MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 300/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 300         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 2 mai 2011

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 212 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

Decizia nr. 240 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.31. - Ordin al ministrului apărării nationale privind stabilirea responsabilitătilor pentru asigurarea compatibilitătii electromagnetice în Ministerul Apărării Nationale

 

1.439/1.930. - Ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, interimar, si al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri

 

1.936. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna mai 2011

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

15. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2011


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 212

din 15 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, exceptie ridicată de Eugenia Vlas în Dosarul nr. 107/2/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât textul de lege criticat nu se mai află în vigoare, neîndeplinind cerinta prevăzută de art. 29 alin. (1) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 107/2/2009, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, exceptie ridicată de Eugenia Vlas într-o cauză în legătură cu redobândirea cetăteniei române.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prin limitarea numărului de cereri ce pot fi depuse anual în vederea acordării sau redobândirii cetăteniei române este nesocotit dreptul la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Arată că legea trebuie aplicată unitar atât pentru cetătenii de nationalitate română ai Republicii Moldova care pot depune cererile de acordare sau redobândire a cetăteniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cât si pentru cei care le depun în Republica Moldova.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, în redactarea cuprinsă în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu solutionarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate a fost adoptată Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, care, prin art. I pct. 3, abrogă expres dispozitiile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991. Legea nr. 21/1991 a fost din nou republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, prevederile de lege criticate nemairegăsindu-se în cuprinsul acesteia.

La data ridicării exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat avea următorul cuprins:

- Art. 12 alin. 3: “în situatia în care, la nivelul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, numărul solicitantilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor din art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la durata rezonabilă a termenului de solutionare a cauzelor. De asemenea, se invocă în sustinerea exceptiei si prevederile din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, la art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si la art. 115 alin. (4) referitor la necesitatea motivării urgentei care determină emiterea ordonantelor de urgentă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu solutionarea acesteia, a fost adoptată Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009. Prin art. I pct. 3, această lege abrogă expres dispozitiile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, criticate de autorul exceptiei. Prin urmare, exceptia nu mai îndeplineste una dintre conditiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, si anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Fată de momentul pronuntării asupra prezentei exceptii, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 fiind abrogate.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, exceptie ridicată de Eugenia Vlas în Dosarul nr. 107/2/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 240

din 17 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, exceptie ridicată de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 6.349/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Sectia comercială si contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul exceptiei solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.349/97/2009, Tribunalul Hunedoara - Sectia comercială si contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului.

Exceptia a fost ridicată de Constantin Preoteasa cu prilejul solutionării unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect cererea de anulare a dispozitiei de încetare a raporturilor de serviciu în baza art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat, care exceptează de la situatiile de încetare a raporturilor de muncă ale politistului situatia în care acesta a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru o infractiune săvârsită din culpă, dar pentru care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale, este discriminatoriu. Astfel, arată că, desi aplicarea pedepsei amenzii relevă un grad de pericol social mai mic al faptei penale decât în situatia când a fost aplicată pedeapsa închisorii, dar s-a dispus suspendarea executării pedepsei, textul de lege criticat nu cuprinde între exceptiile enumerate si cazul în care politistul este condamnat definitiv la pedeapsa cu amenda pentru o faptă săvârsită din culpă. Ca urmare, se ajunge la situatia nefirească si disproportionată când raporturile de serviciu ale politistului încetează chiar si în situatia aplicării unei pedepse cu amenda pentru o faptă penală cu un pericol social foarte mic.

Tribunalul Hunedoara - Sectia comercială si contencios administrativ si fiscal consideră că textul de lege criticat este neconstitutional. În acest sens, arată că legiuitorul, în redactarea art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, nu a avut în vedere gravitatea sanctiunilor, ci modalitatea de executare a acestora. Or, din modul de reglementare a sistemului pedepselor în dreptul penal rezultă că pedeapsa amenzii penale este cea mai blândă dintre sanctiunile principale ce pot fi aplicate în cazul săvârsirii de infractiuni, motiv pentru care, indiferent de forma de executare a acesteia, ea este mai putin gravă decât pedeapsa închisorii, chiar suspendată conditionat, necontravenind art. 52 din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, asa cum au fost modificate prin art. I pct. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 14 octombrie 2003, si aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 101/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 aprilie 2004.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

“Art. 69. - (1) încetarea raporturilor de serviciu ale politistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenta de acordare a gradelor profesionale si are loc: [...]

i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu exceptia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infractiuni săvârsite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;”

Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 53 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor si restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei este nemultumit de faptul că art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 nu cuprinde în ipoteza sa si situatia în care politistul a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu amenda pentru săvârsirea unei infractiuni din culpă.

Situatia invocată de autorul exceptiei relevă într-adevăr o situatie comparabilă celei reglementate de textul de lege criticat. Astfel, aplicarea pedepsei amenzii are în vedere situatiile în care infractiunea este apreciată ca având un pericol social mai redus. Deopotrivă, măsura suspendării executării pedepsei închisorii poate fi dispusă numai în cazul în care pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, astfel că sunt avute în vedere infractiuni cu un pericol social redus. La acordarea acestei măsuri contribuie si o serie de factori ce tin de persoana condamnatului, respectiv antecedentele sale penale si faptul că instanta apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Desigur, factorul determinant în stabilirea concretă a gravitătii faptei si aplicarea pedepsei revine judecătorului, care, în functie de împrejurările de fapt pe care le evaluează, stabileste pedeapsa aplicabilă si modul de executare a acesteia.

Cu toate acestea, Curtea constată că acoperirea neconstitutionalitătii în sensul celor arătate de autorul exceptiei nu poate fi realizată decât prin completarea textului de lege criticat, critica nevizând continutul acestui text, ci o omisiune legislativă.

