MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 452/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 452         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 28 iunie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

104. - Lege privind calitatea aerului înconjurător

 

563. - Decret pentru promulgarea Legii privind calitatea aerului înconjurător.

 

131. - Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

 

608. - Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

 

132. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor

 

609. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

620. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita în domeniul public al Comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

 

629. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea în domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

159. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare privind concursul public de oferte - Runda nr. 74/2011


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind calitatea aerului înconjurător

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege are ca scop protejarea sănătătii umane si a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate mentinerii calitătii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege si îmbunătătirea acesteia în celelalte cazuri.

Art. 2. - Prezenta lege prevede măsuri la nivel national privind:

a) definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite si să prevină producerea unor evenimente dăunătoare si să reducă efectele acestora asupra sănătătii umane si a mediului ca întreg;

b) evaluarea calitătii aerului înconjurător pe întreg teritoriul tării pe baza unor metode si criterii comune, stabilite la nivel european;

c) obtinerea informatiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului si a disconfortului cauzat de acesta, precum si pentru a monitoriza pe termen lung tendintele si îmbunătătirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel national si european;

d) garantarea faptului că informatiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispozitia publicului;

e) mentinerea calitătii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare si/sau îmbunătătirea acesteia în celelalte cazuri;

f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;

g) îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile, conventiile si tratatele internationale la care România este parte.

Art. 3. - În sensul prezentei legi termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) aer înconjurător - aerul din troposferă, cu exceptia celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces si pentru care se aplică dispozitiile privind sănătatea si siguranta la locul de muncă;

b) poluant - orice substantă prezentă în aerul înconjurător si care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătătii umane si/sau a mediului ca întreg;

c) nivel - concentratia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafete într-o perioadă de timp dată;

d) evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;

e) valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitării si prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare si reducerii efectelor acestora asupra sănătătii umane si a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată si care nu trebuie depăsit odată ce a fost atins;

f) nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, care dacă este depăsit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu si asupra oamenilor;

g) marjă de tolerantă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăsită acea valoare, conform conditiilor stabilite în prezenta lege;

h) planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor-limită sau ale valorilor-tintă;

i) valoare-tintă - nivelul stabilit, în scopul evitării si prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare si reducerii efectelor acestora asupra sănătătii umane si a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;

j) prag de alertă - nivelul care, dacă este depăsit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populatiei, în general, si la care trebuie să se actioneze imediat;

k) prag de informare - nivelul care, dacă este depăsit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populatiei deosebit de sensibile si pentru care este necesară informarea imediată si adecvată;

l) prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinatie de măsurări fixe si tehnici de modelare si/sau măsurări indicative;

m) prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;

n) obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu exceptia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proportionate, cu scopul de a asigura o protectie efectivă a sănătătii umane si a mediului;

o) contributii din surse naturale - emisii de poluanti care nu rezultă direct sau indirect din activităti umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, activitătile seismice, activitătile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;

p) zonă - parte a teritoriului tării delimitată în scopul evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător;

q) aglomerare - zonă care reprezintă o conurbatie cu o populatie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populatia este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populatiei pe km2 mai mare de 3.000 de locuitori;

r) PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 um;

s) PM2,5- particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 um;

s) indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul tării si care oferă indicii cu privire la expunerea populatiei. Acesta este utilizat pentru calcularea tintei nationale de reducere a expunerii si a obligatiei referitoare la concentratia de expunere;

t) obligatia referitoare la concentratia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătătii umane, care trebuie atins într-o perioadă dată;

t) tinta natională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a populatiei, stabilită pentru anul de referintă cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătătii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată;

u) amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, în general, a populatiei urbane;

v) oxizi de azot - suma concentratiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimată în unităti de concentratie masică a dioxidului de azot (μg/m3);

w) măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;

x) măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai putin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;

y) compusi organici volatili COV - compusi organici proveniti din surse antropogene si biogene, altii decât metanul, care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare;

z) substante precursoare ale ozonului - substante care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la lit. B din anexa nr. 9;

aa) depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanti care este transferată din atmosferă pe suprafete cum ar fi sol, vegetatie, apă, clădiri etc, cu o anumită arie, într-un anumit interval de timp;

bb) arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente si a compusilor lor continută în fractia PM10;

ce) hidrocarburi aromatice policiclice - compusi organici formati în totalitate din carbon si hidrogen, alcătuiti din cel putin două cicluri aromatice condensate;

dd) mercur total gazos - vapori de mercur elementar si radicali gazosi de mercur, de exemplu din compusi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista în faza gazoasă;

ee) zona de protectie - suprafata de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfăsurată în interiorul ei, ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a fost amplasat;

ff) titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potential impact asupra calitătii aerului înconjurător;

gg) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare;

hh) emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, din activitătile de constructii, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul cărora se evacuează substante poluante;

ii) emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de transport rutiere, feroviare,

navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă;

jj) emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specific.

Art. 4. - (1) Punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi se realizează prin Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrată a Calitătii Aerului, denumit în continuare SNEGICA, care asigură cadrul organizatoric, institutional si legal de cooperare între autoritătile si institutiile publice, cu competente în domeniu, în scopul evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum si pentru informarea populatiei si a organismelor europene si internationale privind calitatea aerului înconjurător.

(2) SNEGICA cuprinde, ca părti integrante, următoarele două sisteme:

a) Sistemul National de Monitorizare a Calitătii Aerului, denumit în continuare SNMCA, care asigură cadrul organizatoric, institutional si legal pentru desfăsurarea activitătilor de monitorizare a calitătii aerului înconjurător, în mod unitar, pe teritoriul României;

b) Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti Atmosferici, denumit în continuare SNIEPA, care asigură cadrul organizatoric, institutional si legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanti în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul tării.

(3) SNEGICA îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură evaluarea calitătii aerului înconjurător, în mod unitar, în aglomerările si zonele de pe întreg teritoriul tării;

b) asigură clasificarea si delimitarea ariilor din zone si aglomerări în regimuri de evaluare si în regimuri de gestionare a calitătii aerului înconjurător;

c) asigură realizarea inventarului national privind emisiile de poluanti în atmosferă;

d) asigură elaborarea si punerea în aplicare a planurilor de mentinere a calitătii aerului, a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;

e) asigură informatiile necesare realizării rapoartelor către organismele europene si internationale;

f) asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător.

(4) SNMCA îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură monitorizarea calitătii aerului înconjurător prin Reteaua Natională de Monitorizare a Calitătii Aerului, denumită în continuare RNMCA, obiectiv de interes public national, aflată în administrarea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare si măsurare amplasate în punctele fixe si echipamentele de laborator aferente acestora, precum si echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor si informării publicului privind calitatea aerului înconjurător;

b) asigură calitatea si controlul calitătii datelor, compatibilitatea si comparabilitatea acestora în întregul sistem;

c) asigură obtinerea de informatii în timp real cu privire la calitatea aerului înconjurător si informarea publicului cu privire la aceasta;

d) asigură obtinerea datelor privind calitatea aerului în vederea îndeplinirii obligatiilor de raportare în conformitate cu prevederile legislatiei europene si ale conventiilor si acordurilor internationale în domeniu la care România este parte.

(5) SNIEPA îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură colectarea datelor necesare în vederea elaborării inventarelor locale si a inventarului national privind emisiile de poluanti în atmosferă;

b) asigură elaborarea si validarea inventarelor locale si a inventarului national privind emisiile de poluanti atmosferici;


c) asigură raportarea inventarului national în conformitate cu prevederile legislatiei europene si ale conventiilor internationale în domeniu la care România este parte.

Art. 5. - (1) Autoritătile si institutiile publice cu competente în realizarea atributiilor SNEGICA sunt:

a) autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si autoritătile publice care functionează în subordinea, sub autoritatea si în coordonarea sa;

b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură si autoritătile publice care functionează în subordinea si sub autoritatea sa;

c) autoritatea publică centrală pentru sănătate si autoritătile publice care functionează în subordinea si sub autoritatea sa;

d) autoritatea publică centrală pentru transporturi si autoritătile publice care functionează în subordinea si sub autoritatea sa;

e) autoritatea publică centrală pentru industrie;

f) autoritatea publică centrală pentru comert;

g) autoritatea publică centrală pentru agricultură si autoritătile publice care functionează în subordinea si sub autoritatea sa;

h) autoritatea publică centrală pentru amenajarea teritoriului si lucrări publice;

i) autoritatea publică centrală pentru administratie publică si autoritătile publice care functionează în subordinea sa;

j) autoritatea publică centrală pentru ordine publică si sigurantă natională si autoritătile publice care functionează în subordinea sa;

k) consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

l) primăriile, primăriile sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile locale si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

m) Institutul National de Statistică si directiile teritoriale din subordinea sa.

(2) Autoritătile si institutiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se conformează prevederilor lit. C din anexa nr. 4.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului este autoritatea cu rol de reglementare, decizie si control în domeniul evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător pe întreg teritoriul tării.

(4) Atributiile si responsabilitătile autoritătilor si institutiilor publice mentionate la alin. (1) sunt prevăzute la art. 7-23.

(5) Furnizarea datelor si informatiilor necesare realizării atributiilor fiecărei autorităti si institutii publice în cadrul SNEGICA se face cu titlu gratuit.

(6) în scopul monitorizării impactului poluării atmosferice asupra sănătătii populatiei si mediului, măsurarea si evaluarea calitătii aerului înconjurător în puncte fixe de măsurare detinute si exploatate de către institutii publice sau autorităti ale administratiei publice locale, de către operatori economici, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private se realizează cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 6. - (1) în scopul evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător pe întreg teritoriul tării se stabilesc aglomerări, zone de evaluare a calitătii aerului înconjurător si zone de gestionare a calitătii aerului înconjurător.

(2) Aglomerările si zonele de evaluare a calitătii aerului înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Evaluarea calitătii aerului înconjurător se realizează pe întreg teritoriul tării prin aplicarea prevederilor sectiunii 1 a cap. III.

(4) în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii, în functie de regimurile de evaluare, conform prevederilor subsectiunii 1.1 a cap. III.

(5) Gestionarea calitătii aerului înconjurător se realizează pe întreg teritoriul tării prin aplicarea prevederilor sectiunii a 2-a a cap. III.

(6) În fiecare zonă si aglomerare se delimitează arii, în functie de regimurile de gestionare, conform prevederilor subsectiunii 2.1 a cap. III si se evidentiază grafic pe harta zonei sau aglomerării, pentru fiecare poluant în parte. În urma delimitării se întocmesc liste, care cuprind unitătile administrativ-teritoriale din fiecare arie, care se aprobă prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL II

Atributii si responsabilităti

 

Art. 7. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului are următoarele atributii si responsabilităti:

a) urmăreste aplicarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează, avizează, promovează si, după caz, aprobă actele normative, precum si măsurile necesare pentru aplicarea unitară pe întreg teritoriul tării a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător, stabilite prin legislatia europeană si prin conventiile internationale în domeniu la care România este parte;

c) coordonează elaborarea, actualizarea si aplicarea normelor si reglementărilor privind controlul si măsurarea emisiilor de poluanti în aerul înconjurător;

d) coordonează SNEGICA si administrează RNMCA;

e) coordonează realizarea inventarului national privind emisiile de poluanti în atmosferă si îl avizează în vederea transmiterii acestuia Comisiei Europene si organismelor internationale la care România este parte;

f) organizează si coordonează la nivel national evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluantilor în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare si contributiilor surselor naturale la depăsirea valorilor-limită;

g) stabileste numărul, tipul si amplasamentul punctelor fixe de măsurare si poluantii evaluati, potrivit prevederilor sectiunii 1 a cap. III;

h) avizează încadrarea ariilor în regimuri de evaluare a calitătii aerului înconjurător si initierea programelor de măsurări indicative;

i) realizează metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de actiune pe termen scurt si a planurilor de mentinere a calitătii aerului si o supune aprobării Guvernului;

j) asigură mentinerea sau îmbunătătirea calitătii aerului înconjurător prin urmărirea aplicării de către autoritătile si organismele competente sau institutiile specializate a măsurilor pentru gestionarea calitătii aerului înconjurător;

k) raportează datele si informatiile, inclusiv cele referitoare la planurile de calitate a aerului, în termenele si formatele stabilite de către Comisia Europeană si în conformitate cu prevederile conventiilor internationale în domeniu la care România este parte;

l) avizează raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel national pentru anul anterior, cu referire la toti poluantii care intră sub incidenta prezentei legi;

m) aprobă propunerile pentru sistemele de măsurare: metode, echipamente, retele si laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitătii aerului si metodele, sistemele si echipamentele pentru controlul si măsurarea emisiilor;

n) aprobă procedurile standard de operare si procedurile-cadru de asigurare si control al calitătii datelor provenite din RNMCA;

o) avizează în cadrul sistemului de asigurare a calitătii datelor programele de comparări interlaboratoare la nivel national;


p) aprobă participarea Laboratorului National de Referintă pentru Calitatea Aerului la programele europene de comparări interlaboratoare, organizate de Comisia Europeană;

q) stabileste pe baza unor studii zonele de protectie pentru toate punctele fixe de măsurare si informează autoritătile competente cu privire la delimitarea acestora;

r) aprobă listele cu unitătile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zone si aglomerări;

s) informează autoritătile publice competente cu privire la rezultatele evaluării calitătii aerului înconjurător si la încadrarea ariilor din zone si aglomerări în regimuri de gestionare;

s) asigură informarea publicului potrivit prevederilor cap. V;

t) îndeplineste obligatiile asumate prin acordurile si tratatele internationale la care România este parte si asigură participarea la cooperarea internatională în domeniu;

t) cooperează cu autoritătile care au competente în domeniu, din celelalte state membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeană.

Art. 8. - Centrul de Evaluare a Calitătii Aerului, denumit în continuare CECA structură în cadrul institutiei publice cu competente în implementarea politicilor si legislatiei în domeniul protectiei mediului, are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum si pentru stabilirea măsurilor necesare aplicării unitare pe întreg teritoriul tării a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător;

b) elaborează raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel national pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toti poluantii care intră sub incidenta prezentei legi, si îl supune spre avizare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

c) elaborează anual inventarul national privind emisiile de poluanti în atmosferă si raportul aferent, utilizând metodologia recomandată de Comisia Europeană si Agentia Europeană de Mediu, si le supune spre avizare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

d) participă la activitătile de evaluare si gestionare a calitătii aerului înconjurător la nivel national;

e) propune amplasarea de puncte fixe de monitorizare, pe care le supune avizării autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

f) colectează si validează inventarele locale de emisii de poluanti în atmosferă în vederea realizării evaluării calitătii aerului înconjurător;

g) gestionează si certifică datele provenite din RNMCA;

h) elaborează proceduri privind activitatea de validare a datelor de calitate a aerului înconjurător provenite din RNMCA;

i) realizează clasificarea în regimuri de evaluare si regimuri de gestionare a ariilor din zone si aglomerări, pe baza rezultatelor măsurărilor si a studiilor de modelare, conform prevederilor art. 27, 34 si 42, si o supune spre avizare, respectiv spre aprobare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

j) avizează planurile de mentinere a calitătii aerului si planurile de calitate a aerului elaborate conform metodologiei prevăzute la art. 54;

k) elaborează rapoartele privind informatiile prevăzute la art. 70, 72 si 73 si le supune spre avizare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

l) elaborează programe de măsurări indicative si le supune spre avizare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

m) elaborează anual, până la data de 31 august, raportul privind evaluarea calitătii aerului înconjurător, la nivel national, pentru anul calendaristic anterior, prevăzut la art. 68 si 69, în formatele stabilite de Comisia Europeană, si îl supune spre avizare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

n) elaborează anual, până la data de 30 noiembrie, raportul privind informatiile referitoare la planurile de calitate a aerului, prevăzute la art. 71, în formatele stabilite de către Comisia Europeană;

o) asigură datele necesare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător la nivel national, potrivit prevederilor cap. V;

p) corelează măsurările de poluanti în puncte fixe, după caz, cu programul de măsurare si cu strategia de monitorizare ale Programului European de Monitorizare si Evaluare a Poluantilor, denumit în continuare EMEP;

q) pune la dispozitia autoritătii publice centrale pentru sănătate datele certificate de calitate a aerului înconjurător provenite din RNMCA în scopul identificării si evaluării riscurilor pentru sănătatea umană;

r) pune la dispozitia autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură datele certificate de calitate a aerului înconjurător provenite din RNMCA în scopul identificării si evaluării riscurilor pentru starea vegetatiei si a pădurilor;

s) colaborează cu organismele similare din statele membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeană în baza mandatului aprobat de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului.

Art. 9. - Laboratorul National de Referintă pentru Calitatea Aerului, denumit în continuare LNRCA, structură în cadrul institutiei publice cu competente în implementarea politicilor si legislatiei în domeniul protectiei mediului, are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum si pentru stabilirea măsurilor necesare aplicării unitare pe întreg teritoriul tării a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător;

b) asigură suportul tehnic si stiintific pentru activitatea de monitorizare a calitătii aerului înconjurător si de măsurare a emisiilor;

c) propune autoritătii publice centrale pentru protectia mediului sistemele de măsurare: metode, echipamente, retele si laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitătii aerului si metode, sisteme si echipamente pentru controlul si măsurarea emisiilor;

d) stabileste si îmbunătăteste continuu metodele de determinare a concentratiilor poluantilor în aerul înconjurător si demonstrează, după caz, echivalenta acestora cu metodele de referintă;

e) elaborează rapoarte care cuprind informatii privind metodele pentru prelevarea si măsurarea compusilor mentionati la art. 75 si le supune spre aprobare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

f) elaborează procedurile standard de operare si procedurile de asigurare si control al calitătii datelor provenite din RNMCA si le supune spre aprobare autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

g) asigură exactitatea măsurărilor de calitate a aerului înconjurător desfăsurate în cadrul RNMCA, conform prevederilor lit. C din anexa nr. 4, inclusiv prin organizarea exercitiilor de intercomparare, la nivel national;

h) asigură trasabilitatea măsurărilor din RNMCA la etaloanele si materialele de referintă nationale si internationale;

i) verifică calitatea analizelor, testelor si determinării indicatorilor specifici, asistând institutiile responsabile cu efectuarea de activităti de măsurare a emisiilor cu privire la aspecte de asigurare a calitătii si a exactitătii măsurărilor inclusiv prin auditul extern al calitătii, cu respectarea legislatiei specifice în vigoare;

j) organizează si controlează activitatea unitătilor de calibrare organizate în cadrul autoritătilor publice locale pentru protectia mediului;


k) asigură trasabilitatea măsurărilor din RNMCA la etaloanele si materialele de referintă prin calibrarea echipamentelor fată de etaloanele nationale de referintă pe care le detine;

l) calibrează etaloanele nationale fată de etaloanele primare internationale, în particular a fotometrului pentru determinarea ozonului;

m) păstrează si gestionează etalonul national primar de ozon în conditiile legii;

n) verifică asigurarea calitătii măsurărilor în puncte fixe detinute si exploatate de către institutii publice sau autorităti ale administratiei publice locale, de către titulari de activitate, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private;

0) participă la programele europene de comparări interlaboratoare organizate de Comisia Europeană;

p) propune si organizează programele de comparare interlaboratoare privind măsurările de calitatea aerului înconjurător si a emisiilor de poluanti la nivel national si le supune avizării autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

q) efectuează studii comparative la nivel national si international cu privire la activitătile de măsurare a calitătii aerului înconjurător si a emisiilor de poluanti.

