona un bagaj minim de cunostinte si deprinderi, în principal prin cursuri de limba română, programe de orientare culturală si de consiliere care să le permită să acceseze celelalte servicii si politici sociale în conditii asemănătoare cu cetătenii români.

Directii de actiune:

- Îmbunătătirea procesului de consultare si implicare a societătii civile în procesul de integrare, prin crearea unui mecanism de consultare atât a societătii civile, cât si a comunitătilor de străini;

- monitorizarea rezultatelor politicilor de integrare, prin stabilirea unui set de indicatori în toate domeniile relevante, culegerea si interpretarea datelor obtinute;

- oferirea de drepturi si obligatii comparabile cu cele ale cetătenilor Uniunii Europene.

5.2. Cresterea gradului de participare a străinilor cu sedere legală în România la activitătile specifice de facilitare a integrării lor în societatea românească

Principalul grup-tintă al politicii de integrare este reprezentat de străinii nou-veniti în România, care necesită cunostinte de limba română si orientare în societate. Desi voluntară, participarea străinilor la cursurile de limba română, sesiuni de orientare culturală si consiliere, reunite în programe de integrare, are rolul de a le facilita acestora si obtinerea dreptului de sedere permanentă si, ulterior, a cetăteniei române, prin oferirea cunostintelor necesare dovedirii unui nivel corespunzător de integrare în societatea românească. Având în vedere că integrarea efectivă se realizează la nivelul comunitătilor locale, autoritătile locale au un rol deosebit si datoria de a furniza servicii sociale în domenii ca accesul la locuinte, educatie, asistentă socială si medicală. Organizatiile nonguvernamentale pot furniza servicii complementare celor asigurate de autoritătile centrale si locale în vederea facilitării integrării.

Directii de actiune:

- Continuarea derulării activitătilor de integrare pentru străinii cu sedere legală în România prin asigurarea resurselor necesare de la buget si atragerea de resurse complementare prin parteneriate cu ONG-uri, organizatii internationale si prin resursele alocate în cadrul Programului Solidaritatea Fluxurilor Migratorii - Fondul European pentru Integrare;

- informarea străinilor privind oportunitătile de integrare, prin nrealizarea si distribuirea de materiale de informare;

- îmbunătătirea calitătii serviciilor privind facilitarea integrării prin crearea de birouri de informare si consiliere în orasele cu un număr ridicat de străini.

5.3. Crearea unui mediu care să faciliteze integrarea străinilor

Alături de oferirea de servicii specifice străinilor care au resedinta sau domiciliul pe teritoriul României în vederea facilitării integrării, politica privind integrarea socială a străinilor are ca obiectiv si crearea unei societăti multiculturale, deschise si primitoare. Directii de actiune:

- Cunoasterea situatiei privind integrarea străinilor în România prin derularea de studii si cercetări stiintifice;

- promovarea dialogului intercultural si a contactelor la toate nivelurile societătii prin organizarea de activităti multiculturale;

- crearea unei imagini pozitive în rândul opiniei publice din România privind fenomenul imigratiei si al integrării străinilor prin derularea de activităti de informare si campanii de constientizare.

 

CAPITOLUL V

Resurse financiare

 

Resursele financiare necesare implementării Strategiei nationale privind imigratia provin, în principal, din:

- Fonduri de la bugetul de stat alocate fiecărui minister si fiecărei institutii cu competentă în implementarea Strategiei nationale;

- fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea imigratiei la nivel european;

- subîmprumuturi sau garantii de stat în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare privind datoria publică;

- donatii si sponsorizări oferite/acceptate în conditiile legii;

- alte surse.

Planurile de actiune anuale pentru implementarea Strategiei nationale, constituite pe baza planurilor sectoriale, specifică sursele de finantare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit.

 

CAPITOLUL VI

Implicatii juridice

 

Prezenta Strategie natională nu implică modificări legislative cu privire la mecanismele de cooperare interinstitutională si implementare a obiectivelor strategice.

Caracterul dinamic al imigratiei poate genera aparitia unor situatii sau fenomene concrete care să necesite noi solutii legislative la nivel european sau national, situatii în care fiecare institutie este responsabilă să exercite dreptul la initiativă legislativă pe domeniul de competentă, sens în care mecanismul de implementare al prezentei Strategii nationale creează cadrul necesar consultării si coordonării institutiilor implicate.

 

CAPITOLUL VII

Proceduri de monitorizare si evaluare

 

Implementarea la nivel national a Strategiei nationale va fi realizată prin mecanismul de cooperare interinstitutională, stabilit prin hotărâre de Guvern, precum si prin planuri de actiune anuale.

În vederea realizării unor sarcini specifice stabilite prin planurile de actiune anuale care necesită dezbateri publice, Grupul de coordonare, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanti ai altor autorităti, precum si reprezentanti ai societătii civile sau ai organizatiilor internationale din domeniul imigratiei si azilului.

Totodată, dacă subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la reuniunile Grupului de coordonare pot fi invitati reprezentanti ai institutiilor Uniunii Europene, precum si experti din statele membre.

 

CAPITOLUL VIII

Factori de risc

 

Dat fiind caracterul complex, dinamic si global al fenomenului imigratiei, implementarea prezentei Strategii nationale poate fi influentată de factori de risc externi sau interni aflati, de cele mai multe ori, într-o strânsă legătură de cauzalitate.

Pe plan extern pot surveni într-un timp scurt modificări semnificative ale fluxurilor migratorii la nivel regional, precum si situatii de presiune

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.