Or, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992: “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, exceptie ridicată de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 6.349/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Sectia comercială si contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena lonea


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

privind stabilirea responsabilitătilor pentru asigurarea compatibilitătii electromagnetice în Ministerul Apărării Nationale

 

Luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetică,

în scopul asigurării compatibilitătii electromagnetice a echipamentelor radioelectrice din dotarea Ministerului Apărării Nationale,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) si art. 51 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Compatibilitatea electromagnetică se asigură prin aplicarea de măsuri tehnice si organizatorice aprobate de structurile cu responsabilităti din componenta Ministerului Apărării Nationale, denumit în continuare MApN.

(2) în sensul prezentului ordin, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) echipament radioelectric - orice aparat sau instalatie fixă care functionează cu ajutorul frecventelor radio;

b) aparat - orice dispozitiv finit sau orice combinatie de astfel de dispozitive achizitionate ca unitate functională independentă, destinat utilizatorului final si susceptibil să producă perturbatii electromagnetice ori a cărui functionare este susceptibilă de a fi afectată de astfel de perturbatii;

c) instalatie fixă - o combinatie specifică a mai multor tipuri de aparate si, după caz, a altor dispozitive care sunt asamblate, instalate si destinate a fi utilizate în mod permanent într-o locatie prestabilită;

d) compatibilitate electromagnetică - capacitatea echipamentelor de a functiona satisfăcător în mediul lor electromagnetic, fără a produce ele însele perturbatii electromagnetice prejudiciabile pentru alte echipamente din mediul respectiv;

e) perturbatie electromagnetică - orice fenomen electromagnetic care poate degrada functionarea echipamentelor radioelectrice. O perturbatie electromagnetică poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau o modificare a însusi mediului de propagare;

f) mediu electromagnetic - toate fenomenele electromagnetice observabile într-o anumită locatie;

g) zonă de protectie electromagnetică - zona din mediul electromagnetic al unui echipament radioelectric în care prezenta unui alt echipament poate provoca perturbatii electromagnetice prejudiciabile;

h) organism notificat - organism desemnat de Ministerul Comunicatiilor si Societătii Informationale pentru evaluarea echipamentelor din punctul de vedere al conformitătii cu cerintele esentiale privind compatibilitatea electromagnetică, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetică;

i) standard militar tehnic - document în care sunt precizate normele sau ansamblul de norme care reglementează calitatea, caracteristicile si forma unui echipament radioelectric militar;

j) program offset- un set de compensatii economice pentru achizitionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piata externă, în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 2. - La nivelul MApN se stabilesc următoarele structuri cu responsabilităti pe linia asigurării compatibilitătii electromagnetice:

a) Departamentul pentru armamente;

b) Directia comunicatii si informatică a Statului Major General, denumită în continuare DCI/SMG;

c) Directia generală de informatii a apărării, denumită în continuare DGIA;

d) statele majore ale categoriilor de forte ale armatei;

e) Agentia Militară pentru Managementul Frecventelor Radio, denumită în continuare AMMFR.

Art. 3. - Departamentul pentru armamente răspunde de:

a) întocmirea si actualizarea, de către Agentia Militară de Standardizare, împreună cu AMMFR, a listei cu standarde militare privind compatibilitatea electromagnetică;

b) transmiterea listei cu standarde militare privind compatibilitatea electromagnetică Biroulului standardizare si interoperabilitate din cadrul Statului Major General, în vederea aprobării de către presedintele Consiliului de standardizare si interoperabilitate al MApN;

c) înscrierea de către Agentia de Cercetare pentru Tehnică si Tehnologii Militare, denumită în continuare ACTTM, în cadrul specificatiei tehnice a fiecărui echipament radioelectric a denumirii standardelor militare ale căror prevederi trebuie respectate pentru asigurarea compatibilitătii electromagnetice;

d) evaluarea conformitătii cu standardele si reglementările privind compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor radioelectrice militare achizitionate, fabricate, modificate sau primite ca donatie ori prin intermediul programelor offset de către structurile din compunerea MApN;

e) dezvoltarea, operationalizarea si mentinerea în cadrul MApN, prin ACTTM, a capacitătilor de testare - evaluare în domeniul compatibilitătii electromagnetice.

Art. 4. - (1) Măsurile de asigurare a compatibilitătii electromagnetice pe timpul instalării si exploatării echipamentelor radioelectrice militare se stabilesc în cadrul actelor normative specifice elaborate de structurile cu responsabilităti, astfel:

a) DCI/SMG, pentru echipamentele radioelectrice de comunicatii din dotarea MApN;

b) DGIA, pentru echipamentele radioelectrice din dotarea proprie si a structurilor subordonate;

c) statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, pentru echipamentele de radionavigatie, de radiolocatie, sistemele de armamente si alte echipamente radioelectrice caracteristice fiecărei categorii de forte, cu exceptia celor de comunicatii.


(2) Măsurile de asigurare a compatibilitătii electromagnetice pentru echipamentele radioelectrice de comunicatii din dotarea DGIA sunt stabilite cu avizul DCI/SMG.

Art. 5. - AMMFR este structura de specialitate care stabileste principiile si regulile generale în domeniul compatibilitătii electromagnetice, coordonează si controlează modul de aplicare a acestora în MApN. În acest scop, AMMFR are următoarele responsabilităti:

a) elaborează acte normative specifice, studii si analize de caz pe linia compatibilitătii electromagnetice în MApN;

b) coordonează aplicarea măsurilor de asigurare a compatibilitătii electromagnetice pe timpul achizitiei, instalării si exploatării echipamentelor radioelectrice din dotarea MApN, la solicitarea structurii responsabile cu achizitia, instalarea si exploatarea respectivelor echipamente;

c) analizează si solutionează cererile de sprijin cu frecvente pentru echipamentele radioelectrice militare.