Art. 10. - Autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului organizate la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti au următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură aplicarea dispozitiilor prezentei legi la nivel teritorial;

b) efectuează si derulează activităti de monitorizare a calitătii aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea si validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător;

c) asigură exactitatea măsurărilor de calitate a aerului înconjurător si a obiectivelor de calitate a datelor prin respectarea procedurilor standard de operare a echipamentelor si de asigurare si control al calitătii, stabilite la nivel national;

d) asigură păstrarea datelor de calitate a aerului înconjurător si a rezultatelor măsurărilor din puncte fixe, prin organizarea si gestionarea unei baze de date la nivel local;

e) colaborează cu serviciile publice deconcentrate la nivel local ale celorlalte autorităti publice centrale, cu autoritătile administratiei publice locale si cu titularii de activitate în vederea colectării datelor necesare elaborării inventarelor locale de emisii pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător;

f) verifică datele si realizează validarea primară a datelor necesare elaborării inventarelor locale de emisii;

g) elaborează, conform metodologiilor specifice, inventarul emisiilor de poluanti în atmosferă la nivel local si îl transmit CEC A;

h) furnizează CECA informatii privind regimul de functionare a unitătilor economice, harta administrativă, informatiile necesare pentru pozitionarea surselor de poluare fixe, liniare si de suprafată, precum si alte informatii necesare validării inventarelor de emisii la nivel local si elaborării inventarului national;

i) răspund solicitărilor CECA în vederea certificării datelor provenite din RNMCA si a elaborării rapoartelor la nivel national;

j) elaborează, împreună cu titularul de activitate si cu autoritătile implicate, planurile de actiune pe termen scurt si monitorizează, împreună cu autoritatea publică de inspectie si control în domeniul protectiei mediului, aplicarea acestora;

k) informează titularul de activitate si autoritătile implicate în cazul aparitiei riscului de depăsire a pragului de alertă si/sau a pragului de informare si declansează planul de actiune pe termen scurt;

1) informează autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, alte autorităti locale implicate si populatia, în cazul aparitiei riscului de depăsire a pragului de alertă si/sau a pragului de informare;

m) participă la elaborarea planurilor de mentinere a calitătii aerului si a planurilor de calitate a aerului si monitorizează, împreună cu autoritatea publică de inspectie si control în domeniul protectiei mediului, aplicarea acestora;

n) monitorizează, la nivel teritorial, efectele aplicării măsurilor prin care se reduce si/sau se mentine, după caz, nivelul poluantilor sub valorile-limită, valorile-tintă, respectiv sub obiectivul pe termen lung, pentru asigurarea unei bune calităti a aerului înconjurător în conditiile unei dezvoltări durabile;

o) elaborează rapoarte privind stadiul si efectele realizării măsurilor din planurile de calitate a aerului, din planurile de mentinere a calitătii aerului si din planurile de actiune pe termen scurt, conform metodologiei prevăzute la art. 54;

p) urmăresc includerea în autorizatia de mediu/autorizatia integrată de mediu a măsurilor cuprinse în planurile de calitate a aerului si a măsurilor din planurile de actiune pe termen scurt si, după caz, propun revizuirea autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu;

q) elaborează si transmit CECA, anual, până la data de 15 februarie, raportul privind evaluarea calitătii aerului înconjurător pentru anul anterior, cu referire cel putin la toti poluantii care intră sub incidenta prezentei legi;

r) transmit autoritătilor administratiei publice locale informatiile privind amplasamentul statiei si zona de protectie aferentă, în vederea includerii acestora în planurile de urbanism;

s) permit desfăsurarea unor lucrări cu caracter temporar sau a anumitor activităti în interiorul zonei de protectie, cu respectarea prevederilor art. 41;

s) pun la dispozitia serviciilor publice de la nivel local ale autoritătilor publice centrale pentru sănătate, agricultură si dezvoltare rurală, lucrări publice si a autoritătilor administratiei publice locale informatiile disponibile necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategiilor sectoriale care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

t) colaborează cu organismele guvernamentale abilitate care avizează importul/exportul produselor, bunurilor si altor materiale cu regim special de comercializare care pot afecta calitatea aerului înconjurător, în conformitate cu legislatia natională si cu conventiile internationale în domeniu la care România este parte;

t) elaborează raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel teritorial, pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toti poluantii care intră sub incidenta prezentei legi;

u) asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător la nivel teritorial, potrivit prevederilor cap. V;

v) urmăresc aplicarea la nivel teritorial a programelor si măsurilor pentru respectarea conventiilor, acordurilor si tratatelor internationale în domeniu la care România este parte.

Art. 11. - Autoritatea publică centrală si autoritătile publice teritoriale de inspectie si control în domeniul protectiei mediului au următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură controlul în vederea respectării dispozitiilor prezentei legi;

b) controlează aplicarea măsurilor din planurile de mentinere a calitătii aerului, din planurile de calitate a aerului si din planurile de actiune pe termen scurt;

c) verifică transmiterea datelor de către operatorii economici în vederea elaborării inventarelor locale de emisii, la autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului;

d) verifică respectarea utilizării echipamentelor, prevăzute în actele de reglementare emise de autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului, de către operatorii economici, în scopul realizării automonitorizării emisiilor de poluanti în atmosferă;

e) verifică respectarea conditiilor stabilite prin prezenta lege în interiorul zonei de protectie;


f) informează autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului cu privire la rezultatele controalelor efectuate, potrivit prevederilor prezentei legi, la solicitarea acesteia;

g) informează institutiile care au obligatii potrivit prevederilor prezentei legi, în cazul constatării unor neconformităti.

Art. 12. - Organismul national de meteorologie si climatologie are următoarele atributii si responsabilităti:

a) transmite, la cerere, autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului, informatii cu privire la climatologia zonei;

b) realizează prognoze meteorologice pe termen scurt si le transmite, la cerere, autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului, în scopul aplicării planurilor de actiune pe termen scurt si a monitorizării efectelor măsurilor luate.

Art. 13. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează studii pentru a determina relatia dintre calitatea aerului înconjurător si starea vegetatiei si a pădurilor, pe care le pune la dispozitia autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

c) evaluează riscurile si elaborează rapoarte anuale cu privire la starea vegetatiei si a pădurilor corelată cu datele de calitate a aerului înconjurător, pe care le pune la dispozitia autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

d) colaborează prin autoritătile publice teritoriale din subordine cu autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului în vederea elaborării rapoartelor privind calitatea aerului înconjurător la nivel teritorial, potrivit prevederilor art. 63;

e) participă prin autoritătile publice teritoriale din subordine la elaborarea si punerea în aplicare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de mentinere a calitătii aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;

f) poate efectua activităti suplimentare de monitorizare a calitătii aerului înconjurător si măsurări indicative, cu prelevare pasivă sau secventială în puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea vegetatiei si a pădurilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 14. - (1) Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează strategiile din domeniul prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea atmosferei;

c) elaborează metodologiile de evaluare a riscului asupra stării de sănătate a populatiei, vizând si protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii, ca urmare a expunerii la poluantii atmosferici;

d) evaluează riscurile asupra stării de sănătate a populatiei, vizând si protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii, si elaborează rapoarte anuale cu privire la starea de sănătate a populatiei la nivel national corelată cu datele de calitate a aerului înconjurător, pe care le pune la dispozitia autoritătii publice centrale pentru mediu;

e) poate efectua activităti suplimentare de monitorizare a calitătii aerului înconjurător si măsurări indicative, cu prelevare pasivă sau secventială în puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea de sănătate a populatiei, potrivit prevederilor prezentei legi;

f) participă la elaborarea si reactualizarea normelor si reglementărilor privind calitatea aerului înconjurător;

g) informează populatia cu privire la riscurile pentru sănătatea populatiei în relatie cu calitatea aerului înconjurător;

h) raportează organismelor internationale specializate datele referitoare la starea de sănătate a populatiei în relatie cu calitatea aerului înconjurător.

(2) Structurile teritoriale ale autoritătii publice centrale pentru sănătate au următoarele responsabilităti:

a) participă la elaborarea si punerea în aplicare a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;

b) în cazul în care sunt informate de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului despre existenta riscului de depăsire a pragului de alertă si/sau a pragului de informare, evaluează în regim de urgentă riscurile pentru sănătatea populatiei si propun măsuri imediate si preventive care trebuie luate pentru protectia sănătătii populatiei, în general, si pentru protectia grupurilor sensibile, în special, inclusiv copiii.

Art. 15. - Autoritatea publică centrală pentru transporturi are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează si pune în aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor, tinând cont de necesitatea reducerii si limitării poluării atmosferei, dezvoltând politici pentru sustinerea modalitătilor si tehnologiilor de transport mai putin poluante;

c) asigură, la solicitarea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea de programe pentru reducerea emisiilor de poluanti în atmosferă provenite din sectorul transporturi si le transmite spre avizare acesteia;

d) elaborează reglementări specifice în domeniul transportului si stabileste conditiile tehnice pentru mijloacele de transport, în vederea diminuării impactului emisiilor asupra calitătii aerului înconjurător;

e) elaborează norme privind transportul mărfurilor periculoase care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

f) certifică prin omologare si prin inspectie tehnică încadrarea mijloacelor de transport în normele tehnice în scopul protectiei atmosferei;

g) pune la dispozitie anual, până la data de 1 martie, prin autoritătile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, după caz, autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului si CECAtoate informatiile necesare elaborării inventarelor de emisii provenite din trafic, în conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeană si de Agentia Europeană de Mediu.

Art. 16. - Autoritatea publică centrală pentru industrie are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează strategiile sectoriale pentru activitătile industriale, luând în considerare impactul asupra calitătii aerului înconjurător si a mediului ca întreg;

c) elaborează norme privind calitatea combustibililor si norme privind manipularea acestora, tinând cont de necesitatea reducerii si limitării poluării atmosferei;

d) asigură, la solicitarea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti în atmosferă provenite din activitătile industriale aflate în coordonare si le transmite spre avizare acesteia;

e) exercită functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurător.

Art. 17. - Autoritatea publică centrală pentru comert are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează, în colaborare cu autoritătile publice centrale interesate, reglementări privind contingentarea productiei si consumurilor si interdictia de plasare pe piată a anumitor tipuri de substante cu impact asupra calitătii aerului înconjurător, reglementate prin tratate la care România este parte;


c) elaborează, în colaborare cu autoritătile publice centrale interesate, reglementări privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea aerului înconjurător, conditiile de plasare pe piată a acestora, restrictiile de producere si utilizare pentru fiecare tip sau clasă de produse.

Art. 18. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) elaborează si pune în aplicare strategia de dezvoltare a agriculturii, luând în considerare impactul asupra calitătii aerului înconjurător si a mediului ca întreg;

c) elaborează, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, norme pentru desfăsurarea activitătilor specifice cu impact asupra calitătii aerului înconjurător, cum ar fi: tratamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activităti din sectorul zootehnic, si urmăreste aplicarea lor;

d) pune la dispozitie anual, până la data de 1 martie, prin autoritătile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, după caz, autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului si CECAtoate informatiile necesare elaborării inventarelor de emisii provenite din activităti specifice, în conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeană si de Agentia Europeană de Mediu.

Art. 19. - Autoritatea publică centrală pentru amenajarea teritoriului si lucrări publice are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism luând în considerare prevederile prezentei legi si ale altor acte normative în vigoare din domeniu.

Art. 20. - (1) Autoritatea publică centrală pentru domeniul administratiei publice si domeniul ordinii publice si sigurantei nationale are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) acordă sprijin si îndrumare metodologică autoritătilor administratiei publice locale si aparatului de specialitate al acestora, în scopul aplicării uniforme a dispozitiilor legale privind calitatea aerului înconjurător;

c) elaborează strategii si programe de dezvoltare a infrastructurii unitătilor administrativ-teritoriale si a serviciilor publice de interes general, luând în considerare cerintele prezentei legi si ale altor acte normative în vigoare din domeniu;

d) asigură, la solicitarea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti în atmosferă provenite din activitătile industriale aflate în coordonare si le transmite spre avizare acesteia.

(2) Institutia prefectului are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel de judet si al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea dispozitiilor prezentei legi;

b) coordonează elaborarea si aplicarea planurilor de mentinere a calitătii aerului si a planurilor de calitate a aerului, întocmite pentru mai multe unităti administrativ-teritoriale învecinate.

(3) Politia Română, prin structurile subordonate, are următoarele atributii si responsabilităti:

a) organizează si asigură măsurile de reglementare, fluidizare si dirijare a circulatiei rutiere, conform competentelor;

b) colaborează cu alte autorităti publice pentru îmbunătătirea organizării, sistematizării, semnalizării si semaforizării traficului rutier.

Art. 21. - (1) Presedintele consiliului judetean are următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel judetean, respectarea dispozitiilor prezentei legi aflate în sfera lor de responsabilitate;

b) propune spre aprobare consiliului judetean planurile de calitate a aerului care contin măsuri si/sau actiuni comune pentru mai multe unităti administrativ-teritoriale învecinate, în termen de 30 de zile de la data avizării acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului;

c) transmite, anual, autoritătii publice teritoriale pentru protectia mediului raportul privind realizarea măsurilor cuprinse în planul de mentinere a calitătii aerului.

(2) Consiliul judetean, prin aparatul propriu de specialitate, sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin Primăria Generală a Municipiului Bucuresti, la propunerea primăriilor sectoarelor municipiului Bucuresti, are următoarele atributii si responsabilităti:

a) elaborează planurile de mentinere a calitătii aerului si le aprobă prin hotărâre a consiliului judetean, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului;

b) realizează măsurile din planurile de mentinere a calitătii aerului si din planurile de calitate a aerului si/sau măsurile si actiunile din planurile de actiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, si asigură fonduri financiare în acest scop.

Art. 22. - Primarii au următoarele atributii si responsabilităti:

a) asigură, la nivel local, respectarea dispozitiilor prezentei legi aflate în sfera lor de responsabilitate;

b) integrează cerintele prezentei legi si ale altor acte normative în vigoare din domeniu în strategia de dezvoltare durabilă la nivel local;

c) asigură elaborarea planurilor de calitate a aerului si le supun aprobării consiliului local în termen de 30 de zile după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului;

d) participă la elaborarea planurilor de mentinere a calitătii aerului si pune în aplicare măsurile prevăzute în plan care intră în responsabilitatea lor;

e) participă la elaborarea planului de actiuni pe termen scurt si aplică măsurile prevăzute în plan, în cazul în care activitătile care conduc la aparitia unui risc de depăsire a pragurilor de alertă si/sau a pragului de informare sunt în responsabilitatea autoritătii administratiei publice locale;

f) transmit, anual, autoritătii publice teritoriale pentru protectia mediului raportul privind realizarea măsurilor cuprinse în planul de calitate a aerului;

g) furnizează autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului informatiile si documentatia necesare în vederea evaluării si gestionării calitătii aerului înconjurător;

h) realizează măsurile din planurile de mentinere a calitătii aerului si din planurile de calitate a aerului si/sau măsurile si actiunile din planurile de actiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, si asigură fonduri financiare în acest scop;

i) includ amplasamentul punctului fix de măsurare si zona de protectie aferentă în planurile de urbanism;

j) marchează prin panouri de avertizare limita zonei de protectie a punctelor fixe de măsurare;

k) la solicitarea autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, iau toate măsurile necesare pentru amplasarea punctelor fixe de măsurare si a punctelor de măsurare indicative, astfel încât pozitionarea si distribuirea lor să corespundă cerintelor si criteriilor de amplasare prevăzute în prezenta lege;

l) asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător, la nivel local, potrivit prevederilor cap. V.


Art. 23. - Institutul National de Statistică si directiile regionale si judetene din subordine au următoarele atributii si responsabilităti:

a) furnizează, la solicitarea CECA, datele si informatiile necesare elaborării inventarelor de emisii de poluanti în aer, în conformitate cu metodologia europeană în vigoare;

b) furnizează, după caz, CECA si autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului date si rezultate din cercetările statistice realizate potrivit Programului anual de cercetări statistice, aprobat prin hotărâre a Guvernului;

c) stabileste, după caz, în conditiile legii, împreună cu CECA informatiile suplimentare necesare elaborării rapoartelor cu privire la evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător si ie introduce în Programul anual de cercetări statistice.

Art. 24. - Titularul de activitate are următoarele atributii si responsabilităti:

a) aplică si respectă dispozitiile prezentei legi;

b) anuntă, de îndată, autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului la producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale etc;

c) participă la elaborarea planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;

d) aplică măsurile de reducere a emisiilor de poluanti în aer, cuprinse în planurile de calitate a aerului;

e) la declansarea de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului a planului de actiune pe termen scurt, ia măsuri urgente si eficace de reducere a emisiilor de poluanti în aer în conformitate cu planul, astfel încât concentratia acestora în aerul înconjurător să fie redusă până la atingerea nivelului valorii-limită, inclusiv prin oprirea temporară a activitătii, dacă este cazul;

f) monitorizează emisiile de poluanti în aerul înconjurător, utilizând metodele si echipamentele stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, si transmite rezultatele autoritătii publice teritoriale pentru protectia mediului;

g) transmite autoritătii publice teritoriale pentru protectia mediului toate informatiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii, în conformitate cu metodologia recomandată de Comisia Europeană si de Agentia Europeană de Mediu;

h) asigură puncte de prelevare si control al emisiilor de poluanti în aer, în conformitate cu actele de reglementare;

i) informează autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului în cazul înregistrării depăsirii valorilor-limită de emisie impuse prin actele de reglementare.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător

 

SECTIUNEA 1

Evaluarea calitătii aerului înconjurător

 

SUBSECTIUNEA1.1

Regimul de evaluare

 

Art. 25. - (1) în vederea evaluării calitătii aerului înconjurător pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de evaluare în functie de pragurile superior si inferior de evaluare, prevăzute la pozitia A.1 din anexa nr. 3, după cum urmează:

a) regim de evaluare A, în care nivelul este mai mare decât pragul superior de evaluare;

b) regim de evaluare B, în care nivelul este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare;

c) regim de evaluare C, în care nivelul este mai mic decât pragul inferior de evaluare.

(2) Clasificarea în regimuri de evaluare se revizuieste cel putin o dată la 5 ani, în conformitate cu procedurile prevăzute la pozitia A.2 din anexa nr. 3.

(3) Clasificarea în regimuri de evaluare se poate revizui la intervale mai scurte de timp, în cazul unor modificări semnificative ale activitătilor care au efecte asupra concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este relevant, de oxizi de azot, particule în suspensie, cum ar fi PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)piren.

Art. 26. - (1) Evaluarea calitătii aerului înconjurător în aglomerările si zonele de pe întreg teritoriul tării se efectuează luând în considerare clasificarea în regimul de evaluare prevăzut la art. 25, pe baza criteriilor de evaluare prevăzute la art. 27, 34 si la lit. A din anexa nr. 5, a metodelor de referintă pentru măsurare si a obiectivelor de calitate a datelor stabilite prin prezenta lege.

(2) Poluantii pentru care se realizează evaluarea calitătii aerului înconjurător sunt prevăzuti în anexa nr. 1.

(3) Cerintele pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(4) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(5) Amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren se realizează cu respectarea prevederilor anexei nr. 5.

(6) Criteriile pentru determinarea numărului minim de puncte de prelevare pentru măsurările fixe sunt prevăzute în anexa nr. 6.

(7) Metodele de referintă pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2 5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur în aerul înconjurător si de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur în depuneri sunt prevăzute în anexa nr. 7.

 

SUBSECTIUNEA 1.2

Evaluarea calitătii aerului înconjurător privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, particulele în suspensie, plumbul, benzenul si monoxidul de carbon

 

Art. 27. - (1) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare A pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, evaluarea calitătii aerului înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe. Aceste măsurări în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare si/sau măsurări indicative pentru a furniza informatii adecvate în legătură cu distributia spatială a calitătii aerului înconjurător.

(2) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare B pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, evaluarea calitătii aerului înconjurător se poate realiza prin utilizarea unei combinatii de măsurări în puncte fixe si tehnici de modelare si/sau măsurări indicative.

(3) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare C pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective ori ambele sunt suficiente pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător.


Art. 28. - (1) Suplimentar fată de cerintele prevăzute la art. 27, în statiile de fond rural, amplasate departe de surse importante de poluare, se efectuează măsurări pentru a obtine cel putin informatii privind concentratia masică totală si concentratiile speciilor chimice componente ale particulelor în suspensie - PM2,5 prevăzute la lit. B din anexa nr. 8, exprimate ca medii anuale.

(2) Măsurările prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza următoarelor criterii:

a) instalarea unui punct de prelevare la fiecare 100.000 km2;

b) amplasarea cel putin a unei statii de monitorizare sau, prin acord cu statele membre învecinate ale Uniunii Europene, a uneia ori a mai multor statii comune de măsurare, care să acopere zonele învecinate relevante, în scopul realizării rezolutiei spatiale necesare;

c) corelarea măsurărilor, acolo unde este adecvat, cu strategia de monitorizare si programul de măsurare ale EMEP.

(3) Măsurarea concentratiei masice a particulelor în suspensie se efectuează potrivit prevederilor anexei nr. 8 si respectând obiectivele de calitate a datelor pentru măsurările de concentratie masică a particulelor în suspensie - PM2,5 prevăzute la pozitiile A. 1 si A.3 si la lit. Cdin anexa nr. 4.

Art. 29. - (1) Punctele de prelevare pentru măsurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, particulelor în suspensie PM10si PM2,5, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon se amplasează potrivit criteriilor prevăzute la lit. A din anexa nr. 5.

(2) în fiecare zonă sau aglomerare unde măsurările în puncte fixe reprezintă unica sursă de informare pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător, numărul de puncte de prelevare pentru fiecare poluant relevant este mai mare ori egal cu numărul minim de puncte de prelevare prevăzut la pozitia A.1 din anexa nr. 6.

(3) în zonele si aglomerările în care informatiile din punctele de prelevare pentru măsurări în puncte fixe sunt suplimentate cu informatii rezultate din tehnici de modelare si/sau măsurări indicative, numărul total de puncte de prelevare prevăzut la pozitia A.1 din anexa nr. 6 poate fi redus cu până la 50%, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) metodele suplimentare furnizează informatii suficiente atât pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător în raport cu valorile-limită sau cu pragurile de alertă, cât si pentru informarea adecvată a publicului;

b) numărul de puncte de prelevare instalate si rezolutia spatială a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentratiei poluantului respectiv în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4 si permit ca rezultatele evaluării să respecte criteriile prevăzute la lit. B din anexa nr. 4.

Rezultatele provenite din modelare si/sau din măsurările indicative sunt luate în considerare la evaluarea calitătii aerului înconjurător în raport cu valorile-limită.