Art. 6. - (1) AMMFR întocmeste, actualizează si gestionează următoarele baze de date:

a) privind caracteristicile de lucru ale echipamentelor radioelectrice din dotarea MApN, care trebuie să contină date referitoare la: gama frecventelor de lucru, ecartul, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, tipul si câstigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informatii necesare;

b) privind locurile de dispunere si parametrii tehnici de emisie aprobati pentru echipamentele radioelectrice instalate permanent în perimetre administrate de structuri ale MApN, care trebuie să contină date referitoare la: denumirea locurilor de instalare si coordonatele geografice în grade, minute, secunde ale fiecărei antene, frecventele de emisie si receptie asignate, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, înăltimea, tipul si câstigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informatii necesare efectuării analizelor de compatibilitate electromagnetică;

c) privind frecventele radio asignate pe utilizatori, necesare punerii în functiune a echipamentelor radioelectrice din dotarea Armatei României.

(2) AMMFR poate pune la dispozitia structurilor cu responsabilităti pe linia asigurării compatibilitătii electromagnetice în MApN, la cerere, în scopul îndeplinirii atributiilor pe linia compatibilitătii electromagnetice, informatii cuprinse în bazele de date proprii.

Art. 7. - Structurile prevăzute la art. 4 au obligatia obtinerii avizului de specialitate din partea AMMFR pentru actele normative specifice, doctrinele si manualele care contin măsuri de asigurare a compatibilitătii electromagnetice.

Art. 8. - (1) Pe linia compatibilitătii electromagnetice, AMMFR asigură utilizarea eficientă a frecventelor radio aflate în administrarea MApN si reprezintă interesele acestuia în relatia cu institutiile si organizatiile militare si civile cu responsabilităti în domeniu, nationale si internationale, în scopul armonizării reglementărilor specifice, protejării lucrului echipamentelor radioelectrice din dotarea structurilor MApN si solutionării eventualelor perturbatii electromagnetice prejudiciabile produse de către acestea sau de cele apartinând altor utilizatori.

(2) Reprezentantul MApN în Comisia Interdepartamentală de Radiocomunicatii este propus din rândul specialistilor care îsi desfăsoară activitatea în cadrul AMMFR.

(3) AMMFR este unica structură din MApN care realizează alocarea, asignarea si evidenta frecventelor sau canalelor radio necesare punerii în functiune a tuturor echipamentelor radioelectrice din dotarea Armatei României.

Art. 9. - (1) înainte de initierea activitătii de introducere în dotarea MApN a echipamentelor radioelectrice, structura beneficiară a echipamentului, indiferent de forma de obtinere, transmite spre avizare AMMFR cererea de sprijin cu frecvente

radio, denumită în continuare CSFR, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Cererea de sprijin cu frecvente radio se identifică printr-un număr unic de înregistrare acordat de AMMFR pentru fiecare tip de echipament radioelectric, iar după avizare devine parte integrantă a documentului cu cerintele operationale.

(3) Avizul AMMFR privind asigurarea resurselor de frecvente radio se emite în termen de 45 de zile de la primirea CSFR.

(4) Se interzice initierea oricărei activităti menite a avea ca rezultat atât introducerea în dotare a unor echipamente radioelectrice, cât si modernizarea celor existente, fără obtinerea avizului favorabil de la AMMFR privind asigurarea resurselor de frecvente radio.

(5) Pe timpul activitătilor de testare si evaluare a echipamentelor radioelectrice, structura beneficiară urmăreste respectarea cerintelor esentiale privind compatibilitatea electromagnetică.

Art. 10. - În termen de 60 de zile de la intrarea în dotarea MApN a unui nou tip de echipament radioelectric sau de la modernizarea unuia existent, structura beneficiară transmite către AMMFR o copie a CSFR originale completată cu toate caracteristicile tehnice ale echipamentului.

Art. 11. - (1) în vederea instalării unui echipament radioelectric ca instalatie fixă în perimetre administrate de MApN, structura care elaborează proiectul tehnic solicită AMMFR avizul de compatibilitate electromagnetică.

(2) Avizul de compatibilitate electromagnetică devine anexă a proiectului tehnic de instalare si este valabil pe o perioadă de un an de la data acordării. La nevoie, structura care realizează proiectul tehnic solicită AMMFR prelungirea valabilitătii avizului de compatibilitate electromagnetică.

(3) Se interzice începerea lucrărilor de instalare a unui echipament radioelectric ca instalatie fixă fără avizul favorabil al AMMFR si, la solicitarea acesteia, al ACTTM.

(4) Seful structurii care solicită instalarea unui echipament radioelectric ca instalatie fixă răspunde de respectarea întocmai a proiectului tehnic de instalare.

(5) O copie a proiectului tehnic de instalare a echipamentului radioelectric ca instalatie fixă se păstrează la nivelul structurii militare care administrează perimetrul.

Art. 12. - Avizul acordat de MApN în baza actelor normative în vigoare pentru echipamentele radioelectrice care urmează a fi instalate în afara perimetrelor administrate de MApN si care apartin structurilor civile sau institutiilor din domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale contine obligatoriu avizul de compatibilitate electromagnetică din partea AMMFR si, la solicitarea acesteia, din partea ACTTM.

Art. 13. - (1) AMMFR realizează analiza de compatibilitate electromagnetică cu ajutorul aplicatiilor informatice specifice si, la nevoie, folosind echipamente proprii de monitorizare si analiză a spectrului.

(2) Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, AMMFR poate solicita sprijin atât din partea structurilor din compunerea MApN, cât si din partea unor institutii cu care sunt încheiate acorduri de colaborare.

(3) Pentru perimetrele MApN administrate de DGIA, AMMFR si, la solicitarea acesteia, ACTTM acordă aviz de compatibilitate electromagnetică după obtinerea, în prealabil, a avizului DGIA.

Art. 14. - (1) Pentru instalarea/punerea în functiune a unor echipamente în zona de protectie electromagnetică a unui echipament radioelectric din dotarea MApN, avizul de compatibilitate electromagnetică se acordă de AMMFR în baza unui studiu de compatibilitate electromagnetică, avizat din punctul de vedere al conformitătii cu cerintele esentiale privind compatibilitatea electromagnetică de către ACTTM, cu sprijinul structurii care are în dotare echipamentul radioelectric.


(2) Studiul de compatibilitate electromagnetică se elaborează, prin grija celui care solicită avizul din partea MApN, de către un organism notificat si se anexează la proiectul tehnic de instalare a echipamentului.

Art. 15. - (1) Echipamentele radioelectrice mobile se instalează si se pun în functiune numai cu respectarea măsurilor de asigurare a compatibilitătii electromagnetice.

(2) Seful structurii de comunicatii si informatică stabileste, împreună cu managerul de frecvente, măsurile tehnice si organizatorice pentru asigurarea compatibilitătii electromagnetice a tuturor echipamentelor radioelectrice care se pun în functiune în zona de responsabilitate a structurii proprii.

(3) Seful de stat major al structurii care administrează perimetrul în care sunt dislocate temporar mai multe unităti militare stabileste măsurile de rezolvare a eventualelor situatii conflictuale privind asigurarea compatibilitătii electromagnetice pentru toate echipamentele radioelectrice dislocate în zona sa de administrare.

Art. 16. - Procedurile privind raportarea si modul de solutionare a perturbatiilor electromagnetice prejudiciabile se stabilesc prin dispozitia sefului Statului Major General de organizare si functionare a sistemului de comunicatii si informatic al Armatei României.

Art. 17. - Pentru prevenirea unor abateri în folosirea echipamentelor radioelectrice, comandantii/sefii de la toate esaloanele dispun măsurile necesare pentru:

a) verificarea etalonării frecventei de lucru si a controlului radiatiilor parazite a echipamentelor radioelectrice, conform documentatiei tehnice;

b) realizarea acordului si a lucrului în emisie folosind puteri variabile, corespunzătoare distantei minime de propagare necesare îndeplinirii misiunii;

c) organizarea si executarea unui control riguros asupra respectării întocmai a regulilor privind instalarea, exploatarea si mentenanta echipamentelor radioelectrice, tinerii evidentei corecte si utilizării stricte numai a caracteristicilor de lucru puse la dispozitie.

Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul general al ministrului apărării nationale nr. O.G. 40/1982*) privind activitatea de radiocomunicatii în Armata României.

Art. 19. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, structurile cu responsabilităti pe linia asigurării compatibilitătii electromagnetice prevăzute la art. 2 elaborează/actualizează proceduri de operare specifice în vederea aplicării unitare a acestuia.

Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 19 aprilie 2011.

 Nr. M.31.


*) Ordinul general al ministrului apărării nationale nr. O.G. 40/1982 nu a fost publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a tării si securitate natională.

 

ANEXĂ

 

CERERE DE SPRIJIN CU FRECVENTE RADIO

 

- model –

 

NIVELUL DE CLASIFICARE

Exemplar unic

 

CERERE DE SPRIJIN CU FRECVENTE RADIO (CSFR)

Nr.AMMFR:

 

 

Data:

 

 

Nr. pagini:

 

 

Aviz AMMFR nr:

 

 

Destinatar:

Expeditor:

Seful Agentiei Militare pentru Managementul Frecventelor Radio

(Numele, prenumele, functia, denumirea în clar a structurii sau institutiei)

1.

Nomenclatura echipamentului sau/si codul modelului:

2.

Scopul CSFR: (se bifeaz㠓x” pentru una dintre optiunile de mai jos)

 

CERCETARE EXPERIMENTALĂ SAU DEZVOLTARE PRELIMINARĂ



DEZVOLTARE STIINTIFICĂ SAU TEHNOLOGICĂ



EXPLOATARE OPERATIONALĂ




I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI

 

1.

Functii si obiective:

2.

Modul de operare:

3.

Programul de lucru:

4.

Mediul de operare:

5.

Zona geografică pentru cercetare experimentală sau pentru activităti de dezvoltare:

6.

Zona geografică pentru exploatare operatională:

7.

Numărul de echipamente pentru experimentare sau dezvoltare:

8.

Numărul de echipamente pentru exploatare operatională:

9.

Numărul echipamentelor de acelasi tip exploatate simultan în acelasi mediu electromagnetic:

10.

Data de început si sfârsit pentru evaluarea activitătilor de cercetare experimentală sau de dezvoltare:

11.

Data intrării în exploatare operatională:

12.

Numărul de înregistrare anterior:

(dacă este cazul se bifeaz㠓x” pentru una dintre optiunile de mai jos)

 

CONTINUARE

fără modificări



ANULARE

cerere anterioară



COMPLETARE



 

II. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE

 

1.

Nomenclatura/nr. modelului:

2.

Numele producătorului:

3.

Platforma emitătorului:

4.

Tipul emitătorului:

5.

Gama de lucru:

6.

Modul de acord:

7.

Canale de radiofrecventă (ecartul):

8.

Codurile simbolurilor de emisie:

9.

Toleranta de frecventă:

10.

Filtre de frecventă: Da D Nu 

12.