(4) în cazul în care măsurările în puncte fixe sunt singura sursă de informare pentru evaluarea respectării nivelurilor critice pentru protectia vegetatiei în zone, altele decât aglomerările, numărul de puncte de prelevare nu trebuie să fie mai mic decât numărul minim prevăzut la pozitia A.3 din anexa nr. 6. În cazul în care informatiile sunt suplimentate de măsurări indicative sau modelare, numărul minim de puncte de prelevare poate fi redus cu până la 50%, cu conditia ca evaluările concentratiilor poluantului respectiv să poată fi făcute în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4.

(5) Procedurile de selectare si de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevăzute la pozitia A.4 din anexa nr. 5.

Art. 30. - (1) Metodele de referintă si criteriile pentru măsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen si monoxid de carbon din aerul înconjurător sunt prevăzute la lit. Asi C din anexa nr. 7.

(2) Pot fi utilizate alte metode de măsurare, cu respectarea conditiilor prevăzute la lit. B din anexa nr. 7.

 

SUBSECTIUNEA 1.3

Evaluarea calitătii aerului înconjurător privind ozonul

 

Art. 31. - (1) în toate zonele si aglomerările unde concentratiile de ozon au depăsit obiectivele pe termen lung prevăzute la pozitia D.4 din anexa nr. 3, în cursul oricăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurare, evaluarea calitătii aerului înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe.

(2) în cazul în care nu sunt disponibile date pentru o perioadă de 5 ani, pentru a determina dacă obiectivele pe termen lung prevăzute la alin. (1) au fost depăsite, se pot combina rezultatele campaniilor de măsurare de scurtă durată, desfăsurate în perioade si locuri considerate ca având cele mai mari niveluri, cu rezultatele obtinute din inventare de emisii si modelare.

Art. 32. - (1) Punctele de prelevare pentru măsurarea ozonului se amplasează în conformitate cu criteriile prevăzute la lit. B din anexa nr. 5.

(2) în zonele sau aglomerările unde măsurările în puncte fixe reprezintă unica sursă de informare pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător, numărul de puncte de prelevare pentru ozon este mai mare sau egal cu numărul minim de puncte de prelevare prevăzut la pozitia C.1 din anexa nr. 6.

(3) în zonele si aglomerările în care informatiile provenite din măsurări în puncte fixe sunt suplimentate cu informatii rezultate din tehnici de modelare si/sau măsurări indicative, numărul de puncte de prelevare pentru ozon prevăzut la pozitia C.1 din anexa nr. 6 poate fi redus, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) metodele suplimentare furnizează informatii suficiente pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător în ceea ce priveste valorile-tintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si alertă;

b) numărul de puncte de prelevare de instalat si rezolutia spatială a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentratiei de ozon în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4 si permit rezultatelor evaluării să respecte criteriile prevăzute la lit. B din anexa nr. 4;

c) numărul punctelor de prelevare din fiecare zonă sau aglomerare este ori cel putin un punct de prelevare la două milioane de locuitori, ori unul la 50.000 km2, numărul ales fiind numărul cel mai mare care rezultă, dar nu mai putin de un punct de prelevare în fiecare zonă sau aglomerare;

d) în toate punctele de prelevare rămase, cu exceptia statiilor de fond rural astfel cum sunt prevăzute la pozitia B.1 din anexa nr. 5, se măsoară dioxidul de azot.

Rezultatele provenite din modelare si/sau din măsurări indicative sunt luate în considerare pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător în raport cu valorile-tintă.

(4) în minimum 50% din punctele de prelevare pentru ozon se fac măsurări de dioxid de azot, conform pozitiei C.1 din anexa nr. 6. Aceste măsurări trebuie să fie continue, cu exceptia celor din statiile de fond rural, astfel cum sunt prevăzute la pozitia B.1 din anexa nr. 5, unde se pot folosi si alte metode de măsurare.

(5) în zonele si aglomerările în care, în cursul fiecăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurări, concentratiile s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numărul de puncte de prelevare pentru măsurări în puncte fixe se determină conform pozitiei C.2 din anexa nr. 6.


(6) La nivel national se asigură cel putin un punct de prelevare, care furnizează date privind concentratiile de substante precursoare ale ozonului prevăzute în anexa nr. 9. Numărul si amplasarea statiilor unde se măsoară substante precursoare ale ozonului se aleg tinând cont de obiectivele prevăzute în anexa nr. 9 si de metodele prevăzute la pct. 2 si 6 ale lit. A din anexa nr. 7.

(7) Procedurile de selectare si de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevăzute la pozitia B.3 din anexa nr. 5.

Art. 33. - (1) Metoda de referintă pentru măsurarea concentratiilor de ozon din aerul înconjurător este prevăzută la pct. 8 al lit. A din anexa nr. 7.

(2) Alte metode de măsurare pot fi utilizate cu respectarea conditiilor prevăzute la lit. B din anexa nr. 7.

 

SUBSECTIUNEA 1.4

Evaluarea calitătii aerului înconjurător privind arsen, cadmiu, mercur, nichel si benzo(a)piren

 

Art. 34. - (1) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare A si în regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren, evaluarea calitătii aerului înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe, cu respectarea prevederilor pozitiilor A.2 si A.3 din anexa nr. 5 si ale lit. B din anexa nr. 6. Aceste măsurări în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare pentru a furniza un nivel adecvat al informatiilor privind calitatea aerului înconjurător.

(2) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren si în care, pentru o perioadă reprezentativă, nivelurile determinate conform pozitiei A.2 din anexa nr. 3 se situează între pragul inferior si pragul superior de evaluare, evaluarea calitătii aerului înconjurător se poate realiza utilizând o combinatie de măsurări în puncte fixe, inclusiv tehnici de modelare si măsurări indicative, cu respectarea prevederilor pozitiilor A.2 si A.3 din anexa nr. 4.

(3) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare C pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren si în care nivelul determinat conform pozitiei A.2 din anexa nr. 3 este mai mic decât pragul inferior de evaluare, evaluarea calitătii aerului înconjurător se poate realiza utilizând numai tehnici de modelare sau tehnici de estimări obiective.

(4) în zonele si aglomerările unde poluantii trebuie măsurati, măsurările se realizează în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul măsurărilor trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentratiilor poluantilor.

Art. 35. - Procedurile de selectare si de revizuire ale amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevăzute la pozitia A.4 din anexa nr. 5.

Art. 36. - (1) în vederea evaluării contributiei de benzo(a)piren în aerul înconjurător, într-un număr limitat de puncte de prelevare se monitorizează si alte hidrocarburi aromatice policiclice, între care trebuie să fie inclusi cel putin: benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3,-cd)piren si dibenz(a,h)antracen.

(2) Punctele de monitorizare pentru hidrocarburile aromatice policiclice prevăzute la alin. (1) sunt aceleasi cu punctele de prelevare pentru benzo(a)piren; selectarea ior se face astfel încât să poată fi identificate variatiile induse de conditiile geografice si tendintele pe termen lung, iar amplasarea se realizează conform lit. A din anexa nr. 5.

Art. 37. - (1) Indiferent de nivelurile concentratiilor, la fiecare 100.000 km2 se instalează cel putin o statie de fond pentru măsurarea arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului si a celorlalte hidrocarburi aromatice policiclice prevăzute la art. 36 alin. (1) si a depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren si hidrocarburi aromatice policiclice prevăzute la art. 36 alin. (1).

(2) în vederea obtinerii rezolutiei spatiale dorite si a unor rezultate reprezentative, statele vecine membre ale Uniunii Europene pot conveni amplasarea de statii de măsurare comune, în conditiile legii.

(3) în statiile de fond prevăzute la alin. (1) se efectuează măsurări de mercur bivalent, gazos si sub formă de particule.

(4) Măsurările trebuie să fie corelate, după caz, cu programul de măsurare si cu strategia de monitorizare ale EMEP

(5) Punctele de monitorizare pentru acesti poluanti se stabilesc astfel încât să poată fi identificate variatiile induse de conditiile geografice si tendintele pe termen lung, iar amplasarea se realizează conform lit. A din anexa nr. 5.

Art. 38. - În regiunile în care este necesară evaluarea impactului asupra ecosistemelor se ia în considerare posibilitatea utilizării bioindicatorilor.

Art. 39. - (1) în zonele si aglomerările în care informatiile obtinute din măsurările în puncte fixe sunt completate cu informatii din alte surse, cum ar fi inventare de emisii, măsurări indicative sau modelări ale calitătii aerului înconjurător, numărul statiilor de măsurare în puncte fixe care trebuie instalate si rezolutia spatială pentru celelalte tehnici trebuie să fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti în conformitate cu pozitia A.2 din anexa nr. 5 si pozitiile A.2 si A.3 din anexa nr. 4.

(2) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevăzute la pozitiile A.2 si A.3 din anexa nr. 4. În situatia în care evaluarea se realizează prin modelarea calitătii aerului înconjurător, se aplică prevederile pozitiei A.3 din anexa nr. 4.

Art. 40. - (1) Metodele de referintă pentru prelevarea si analiza arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurător sunt prevăzute la pct. 9, 10, 11 si 12 ale lit. Adin anexa nr. 7.

(2) Metodele de referintă pentru determinarea depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice sunt prevăzute la pct. 13 al lit. Adin anexa nr. 7.

 

SUBSECTIUNEA 1.5

Zona de protectie

 

Art. 41. - (1) Pentru a asigura reprezentativitatea datelor de calitate a aerului, pentru fiecare punct fix de măsurare se stabileste, prin studii specifice de evaluare a calitătii aerului înconjurător, la microscară, o zonă de protectie, luând în considerare cel putin următoarele aspecte:

a) tipul punctului fix de măsurare;

b) topografia/orografia terenului;

c) poluantul/poluantii luati în considerare;

d) conditiile micrometeorologice;

e) constructiile semnificative din aria respectivă;

f) sursele de emisie a poluantilor în atmosferă.

(2) Zona de protectie este evidentiată în planurile de urbanism.

(3) în interiorul zonei de protectie se amplasează panouri de avertizare pe care se marchează semnificatia si limitele zonei.

(4) în zona de protectie este interzisă executarea oricăror lucrări sau desfăsurarea oricăror activităti care ar putea influenta reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător, fără informarea prealabilă a autoritătilor publice teritoriale pentru protectia mediului. Informarea este însotită de documente care demonstrează prin metode sau tehnici specifice de evaluare a calitătii aerului înconjurător modul în care este afectată calitatea aerului înconjurător.

(5) Autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului analizează în cel mai scurt timp posibil de la data informării si transmite titularului conditiile în care se pot desfăsura activităti sau lucrări cu caracter temporar în zona de protectie.

(6) Demararea lucrărilor cu caracter temporar sau a activitătilor este permisă numai după primirea răspunsului de la autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului.


(7) Emiterea actelor de reglementare se face luându-se în considerare prevederile referitoare la zona de protectie definită în prezenta lege.

 

SECTIUNEA a 2-a

Gestionarea calitătii aerului înconjurător

 

SUBSECTIUNEA 2.1

Regimul de gestionare

 

Art. 42. - În vederea gestionării calitătii aerului înconjurător, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectivPM10si PM2 5, plumb, benzen, monoxidde carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare în functie de rezultatul evaluării calitătii aerului înconjurător, realizată cu respectarea prevederilor sectiunii 1 din cap. III, după cum urmează:

a) regim de gestionare I - reprezintă ariile din zonele si aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de tolerantă, acolo unde este aplicabilă, prevăzute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mari decât valorile-tintă prevăzute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3;

b) regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele si aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile-tintă prevăzute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3.

Art. 43. - (1) în ariile din zonele si aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-tintă.

(2) în ariile din zonele si aglomerările clasificate în regim de gestionare II se elaborează planuri de mentinere a calitătii aerului.

Art. 44. - În toate zonele si aglomerările clasificate în regim de gestionare I pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, autoritătile competente trebuie să specifice ariile în care s-au depăsit valorile-tintă, precum si sursele care au contribuit la aceasta. Pentru aceste zone se stabilesc măsuri care să nu implice costuri disproportionate, directionate mai ales către sursele predominante de emisii, în scopul atingerii valorilor-tintă. În cazul instalatiilor industriale care intră sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările si completările ulterioare, atingerea valorilor-tintă se realizează prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din această ordonantă de urgentă.

Art. 45. - (1) în ariile din zonele si aglomerările clasificate în regim de gestionare I, dacă este cazul, se mentionează distinct si justificat:

a) dacă depăsirea valorii-limită pentru un anumit poluant atmosferic s-a datorat unor evenimente naturale;

b) dacă depăsirea valorii-limită pentru PM10 s-a datorat resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.

(2) Depăsirile valorilor-limită care se demonstrează că sunt datorate surselor naturale, prevăzute la alin. (1) lit. a), transmise spre informare Comisiei Europene, conform art. 72 alin. (1), nu sunt considerate depăsiri în sensul prezentei legi.

(3) Demonstrarea contributiei surselor naturale ori a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii se face conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeană.

Art. 46. - În scopul protectiei vegetatiei se asigură conformarea cu nivelurile critice, prevăzute la lit. F din anexa nr. 3, evaluate în conformitate cu pozitia A. 1 din anexa nr. 5.

Art. 47. - (1) în scopul reducerii expunerii la PM2 5, pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente iau măsurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, în vederea atingerii tintei nationale de reducere a expunerii, stabilite la pozitia G.2 din anexa nr. 3, până în anul precizat de aceasta.

(2) Pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente iau măsurile necesare astfel încât indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 pentru anul 2015, stabilit în conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3, să nu depăsească valoarea obligatiei referitoare la concentratia de expunere stabilită la pozitia G.3 din anexa nr. 3.

(3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM2 5 se stabileste în conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3.

(4) Distributia si numărul punctelor de prelevare pentru măsurarea concentratiilor de PM2,5, stabilite conform lit. A din anexa nr. 5, pe baza cărora este calculat indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5, reflectă în mod adecvat expunerea generală a populatiei. Numărul punctelor de prelevare nu trebuie să fie mai mic decât cel obtinut prin aplicarea prevederilor pozitiei A.2 din anexa nr. 6.

Art. 48. - (1) în zonele si aglomerările de pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente iau măsurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel încât concentratiile de PM2 5 din aerul înconjurător să nu depăsească valoarea-tintă, începând cu data specificată, potrivit prevederilor pozitiei G.4 din anexa nr. 3.

(2) în zonele si aglomerările de pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente iau măsurile necesare astfel încât concentratiile de PM2 5 din aerul înconjurător să nu depăsească valoarea-limită, începând cu data specificată, potrivit prevederilor pozitiei G.5 din anexa nr. 3. Respectarea acestei cerinte este evaluată în conformitate cu lit. A din anexa nr. 5.

(3) Marja de tolerantă prevăzută la pozitia G.5 din anexa nr. 3 se aplică în conformitate cu art. 43 alin. (1)si art. 52 alin. (1)si (2).

Art. 49. - (1) în zonele si aglomerările de pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente iau toate măsurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel încât concentratiile de ozon în aerul înconjurător să nu depăsească valorile-tintă si obiectivele pe termen lung, prevăzute la pozitiile D.3 si D.4 din anexa nr. 3.

(2) Pentru zonele si aglomerările în care nivelul concentratiei de ozon depăseste valoarea-tintă, autoritătile competente prevăzute la art. 7-23 trebuie să se asigure că sunt implementate măsurile din programul national elaborat în conformitate cu art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.

(3) în cazul în care măsurile prevăzute la alin. (2) nu sunt suficiente, se implementează un plan de calitate a aerului pentru a atinge valorile-tintă de la data prevăzută la pozitia D.3 din anexa nr. 3, cu exceptia cazurilor în care aplicarea acestuia implică costuri disproportionate.

(4) Pentru zonele si aglomerările în care nivelul concentratiilor de ozon depăseste nivelurile obiectivelor pe termen lung, dar se situează sub valorile-tintă sau sunt egale cu acestea, autoritătile competente prevăzute la art. 7-23 elaborează si pun în aplicare măsuri-cost eficiente cu scopul îndeplinirii obiectivului pe termen lung.


(5) în zonele si aglomerările în care nivelurile de ozon îndeplinesc obiectivele pe termen lung, autoritătile competente prevăzute la art. 7-23 iau măsuri care nu presupun costuri disproportionate prin care să mentină aceste niveluri sub obiectivele pe termen lung si să asigure cea mai bună calitate a aerului înconjurător compatibilă cu principiile dezvoltării durabile si un înalt nivel de protectie a mediului si a sănătătii umane, în măsura în care factori cum ar fi natura transfrontieră a poluării cu ozon si conditiile meteorologice o permit.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (4) trebuie să fie în concordantă cu programul national si planurile de calitate a aerului prevăzute la alin. (2) si (3).

Art. 50. - În zonele si aglomerările de pe întreg teritoriul tării, autoritătile competente prevăzute la art. 7-23 iau toate măsurile necesare care nu presupun costuri disproportionate astfel încât, începând cu data de 31 decembrie 2012, concentratiile de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, din aerul înconjurător să nu depăsească valoarea-tintă, potrivit prevederilor lit. C din anexa nr. 3.

Art. 51. - Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită si derogarea de la obligatia de a aplica anumite valori-limită se realizează în următoarele conditii:

a) atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformarea la valorile-limită pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsă până la termenele precizate la pozitia B.2 din anexa nr. 3, se pot proroga aceste termene pentru acea zonă sau aglomerare cu cel mult 5 ani, cu conditia întocmirii unui plan de calitate a aerului, în conformitate cu art. 52, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplică prorogarea. Acest plan de calitate a aerului este completat cu informatiile prevăzute la lit. B din anexa nr. 10 si demonstrează realizarea conformării la valorile-limită înaintea expirării noului termen;

b) atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformarea la valorile-limită pentru PM10, prevăzute la pozitia B.2 din anexa nr. 3, nu poate fi atinsă din cauza unor caracteristici de dispersie specifice arealului, conditiilor climatice nefavorabile sau contributiilor transfrontiere, obligatia de a aplica aceste valori-limită se respectă începând cu data de 11 iunie 2011, sub rezerva îndeplinirii conditiilor prevăzute la lit. a) si a demonstrării faptului că au fost luate toate măsurile necesare la nivel national, regional si local pentru respectarea termenelor;

c) în cazul aplicării conditiilor prevăzute la lit. a) sau b), valoarea-limită pentru fiecare poluant nu trebuie depăsită cu mai mult decât marja de tolerantă prevăzută la pozitia B.2 din anexa nr. 3 pentru fiecare dintre poluantii respectivi.

 

SUBSECTIUNEA 2.2

Planuri de calitate a aerului

 

Art. 52. - (1) în cazul depăsirii acelor valori-limită pentru care termenele de respectare, prevăzute la pozitiile B.2 si G.5 din anexa nr. 3, au fost depăsite, planurile de calitate a aerului cuprind măsuri potrivite, astfel încât perioada de depăsire să fie cât mai scurtă cu putintă. Planurile de calitate a aerului pot include, în plus, măsuri specifice vizând protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii.

(2) Planurile de calitate a aerului cuprind cel putin informatiile prevăzute la lit. A din anexa nr. 10 si pot include măsuri din cadrul planurilor de actiune pe termen scurt, întocmite potrivit prevederilor art. 53.

(3) în toate zonele si aglomerările, în ariile clasificate în regimul de gestionare I pentru mai multi poluanti se elaborează, acolo unde este cazul, planuri integrate de calitate a aerului.

(4) în scopul atingerii obiectivelor relevante de mediu, la elaborarea planurilor de calitate a aerului trebuie să se asigure, pe cât posibil, concordanta cu alte planuri/programe întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului national de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere si ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, republicată.

(5) Planurile de calitate a aerului se elaborează pentru unităti administrativ-teritoriale, respectiv pentru sectoare ale municipiului Bucuresti sau părti din acestea si se aprobă prin hotărâre a consiliului local, respectiv prin hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în conditiile legii.

(6) în cazul în care planul de calitate a aerului se elaborează pentru două sau mai multe unităti administrativ-teritoriale învecinate apartinând aceluiasi judet ori pentru două sau mai multe sectoare ale municipiului Bucuresti, acesta se aprobă prin hotărâre a consiliului judetean, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(7) în cazul în care este necesară elaborarea planului de calitate a aerului pentru unităti administrativ-teritoriale învecinate apartinând mai multor judete sau pentru municipiul Bucuresti cu judetele învecinate, acesta se realizează în comun de către consiliile judetene implicate, respectiv consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se aprobă de fiecare dintre ele prin hotărâri.

 

SUBSECTIUNEA 2.3

Planuri de actiune pe termen scurt

 

Art. 53. - (1) Se defineste riscul de depăsire a pragurilor de alertă ca fiind situatia în care concentratiile măsurate pentru 3 ore consecutiv sunt egale sau mai mari decât 90% din valoarea pragurilor de alertă corespunzătoare, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3.

(2) în situatia în care, într-o anumită zonă sau aglomerare, există riscul de depăsire a pragurilor de alertă, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de actiune pe termen scurt care contin măsurile ce trebuie luate pentru a reduce riscul sau durata depăsirii. Atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, există riscul ca nivelurile poluantilor să depăsească una sau mai multe dintre valorile-limită si/sau valorile-tintă prevăzute la pozitiile B.2, D.3, G.4 si G.5 din anexa nr. 3, se pot întocmi, acolo unde este cazul, planuri de actiune pe termen scurt.