Lărgimea de bandă: Calculat㠁 Măsurat㠁

11.

Spectru împrăstiat: Da D Nu D

 

a) -3 dB =

b) -20 dB =

c) -40 dB = d)-60dB =

e) -OCCBW =

13.

Rata maximă de transfer:

14.

Tipuri de modulatie si de cod:

15.

Frecventa maximă modulatoare:

16.

Preamplificare: Da D Nu D

17.

Raportul de deviatie:

18.

Caracteristicile impulsului:

a) rata;

b) lătimea;

c) timpul de urcare;

d) timpul de coborâre;

e) rata de comprimare.

19.

Puterea: a) medie b)PEP

20.

Iesirea emitătorului (componenta electronică de adaptare):

21.

Nivelul armonicelor:

a) de ordin 2:

b) de ordin 3:

c) altele:

22.

Emisii parazite:

23.

Comentarii:


III. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE RECEPTIE

 

1.

Nomenclatura, nr. modelului:

2.

Numele producătorului:

3.

Platforma receptorului:

4.

Tipul receptorului:

5.

Gama de lucru:

6.

Modul de acord:

7.

Canale de radiofrecventă (ecartul):

8.

Codurile simbolurilor de emisie:

9.

Toleranta de frecventă:

11.

Selectivitatea de radiofrecventă:

Calculată:  Măsurată: 

1      2      3

a) -3 dB

b) -20 dB

c) -60 dB

10.

Selectivitatea frecventei intermediare:

1      2      3

a) -3 dB

b) -20 dB

c) -60 dB

12.

Frecventa intermediară:

a)1 =

b)2 =

c)3 =

13.

N/A

14.

N/A

15.

Acordul oscilatorului:

 

 

1

 

2

 

3

 

 

16.

Viteza maximă de transfer al datelor:

17.

Sensibilitate:

a) sensibilitatea (dBm):

b) criteriul:

c) nivelul zgomotului (dB):

d) temperatura zgomotului (grade Kelvin):

a) deasupra frecventei acordate:







 

b) sub frecventa de acord:







 

c) fie deasupra, fie sub frecventă:







 

18.

Atenuarea semnalului:    Da          Nu 

19.

Eliminarea imaginii:

20.

Eliminarea parazitilor:

21.

Comentarii:

 

IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ

 

1.

De emisie 

De receptie 

De emisie si receptie 

2.

Nomenclatura, numărul modelului dat de producător:

3.

Numele producătorului:

4.

Gama de frecvente:

5.

Tipul:

6.

Polarizarea:

7.

Caracteristicile de scanare:

a) tipul:

b) scanarea verticală:

(1) înăltimea maximă:

(2) înăltimea minimă:

(3) viteza de scanare:

c) scanarea orizontală:

(1) sectorul scanat:

(2) viteza de scanare:

d) sector de umbră:

    Da          Nu 

8.

Câstigul:

a) lobul principal (dBi):

b) primul lob secundar major:

9.

Lărgimea lobului principal:

a) orizontal:

b) vertical:

10.

Comentarii:

a)

b)

 

Întocmit

(gradul, numele, prenumele, semnătura, nr. de telefon, e-mail)

 

NIVELUL DE CLASIFICARE

x din x


 

Instructiuni de completare a CSFR

 

1. Se introduc denumirea si tipul echipamentului radioelectric. Exemplu: AN/FPS-16; radar instrumental.

2. Se indică, prin alegerea unei optiuni, dacă echipamentul este destinat pentru aplicatii de cercetare experimentală sau dezvoltare preliminară, pentru dezvoltare stiintifică avansată ori dezvoltare tehnologică sau pentru exploatare operatională. Clasificarea documentului se va face corespunzător domeniului de aplicare si informatiilor furnizate prin cerere.

CERCETARE EXPERIMENTALĂ SAU DEZVOLTARE PRELIMINARĂ

Se completează cu “x” dacă echipamentul este destinat pentru:

a) testarea modului de aplicare a unor concepte si tehnici noi, inspirate din mediul înconjurător sau în urma observării unor fenomene naturale, precum si pentru solutionarea unor probleme din domeniul fenomenelor fizico-naturale si al stiintelor sociale si care nu au aplicabilitate directă în domeniul militar;

b) testarea fezabilitătii aplicării unor tehnici si concepte traditionale la cerinte noi, care nu sunt încă validate în procesul de emitere a cerintelor.

DEZVOLTARE STIINTIFICĂ SAU TEHNOLOGICĂ

Se completează cu “x” dacă echipamentul este destinat pentru:

a) dezvoltarea altor echipamente care au fost realizate în faza de prototip în vederea testării experimentale sau operationale;

b) modernizarea echipamentelor existente, în scopul îmbunătătirii performantelor acestora;

c) dezvoltarea echipamentelor a căror proiectare a fost initiată, chiar dacă nu s-a obtinut încă aprobarea pentru a fi produse si introduse în dotare;

d) continuarea dezvoltării unor echipamente/sisteme a căror productie si introducere în dotare/serviciu a fost aprobată.

EXPLOATARE OPERATIONALĂ

Se completează cu “x” dacă echipamentul este planificat pentru exploatare operatională în cadrul:

a) activitătilor cu caracter tactic sau de antrenament;

b) altor activităti, cum ar fi testarea si evaluarea operatională a echipamentelor în poligon.

I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI

1. Se descriu în detaliu functiile si destinatia echipamentului. Exemplu: radar pentru controlul rachetelor dirijate; echipament de comunicatii troposferice; furnizează informatii pentru interceptare si urmărire; comunicatii radio pe distante scurte; telemetrie pentru controlul calitătii.