(3) în cazul în care există riscul de depăsire a pragului de alertă pentru ozon, prevăzut la pozitia E.2 din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de actiune pe termen scurt numai atunci când se consideră că există un potential semnificativ de reducere a riscului, a duratei sau a severitătii depăsirii, luându-se în considerare conditiile nationale geografice, meteorologice si economice. La întocmirea unui astfel de plan de actiune pe termen scurt se iau în considerare prevederile Deciziei Comisiei 2004/279/CE din 19 martie 2004 de orientare pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L87 din 25 martie 2004.

(4) Planurile de actiune pe termen scurt pot contine, de la caz la caz, măsuri eficiente de control si, unde este necesar, de suspendare a activitătilor care contribuie la riscul depăsirii valorilor-limită sau valorilor-tintă ori pragurilor de alertă corespunzătoare, în conditiile legii.

(5) Planurile de actiune pe termen scurt pot include măsuri referitoare la traficul rutier, lucrările de constructii, nave aflate la dană, utilizarea instalatiilor industriale sau a produselor industriale si încălzirea locuintelor. Aceste planuri pot lua în considerare actiuni specifice pentru protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii.


Art. 54. - Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de actiune pe termen scurt si a planurilor de mentinere a calitătii aerului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 55. - (1) în situatia în care se depăseste oricare dintre pragurile de alertă, valorile-limită sau valorile-tintă, plus marja de tolerantă corespunzătoare ori obiectivul pe termen lung, prevăzute la lit. E si la pozitiile B.2, D.3, D.4, G.4 si G.5 din anexa nr. 3, din cauza unui transport transfrontier de poluanti atmosferici sau de precursori ai acestora, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului cooperează direct cu autoritatea omoloagă din statele vecine membre ale Uniunii Europene ori prin autoritatea publică centrală pentru realizarea politicii externe a statului român cu autoritatea omoloagă din statele vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene si, acolo unde este cazul, stabileste actiuni comune, cum ar fi elaborarea de planuri comune sau corelate de calitate a aerului în scopul eliminării acestor depăsiri prin aplicarea unor măsuri potrivite, care nu presupun costuri disproportionate.

(2) Comisia Europeană este invitată să participe la orice actiune de cooperare dintre cele prevăzute la alin. (1).

(3) în cazul în care se întocmesc planuri comune de actiune pe termen scurt care se referă la zone învecinate cu alte state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului se asigură că autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene învecinate primesc toate informatiile relevante.

(4) în cazul în care într-o zonă sau aglomerare din vecinătatea granitei se depăseste pragul de informare si/sau pragul de alertă, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează cât de repede este posibil autoritătile competente din statele vecine membre ale Uniunii Europene interesate.

(5) La elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) si (3) si la informarea publicului, prevăzută la alin. (4), autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, prin autoritatea publică centrală pentru realizarea politicii externe a statului român, după caz, face eforturi pentru a coopera cu tările terte si în special cu tările candidate.

 

SUBSECTIUNEA 2.4

Planuri de mentinere a calitătii aerului

 

Art. 56. - (1) Planul de mentinere a calitătii aerului se elaborează, după caz, de către consiliul judetean, pentru unităti administrativ-teritoriale apartinând aceluiasi judet, sau de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru sectoarele municipiului Bucuresti si se aprobă prin hotărâre a consiliului judetean, respectiv prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(2) Planul de mentinere a calitătii aerului contine măsuri pentru păstrarea nivelului poluantilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-tintă si pentru asigurarea celei mai bune calităti a aerului înconjurător în conditiile unei dezvoltări durabile.

 

CAPITOLUL IV

Emisiile în atmosferă

 

Art. 57. - (1) Desfăsurarea activitătilor existente, precum si începerea activitătilor noi cu posibil impact semnificativ asupra calitătii aerului înconjurător se realizează numai în baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu emise conform legislatiei în vigoare.

(2) Autorizatia de mediu/Autorizatia integrată de mediu stabileste valori-limită de emisie pentru poluantii specifici activitătii desfăsurate, tinând cont de cele mai bune tehnici aplicabile în domeniu, precum si de nivelul calitătii aerului înconjurător la nivel local.

(3) În zonele în care sunt depăsite valorile-limită privind calitatea aerului înconjurător pentru unul sau mai multi poluanti, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului stabilesc, după caz, pentru acesti poluanti valori-limită de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de legislatia în vigoare specifică activitătii desfăsurate.

(4) în cazul depăsirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai multi poluanti, autoritatea competentă decide să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor si consecintelor asupra calitătii aerului înconjurător ale acestor depăsiri, inclusiv întreruperea temporară a activitătii instalatiei care a generat această situatie.

(5) în cazul depăsirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai multi poluanti, titularii activitătilor au obligatia să informeze autoritătile competente si să se conformeze măsurilor impuse de acestea.

Art. 58. - (1) Titularii de activitate au obligatia să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti si să raporteze, periodic, informatiile solicitate către autoritatea competentă, conform actelor de reglementare în baza cărora îsi desfăsoară activitatea.

(2) Rezultatele monitorizării se înregistrează, se prelucrează si se prezintă într-o formă adecvată, stabilită de autoritatea competentă pentru protectia mediului.

Art. 59. - (1) Titularii de activităti au obligatia de a lua toate măsurile care se impun în vederea limitării emisiilor de poluanti în atmosferă, inclusiv prin colectarea si dirijarea emisiilor fugitive si utilizarea unor echipamente de retinere a poluantilor la sursă.

(2) Transferul de poluanti din aer către un alt factor de mediu, ca urmare a măsurilor de reducere a poluării aerului înconjurător, este permis în conditiile mentinerii nivelului poluantilor sub valorile-limită pentru acel factor de mediu, cu acordul autoritătii publice teritoriale pentru protectia mediului.

(3) Este permisă utilizarea metodelor si sistemelor de îmbunătătire a calitătii aerului înconjurător care nu conduc la depăsirea normelor stabilite de legislatia în vigoare pentru locul de muncă.

Art. 60. - (1) Emisiile de poluanti în atmosferă cu impact asupra sănătătii omului si mediului se supun taxării, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, în conditiile legii.

(2) Stabilirea taxelor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin lege, iar reactualizarea cuantumului acestor taxe se face prin hotărâre a Guvernului.

Art. 61. - (1) Autoritatea publică centrală pentru transporturi si autoritatea publică centrală pentru industrie, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, stabilesc, după caz, valorile-limită pentru poluantii emisi de sursele mobile, în conformitate cu prevederile standardelor europene si internationale.

(2) Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia să asigure încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum si să le supună inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei în vigoare.

(3) în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic si economic, sursele difuze se transformă în surse de emisii dirijate.

 

CAPITOLUL V

Informarea publicului

 

Art. 62. - (1) Autoritătile publice pentru protectia mediului asigură informarea publicului, precum si a organizatiilor interesate, cum ar fi: organizatiile de protectie a mediului, cele de protectie a consumatorului, organizatiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populatiei, celelalte organisme relevante în domeniul sănătătii si organizatiile industriale relevante, în mod adecvat si în timp util, privind:

a) calitatea aerului înconjurător în conformitate cu anexa nr. 11;

b) orice decizii de prorogare în conformitate cu art. 51 lit. a);

c) orice exceptări în conformitate cu art. 51 lit. b);

d) planurile de calitate a aerului prevăzute la art. 51 lit. a), planurile de actiune pe termen scurt prevăzute la art. 53 alin. (2) si (3), precum si programele prevăzute la art. 49 alin. (2) si (3), inclusiv rezultatele investigării fezabilitătii si continutului specific si rapoarte cu privire la stadiul implementării măsurilor.

(2) Primarii, consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, asigură informarea publicului, precum si a organizatiilor interesate, cum ar fi organizatiile de protectie a mediului, cele de protectie a consumatorului, organizatiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populatiei, celelalte organisme relevante în domeniul sănătătii si organizatiile industriale relevante, în mod adecvat si în timp util, privind planurile de calitate a aerului, prevăzute la art. 52, respectiv planurile de mentinere a calitătii aerului, prevăzute la art. 56, si rapoartele referitoare la stadiul îndeplinirii măsurilor, în conditiile legii.

(3) Informatiile sunt puse la dispozitia publicului cu titlu gratuit, prin intermediul oricăror mijloace media usor accesibile, inclusiv internetul sau alte mijloace de telecomunicatii potrivite, si tin cont de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii nationale pentru informatii spatiale în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 190/2010.

(4) Informatiile prevăzute la art. 55 alin. (4) sunt puse la dispozitia publicului.

Art. 63. - (1) Autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului organizată la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti pune la dispozitia publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător pentru anul anterior, cu referire la toti poluantii care intră sub incidenta prezentei legi.

(2) Aceste rapoarte cuprind informatii privind nivelurile care depăsesc valorile-limită, valorile-tintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si cele de alertă pentru perioadele de mediere corespunzătoare. Aceste informatii sunt însotite de o evaluare sumară a efectelor depăsirilor respective asupra mediului ca întreg si asupra sănătătii umane, în baza rapoartelor privind efectele calitătii aerului înconjurător asupra sănătătii umane, elaborate si transmise de autoritătile publice de sănătate.

(3) Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informatii suplimentare si evaluări privind protectia pădurilor si vegetatiei în baza rapoartelor elaborate si transmise de autoritătile publice care răspund de silvicultură, precum si informatii privind alti poluanti pentru care prezenta lege contine prevederi de monitorizare, cum ar fi, între altele, anumite substante precursoare ale ozonului nereglementate, prevăzute la lit. B din anexa nr. 9.

(4) CECA pune la dispozitia publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel national pentru anul anterior, care include informatii din rapoartele elaborate conform prevederilor alin. (1), tendinta evolutiei calitătii aerului înconjurător comparativ cu anii anteriori, precum si o evaluare sumară a efectelor depăsirilor pragurilor de calitate asupra sănătătii umane si a mediului ca întreg.

Art. 64. - În cazul în care pragul de informare sau oricare dintre pragurile de alertă prevăzute la lit. E din anexa nr. 3 sunt depăsite, autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului organizată la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti informează publicul prin intermediul mass-media sau al internetului.

Art. 65. - (1) Informatia privind calitatea aerului înconjurător este publică, dacă nu intră sub incidenta prevederilor altor acte normative de protejare a informatiei.

(2) Toate autoritătile publice sunt obligate să asigure accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor în acest domeniu, în conditiile si termenele prevăzute de legislatia în vigoare.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează publicul cu privire la autoritătile si organismele cu atributii si responsabilităti pentru evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător.

Art. 66. - Toate informatiile furnizate publicului trebuie să fie clare, inteligibile si accesibile.

 

CAPITOLUL VI

Transmiterea informatiilor si raportarea

 

Art. 67. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene informatiile privind calitatea aerului înconjurător, în termenele si formatele stabilite de către aceasta.

Art. 68. - (1) Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite acesteia:

a) informatii cu privire la nivelul concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen sau monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren;

b) în termen de 9 luni de la sfârsitul fiecărui an informatii despre zonele si aglomerările în care nivelurile unuia sau mai multor poluanti depăsesc valorile-limită plus marjele de tolerantă, sau a valorii-limită, în cazul poluantilor pentru care nu a fost fixată o marjă de tolerantă sau după caz a valorilor-tintă, despre datele sau perioadele când aceste depăsiri au fost înregistrate, despre valorile înregistrate si despre cauzele fiecărui caz de depăsire înregistrată.

(2) Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite acesteia informatii cu privire ia nivelul concentratiilor de ozon, pentru fiecare lună, din aprilie si până în septembrie, cu titlu provizoriu, astfel:

a) cel mai târziu la sfârsitul lunii următoare, data, numărul total de ore de depăsire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depăsire a pragului de informare si/sau alertă;

b) cel mai târziu la data de 31 octombrie a fiecărui an, informatiile pentru întreaga perioadă aprilie-septembrie si, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depăsit obiectivul pe termen lung sau valoarea-tintă, data si valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore.

(3) Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârsitul fiecărui an, informatiile cu privire la nivelul concentratiilor de ozon, precum si informatiile validate pentru anul anterior referitoare la:

a) data, numărul total de ore de depăsire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depăsire a pragului de informare si/sau alertă;

b) informatiile prevăzute la alin. (2) si, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depăsit obiectivul pe termen lung sau valoarea-tintă, data si valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore;

c) concentratiile medii anuale pentru substantele precursoare ale ozonului, prevăzute în anexa nr. 9;

d) valorile AOT40 pentru protectia vegetatiei si a pădurii calculate conform pozitiei D.1 din anexa nr. 3.


Art. 69. - (1) Pentru informatiile colectate începând cu al doilea an calendaristic după intrarea în vigoare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârsitul fiecărui an, următoarele:

a) informatii cu privire la modificările delimitărilor zonelor si aglomerărilor pentru evaluarea si gestionarea calitătii aerului înconjurător, definite conform art. 6;

b) lista zonelor si aglomerărilor în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanti depăsesc valorile-limită, plus marjele de tolerantă, acolo unde este cazul, ori care depăsesc valorile-tintă sau nivelurile critice, prevăzute la lit. F si la pozitiile B.2, D.3, G.4 si G.5 din anexa nr. 3.

(2) Pentru zonele si aglomerările prevăzute la alin. (1) lit. b) autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, în termen de 9 luni de la sfârsitul fiecărui an, informatii despre:

a) nivelurile evaluate si, dacă sunt relevante, datele si perioadele când aceste niveluri au fost observate;

b) evaluarea contributiilor surselor naturale si a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii, dacă este cazul, la nivelurile evaluate, conform prevederilor art. 45.

Art. 70. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informatii privind depăsirile pragurilor de alertă sau de informare: nivelul înregistrat, locul si perioada în care a fost înregistrată depăsirea.

Art. 71. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene informatii privind planurile de calitatea aerului, respectiv planurile integrate de calitatea aerului, în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 2 ani de la sfârsitul anului în care au fost înregistrate depăsirile.

Art. 72. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, spre informare, pentru un anumit an, listele cu zonele si aglomerările unde depăsirile valorilor-limită pentru un anumit poluant sunt atribuite contributiilor din surse naturale.

(2) Informatiile furnizate se referă la concentratii si surse de poluare, precum si la demonstrarea faptului că depăsirile valorilor-limită pot fi atribuite surselor naturale.

Art. 73. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, pentru un anumit an, dacă este cazul, listele cu zonele si aglomerările unde depăsirile valorilor-limită pentru PM10 sunt datorate resuspensiei particulelor ca urmare a tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.

(2) Informatiile furnizate se referă la concentratii si surse de poluare, precum si la demonstrarea faptului că depăsirile valorilor-limită pot fi atribuite resuspensiei particulelor si că au fost luate toate măsurile rezonabile pentru reducerea concentratiilor.

Art. 74. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului notifică Comisiei Europene zonele sau aglomerările unde consideră că sunt aplicabile conditiile prevăzute la art. 51 lit. a) sau b) si transmite acesteia planul de calitate a aerului prevăzut la art. 51 lit. a), inclusiv toate informatiile necesare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să evalueze dacă toate conditiile relevante sunt sau nu îndeplinite.

(2) Se consideră că sunt îndeplinite conditiile relevante pentru aplicarea art. 51 lit. a) sau b) atunci când Comisia Europeană nu ridică obiectii în termen de 9 luni de la primirea notificării.

(3) în cazul unor obiectii ale Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, planurile de calitate a aerului se modifică sau se furnizează planuri noi.

Art. 75. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează Comisia Europeană în legătură cu metodele utilizate pentru prelevarea si măsurarea:

a) compusilor organici volatili precursori ai ozonului, prevăzuti în anexa nr. 9;

b) arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului si benzo(a)pirenului;

c) compozitiei chimice a particulelor în suspensie PM2,5.

Art. 76. - Metodele utilizate pentru evaluarea preliminară a calitătii aerului înconjurător pentru poluantii arsen, cadmiu, mercur, nichel si benzo(a)piren sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.

Art. 77. - Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului notifică Comisia Europeană cu privire la prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită prevăzută la art. 51 si transmite planurile de calitate a aerului elaborate în acest scop.

 

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

 

Art. 78. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.

 

SECTIUNEA 1

Contraventii

 

Art. 79. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligatii:

a) obligatiile ce revin titularilor de activităti care detin surse fixe de poluare atmosferică de a participa la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;

b) obligatiile ce revin titularilor de activităti care detin surse fixe de poluare atmosferică, conform prevederilor cuprinse în programele de reducere a emisiilor, în planurile de mentinere a calitătii aerului, în planurile de calitate a aerului si în planurile de actiune pe termen scurt;

c) obligatiile ce revin titularilor de activităti la declansarea de către autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului a planului de actiune pe termen scurt, de a lua măsuri urgente si eficiente de reducere a emisiilor de poluanti în aer, astfel încât concentratia acestora în aerul înconjurător să fie redusă până la atingerea nivelului valorii-limită, inclusiv prin oprirea temporară a activitătii, dacă este cazul.

(2) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligatii:

a) obligatia utilizatorilor de surse mobile de a asigura încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum si de a le supune inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei în vigoare. Această prevedere nu este aplicabilă utilizatorilor de autovehicule rutiere pentru care se aplică legislatia în vigoare privind circulatia pe drumurile publice;

b) obligatia de a se supune tuturor procedurilor si cerintelor legale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului înconjurător si a mediului ca întreg;

c) obligatia de transformare a surselor difuze în surse de emisii dirijate, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic si economic.


(3) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligatii:

a) obligatia titularului de activitate de a furniza autoritătilor competente informatiile solicitate pentru elaborarea inventarelor de emisii de poluanti atmosferici;

b) obligatia titularului de activitate de a informa autoritătile competente în cazul depăsirii valorilor-limită de emisie, impuse prin actele de reglementare.

(4) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligatii:

a) prevederile referitoare la protectia atmosferei din acordul si/sau autorizatia de mediu/autorizatia integrată de mediu;

b) obligatiile titularilor de activitate care detin surse fixe de poluare atmosferică de a se supune controlului autoritătilor competente, conform legislatiei în vigoare;

c) obligatiile titularilor de activitate de a anunta, de îndată, autoritatea publică teritorială pentru protectia mediului despre producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale.

(5) Nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) si c) si ale art. 22 lit. c), d), f)-j) de către primari, presedintii consiliilor judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 3.000 lei la 7.500 lei.

Art. 80. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 79 se fac de personalul împuternicit din cadrul autoritătilor publice de inspectie si control pentru protectia mediului, conform atributiilor stabilite prin lege.

(2) Contraventiilor prevăzute la art. 79 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 79, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

 

SECTIUNEA a 2-a

Infractiuni

 

Art. 81. - Constituie infractiuni si se pedepsesc după cum urmează:

a) cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neelaborarea, de către titularii activitătilor care constituie surse fixe importante de emisii, a planurilor pentru situatii de urgentă, care stabilesc măsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, precum si nesolicitarea aprobării de la autoritătile competente pentru măsurile stabilite a se aplica în afara amplasamentului;

b) cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru neoprirea în caz de pericol iminent a functionării instalatiilor care constituie sursă de pericol cu impact asupra calitătii aerului înconjurător sau neanuntarea autoritătilor competente cu privire la pericol.

Art. 82. - Infractiunile prevăzute la art. 81 se constată de către personalul împuternicit din cadrul autoritătilor publice centrale competente si din unitătile teritoriale ale acestora, precum si din cadrul autoritătilor publice locale, conform atributiilor stabilite prin lege. Actele de constatare se transmit organului de urmărire penală competent.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii tranzitorii

 

Art. 83. - (1) Prevederile Ordinului ministrului mediului si gospodării apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2007, rămân în vigoare până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului pentru aprobarea metodologiei prevăzute la art. 54.

(2) Prevederile Ordinului ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, rămân în vigoare până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului de aprobare a normativului revizuit.

 

SECTIUNEA a 2-a

Dispozitii finale

 

Art. 84. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezenta lege si se actualizează prin hotărâre a Guvernului în functie de adaptările la progresul tehnic în conformitate cu procedura prevăzută de legislatia europeană în domeniu, fără a conduce însă la modificarea directă sau indirectă a valorilor-limită, respectiv a valorilor-tintă, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 85. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 86. - (1) La data intrării în vigoare a legii se abrogă:

a) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 655/2001, cu modificările si completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor si clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002, cu completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor-limită, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurător, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu completările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 4 mai 2004, cu completările ulterioare;

e) Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrată a calitătii aerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 3 mai 2004;

f) Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 2 iunie 2004;

g) Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune în domeniul protectiei atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 27 mai 2004;

h) Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2007.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozitiile contrare cuprinse în Ordinul ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, în Ordinul ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, cu modificările ulterioare, în STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate si în STAS 10331/1992 privind principii si reguli generale de supraveghere a calitătii aerului, precum si orice altă dispozitie contrară îsi încetează aplicabilitatea cu privire la poluantii atmosferici reglementati prin prezenta lege.

Art. 87. - (1) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului elaborează metodologia prevăzută la art. 54, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(2) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului elaborează si aprobă, prin ordin al conducătorului acesteia, normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului înconjurător în vederea facilitării informării publicului.

Prezenta lege transpune în legislatia natională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 si ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 26 ianuarie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 15 iunie 2011.

Nr. 104.

 

ANEXA Nr. 1

LISTA

poluantilor atmosferici luati în considerare în evaluarea calitătii aerului înconjurător

 

1. Dioxid de sulf (S02)

2. Dioxid de azot (N02)

3. Oxizi de azot (NOx)

4. Particule în suspensie (PM10 si PM2s)

5. Plumb (Pb)

6. Benzen (C6H6)

7. Monoxid de carbon (CO)

8. Ozon (03)

9. Arsen (As)

10. Cadmiu (Cd)

11. Nichel (Ni)

12. Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP)

13. Mercur (Hg)

 

ANEXA Nr. 2

AGLOMERĂRILE SI ZONELE DE EVALUARE

a calitătii aerului înconjurător

 

 

 

 


I. Aglomerări

 

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

municipiul Bacău;

municipiul Baia Mare;

municipiul Brasov;

municipiul Brăila;

municipiul Bucuresti;

municipiul Cluj-Napoca;

municipiul Constanta;

municipiul Craiova;

municipiul Galati;

municipiul Iasi;

municipiul Pitesti;

municipiul Ploiesti;

municipiul Timisoara.

 

II. Zone

 

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

Alba

Arad

Arges

Bacău

Bihor

Bistrita-Năsăud

Botosani

Brasov

Brăila

Buzău

Caras-Severin

Călărasi

Cluj

Constanta

Covasna

Dâmbovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Satu Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Alba

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Arad

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Arges, cu exceptia aglomerării Pitesti

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Bacău, cu exceptia aglomerării Bacău

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Bihor

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Bistrita-Năsăud

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Botosani

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Brasov, cu exceptia aglomerării Brasov

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Brăila, cu exceptia aglomerării Brăila

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Buzău

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Caras-Severin

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Călărasi

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Cluj, cu exceptia aglomerării Cluj-Napoca

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Constanta, cu exceptia aglomerării Constanta

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Covasna

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Dâmbovita

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Dolj, cu exceptia aglomerării Craiova

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Galati, cu exceptia aglomerării Galati

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Giurgiu

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Gorj

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Harghita

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Hunedoara

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Ialomita

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Iasi, cu exceptia aglomerării Iasi

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Ilfov

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Maramures, cu exceptia aglomerării Baia Mare

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Mehedinti

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Mures

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Neamt

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Olt

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Prahova, cu exceptia aglomerării Ploiesti

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Satu Mare

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Sălaj

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Sibiu

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Suceava

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Teleorman

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Timis, cu exceptia aglomerării Timisoara

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Tulcea

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Vaslui

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Vâlcea

- reprezintă delimitarea administrativă a judetului Vrancea


ANEXA Nr. 3

DETERMINAREA CERINTELOR

pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren în aerul înconjurător într-o anumită zonă sau aglomerare

 

A. Pragurile superior si inferior de evaluare

A.1. Se aplică următoarele praguri superior si inferior de evaluare:

1. Dioxid de sulf

 

 

Protectia sănătătii

Protectia vegetatiei

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea-limită pentru 24 de ore (75 μg/m3, a nu se depăsi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic)

60% din nivelul critic pentru perioada de iarnă (12 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea-limită pentru 24 de ore (50 μg/m3, a nu se depăsi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic)

40% din nivelul critic pentru perioada de iarnă (8 μg/m3)

 

2. Dioxid de azot si oxizi de azot

 

 

Valoarea-limită orară pentru protectia sănătătii umane (N02)

Valoarea-limită anuală pentru protectia sănătătii umane (N02)”

Nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor naturale (NOx)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (140 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

80% din valoarea-limită (32 μg/m3)

80% din nivelul critic (24 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (100 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

65% din nivelul critic (26 μg/m3)

65% din nivelul critic (19,5 μg/m3)

 

3. Particule în suspensie (PM10)

 

 

Media pe 24 de ore

Media anuală

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (35 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)

70% din valoarea-limită (28 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (25 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)

50% din valoarea-limită (20 μg/m3)

 

4. Plumb

 

 

Media anuală

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (0,35 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (0,25 μg/m3)

 

5. Benzen

 

 

Media anuală

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (3,5 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea-limită (2 μg/m3)

 

6. Monoxid de carbon

 

 

Media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (7 mg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (5 mg/m3)


 

7. Arsen

 

 

Media pe 24 de ore

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea-tintă (3,6 ng/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea-tintă (2,4 ng/m3)

 

8. Cadmiu

 

 

Media pe 24 de ore

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea-tintă (3 ng/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea-tintă (2 ng/m3)

 

9. Nichel

 

 

Media pe 24 de ore

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-tintă (14 ng/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-tintă (10 ng/m3)

 

10. Benzo(a)piren

 

 

Media pe 24 de ore

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea-tintă (0,6 ng/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea-tintă (0,4 ng/m3)

 

A.2. Determinarea depăsirilor pragurilor superior si inferior de evaluare

Depăsirile pragurilor superior si inferior de evaluare se determină în baza concentratiilor din 5 ani anteriori, dacă sunt disponibile suficiente date. Se consideră că un prag de evaluare a fost depăsit dacă a fost depăsit în cel putin 3 din cei 5 ani anteriori.

Pentru determinarea depăsirii pragurilor de evaluare, atunci când datele disponibile acoperă mai putin de 5 ani, se pot combina informatii rezultate din campanii de măsurare de scurtă durată, desfăsurate pe parcursul unui an în puncte în care este probabil să apară cele mai mari niveluri de poluare, cu informatii extrase din inventare de emisii si din modelare.

 

B. Valori-limită pentru protectia sănătătii umane

B.1. Criterii

Fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 4, pentru agregarea datelor si calculul parametrilor statistici se utilizează următoarele criterii:

 

Parametru

Proportia necesară de date valide

Valori orare

75% (adică 45 de minute)

Valori medii pe 8 ore

75% din valori (adică 6 ore)

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adică 18 medii pe 8 ore pe zi)

Valori pe 24 de ore

75% din mediile orare (adică cel putin 18 valori orare)

Media anuală

90%1) din valorile pe o oră sau (dacă nu sunt disponibile) din valorile pe 24 de ore de-a lungul anului

 

1) Cerintele privind calcularea mediei anuale nu includ pierderile de date datorate verificărilor zilnice ale etalonării, calibrării periodice sau lucrărilor normale de întretinere a instrumentelor.


 

B.2. Valori-limită

 

Perioada de mediere

Valoarea-limită

Marja de tolerantă

Dată la care trebuie respectată valoarea-limită

Dioxid de sulf

o oră

350 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic

(150 μg/m3) 43%

1)

24 de ore

125 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

Nu

1)

Dioxid de azot

o oră

200 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

(100 μg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

An calendaristic

40 μg/m3

(20 μg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

Benzen

An calendaristic

5 μg/m3

(5 μg/m3) 100% la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2007 si apoi o dată la 12 luni cu 1μg/m3, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

Monoxid de carbon

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore2)

10 mg/m3

60%

1)

Plumb

An calendaristic

0,5 μg/m33)

100%

3)

PM10

o zi

50 μg/m3, a nu se depăsi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic

50%

1)

An calendaristic

40 μg/m3

20%

1)

 

1) În vigoare de la 1 ianuarie 2007.

2) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege după examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se termină; altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă si ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 si 24,00 din ziua respectivă.

3) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limită trebuie respectată doar la 1 ianuarie 2010 în vecinătatea imediată a surselor industriale situate în siturile contaminate de decenii de activităti industriale. În astfel de cazuri, valoarea-limită până la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 μg/m3, care se aplică pe o arie extinsă la cel mult 1.000 m fată de surse.

 

C. Valori-tintă pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren

 

Poluant

Valoarea-tintă*)

Arsen

6 ng/mc

Cadmiu

5 ng/mc

Nichel

20 ng/mc

Benzo(a)piren

1 ng/mc

 

*) Pentru continutul total din fractia PM-|0, mediat pentru un an calendaristic.


 

D. Valori-tintă si obiective pe termen lung pentru ozon

D.1. Definitii

AOT40 [exprimat în (μg/m3) x ore] înseamnă suma diferentelor dintre concentratiile orare mai mari decât 80 μg/m3 (= 40 părti pe miliard) si 80 μg/m3 pe o perioadă dată de timp, folosind doar valorile pe o oră măsurate zilnic între 8,00 si 20,00, ora Europei Centrale (CET).

D.2. Criterii

Se utilizează următoarele criterii pentru agregarea datelor si calculul parametrilor statistici:

 

Parametru

Procentul necesar de date valide

Valori orare

75% (adică 45 de minute)

Valori medii pe 8 ore

75% din valori (adică 6 ore)

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore calculată pe baza mediilor orare mobile pe 8 ore

75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adică 18 medii pe 8 ore pe zi)

AOT40

90% din valorile orare măsurate în timpul perioadei definite pentru calcularea valorii AOT401)

Media anuală

75% din valorile orare măsurate în timpul verii (aprilie-septembrie) si 75% din valorile măsurate în timpul iernii (ianuarie-martie, octombrie- decembrie), măsurate separat

Număr de depăsiri si valori maxime lunare

90% din valorile maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore (27 de valori zilnice disponibile pe lună)

90% din valorile orare măsurate între orele 8,00 si 20,00 CET

Număr de depăsiri si valori maxime anuale

5 din 6 luni în timpul verii (aprilie-septembrie)

 

1) În cazurile în care nu sunt disponibile toate datele măsurate posibile, valorile AOT40 sunt calculate cu ajutorul următorului factor:

 

AOT40estimare = AOT40măsurate x [ numărul total posibil de ore *) / număr de valori orare măsurate ]

 

*) Egal cu numărul de ore din perioada de timp prevăzută în definitia AOT40 (între orele 8,00 si 20,00 CET, de la 1 mai până la 31 iulie în fiecare an, pentru protectia vegetatiei, si din 1 aprilie până la 30 septembrie în fiecare an, pentru protectia pădurilor).

 

D.3. Valorile-tintă

 

Obiectiv

Perioada de mediere

Valoarea-tintă

Dată la care trebuie respectată valoarea-tintă1)

Protectia sănătătii umane

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore2)

120 μg/m3, a nu se depăsi în mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 ani3)

1 ianuarie 2010

Protectia vegetatiei

mai-iulie

AOT40 (calculată pe baza valorilor orare) 18 000 μg/m3 x oră, medie pe 5 ani3)

1 ianuarie 2010

 

1) Conformarea la valorile-tintă se evaluează începând cu această dată, respectiv 2010 va fi primul an ale cărui date vor fi utilizate pentru a calcula conformarea pe următorii 3 sau 5 ani, după caz.

2) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se termină. Altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă si ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 si 24,00 din ziua respectivă.

3) Dacă mediile pe 3 sau 5 ani nu pot fi determinate pe baza unei serii complete si consecutive de date anuale, minimum de date anuale necesare pentru verificarea respectării valorilor-tintă vor fi după cum urmează:

- pentru valoarea-tintă privind protectia sănătătii umane: date valide, timp de un an;

- pentru valoarea-tintă privind protectia vegetatiei: date valide, timp de 3 ani.

 

D.4. Obiectivele pe termen lung

 

Obiectiv

Perioada de mediere

Obiectiv pe termen lung

Data la care obiectivul trebuie să fie atins

Protectia sănătătii umane

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic

120 μg/m3

neprecizată

Protectia vegetatiei

mai-iulie

AOT40 (calculat din valorile orare) 6.000 μg/m3 x oră

neprecizată


E. Praguri de informare si alertă

E.1. Praguri de alertă pentru alti poluanti în afara ozonului

Depăsirea pragului de alertă trebuie înregistrată timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafată de cel putin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică.

 

Poluant

Prag de alertă

Dioxid de sulf

500 μg/m3

Dioxid de azot

400 μg/m3

 

E.2. Prag de informare si alertă pentru ozon

 

Scop

Perioada de mediere

Prag

Informare

o oră

180 μg/m3

Alertă

o oră1)

240 μg/m3

 

1) Pentru punerea în aplicare a art. 53 din prezenta lege, depăsirea pragului de alertă trebuie măsurată sau prognozată pentru 3 ore consecutive.

 

F. Niveluri critice pentru protectia vegetatiei

 

Perioada de mediere

Nivel critic

Marja de tolerantă

Dioxid de sulf

An calendaristic si iarnă (1 octombrie- 31 martie)

20 μg/m3

Nu

Oxizi de azot

An calendaristic

30 μg/m3 NOx

Nu

 

G. Indicatorul mediu de expunere, tinta natională de reducere a expunerii, obligatia la concentratia de expunere, valoarea-tintă, valorile-limită, marja de tolerantă, pragurile superior si inferior de evaluare pentru particule în suspensie - PM2,5

G.1. Indicatorul mediu de expunere

Indicatorul mediu de expunere, denumit în continuare IME, exprimat în μg/m3 se determină pe baza măsurărilor efectuate în statiile de fond urban din zone si aglomerări, pe întreg teritoriul tării. Acesta trebuie evaluat ca si concentratie medie anuală pe 3 ani calendaristici consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare stabilite în temeiul lit. A, pozitia A.2 din anexa nr. 6. Pentru România, IME pentru anul de referintă 2010 este concentratia medie a anilor 2009, 2010 si 2011.

IME pentru anul 2020 este concentratia medie pe 3 ani consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare pentru anii 2018, 2019 si 2020. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la obiectivul national de reducere a expunerii.

IME pentru anul 2015 este concentratia medie pe 3 ani consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare pentru anii 2013, 2014 si 2015. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la concentratia de expunere.

G.2. Tinta natională de reducere a expunerii

 

Tinta de reducere a expunerii în raport cu IME în 2010

Anul când trebuie atinsă tinta de reducere a expunerii

Concentratia initială în μg/m3

Tinta de reducere în procente

2020

< 8,5 = 8,5

0%

 

= 8,5 - < 13

10%

 

= 13 - < 18

15%

 

= 18 - <22

20%

 

22

Toate măsurile necesare pentru atingerea tintei de 18 μg/m3

 

 

Atunci când IME exprimat în μg/m3 pentru anul de referintă este egal sau mai mic de 8,5 μg/m3, tinta de reducere a expunerii este zero. Tinta de reducere este de asemenea zero în cazurile în care IME atinge nivelul de 8,5 μg/m3 în orice moment în perioada 2010-2020 si este mentinut la acest nivel sau la un nivel inferior.

 

G.3. Obligatia la concentratia de expunere

 

Obligatia la concentratia de expunere

Anul când trebuie atinsă obligatia la concentratia de expunere

20 μg/m3

2015


G.4. Valoarea-tintă

 

Perioada de mediere

Valoarea-tintă

Data până la care trebuie atinsă valoarea-tintă

An calendaristic

25 μg/m3

1 ianuarie 2010

 

G.5. Valoarea-limită

 

Perioada de mediere

Valoare-limită

Marja de tolerantă

Dată până la care trebuie atinsă valoarea-limită

ETAPA 1

 

 

 

An calendaristic

25 μg/m3

20% la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, redusă la 1 ianuarie a anului următor, apoi la fiecare 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2015

1 ianuarie 2015

ETAPA a 2-a 1)

 

 

 

An calendaristic

20 μg/m3

 

1 ianuarie 2020

 

1) Etapa a 2-a - valoare-limită indicativă; se va revizui de către Comisia Europeană în 2013, luând în considerare noi informatii cu privire la efectele asupra sănătătii si mediului, fezabilitatea tehnică si experienta statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveste valoarea-tintă.

 

G.6. Pragurile superior si inferior de evaluare

 

 

Media anuală PM2,51)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (17 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită (12 μg/m3)

 

1) Pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru PM2,5 nu se aplică măsurărilor efectuate pentru evaluarea conformitătii cu obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5, pentru protectia sănătătii umane.

 

ANEXA Nr. 4

 

Obiective de calitate a datelor

 

A. Obiective de calitate a datelor pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător

A.1. Obiective de calitate a datelor pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzen, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, ozon, NO si N02 măsurati ca precursori

 

 

Dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot si monoxid de carbon

Benzen

Particule în suspensie PM10 si PM2,5  si plumb

Ozon, NO si N02 corespunzători

Măsurări fixe1)

Incertitudine

Captură minimă de date

Timpul minim acoperit:

- fond urban si trafic

- platforme industriale

 

15%

90%

 

-

-

 

25%

90%

 

35%2)

90%

 

25%

90%

 

15%

90% în timpul verii

75% în timpul iernii

Măsurări indicative

Incertitudine

Captură minimă de date

Timpul minim acoperit:

 

25%

90%

14%4)

 

30%

90%

14%3)

 

50%

90%

14%4)

 

30%

90%

>10% în timpul verii


 

Dioxid de sulf, dioxid de azot,

oxizi de azot si monoxid de carbon

Benzen

Particule în suspensie

M10 si PM2,5 si plumb

Ozon, NO si N02 corespunzători

Incertitudinea modelării:

Orar

Medii de 8 ore

Medii zilnice

Medii anuale

 

50%

50%

50%

30%

 

-

-

-

50%

 

-

-

nedefinită încă

50%

 

50%

50%

-

-

Estimarea obiectivă Incertitudine

75%

100%

100%

75%

 

1) Se pot efectua măsurări aleatorii în locul măsurărilor continue pentru benzen, plumb si particule în suspensie, în cazul în care se demonstrează că incertitudinea, inclusiv incertitudinea legată de prelevarea aleatorie de probe, respectă obiectivul de calitate de 25% si că timpul minim acoperit este superior timpului minim stabilit pentru măsurări indicative. Prelevarea aleatorie de probe trebuie să fie distribuită uniform pe toată perioada anului pentru a evita obtinerea unor rezultate incorecte. Incertitudinea legată de prelevarea aleatorie de probe poate fi determinată prin procedura prevăzută în standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii măsurărilor de calitate a aerului pe perioada de mediere. În cazul în care se folosesc măsurări aleatorii pentru evaluarea cerintelor privind valoarea-limită a PM-|0, trebuie evaluată percentila 90.4 (care trebuie să fie mai mică sau egală cu 50 μg/m3) în locul numărului de depăsiri, care este puternic influentat de acoperirea de date.

2) Distribuit pe toată perioada anului pentru a fi reprezentativ pentru diferite conditii de climat si trafic.

3) Măsurări aleatorii o zi pe săptămână, distribuite uniform pe toată perioada anului, sau 8 săptămâni, distribuite uniform pe toată durata anului.

4) Măsurări aleatorii o dată pe săptămână, distribuite uniform pe toată perioada anului, sau 8 săptămâni, distribuite uniform pe toată durata anului.

 

A.2. Obiective de calitate a datelor pentru BaP, As, Cd, Ni, HAP, altele decât BaP si Hg total gazos si depuneri totale

 

 

BaP

As, Cd, Ni

HAP, altele decât BaP si Hg total gazos

Depuneri totale

Măsurări fixe5)

Incertitudine

Captură minimă de date

Timpul minim acoperit6)

 

50%

90%

33%

 

40%

90%

50%

 

50%

90%

-

 

70%

90%

-

Măsurări indicative

Incertitudine

Captură minimă de date

Timpul minim acoperit6)

 

50%

90%

14%

 

40%

90%

14%

 

50%

90%

14%

 

70%

90%

33%

Modelare

Incertitudine

 

60%

 

60%

 

60%

 

60%

Estimarea obiectivă

Incertitudine

 

100%

 

100%

 

100%

 

100%

 

5) Cerintele cu privire la colectarea minimă de date si perioada minimă luată în considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrării regulate sau a întretinerii normale a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren si de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioadă de până la o lună pot fi combinate si analizate ca o probă compusă, luându-se măsuri pentru asigurarea stabilitătii probelor pe perioada respectivă.

Cei 3 izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determină analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportati ca sumă.

Pentru măsurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel se recomandă prelevarea la 24 de ore. Prelevarea probelor trebuie distribuită uniform de-a lungul zilelor din săptămână si de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevările lunare sau săptămânale efectuate în cursul unui an întreg.

Se poate utiliza prelevarea umedă în loc de prelevarea uscată numai dacă se poate demonstra că diferenta dintre rezultatele obtinute prin cele două metode este mai mică decât 10%. Rata de depunere se exprimă în micrograme/m2/zi.

6) Se poate utiliza un timp minim de acoperire mai mic decât cel indicat în tabel, dar nu mai mic de 14% pentru măsurări fixe si de 6% pentru măsurările indicative, numai dacă se poate demonstra că este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anuală, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevăzute în standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii măsurărilor de calitate a aerului pe perioada de mediere.

 

A.3. Incertitudinea metodelor de evaluare

Incertitudinea metodelor de evaluare (exprimată cu un nivel de încredere de 95%) se stabileste în conformitate cu principiile ghidului CEN (SR ENV 13005 - Ghidul pentru exprimarea incertitudinii de măsurare), Metodologia ISO 5725 - Exactitatea (justetea si fidelitatea) metodelor de măsurare si a rezultatelor măsurărilor si ghidului prevăzut în raportul CEN (SR CR 14377 - Calitatea aerului. Abordare pentru estimarea incertitudinii pentru metodele de măsurare de referintă pentru aerul înconjurător). Procentele incertitudinilor din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii-limită sau valorii-tintă, după caz, cu un interval de încredere de 95%. Incertitudinea în cazul măsurărilor fixe este aplicabilă domeniului de concentratii aplicabil valorii-limită sau valorii-tintă, după caz.