2. Se descrie metoda sau procedeul de lucru. Exemplu: radarul activează transponderul rachetei prin transmiterea unui semnal codificat în impuls, după care urmăreste traiectoria rachetei si transmite către receptorul rachetei semnale în impuls, pentru dirijare.

3. Se înscriu informatii despre perioadele de lucru: operarea echipamentului pe întreaga perioadă de desfăsurare a misiunii - continuă sau intermitentă; numărul de ore destinat pentru lucru în fiecare zi sau numărul de minute pe oră; regulile care stau la baza programului de lucru intermitent; dacă este cazul, se descriu inclusiv fazele misiunii pe timpul cărora se exploatează echipamentul.

4. Se descriu, pe scurt, conditiile de mediu în care se exploatează echipamentul. Exemplu: operatie de desant din mijloace amfibii; apărarea unei zone-tintă de nivel strategic, în mediu urban, în zonă de litoral. Sunt descrisi, de asemenea, factorii de mediu si caracteristicile echipamentului care pot influenta analiza de compatibilitate electromagnetică, cum ar fi: vehicule/platforme de tip special; dacă echipamentul se deplasează pe timpul activitătii; orice alt factor care poate contribui la modificări ale mediului electromagnetic.

5. Se indică zona geografică destinată pentru activitătile de cercetare experimentală sau pentru dezvoltare preliminară, stiintifică ori tehnologică.

6. Se indică zona geografică destinată pentru exploatarea operatională a echipamentului.

La nr. crt. 5 si 6 se introduc coordonatele geografice în sistem STEREO 70 sau WGS 84 ale punctului situat în centrul ariei de operare, raza în kilometri a zonei de exploatare si, când este cazul, altitudinea, exprimată în picioare, până la care se va exploata echipamentul. Exemplu: N 44.91533 E 29.60422/20/1000.

7. Se introduce numărul echipamentelor planificate pentru experimentare sau dezvoltare.

8. Se introduce numărul echipamentelor planificate pentru exploatare operatională.

9. Se indică numărul maxim de echipamente de acelasi tip care vor fi exploatate simultan în aceeasi arie de operare. Exemplu: 3 rachete vor fi lansate simultan din aria de operare.

10. Se completează cu datele în care se estimează începerea si finalizarea perioadei de testare si evaluare a activitătilor de cercetare experimentală sau de dezvoltare.

11. Se introduce data la care se estimează că echipamentul va intra în exploatare operatională, în conditiile precizate la nr. crt. 6.

12. Se indică numărul de înregistrare al unei CSFR transmise anterior si care se referă la acelasi tip de echipament sau la un echipament similar. Dacă informatiile cuprinse în cererea curentă nu modifică cererea anterioară se bifează CONTINUARE fără modificări. Dacă cererea curentă înlocuieste cererea veche se bifează ANULARE, iar dacă cele două cereri (veche si curentă) contin informatii complementare se bifează COMPLETARE.

II. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE

1. Se introduc denumirea si modelul echipamentului, conform nomenclatorului cu denumirea echipamentelor de radiocomunicatii din MApN. În cazul în care echipamentul radioelectric nu poate fi identificat în respectivul nomenclator se va mentiona denumirea dată de producător si se completează obligatoriu numele producătorului la nr. crt. 2. Exemplu: MIT502. Dacă denumirea producătorului nu este cunoscută, se descrie pe scurt echipamentul. Exemplu: emitător de telemetrie ATS-6.

2. Se completează cu numele producătorului, dacă este cunoscut. Dacă denumirea echipamentului de la nr. crt. 1 este cea dată de producător, atunci este obligatorie completarea acestui câmp.

3. Se completează cu denumirea tipului de vehicul, navă, aeronavă sau clădire unde se instalează emitătorul.

4. Se introduce denumirea generică a emitătorului. Exemplu: goniometru analizor spectru, echipament de comunicati pe unde medii. În cazul radarelor se va mentiona tipul. Exemplu: impulsuri cu modulatie în frecventă, cu salt de frecventă, undă continuă.

5. Se introduce gama frecventelor de lucru în care poate fi acordat emitătorul. Exemplu: 225-400 MHz. Pentru echipamentele radioelectrice care functionează doar pe o frecventă fixă se introduce frecventa de lucru, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 156,8 MHz.


6. Se precizează modul de acord al emitătorului. Exemplu: cristal de cuart, sintetizor de frecvente, cavitate de rezonantă toroidală. Dacă, datorită complexitătii tehnice, calibrarea emitătorului nu poate fi usor realizată în zona de operare, se vor preciza, la nr. crt. 23 “Comentarii”, factorii de complexitate, cum ar fi nivelul de expertiză necesar personalului, aparatura specială necesară pentru calibrare, timpul necesar si locul (depozit, atelier, fabrică) în care trebuie realizată calibrarea/acordarea.

7. Se descriu caracteristicile canalelor de radiofrecventă. În cazul în care canalele de radiofrecventă ale echipamentului radioelectric sunt repartizate uniform în gama de lucru, se completează frecventa centrală a primului canal si ecartul de acord. Exemplu: primul canal 406 MHz, ecart 100 kHz. În cazul emitătoarelor cu acord continuu se va preciza cea mai mică frecventă de lucru, urmată de cuvântul “continuu”. Pentru alte tipuri de emitătoare, cum ar fi cele cu bandă laterală unică sau cele care lucrează pe canale de lucru determinate software, detaliile de functionare vor fi consemnate la nr. crt. 23 “Comentarii”. Exemplu: treptele de acord, algoritmul de lucru pentru salt în frecventă.