Incertitudinea pentru modelare se defineste ca fiind deviatia maximă a nivelurilor de concentratii măsurate si calculate pe perioada asociată valorii-limită corespunzătoare sau valorii-tintă, pentru 90% din punctele individuale de monitorizare, fără a tine seama de accidente (evenimente).

Incertitudinea pentru modelare este aplicabilă domeniului de concentratii adecvat valorii-limită sau valorii-tintă. Măsurările fixe care se selectează pentru compararea cu rezultatele modelării trebuie să fie reprezentative pentru scara modelului.

Incertitudinea pentru estimarea obiectivă se defineste ca fiind deviatia maximă a nivelurilor de concentratii măsurate si calculate pe perioada asociată valorii-limită corespunzătoare sau valorii-tintă pentru ozon, fără a tine seama de momentul când au loc evenimentele. Cerintele privind captura minimă de date si timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate verificărilor zilnice ale etalonării, calibrării periodice sau lucrărilor normale de întretinere a instrumentelor.

B. Rezultatele evaluării calitătii aerului înconjurător

Pentru zonele si aglomerările unde, pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător se folosesc alte mijloace de evaluare decât măsurarea concentratiilor pentru a suplimenta informatiile din măsurări sau ca unice mijloace de evaluare a calitătii aerului, se furnizează următoarele informatii:

- o descriere a activitătilor de evaluare efectuate;

- metodele specifice folosite si descrierile acestora;

- sursele de date si informatii;

- o descriere a rezultatelor, inclusiv incertitudinile si, în special, informatii privind suprafetele, sau, după caz, lungimea drumurilor din cadrul zonei sau aglomerării în care concentratiile depăsesc oricare valoare-limită, valoare-tintă sau obiectiv pe termen lung plus marja de tolerantă dacă este cazul, si suprafetele în care concentratiile depăsesc pragul superior sau inferior de evaluare;

- populatia potential expusă la niveluri care depăsesc oricare dintre valorile-limită stabilite în vederea protejării sănătătii umane.

C. Asigurarea calitătii pentru evaluarea calitătii aerului înconjurător: validarea datelor

Pentru a asigura exactitatea măsurărilor si conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la lit. A, autoritătile si organismele competente, desemnate în conformitate cu art. 7-10 din lege, au următoarele obligatii:

- să asigure trasabilitatea măsurărilor efectuate în scopul evaluării calitătii aerului înconjurător, în conformitate cu cerintele mentionate în standardul SR EN ISO/CEI 17025 “Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de încercări si etalonări”, la pct. 5.6.2.2.;

- să stabilească un sistem de asigurare si control al calitătii care prevede o întretinere periodică pentru asigurarea acuratetii dispozitivelor de măsurare din cadrul retelelor si a statiilor individuale gestionate;

- să implementeze un sistem de asigurare si control al calitătii pentru procesul de colectare si raportare a datelor. Institutiile desemnate pentru această sarcină participă activ la programele conexe de asigurare a calitătii la scară comunitară;

- LNRCA, desemnat de către autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, conform art. 9, să participe la exercitiile de intercomparare la scară comunitară privind poluantii reglementati de prezenta lege, să fie acreditat în conformitate cu standardul SR EN ISO 17025 până în 2011 pentru metodele de referintă mentionate în anexa nr. 7.

 

ANEXA Nr. 5

 

EVALUAREA

calitătii aerului înconjurător si amplasarea punctelor de prelevare

 

A. Evaluarea calitătii aerului înconjurător si amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2>s, plumb, benzen si monoxid de carbon din aerul înconjurător, precum si pentru măsurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren din aerul înconjurător si din depuneri

A.1. Generalităti

Calitatea aerului înconjurător se evaluează în toate zonele si aglomerările în conformitate cu următoarele criterii:

1. Calitatea aerului înconjurător se evaluează în toate amplasamentele, cu exceptia celor enumerate la pct. 2, în conformitate cu criteriile stabilite la pozitiile A.2 si A.3 pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurările fixe. Principiile prevăzute la pozitiile A.2 si A.3 se aplică, de asemenea, în măsura în care sunt relevante, identificării amplasamentelor specifice în care este determinată concentratia poluantilor relevanti, atunci când calitatea aerului înconjurător este evaluată prin măsurări indicative sau prin modelare.

2. Respectarea valorilor-limită stabilite în scopul protectiei sănătătii umane nu se evaluează în următoarele amplasamente:

a) toate amplasamentele din zone în care publicul nu are acces si unde nu există locuinte permanente;

b) în incinta obiectivelor industriale în cazul cărora se aplică prevederile referitoare la sănătate si siguranta la locul de muncă, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din prezenta lege;

c) pe partea carosabilă a soselelor si drumurilor, precum si pe spatiile care separă sensurile de mers ale acestora, cu exceptia cazurilor în care pietonii au în mod normal acces ia spatiile respective.

A.2. Amplasarea la macroscară a punctelor de prelevare 1. Protectia sănătătii umane

a) Punctele de prelevare destinate protejării sănătătii umane se amplasează în asa fel încât să furnizeze date despre următoarele:

- ariile din interiorul zonelor si aglomerărilor în care apar cele mai mari concentratii la care populatia este susceptibilă a fi expusă în mod direct sau indirect pentru o perioadă de timp semnificativă în raport cu perioadele de mediere ale valorii/valorilor-limită/tintă;

- nivelurile din alte perimetre (arii) din zonele si aglomerările reprezentative pentru nivelul de expunere a populatiei;

- depunerile care reprezintă expunerea indirectă a populatiei prin lantul alimentar.

b) în general, punctele de prelevare se amplasează astfel încât să se evite măsurarea unor micromedii din imediata vecinătate. Un punct de prelevare se amplasează astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de stradă cu o lungime egală sau mai mare de 100 m, în cazul statiilor de trafic, pentru o arie egală sau mai mare de 250 m x250 m, în cazul statiilor de tip industrial, si de câtiva km2, în cazul statiilor de fond urban.

c) Statiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influentat de contributiile integrate ale tuturor surselor din directia opusă vântului. Nivelul de poluare nu trebuie să fie dominat de o sursă unică, cu exceptia cazului în care o astfel de situatie este tipică pentru o zonă urbană mai mare. Punctele de prelevare trebuie să fie reprezentative pentru evaluarea calitătii aerului pe o arie de mai multi km2.


d) Statiile de fond rural se amplasează astfel încât nivelul de poluare caracteristic să nu fie influentat de aglomerările sau de zonele industriale din vecinătatea sa, adică de zonele aflate la o distantă mai mică de 5 km.

e) Atunci când se evaluează aportul surselor industriale, cel putin unul dintre punctele de prelevare este instalat pe directia dominantă a vântului dinspre sursă, în cea mai apropiată zonă rezidentială. Atunci când concentratia de fond nu este cunoscută, se amplasează un punct de prelevare suplimentar înaintea sursei de poluare, pe directia dominantă a vântului.

În mod deosebit acolo unde sunt depăsite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplasează astfel încât să fie monitorizat modul în care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

f) Punctele de prelevare trebuie, de asemenea, să fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se află în imediata lor vecinătate.

g) Punctele de prelevare pentru As, Cd, Ni, BaP si depuneri vor fi situate, când este posibil, pe acelasi amplasament cu cele pentru prelevarea PM10.

2. Protectia vegetatiei si a ecosistemelor naturale

Punctele de prelevare destinate protectiei vegetatiei si ecosistemelor naturale se amplasează la peste 20 km distantă de aglomerări sau la peste 5 km distantă de alte arii construite, instalatii industriale, autostrăzi sau sosele cu un trafic care depăseste 50.000 de vehicule pe zi. Punctul de prelevare trebuie să fie amplasat în asa fel încât aerul prelevat să fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zonă înconjurătoare de cel putin 1.000 km2. Un punct de prelevare poate să fie amplasat la o distantă mai mică sau să fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai putin extinsă, din motive care tin de conditiile geografice sau de necesitatea de a proteja unele arii vulnerabile.

A.3. Amplasarea la microscară a punctelor de prelevare

Se tine cont de următoarele criterii:

- fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu va fi limitat (liber pe un arc de 270 de grade) sau obstructionat de elemente care să afecteze circulatia aerului în apropierea sondei (în mod normal, sonda se plasează la câtiva metri distantă de clădiri, balcoane, copaci sau alte obstacole si la mai putin de 0,5 m de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la fatada clădirilor);

- în general orificiul de admisie al sondei de prelevare este pozitionat între 1,5 m (înăltimea de respiratie) si 4 m distantă fată de sol. În alte cazuri pot fi necesare pozitionări la înăltime mai mare (de până la 8 m). Acestea sunt indicate si dacă statia este reprezentativă pentru o arie mai mare;

- orificiul de prelevare nu se plasează în imediata apropiere a surselor pentru a evita captarea directă de emisii neamestecate cu aerul înconjurător;

- orificiul de evacuare al sondei de prelevare trebuie să fie plasat în asa fel încât să se evite recircularea aerului evacuat către orificiul de admisie;

- sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplasează la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si la cel mult 10 m de bordura trotuarului; pentru măsurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren din aerul înconjurător sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplasează la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si cel putin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulatie;

- pentru măsurarea depunerilor în statiile de fond rural se aplică, pe cât posibil, ghidurile si criteriile EMEP De asemenea, se iau în considerare următorii factori:

- sursele de interferentă;

- securitatea;

- accesul la energie electrică si la comunicatiile telefonice;

- vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile sale;

- siguranta publicului si a operatorilor;

- oportunitatea amplasării unor sisteme de prelevare pentru mai multi poluanti în acelasi loc;

- planurile de urbanism.

A.4. Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor

Procedura de selectare a amplasamentului trebuie să fie complet documentată în faza de clasificare a tipurilor de statii de prelevare, prin mijloace cum ar fi fotografiile ariei înconjurătoare cu coordonate geografice si hărti detaliate. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate de timp, cu reactualizarea documentatiei, pentru a verifica dacă se respectă în continuare criteriile de selectie.

B. Criteriile de clasificare si amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentratiilor de ozon

Măsurărilor fixe li se aplică următoarele:

B.1. Amplasarea la macroscară

 

Tipul statiei

Obiectivele măsurării

Reprezentativi tate1)

Criteriile amplasării la macroscară

Urbană

Protectia sănătătii umane: evaluarea expunerii populatiei urbane la ozon, adică acolo unde densitatea populatiei si concentratiile de ozon sunt relativ ridicate si reprezentative pentru expunerea populatiei în general

Câtiva km2

Departe de influenta emisiilor locale precum traficul, statiile de benzină etc.

Spatii aerisite în care pot fi măsurate niveluri bine omogenizate;

Spatii precum zonele rezidentiale si comerciale ale oraselor, parcurile (departe de arbori), marile bulevarde sau piete cu trafic foarte redus ori inexistent, spatii deschise utilizate în general în amenajările educative, sportive sau recreative.

Suburbană

Protectia sănătătii umane si a vegetatiei:

evaluarea expunerii populatiei si a vegetatiei situate la marginea aglomerărilor urbane, acolo unde pot apărea cele mai ridicate niveluri de ozon, la care pot fi expuse în mod direct sau indirect populatia si vegetatia

Câteva zeci de km2

La oarecare distantă de zonele de emisii maxime, în directia/directiile dominante ale vânturilor si în conditii favorabile formării ozonului; în zonele în care populatia, culturile sensibile si ecosistemele naturale situate la marginea unei aglomerări sunt expuse la niveluri de ozon ridicate; în cazul în care este necesar, de asemenea, câteva statii suburbane în directia opusă vântului fată de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului.

Rurale

Protectia sănătătii umane si a vegetatiei:

evaluarea expunerii populatiei, a culturilor si a ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scară subregională

Niveluri subregionale (câteva sute de km2)

Statiile pot fi amplasate în localităti mici si/sau arii cu sisteme eco-naturale, păduri sau culturi; Reprezentativ pentru ozon, departe de influenta surselor locale de emisie din imediata vecinătate, de tipul instalatiilor industriale si a drumurilor; în situri în spatii deschise, dar nu pe vârfurile muntilor mai înalti.

Fond rural

Protectia vegetatiei si a sănătătii umane:

evaluarea expunerii culturilor si ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scară regionale, precum si a expunerii populatiei

Niveluri regionale/ nationale/continentale (de la 1.000 la 10.000 km2)

Statii situate în areale cu o densitate scăzută a populatiei, de exemplu ecosistemele naturale, pădurile, la o distantă de cel putin 20 de km de zonele urbane si industriale si îndepărtate de emisiile locale;

De evitat zonele cu conditii locale crescute de formare a inversiunii în apropierea solului, precum si vârfurile muntilor mai înalti;

Nu sunt recomandate zonele de coastă cu cicluri eoliene diurne pronuntate cu caracter local.

 

1) În măsura în care este posibil, punctele de prelevare ar trebui să fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se găsesc în imediata lor vecinătate.

În ceea ce priveste statiile rurale si de fond rural, amplasarea punctelor de prelevare este corelată, dacă este cazul, cu cerintele de monitorizare care decurg din Regulamentul (CE) nr. 1737/2006 al Comisiei din 7 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European si al Consiliului privind supravegherea pădurilor si interactiunile ecologice în cadrul Comunitătii*).

 

B.2. Amplasarea la microscară

Pe cât posibil, se aplică procedura privind amplasarea la microscară prevăzută la lit. A, pozitia A.3., asigurându-se de asemenea că sonda de admisie este pozitionată foarte departe de surse precum cosurile furnalelor si cosurile de incinerare si la mai mult de 10 m de cel mai apropiat drum, distanta crescând în functie de intensitatea traficului.

B.3. Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor

Se aplică procedurile prevăzute la lit. A, pozitia A.4., efectuându-se verificarea si interpretarea corectă a datelor de monitorizare în contextul conditiilor meteorologice si proceselor fotochimice care afectează concentratiile de ozon măsurate la amplasamentele în cauză.

 

*) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 30 noiembrie 2006, p. 1.

 

ANEXA Nr. 6

 

CRITERII

pentru determinarea numărului minim de puncte de prelevare pentru măsurări fixe

 

A. Criterii de determinare a numărului minim de puncte de prelevare pentru măsurările fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 si PM2>s), plumb, benzen, monoxid de carbon în aerul înconjurător

A.1. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările fixe necesare evaluării conformării la valorile-limită pentru protectia sănătătii umane si a pragurilor de alertă în zonele si aglomerările în care măsurarea fixă este singura sursă de informatii.

1. Surse difuze

 

Populatia aglomerării sau a zonei (mii)

În cazul în care concentratiile maxime depăsesc pragul superior de evaluare1)

În cazul în care concentratiile maxime se situează între pragul superior si cel inferior de evaluare

Poluanti, cu exceptia PM

PM2) (suma dintre PM10 si PM2,5)

Poluanti, cu exceptia PM

PM2) (suma dintre PM10 si PM2,5)

0-249

1

2

1

1

250-499

2

3

1

2

500-749

2

3

1

2

750-999

3

4

1

2

1.000-1.499

4

6

2

3

1.500-1.999

5

7

2

3

2.000-2.749

6

8

3

4

2.750-3.749

7

10

3

4

3.750-4749

8

11

3

6

4.750-5.999

9

13

4

6

6.000

10

15

4

7

 

1) Pentru dioxidul de azot, particule în suspensie, benzen si monoxidul de carbon: numărul trebuie să includă cel putin o statie de monitorizare de fond urban si o statie de trafic, cu conditia să nu crească astfel numărul punctelor de prelevare. Pentru acesti poluanti, numărul total de statii de fond urban necesar conform lit. A, pozitia A.1., pct. 1 nu trebuie să fie de peste două ori mai mare sau mai mic decât numărul total de statii de tip trafic prevăzut la lit. A. Se mentin punctele de prelevare unde s-au înregistrat depăsiri ale valorii-limită pentru PM10 în ultimii 3 ani, cu exceptia cazului în care este necesară reamplasarea acestora datorită unor circumstante exceptionale, în special amenajarea teritorială.

2) În cazul în care concentratiile de PM2,5 si PM10 sunt măsurate în conformitate cu art. 30 alin. (1) la aceeasi statie de monitorizare, se consideră că este vorba despre două puncte de prelevare diferite. Numărul total de puncte de prelevare pentru PM2,5 prevăzut la lit. A, pozitia A.1., pct. 1 nu trebuie să fie de peste două ori mai mare sau mai mic decât numărul total de puncte de prelevare pentru PM10 prevăzut la lit. A. Numărul de puncte de prelevare pentru PM2,5 din fondul urban al aglomerărilor si al zonelor urbane trebuie să îndeplinească cerintele prevăzute la lit. A, pozitia A.2.

 

2. Surse punctuale

Pentru evaluarea poluării în apropierea surselor punctuale, numărul de puncte de prelevare pentru măsurările fixe se calculează pe baza densitătilor de emisii, a hărtii probabile de distributie a poluării în aerul înconjurător si a expunerii potentiale a populatiei.

A.2. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările fixe în scopul evaluării conformării la obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protectia sănătătii umane

Se va stabili câte un punct de prelevare pentru fiecare milion de locuitori în aglomerările urbane si câte un punct de prelevare pentru zonele urbane cu o populatie mai mare de 100.000 de locuitori. Aceste puncte de prelevare pot să coincidă cu punctele de prelevare mentionate la lit. A.

A.3. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările fixe efectuate în scopul evaluării respectării nivelurilor critice pentru protectia vegetatiei în zone, altele decât aglomerările

 

În cazul în care concentratiile maxime depăsesc pragul superior de evaluare

În cazul în care concentratiile maxime se situează între pragul superior si cel inferior de evaluare

o statie la 20.000 km2

o statie la 40.000 km2

 

În zonele insulare, numărul de puncte de prelevare pentru măsurările fixe se calculează tinându-se seama de harta probabilă de distributie a poluării în aerul înconjurător si de expunerea potentială a vegetatiei.

 

B. Criterii de determinare a numerelor de puncte de prelevare pentru măsurările fixe ale concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren în aerul înconjurător

Numărul minim de statii de prelevare pentru măsurări fixe necesare

1. Surse difuze

 

Populatia aglomerării sau a zonei (mii)

În cazul în care concentratiile maxime depăsesc pragul superior de evaluarea)

În cazul în care concentratiile maxime se situează între pragul superior si cel inferior de evaluare

As, Cd, Ni

BaP

As, Cd, Ni

BaP

0-749

1

1

1

1

750-1.999

2

2

1

1

2.000-3.749

2

3

1

1

3.750-4.749

3

4

2

2

4.750-5.999

4

5

2

2

6.000

5

5

2

2

 

3) Va cuprinde cel putin o statie de fond urban, iar pentru BaP încă o statie de trafic, fără ca prin aceasta să crească numărul statiilor.


 

2. Surse punctuale

Pentru evaluarea poluării în vecinătatea surselor punctiforme, numărul de puncte fixe de prelevare se stabileste tinând cont de densitatea emisiilor, de tipurile de distributie probabilă a poluării aerului si de expunerea potentială a populatiei.

Punctele de prelevare trebuie să fie amplasate astfel încât să fie monitorizată aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), asa cum sunt ele definite conform legislatiei în vigoare.

C. Criteriile de determinare a numărului minim de puncte de prelevare pentru măsurări fixe ale concentratiilor de ozon C.1. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările continue fixe în vederea evaluării respectării valorilor-tintă, a obiectivelor pe termen lung si pragurilor de informare si alertă atunci când astfel de măsurări sunt singura sursă de informare

 

Populatie (x 1.000)

Aglomerări (urbane si suburbane)!)

Alte zone (suburbane si rurale)i)

Fond rural

<250

 

1

O densitate medie de o statie/50.000 km2 pentru totalitatea zonelor pe tară2)

 

 

 

 

 

 

 

 

<500

1

2

< 1.000

2

2

< 1.500

3

3

< 2.000

3

4

< 2.750

4

5

< 3.750

5

6

> 3.750

o statie suplimentară la 2 milioane de locuitori

o statie suplimentară la 2 milioane de locuitori

 

1) Cel putin o statie în zonele suburbane, unde populatia poate fi cel mai expusă. În aglomerări, cel putin 50% dintre statii sunt situate în zonele suburbane.

2) Se recomandă amplasarea unei statii la 25.000 km2 pentru zonele cu topografie complexă.

 

C.2. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările în puncte fixe în zonele si aglomerările care îndeplinesc obiectivele pe termen lung

Numărul punctelor de prelevare pentru ozon trebuie să fie suficient pentru a permite, în combinatie cu alte mijloace de evaluare suplimentară, precum modelarea calitătii aerului înconjurător si măsurările în acelasi loc ale dioxidului de azot, observarea evolutiei poluării cu ozon si verificarea respectării obiectivelor pe termen lung. Numărul statiilor situate în aglomerări si în alte zone poate fi redus la o treime din numărul precizat la lit. C, pozitia C.1. În cazul în care informatiile provenite de la statiile de măsurare fixe constituie singura sursă de informare, trebuie păstrată cel putin o statie de monitorizare. Dacă dintr-o evaluare suplimentară rezultă că într-o anumită zonă nu este necesară mentinerea niciunei statii, coordonarea cu numărul de statii situate în zonele învecinate trebuie să garanteze o evaluare adecvată a concentratiilor de ozon din această zonă fată de obiectivele pe termen lung. Numărul de statii de fond rural este de o statie la 100.000 km2.

 

ANEXA Nr. 7

 

METODE DE REFERINTĂ

pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur si depuneri

 

A. Metode de referintă pentru măsurări

1. Metoda de referintă pentru măsurarea dioxidului de sulf

Metoda de referintă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevăzută în standardul SR EN 14212 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescentă în ultraviolet”.

2. Metoda de referintă pentru măsurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot

Metoda de referintă pentru măsurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevăzută în standardul SREN 14211 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentratiei de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminiscentă”.

3. Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea plumbului

Metoda de referintă pentru prelevarea plumbului este cea descrisă la lit. A, pct. 4 din prezenta anexă. Metoda de referintă pentru măsurarea plumbului este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As si Ni în fractia PM10 a particulelor în suspensie”.

4. Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea concentratiei de PM10

Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea concentratiei de PM10 este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 “Calitatea aerului. Determinarea fractiei PM10 de materii sub formă de pulberi în suspensie. Metoda de referintă si proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalentei cu metoda de măsurare de referintă”.

5. Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea PM2,5

Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea PM2,5 este cea prevăzută în standardul SR EN 14907 “Calitatea aerului. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fractiei masice de PM2,5 a particulelor în suspensie”.

6. Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea benzenului

Metoda de referintă pentru măsurarea benzenului este cea prevăzută în standardul SR EN 14662 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentratiilor de benzen” - părtile 1, 2 si 3.


7. Metoda de referintă pentru măsurarea monoxidului de carbon

Metoda de referintă pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în standardul SR EN 14626 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentratiei de monoxid de carbon prin spectroscopie în infrarosu nedispersiv”.

8. Metoda de referintă pentru măsurarea concentratiei de ozon

Metoda de referintă pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută în standardul SR EN 14625 “Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentratiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet”.

9. Metoda de referintă pentru prelevarea si analiza arsenului, cadmiului si nichelului în aerul înconjurător

Metoda de referintă pentru prelevarea As, Cd si Ni este cea descrisă la lit. Apct. 4 din prezenta anexă. Metoda de referintă pentru analiza As, Cd si Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As si Ni în fractia PM10 a particulelor în suspensie”.

10. Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea benzo(a)pirenului în aerul înconjurător

Metoda de referintă pentru prelevarea si măsurarea BaP este cea prevăzută în standardul SR EN 15549 “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentratiei de benzo(a)piren în aerul înconjurător”.

11. Metode de referintă pentru prelevarea si analiza hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurător

în absenta standardelor CEN pentru prelevarea si analiza HAP se utilizează metoda descrisă în standardul SR ISO 12884 “Aer înconjurător. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (fază gazoasă si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmată de analiză prin cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de masă”.

12. Metode de referintă pentru prelevarea si analiza mercurului în aerul înconjurător

Metoda de referintă pentru măsurarea concentratiei de mercur total gazos în aerul înconjurător este cea prevăzută în standardul SR EN 15852 “Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea mercurului gazos total”.

13. Metodele de referintă pentru prelevarea si analiza concentratiei de arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice în depuneri

Metoda de referintă pentru prelevarea depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice are la bază expunerea unui cilindru (calibrat) etalonat, cu dimensiuni standardizate.

Metoda de referintă pentru prelevarea si analiza concentratiei de arsen, cadmiu si nichel în depuneri este cea prevăzută în standardul SR EN 15841 “Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea continutului de arsen, cadmiu, nichel si plumb în depuneri din atmosferă”.

Metoda de referintă pentru prelevarea si analiza concentratiei de mercur în depuneri este cea prevăzută în standardul SR EN 15853 “Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea depunerilor de mercur”.

În absenta standardelor CEN pentru analiza HAP se utilizează metoda descrisă în standardul SR ISO 12884 “Aer înconjurător. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (fază gazoasă si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmată de analiză prin cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de masă”.

14. Tehnici de referintă pentru modelarea calitătii aerului înconjurător

Tehnicile de referintă pentru modelarea calitătii aerului înconjurător nu sunt încă stabilite. Orice amendamente făcute în vederea adaptării acestui punct la progresul stiintific si tehnic va respecta procedurile europene.

B. Demonstrarea echivalentei

1. Se pot folosi orice alte metode dacă se demonstrează că rezultatele acestora sunt echivalente cu cele ale metodelor prevăzute la lit. A. În cazul particulelor în suspensie se poate utiliza orice altă metodă, dacă se poate demonstra că există o corelatie între rezultatele acesteia si rezultatele metodei de referintă. În acest caz, rezultatele obtinute prin acea metodă trebuie să fie corectate astfel încât să fie echivalente cu rezultatele care ar fi fost obtinute prin metoda de referintă.

2. Atunci când se folosesc factori provizorii pentru determinarea echivalentei, acestia sunt ulterior confirmati si/sau modificati în conformitate cu ghidurile Comisiei Europene.

3. Atunci când este cazul, factorul de corectie se aplică, de asemenea, datelor de măsurare obtinute în trecut, în scopul obtinerii unei comparabilităti mai mari a datelor.

C. Standardizarea

Pentru poluantii gazosi, volumul trebuie să fie standardizat la o temperatură de 293 K si o presiune atmosferică de 101,3 kPa. Pentru particulele în suspensie si substantele care urmează să fie analizate din particulele în suspensie (de exemplu, plumbul) volumul de prelevare se raportează la conditiile de mediu, în particular la temperatura si la presiunea atmosferică înregistrate la data măsurărilor.

D. Introducerea de noi echipamente

Toate echipamentele noi care au fost achizitionate în scopul punerii în aplicare a prezentei legi trebuie să fie în conformitate cu metoda de referintă sau o metodă echivalentă până la 11 iunie 2011.

Toate echipamentele folosite pentru măsurările fixe trebuie să fie în conformitate cu metoda de referintă sau o metodă echivalentă până la 11 iunie 2013.

E. Recunoasterea reciprocă a datelor

în procesul de omologare efectuat cu scopul de a demonstra că echipamentele de măsurare satisfac exigentele metodelor de referintă enumerate la lit. A, autoritătile si organismele competente desemnate în conformitate cu art. 9 din prezenta lege acceptă rapoarte de încercare emise în alte state membre ale Uniunii Europene de laboratoare acreditate în conformitate cu SR EN ISO 17025 “Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de încercări si etalonări”, pentru efectuarea acestor încercări.

 


ANEXA Nr. 8

MĂSURĂRI

în statii de fond rural, indiferent de concentratie

 

A. Obiective

Obiectivul principal al acestor măsurări este furnizarea de informatii adecvate cu privire la nivelul de fond al poluării. Aceste informatii sunt esentiale pentru aprecierea nivelurilor crescute ale concentratiilor de poluanti din ariile mai poluate (cum ar fi fondul urban, zonele industriale, zonele cu trafic rutier), pentru evaluarea contributiilor din transportul poluantilor atmosferici la lungă distantă, pentru analiza contributiei surselor de poluare si pentru întelegerea comportamentului unor poluanti specifici, cum ar fi particulele în suspensie. În plus, aceste informatii sunt esentiale pentru cresterea gradului de utilizare a modelării dispersiei si în zonele urbane.

B. Substante

Rezultatele măsurărilor de PM2,5 trebuie să cuprindă cel putin concentratia masică si concentratiile componentilor specifici pentru caracterizarea compozitiei sale chimice. Se au în vedere cel putin următoarele specii chimice:

 

S042-

Na+

NH4+

Ca2+

carbon elementar (CE)

N03

K+

CI”

Mg2+

carbon organic (CO)

 

C. Amplasarea

Măsurările în ariile de fond rural se fac în conformitate cu pozitiile A. 1.- A.3. din anexa nr. 5.

 

ANEXA Nr. 9

 

MĂSURAREA

substantelor precursoare ale ozonului

 

A. Obiective

Principalele obiective ale acestor măsurări sunt: analiza tendintelor substantelor precursoare ale ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, verificarea consistentei inventarelor de emisii si stabilirea legăturii între sursele de emisie si concentratiile de poluanti.

Un alt obiectiv este facilitarea întelegerii proceselor de formare ale ozonului si de dispersie a substantelor precursoare ale acestuia, precum si aplicarea modelelor fotochimice.

B. Substante

Măsurarea substantelor precursoare ale ozonului trebuie să includă cel putin oxizii de azot (NO si N02) si compusii organici volatili (COV) adecvati. Lista compusilor organici volatili recomandati pentru măsurare este prezentată mai jos:

 

 

1-Butenă

Izopren

Etil benzen

Etan

Trans-2-Butenă

n-Hexan

m+p-Xilen

Etilena

cis-2-Butenă

i-Hexan

o-Xilen

Acetilenă

1,3-Butadienă

n-Heptan

1,2,4-Trimetilbenzen

Propan

n-Pentan

n-Octan

1,2,3-Trimetilbenzen

Propenă

i-Pentan

i-Octan

1,3,5-Trimetilbenzen

n-Butan

1-Pentenă

Benzen

Formaldehidă

i-Butan

2-Pentenă

Toluen

Hidrocarburi totale nonmetanice

 

C. Amplasare

Măsurările sunt efectuate în special în ariile urbane si suburbane, în orice amplasament de monitorizare considerat adecvat pentru îndeplinirea obiectivelor monitorizării mentionate la lit. A.

 


ANEXA Nr. 10

Informatiile care urmează a fi incluse în planurile locale, regionale sau nationale de îmbunătătire a calitătii aerului înconjurător

 

A. Informatiile care urmează a fi furnizate conform art. 52 (planuri de calitatea aerului)

1. Localizarea poluării excesive

a) regiune;

b) oras (hartă);

c) statie de măsurare (hartă, coordonate geografice).

2. Informatii generale

a) tip de zonă (oras, zonă industrială sau rurală);

b) estimarea zonei poluate (km2) si a populatiei expuse poluării;

c) date climatice utile;

d) date relevante privind topografia;

e) informatii suficiente privind tipul de tinte care necesită protectie în zonă.

3. Autorităti responsabile

Numele si adresele persoanelor responsabile de elaborarea si punerea în practică a planurilor de îmbunătătire.

4. Natura si evaluarea poluării

a) concentratiile observate în anii anteriori (înaintea aplicării măsurilor de îmbunătătire);

b) concentratiile măsurate de la începutul proiectului;

c) tehnicile utilizate pentru evaluare.

5. Originea poluării

a) lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare (harta);

b) cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an);

c) informatii privind poluarea importată din alte regiuni.

6. Analiza situatiei

a) detaliile factorilor responsabili de depăsire (de exemplu, transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanti secundari în atmosferă);

b) detaliile posibilelor măsuri de îmbunătătire a calitătii aerului.

7. Detalii privind măsurile sau proiectele de îmbunătătire care existau înainte de 11 iunie 2008, si anume:

a) măsuri locale, regionale, nationale, internationale;

b) efectele observate ale acestor măsuri.

8. Detalii privind măsurile sau proiectele adoptate în vederea reducerii poluării în urma intrării în vigoare a prezentei legi:

a) enumerarea si descrierea tuturor măsurilor prevăzute de proiect;

b) calendarul aplicării;

c) estimarea îmbunătătirii planificate a calitătii aerului si a perioadei de timp preconizate conform necesarului pentru atingerea acestor obiective.

9. Detalii privind măsurile sau proiectele planificate sau în curs de cercetare pe termen lung.

10. Lista publicatiilor, documentelor, activitătilor etc. utilizate pentru a suplimenta informatiile necesare conform prezentei anexe.

B. Informatiile care urmează a fi furnizate conform art. 51 lit. a)

1. Toate informatiile sunt sub forma stabilită la lit. A din prezenta anexă.

2. Informatii privind stadiul aplicării următoarelor directive:

1. Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisiile poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale autovehiculelor1);

2. Directiva 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor2);

3. Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea si controlul integrat al poluării3);

4. Directiva 97/68/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinatie rutieră4);

5. Directiva 98/70/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei si a motorinei si de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului5);

6. Directiva 1999/13/CEa Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităti si instalatii6);

7. Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea continutului de sulf din anumiti combustibili lichizi si de modificare a Directivei 93/12/CEE7);


8. Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor8);

9. Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanti provenind de la instalatii de ardere de dimensiuni mari9);

10. Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici10);

11. Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili cauzate de utilizarea de solventi organici în anumite vopsele si lacuri si în produsele de refinisare a vehiculelor si de modificare a Directivei 1993/13/CE11);

12. Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Directivei 1999/32/CE cu privire la continutul de sulf al combustibililor marini12);

13. Directiva 2005/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule si împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule13);

14. Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetică la utilizatorii finali si serviciile energetice si de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului14).

3. Informatii privind măsurile de reducere a poluării aerului care au fost luate în considerare la nivelul corespunzător local, regional sau national pentru punerea în aplicare în legătură cu atingerea obiectivelor de calitate a aerului, inclusiv:

a) reducerea emisiilor provenite din surse stationare prin asigurarea dotării surselor stationare de combustie mici si mijlocii (inclusiv pentru biomasă) cu echipamente de control al emisiilor sau prin asigurarea înlocuirii lor;

b) reducerea emisiilor provenite de la autovehicule prin intermediul modernizării cu ajutorul echipamentelor de control al emisiilor. Trebuie avută în vedere utilizarea de stimulente de natură economică pentru a accelera adoptarea noilor tehnologii;

c) achizitiile efectuate de către autoritătile publice, în conformitate cu manualul privind achizitiile publice de autovehicule destinate traficului rutier, de combustibili si de echipament de combustie care asigură protectia mediului, în scopul reducerii emisiilor, inclusiv achizitionarea unor:

- autovehicule noi, inclusiv autovehicule cu nivel scăzut de emisie;

- autovehicule nepoluante care efectuează servicii de transport;

- surse stationare de combustie cu nivel scăzut de emisie;

- combustibili cu nivel scăzut de emisie pentru sursele stationare si mobile;

d) măsurile de limitare a emisiilor provenite din transporturi prin intermediul planificării si gestionării circulatiei rutiere (inclusiv taxarea congestiei din trafic, tarifele pentru parcare diferentiate sau alte stimulente de natură economică; stabilirea de “zone cu nivel scăzut de emisie”);

e) măsurile de încurajare a evolutiei în directia mijloacelor de transport mai putin poluante;

f) asigurarea utilizării combustibililor cu nivel scăzut de emisie în sursele stationare de scară mică, medie si mare si în sursele mobile;

g) măsurile de reducere a poluării aerului prin intermediul sistemului de autorizare în temeiul Directivei 2008/1/CE, al planurilor nationale în temeiul Directivei 2001/80/CE si prin intermediul folosirii instrumentelor economice, cum ar fi taxele, impunerile sau schimbul de drepturi de emisie;

h) acolo unde este cazul, măsuri vizând protectia sănătătii copiilor si a altor grupuri sensibile.

 

1) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 76, din 6 aprilie 1970, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/96/CE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 363, din 20 decembrie 2006, p. 81).

2) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 365, din 31 decembrie 1994, p. 24. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozitiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competentelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii mentionate la articolul 251 din Tratatul CE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 284, din 31 octombrie 2003, p. 1).

3) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 24, din 29 ianuarie 2008, p. 8.

4) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L59, din 27 februarie 1998, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/105/CE.

5) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L350, din 28 decembrie 1998, p. 58. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

6) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 85, din 29 martie 1999, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 143, din 30 aprilie 2004, p. 87).

7) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 121, din 11 mai 1999, p. 13. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 191, din 22 iulie 2005, p. 59).

8) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 332, din 28 decembrie 2000, p. 91.

9) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L309, din 27 noiembrie 2001, p. 1. 1°) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 309, din 27 noiembrie 2001, p. 22.

11) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 143, din 30 aprilie 2004, p. 87.

12) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 181, din 22 iulie 2005, p. 59.

13) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 275, din 20 octombrie 2005, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveste emisiile provenind de la vehiculele usoare pentru pasageri si de la vehiculele usoare comerciale (Euro 5 si Euro 6) si privind accesul la informatiile referitoare la repararea si întretinerea vehiculelor (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 171, din 29 iunie 2007, p. 1).

14) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 114, din 27 aprilie 2006, p. 64.

 


ANEXA Nr. 11

 

Informarea publicului

 

1. Autoritătile publice competente asigură comunicarea regulată către public a informatiilor actualizate privind concentratiile ambientale de poluanti, în conformitate cu dispozitiile prezentei legi.

2. Concentratiile ambientale puse la dispozitie sunt prezentate sub forma unor valori medii pentru perioade de calculare a mediei corespunzătoare prevăzute la lit. B, D-Fsi la pozitiile G.1.-G.5. din anexa nr. 3. Informatiile prezentate cuprind cel putin eventualele niveluri care depăsesc obiectivele referitoare la calitatea aerului, inclusiv valorile-limită, valorile-tintă, pragurile de alertă, pragurile de informare sau obiectivele pe termen lung referitoare la poluantul reglementat. Se include o scurtă evaluare legată de obiectivele privind calitatea aerului si informatii corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătătii sau vegetatiei, acolo unde este cazul.

3. Informatiile privind concentratiile ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în suspensie (cel putin PM10), ozon si monoxid de carbon se actualizează cel putin o dată pe zi si, în cazurile în care acest lucru este posibil, informatiile se actualizează odată pe oră. Informatiile privind concentratiile ambientale de plumb si benzen, prezentate ca valori medii pe ultimele 12 luni, se actualizează trimestrial si, de câte ori acest lucru este posibil, lunar.

4. Autoritătile publice competente asigură punerea la timp la dispozitia publicului a informatiilor privind depăsirile actuale sau prognozate ale pragurilor de alertă, precum si eventuale praguri de informare. Detaliile furnizate trebuie să cuprindă cel putin următoarele informatii:

a) informatii privind depăsirea sau depăsirile observate:

- punctul sau arealul de depăsire;

- tipul de prag depăsit (de informare sau de alertă);

- momentul începerii si durata depăsirii;

- cea mai mare concentratie orară si, în plus, cea mai mare concentratie medie pe un interval de 8 ore în cazul ozonului;

b) prognoza următoarei (următoarelor) după-amiezi (zile):

- aria geografică a depăsirilor preconizate ale pragurilor de informare si/sau de alertă;

- modificările preconizate ale poluării (ameliorare, stabilizare sau deteriorare), alături de motivele care determină acele modificări;

c) informatii privind tipul de populatie vizat, posibilele efecte asupra sănătătii si măsurile recomandate:

- informatii privind grupurile de populatie expuse riscului;

- descrierea simptomelor probabile;

- măsurile de precautie recomandate populatiei vizate;

- locul unde se găsesc informatii suplimentare;

d) informatii privind actiunile de prevenire în scopul reducerii poluării si/sau a expunerii la aceasta: indicarea sectoarelor principalelor surse; recomandări cu privire la actiunile de reducere a emisiilor;

e) în cazul depăsirilor prognozate, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că detaliile respective sunt furnizate în măsura în care acest lucru este posibil.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind calitatea aerului înconjurător

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind calitatea aerului înconjurător si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 iunie 2011.

Nr. 563.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - În temeiul art. 115 alin. (1) din Constitutia României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2011, si până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2011, să emită ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

I. finante publice si economie:

1. rectificarea bugetului de stat pe anul 2011, aprobat prin Legea nr. 286/2010;

2. rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, aprobat prin Legea nr. 287/2010;

3. modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, precum si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

4. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

5. modificarea si completarea Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Gărzii financiare, cu modificările ulterioare, precum si a altor acte normative incidente în vederea realizării unor corelări;

6. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

7. măsuri economico-financiare în vederea implementării disciplinei financiare la unii operatori economici cu capital majoritar de stat si a disciplinei fiscal-bugetare;

8. modificarea si completarea Legii nr. 36/2008 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale “Automobile Craiova” - SA.;

9. măsuri privind diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare;

10. măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de actiuni detinute de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A.;

11. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea si mentinerea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 677/2002, cu modificările si completările ulterioare;

12. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformitătii, precum si unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor;

13. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1996 privind îmbunătătirea sistemului de finantare a institutiilor publice de cultură finantate din venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a personalului din aceste institutii, precum si îmbunătătirea salarizării personalului din institutiile si activitătile cu profil cultural, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 86/1996, cu modificările si completările ulterioare;

14. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plătii cotizatiilor la organizatiile internationale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările si completările ulterioare;

15. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităti ale cantitătii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 145/2010;

16. modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

II. constructii:

1. modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare;

2. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicată;

3. modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

III. transporturi:

1. reglementări privind transporturile rutiere;

2. reglementări privind controlul calitătii în securitatea aviatiei civile;

3. reglementarea unor aspecte legate de efectuarea de lucrări de modernizare si reabilitare la infrastructura feroviară publică;

4. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

5. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

6. Înfiintarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;

7. Înfiintarea Autoritătii Metropolitane de Transport Bucuresti;

8. măsuri pentru reglementarea obligatiilor bugetare ale Societătii Comerciale “Telecomunicatii C.F.R.” - S.A.;

IV. agricultură:

- modificarea si completarea art. 3 din Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale si aromatice, precum si produsele stupului, republicată;

V. comunicatii:

1. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările si completările ulterioare;

2. constituirea Infrastructurii comune de comunicatii electronice a statului român;

3. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvente 3600-3800 MHz, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008;

VI. educatie si cercetare:

1. modificarea si completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea stiintifică, dezvoltarea tehnologică si inovare, cu modificările si completările ulterioare;

2. modificarea si completarea Legii consortiilor universitare nr. 287/2004;


3. modificarea si completarea Legii nr. 132/1999 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Calificărilor si al Formării Profesionale a Adultilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

4. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

5. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;

VII. sănătate:

1. reglementări privind preluarea personalului calificat în domeniul evaluării conformitătii dispozitivelor medicale si a sistemelor de management de la Agentia Natională a

Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale la Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare;

2. măsuri privind verificarea si controlul unitătilor sanitare cu paturi de către Ministerul Sănătătii si institutiile din subordinea acestuia;

VIII. administratie publică si interne:

- reglementări privind măsurile de ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar.