8. Se introduc toate codurile simbolurilor de emisie în care poate functiona echipamentul radioelectric, incluzând lărgimea de bandă corespunzătoare. Exemplu: 16K0F3E-/1K50A3A-. Pentru echipamentele radioelectrice care pot lucra în mai multe moduri de lucru, inclusiv salt în frecventă, clasele de emisie si lărgimile de bandă vor fi enumerate pentru fiecare mod de lucru.

9. Se introduce toleranta de frecventă, adică deviatia de frecventă fată de frecventa asignată, după ce emitătorul a atins parametrii optimi de functionare. Se indică unitatea de măsură în parte pe milion - ppm, cu exceptia echipamentelor care lucrează în bandă laterală unică si pentru care unitatea de măsură este în hertzi - Hz.

10. Se completează cu “x” optiunea corespunzătoare.

11. Se completează cu “x” optiunea corespunzătoare. Dacă răspunsul este “Da” se vor completa detalii la nr. crt. 14.

12. Se introduc lărgimile de bandă pentru care emitătorul este proiectat să lucreze la nivelurile de -3, -20 si -60 dB, precum si lărgimea de bandă ocupată. Pentru emitătoarele radar cu modulatie în impuls se introduce si valoarea lărgimii de bandă la -40 dB. Lărgimea de bandă a semnalului de emisie este calculată sau măsurată la nivelul antenei si include toate atenuările semnificative produse pe circuitul de iesire în antenă sau pe liniile de transmitere a semnalului. Se bifează metoda prin care s-au obtinut valorile lărgimii de bandă la emisie, si anume prin efectuarea de calcule sau prin măsurători. Lărgimea de bandă ocupată, precizată la nr. crt. 12 lit. e), reprezintă lărgimea benzii de frecvente calculate astfel încât sub limita sa inferioară si deasupra limitei sale superioare puterile medii radiate, luate fiecare în parte, sunt egale cu 0,5% din puterea medie totală a semnalului radiat.

13. Se introduce viteza maximă de transfer al informatiei în biti pe secundă - bps, pentru echipamentele digitale. Dacă emitătorul lucrează în spectru împrăstiat, se introduce viteza maximă de transfer rezultată după codificarea semnalului util.

14. Se descriu, în detaliu, tipurile de modulatie si/sau codificare folosite. Pentru schemele de modulatie complexe, cum ar fi cele folosite pentru spectru împrăstiat cu secventă directă, saltul în frecventă, frecventă adaptivă, se furnizează informatii suplimentare referitoare la numărul frecventelor de salt, frecventa de ceas, numărul seturilor de salt, numărul frecventelor într-un set de salt etc. Dacă descrierea detaliată necesită un spatiu mai larg, aceasta se va continua la nr. crt. 23.

15. În cazul emitătoarelor cu modulatie în frecventă sau în fază, se va preciza frecventa maximă modulatoare sau frecventa de bază, urmată de unitatea de măsură. Aceasta se calculează ca fiind frecventa corespunzătoare valorii de -3 dB pe partea superioară a frecventei curbei de răspuns a modulatorului.

16. Pentru emitătoarele cu modulatie în frecventă sau în fază se bifează optiunea corespunzătoare, pentru a preciza dacă semnalul este preamplificat sau nu.

17. În cazul emitătoarelor cu modulatie în frecventă sau în fază, se introduce raportul de deviatie, calculat cu formula:

 

Raportul de deviatie = Deviatia maximă a frecventei / Frecventa maximă modulatoare

 

18. Pentru emitătoarele cu modulatie în impuls:

a) viteza de repetare a impulsului în impulsuri pe secundă - pps;

b) lărgimea impulsului, corespunzătoare unei valori de 50% din putere, în microsecunde (/vsec);

c) timpul de urcare a impulsului, în /vsec. Acesta reprezintă durata de timp necesară impulsului să ajungă de la 10% la 90% din amplitudinea sa maximă;

d) timpul de coborâre a impulsului în /vsec. Acesta reprezintă durata de timp necesară impulsului să ajungă de la 90% la 10% din amplitudinea sa maximă;

e) raportul de compresie maximă a impulsului (dacă este cazul).

În cazul emitătoarelor cu modulatie în cod, se respectă indicatiile de la nr. crt. 14.

19. Se introduce valoarea medie a puterii semnalului la iesirea în antenă, în cazul emitătoarelor AM si FM, sau valoarea la vârf a puterii semnalului (PEP) pentru toate clasele de emisie, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 20 W, 1 kW. Dacă echipamentul radioelectric nu lucrează într-un mod de lucru standard, detaliile despre modul de lucru specific se vor preciza la nr. crt. 23.

20. Se descrie elementul de adaptare pe treapta de iesire a emitătorului. Exemplu: diodă ceramică, tub cu comandă dinamică, clistron, tranzistor.

21. Se introduc valorile, în dB, ale armonicelor de ordin 2 si 3, în raport cu frecventa de bază. La lit. c) se introduce valoarea relativă, în dB, pentru armonica cu puterea cea mai mare dintre toate armonicele cu ordin mai mare de 3.

22. Se introduce valoarea maximă a emisiilor parazite, în dB, calculată în raport cu valoarea frecventei de bază, produse dincolo de nivelul semnalului de -60 dB în cadrul benzii cu lărgimea mentionată la nr. crt. 12, dar care nu corespunde niciunei armonici a frecventei de bază. Se indică, în kHz sau MHz, decalajul dintre emisiile parazite si frecventa de bază a emitătorului.

23. Comentarii. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilitătii electromagnetice a echipamentului de emisie.

III. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE RECEPTIE

1. Se introduce codul alfanumeric al echipamentului. Dacă acesta nu este disponibil, se introduce numărul modelului dat de producător, de exemplu MIT502, si se completează datele de la nr. crt. 2. Dacă nici acesta nu este disponibil, se descrie pe scurt echipamentul de receptie. Exemplu: receptor GPS. Dacă echipamentul reprezintă un complex format din mai multe receptoare, atunci tabelul se completează pentru fiecare dintre acestea.