Art. 2. - În conformitate cu dispozitiile art. 115 alin. (3) din Constitutia României, republicată, ordonantele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2011. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 27 iunie 2011.

Nr. 131

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 27 iunie 2011.

Nr. 608.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, cu următoarele modificări:

1. La articolul 2 alineatul (5), literele k), m), r) si t) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,k) au însotit sotul/sotia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;

m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învătământului preuniversitar sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licentă ori de master, precum si ale învătământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în tară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu exceptia situatiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;


r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învătământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licentă sau de master, precum si ale învătământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, si începerea, în acelasi an calendaristic, a unei alte forme de învătământ universitar la nivelul studiilor universitare de licentă sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învătământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învătământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licentă sau de master si postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în somaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;”.

2. La articolul 8, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

(3) în situatia persoanelor prevăzute la alin. (2), acordarea drepturilor prevăzute la art. 2, respectiv la art. 7 se face tinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei în care, după caz, s-a aprobat adoptia, a fost făcută încredintarea ori s-a instituit plasamentul sau tutela.”

3. La articolul 13 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeste documentele;”.

4. La articolul 25 alineatul (2), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) salariatei/salariatului care se află, după caz, în concediu pentru cresterea copilului în vârstă de până la un an sau de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;”.

5. La articolul 26, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Următoarele fapte constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) încălcarea prevederilor art. 14 alin. (2), cu amendă de 1.000 lei;

b) încălcarea prevederilor art. 19 alin. (2), cu amendă de 2.500 lei;

c) încălcarea prevederilor art. 25, cu amendă de 10.000 lei. (2) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si

aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către organele cu atributii de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.”

6. Articolul 27 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va elabora norme metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

7. La articolul 29, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru perioada cât o persoană dintre cele prevăzute la alin. (1) beneficiază de concediu pentru cresterea copilului, stabilirea drepturilor de pensie si a altor drepturi de asigurări sociale, acordate potrivit legii, se face potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 27 iunie 2011.

Nr. 132.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunară pentru cresterea copiilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 27 iunie 2011.

Nr. 609.


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita în domeniul public al Comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1)si al art. 12 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita în domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta.

Art. 2. - (1) Consiliul Local al Comunei Lueta are obligatia de a mentine destinatia imobilelor preluate potrivit art. 1, prevăzute în anexă, pentru desfăsurarea activitătilor de turism pentru tineret si pentru organizarea de tabere scolare.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va verifica si va controla periodic prin Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret modul de folosire al imobilelor transmise Consiliului Local al Comunei Lueta în conformitate cu destinatia acestora.

(3) în situatia în care în urma controlului se constată că imobilele transmise potrivit art. 1 nu sunt folosite în conformitate cu destinatia acestora, imobilele respective revin de drept în domeniul public al statului.

Art. 3. - (1) Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, la valoarea de inventar de la data transmiterii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Odată cu preluarea imobilelor, Consiliul Local al Comunei Lueta va proceda, în conditiile legii, la actualizarea valorii de inventar a imobilelor preluate.

(3) Preluarea imobilelor se face cu respectarea situatiei juridice a acestora, existentă la data transferului dreptului de administrare.

(4) Consiliul Local al Comunei Lueta are obligatia de a moderniza si de a întretine imobilele preluate în administrare si de a respecta standardele de calitate privind organizarea si desfăsurarea activitătii specifice acestora.

(5) La transmiterea imobilelor se vor preda mijloacele fixe si obiectele de inventar din dotarea acestora.

(6) Odată cu preluarea imobilelor, Consiliul Local al Comunei Lueta va prelua si activul si pasivul acestora conform balantei de verificare întocmite la data preluării imobilelor.

(7) în termen de 30 de zile de la preluarea imobilelor se va proceda la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică în favoarea comunei Lueta si a dreptului de administrare în favoarea Consiliul Local al comunei Lueta, în conditiile legii.

Art. 4. - La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va efectua modificarea în mod corespunzător a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si

sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 16 iunie 2011.

Nr. 620.


 

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita în domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

 

Tabăra Băile Chirui

 

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Locul unde este situat imobilul

Valoarea de

inventar

(lei)

Denumirea imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

34977

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 1

185.303

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 1 - piatră, pereti lemn, acoperis din tiglă profilată, aria construită 101 m2, mansardă, electricitate

34978

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 2

150.325

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 2 - beton, pereti din lemn, acoperis din tiglă-solzi, aria construită 157 m2, mansardă, electricitate

34979

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 3

97.292

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 3 – beton cicloplan, pereti din lemn, acoperis din tiglă profilată, aria construită 58,5 m2, etaj, electricitate

34980

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 4

163.650

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 4 - piatră, pereti din lemn, acoperis din tiglă profilată, aria construită 116 m2, electricitate

34981

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 5

125.340

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 5 - piatră, pereti din lemn, acoperis din tiglă- solzi, aria construită 154 m2, electricitate

34982

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 6

364.458

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 6 – beton cicloplan, pereti din cărămidă, acoperis din tiglă profilată, aria construită 281 m2, apă si electricitate, parter, etaj, mansardă

34983

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 7

84.359

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 7 – beton cicloplan, pereti din cărămidă, etaj din lemn învelit cu plăci de azbociment, aria construită 71,57 m2, electricitate, parter, etaj, mansardă

34984

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 8

86.336

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 8 - beton, pereti din lemn, acoperis din tiglă profilată, aria construită 108 m2, electricitate

34985

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 9

172.117

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 9 - beton, pereti din lemn, aria construită 162 m2, electricitate

34986

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 10

69.825

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vilanr. 10 - beton cicloplan, pereti parter din cărămidă, etaj si mansardă - lemn, acoperis din plăci azbociment, aria construită 72 m2, apă + electricitate

34987

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 11

6

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 11 - piatră cioplită, pereti din lemn, acoperis din tiglă profilată, aria construită 105 m2, apă si electricitate

34988

8.29.06

Judetul Harghita,

comuna Lueta,

str. Băile Chirui nr. 12

59.913

Tabăra Băile Chirui

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului – Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Harghita

În domeniul public al comunei Lueta si în administrarea Consiliului Local al Comunei Lueta

Vila nr. 12 - beton cicloplan, pereti parter din cărămidă, etaj - lemn, acoperis din plăci azbociment, aria construită 97 m2, apă si electricitate


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea în domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 alin. (1) si art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea în domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari.

Art. 2. - (1) Consiliul Local al Orasului Ocnele Mari are obligatia de a mentine destinatia imobilelor preluate potrivit art. 1, prevăzute în anexă, pentru desfăsurarea activitătilor de turism pentru tineret si pentru organizarea de tabere scolare.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va verifica si controla periodic, prin Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret, modul de folosire a imobilelor transmise Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari în conformitate cu destinatia acestora.

(3) în situatia în care, în urma controlului, se constată că imobilele transmise potrivit art. 1 nu sunt folosite în conformitate cu destinatia acestora, imobilele respective revin de drept în domeniul public al statului.

Art. 3. - (1) Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, la valoarea de inventar de la data transmiterii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Odată cu preluarea imobilelor, Consiliul Local al Orasului Ocnele Mari va proceda, în conditiile legii, la actualizarea valorii de inventar a imobilelor preluate.

(3) Preluarea imobilelor se face cu respectarea situatiei juridice a acestora, existentă la data transferului dreptului de administrare.

(4) Consiliul Local al Orasului Ocnele Mari are obligatia de a moderniza si de a întretine imobilele preluate în administrare si să respecte standardele de calitate privind organizarea si desfăsurarea activitătii specifice acestora.

(5) La transmiterea imobilelor se vor preda mijloacele fixe si obiectele de inventar din dotarea acestora.

(6) Odată cu preluarea imobilelor, Consiliul Local al Orasului Ocnele Mari va prelua activul si pasivul acestora, conform balantei de verificare întocmite la data predării imobilelor.

(7) în termen de 30 de zile de la preluarea imobilelor se va proceda la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică în favoarea orasului Ocnele Mari si a dreptului de administrare în favoarea Consiliul Local al Orasului Ocnele Mari, în conditiile legii.

Art. 4. - La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va efectua modificarea în mod corespunzător a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 16 iunie 2011.

Nr. 629.


 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea în domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

 

Centrul de agrement Ocnita

 

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Locul unde este situat

imobilul

Valoarea

de inventar

(lei)

Denumirea imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

25916

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

18

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

Clădire cu două camere - fundatie beton, acoperis azbociment, zid cărămidă, plafon pal

25917

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

18

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

Vila Ana - fundatie beton, acoperis tiglă, zid cărămidă parte, zid BCAetaj, plafon pal

25918

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

25

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

Bloc alimentar - fundatie beton, acoperis azbociment, zid cărămidă, plafon pal

25919

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

1

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

Club în aer liber - fundatie beton, acoperis azbociment

25920

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

5

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

Baie cărămidă - fundatie beton, acoperis beton, zid cărămidă

25921

8.29.06

Ocnita, judetul Vâlcea

3

Tabăra Ocnita

Din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret - Directia Judeteană pentru Sport si Tineret Vâlcea

În domeniul public al orasului Ocnele Mari si în administrarea Consiliului Local al Orasului Ocnele Mari

WC cărămidă - fundatie beton, acoperis beton, zid cărămidă


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare privind concursul public de oferte - Runda nr. 74/2011

În temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare, organizează concurs public de oferte pentru concesionarea de activităti miniere de explorare în perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin.

Art. 2. - Se aprobă Lista perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare privind concursul public de oferte - Runda nr. 74/2011, cuprinzând perimetrele în cadrul cărora urmează a fi concesionate activităti de explorare, inclusiv coordonatele topogeodezice si resursa minerală, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Ofertele redactate în limba română vor fi depuse, în original si în copie, potrivit legii, la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale din municipiul Bucuresti, str. I.D. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.

(2) Termenul de depunere a ofertelor este ora 15,00 a celei de-a 35-a zi lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 4. - Ofertele persoanelor juridice române sau străine interesate vor cuprinde, cu respectarea prevederilor art. 42-45 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, următoarele documente si informatii:

I. Plic exterior:

A. În cazul persoanelor juridice române:

a) declaratie de participare, semnată si stampilată de ofertant, fără stersături sau adăugări, care va cuprinde angajamentul de a mentine valabilitatea ofertei, mentionarea perimetrului la care se referă, respectiv denumirea, pozitia din anexa la prezentul ordin potrivit art. 2 si coordonatele topo­geodezice, asa cum au fost publicate, precum si asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor si declaratiilor din ofertă. Mentionarea în cuprinsul declaratiei de participare a altor coordonate topo-geodezice decât cele publicate în conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior;

b) declaratie cuprinzând date si informatii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare, capitalul social, asociatii/actionarii, precum si numele, functia, telefonul/faxul persoanei împuternicite de ofertant, cu care se vor face comunicările;

c) copii certificate pentru conformitate de pe actul constitutiv si certificatul de înregistrare ale ofertantului;

d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comertului, în termen de valabilitate, în original sau copie legalizată;

e) lista cuprinzând mentionarea datelor si informatiilor incluse în Fondul Geologic National si/sau în Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale, utilizate la elaborarea ofertei; în

cazul utilizării de date si informatii publice referitoare la resurse minerale se va indica sursa din care provin acestea;

f) dovada privind detinerea legală a datelor si informatiilor incluse în Fondul Geologic National si/sau în Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisă de Agentia Natională pentru Resurse Minerale si ordinul de plată sau chitanta corespunzătoare, precum si acordul de confidentialitate pentru utilizarea datelor si informatiilor geologice încheiat între ofertant si Agentia Natională pentru Resurse Minerale;

g) scrisoare de bonitate, în original sau copie legalizată, cuprinzând următorii indicatori economici exprimati în procente: lichiditate globală, solvabilitate patrimonială, rata profitului brut si rentabilitate financiară. Lipsa oricărui indicator economic solicitat atrage depunctarea ofertei. Prezentarea oricărui alt indicator decât cei mentionati nu se ia în considerare;

h) certificate constatatoare/adeverinte, în original sau copie legalizată, emise de autoritătile/institutiile publice care administrează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru somaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si bugetele locale;

i) certificat de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentatiilor si/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică si memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertantilor specializati si atestati de Agentia Natională pentru Resurse Minerale; sau

- documentatie privind dotarea tehnică a ofertantului, care va cuprinde cel putin informatii privind instalatiile si utilajele specifice activitătilor miniere de cercetare geologică detinute de ofertant si titlul detinerii acestora, precum si personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific activitătilor miniere, si un memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertantilor cu dotare tehnică proprie, neatestati de Agentia Natională pentru Resurse Minerale; sau

- copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentatiilor si/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică a persoanei juridice cu care urmează să fie executate activitătile miniere, semnată si stampilată pentru conformitate, memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate de aceasta sau în curs de executare, precum si actul juridic prin care s-a convenit obligatia fermă de executare a activitătilor miniere, dacă acestea îi vor fi concesionate, în cazul ofertantilor fără capacitate tehnică proprie.

Pentru capacitatea tehnică se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate anterior.


în situatia în care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobată prin prezentul ordin, originalele prevăzute la lit. d), g) si h) vor fi prezentate în oferta aflată pe pozitia superioară din listă. Pentru celelalte oferte se prezintă copii certificate în conformitate cu originalul, cu specificarea expresă în care dintre oferte se găsesc originalele.

Documentele prevăzute la lit. d), g) si h) se vor prezenta în termen de valabilitate la data depunerii ofertei.

B. În cazul persoanelor juridice străine, plicul exterior va cuprinde documentele si informatiile prevăzute la pct. A. lit. a), b), e), f) si i), precum si următoarele:

a) scrisoarea de bonitate, fără prezentarea indicatorilor prevăzuti la art. 59 alin. (1) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare;

b) raportul anual auditat.

Documentele cuprinse în plicul exterior se vor prezenta îndosariate, cu paginile numerotate si filă finală.

II. Plic interior care, atât în cazul persoanelor juridice române, cât si străine, contine oferta propriu-zisă, respectiv:

a) programul de explorare propus;

b) proiectul tehnic de refacere a mediului.

Programul de explorare propus si proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele fizice de lucrări, defalcate pe ani contractuali, si valorile estimative corespunzătoare acestora.

Art. 5. - (1) în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, lipsa oricărui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior.

(2) Lipsa oricărui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin. (6) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - (1) în vederea formulării ofertelor, Agentia Natională pentru Resurse Minerale pune la dispozitia persoanelor juridice interesate date si informatii geologice existente în Fondul Geologic National si/sau în Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale.

(2) Accesul la datele si informatiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, în baza solicitării scrise, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia privind informatiile clasificate, a acordului de confidentialitate si în conditiile achitării de către solicitant a tarifelor pentru consultarea si utilizarea de date si informatii din Fondul Geologic National referitoare la resurse minerale, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 138/2010 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agentia Natională pentru Resurse Minerale în domeniul minier.

Art. 7. - Ofertele vor fi deschise la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a celei de-a 3-a zi lucrătoare de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3.

Art. 8. - (1) Organizarea si desfăsurarea concursului public de ofertă pentru concesionarea de activităti de explorare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările ulterioare.

(2) Modalitatea de evaluare a capacitătii financiare, capacitătii tehnice, programului de explorare si a proiectului tehnic de refacere a mediului, precum si datele-limită ale evaluării ofertelor si cea a declarării câstigătorului pot fi obtinute gratuit de participantii la concursul public de ofertă de la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

(3) Relatii suplimentare pot fi obtinute la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau la telefon: 021317.00.96, 021 317.00.18, 021 317.00.94, sau 021 317.00.95.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

 

Bucuresti, 21 iunie 2011.

Nr. 159.

 

ANEXA

 

LISTA

perimetrelor pentru concesionare de activităti de explorare privind concursul public de oferte Runda nr. 74/2011

 

Nr. crt.

Denumirea perimetrului

Coordonate

Suprafata

Judetul

Substanta

 

 

X

Y

- km2 -

 

 

1

2

3

4

5

6

7

1.

Baia Borsa-Cisla

688471

484726

5.822

Maramures

apă minerală naturală

 

 

688530

486935

 

 

 

 

 

685190

486985

 

 

 

 

 

685180

486208

 

 

 

 

 

686243

486183

 

 

 

 

 

686196

484785

 

 

 

2.

Cheile Glogovei

385446

333364

0.038

Gorj

apă mineralăterapeutică nămolterapeutic

 

 

385270

333460

 

 

 

 

 

385170

333275

 

 

 

 

 

385290

333210

 

 

 

 

 

385405

333292

 

 

 

3.

Valea Grevensca

365720

247350

1.960

Caras-Severin

apă minerală naturală

 

 

365720

248750

 

 

 

 

 

364320

248750

 

 

 

 

 

364320

247350

 

 

 

4.

llova

424300

291500

2.872

Caras-Severin

lignit

 

 

424300

292250

 

 

 

 

 

423000

292400

 

 

 

 

 

421000

292400

 

 

 

 

 

421000

291500

 

 

 

5.

Sânmihaiu German

476000

191250

1.000

Timis

apă geotermală

 

 

476000

192250

 

 

 

 

 

475000

192250

 

 

 

 

 

475000

191250

 

 

 

6.

Blăjeni Vest

535500

338500

0.250

Hunedoara

ardezie

 

 

535500

339000

 

 

 

 

 

535000

339000

 

 

 

 

 

535000

338500

 

 

 

7.

Potlogi-Românesti

341384

549661

0.590

Dâmbovita

nisip si pietris

 

 

341752

550311

 

 

 

 

 

341825

550425

 

 

 

 

 

340729

550793

 

 

 

 

 

340666

550537

 

 

 

 

 

341128

550346

 

 

 

 

 

341022

549790

 

 

 

8.

Tătărus

635150

292100

2.034

Bihor

nisip bituminos lignit

 

 

635200

292800

 

 

 

 

 

634500

293000

 

 

 

 

 

633600

293200

 

 

 

 

 

633200

292800

 

 

 

 

 

633200

292400

 

 

 

 

 

634500

291600

 

 

 

 

 

634700

291900

 

 

 

 

 

634900

292050

 

 

 

9.

Valea Rugului

453800

294000

2.500

Caras-Severin

andezit

 

 

453800

295000

 

 

 

 

 

451300

295300

 

 

 

 

 

451300

294300

 

 

 

10.

Zam vf. Fetii

504500

302040

1.409

Hunedoara

bazalt

 

 

504500

302597

 

 

 

 

 

504830

302842

 

 

 

 

 

506041

302842

 

 

 

 

 

506198

302421

 

 

 

 

 

506198

302213

 

 

 

 

 

505760

301898

 

 

 

 

 

505096

301799

 

 

 

 

 

505097

302040

 

 

 


11.

Văieni Vest

395000

328850

0.380

Gorj

granit

 

 

395000

329125

 

 

 

 

 

394570

329125

 

 

 

 

 

394400

329535

 

 

 

 

 

393780

329500

 

 

 

 

 

393789

329309

 

 

 

 

 

394336

328971

 

 

 

 

 

394732

328989

 

 

 

12.

La Sturi

403017

345040

0.114

Gorj

calcar

 

 

403017

345135

 

 

 

 

 

402835

345438

 

 

 

 

 

402654

345454

 

 

 

 

 

402673

345040

 

 

 

13.

Fintoag Nord

495290

300909

1.716

Hunedoara Timis

andezit

 

 

494705

300925

 

 

 

 

 

494216

298779

 

 

 

 

 

494961

298272

 

 

 

 

 

495000

299378

 

 

 

 

 

495277

299811

 

 

 

14.

Gătejesti

400917

436085

1.184

Vâlcea

tuf

 

 

400718

436710

 

 

 

 

 

400374

437082

 

 

 

 

 

399743

436674

 

 

 

 

 

399800

436288

 

 

 

 

 

399657

435763

 

 

 

 

 

399753

435516

 

 

 

15.

Geoagiu-Băi Sud

494520

357466

0.055

Hunedoara

apă geotermală

 

 

494343

357796

 

 

 

 

 

494209

357668

 

 

 

 

 

494316

357467

 

 

 

 

 

494412

357490

 

 

 

 

 

494444

357416

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.