2. Se introduce numele producătorului.

3. Se introduce tipul platformei auto, navei, aeronavei sau clădirii unde receptorul va fi instalat.


4. Se introduce denumirea generică a clasei receptorului. Exemplu: superheterodină cu dublă conversie, sistem de receptie homodină.

5. Se completează gama de frecvente în care receptorul poate fi acordat. Exemplu: 225-400 MHz. Pentru echipamentele care lucrează numai pe o singură frecventă fixă, se introduce frecventa, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 1.575,42 MHz.

6. Se introduce modalitatea de acord. Exemplu: cristal, sintetizator. Dacă echipamentul nu poate fi acordat cu usurintă, se oferă detalii la nr. crt. 21 “Comentarii” despre complexitatea acordării, nivelul de pregătire necesar, aparatura specială necesară pentru acord, timpul necesar si locul în care echipamentul poate fi acordat - întreprindere sau atelier.

7. Se descrie ecartul statiei. În cazul canalelor cu spatieri egale, se introduc frecventa centrală a primului canal si ecartul. Exemplu: primul canal 408 MHz, ecartul 100 kHz. În cazul echipamentelor cu acord continuu, se introduc frecventa cea mai joasă si cuvântul “continuu”. Pentru alte situatii, inclusiv atunci când selectarea canalului este controlată software, se introduce o descriere detaliată la nr. crt. 21.

8. Se introduce codul simbolului de emisie a semnalului receptionat, incluzând si lărgimea de bandă necesară pentru fiecare dintre acestea. Exemplu: 16K0F3E-. Pentru echipamentele care pot lucra în mai multe moduri de lucru se introduce codul simbolului de emisie pentru fiecare dintre aceste moduri.

9. Se introduce toleranta de frecventă în parte pe milion - ppm, cu exceptia echipamentelor care lucrează în bandă laterală unică si pentru care unitatea de măsură este în hertzi - Hz. Exemplu: ± 2,5 ppm.

10. Se introduce lărgimea benzii de frecvente pentru fiecare treaptă a frecventei intermediare la nivelurile de -3, -20 si -60 dB, cu indicarea unitătii de măsură.

11. Se introduce lărgimea de bandă la nivelurile de -3, -20 si -60 dB, cu precizarea unitătii de măsură. Lărgimea benzii de radiofrecventă include orice atenuare semnificativă generată prin filtrare în circuitul de intrare sau linia de transmisie. Se completeaz㠓x” pentru modul de obtinere a valorilor lărgimii de bandă. Se introduce de asemenea tipul de preselectie. Exemplu: cavitate rezonantă de acordare.

12. Se introduc valorile corespunzătoare celor 3 trepte ale frecventei intermediare, cu indicarea unitătii de măsură.

13. si 14. Nu se completează. Au fost introduse pentru a se păstra corespondenta cu alte mesaje formatate, utilizate în cadrul NATO si al tărilor membre.

15. Se completează cu “x” pentru a indica locatia primei, celei de a doua si a celei de a treia frecvente a oscilatorului local în raport cu semnalul aplicat la intrarea mixerului asociat.

16. Se introduce viteza maximă de transferai datelor, în bps. Dacă echipamentul lucrează în modul de lucru spectru împrăstiat, se introduce viteza de transfer al datelor după decodificare. La nr. crt. 21 “Comentarii” se descrie orice cod de detectare/corectie a erorilor.

17. a) Se introduce selectivitatea în dBm.

b) Se specifică criteriul folosit pentru măsurarea sensibilitătii. Exemplu: 10 dB SINAD.

c) Dacă receptorul este folosit cu sisteme terestre se introduce valoarea nivelului de zgomot.

d) Dacă receptorul este folosit cu statii spatiale sau statii terestre prin satelit se introduce valoarea temperaturii de zgomot a receptorului, în grade Kelvin.

18. La receptoarele cu modulatie în frecventă sau fază se indică dacă semnalul este atenuat sau nu.

19. Eliminarea imaginii reprezintă raportul dintre nivelul semnalului pentru frecventa imagine, necesar pentru a produce o valoare la iesire specificată, si nivelul dorit al semnalului necesar pentru a produce aceeasi valoare la iesire.

20. Se introduce nivelul unic al eliminării zgomotului, în dB, pe care receptorul îl obtine, pentru toate frecventele, la depăsirea valorii de -60 dB a lărgimii de bandă pentru frecventa intermediară.

21. Comentarii. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilitătii electromagnetice a echipamentului de receptie. Exemplu: SREN 301 091-2 V1.2.1:2006.

IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ

1. Se marchează blocul corespunzător pentru a indica tipul de antenă. Pentru sistemele cu mai multe antene se foloseste câte o pagină tip IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ pentru fiecare dintre antene.

2. Se introduce codul alfanumeric al echipamentului de antenă. Dacă acesta nu este disponibil, se introduce numărul modelului dat de producător. Exemplu: DS6558. Dacă nici acesta nu este disponibil, atunci se va descrie pe scurt. Exemplu: ATS-6 - antenă de telemetrie.

3. Se introduce numele producătorului.

4. Se introduce gama de frecvente pentru care este destinată antena, cu precizarea unitătii de măsură.

5. Se introduce numele generic sau se descriu caracteristicile tehnice. Exemplu: antenă orizontală, verticală, baston, dipol, matrice în fază, Cassegrain cu polarizare încrucisată.

6. Se introduce polarizarea. Dacă polarizarea este circulară se indică sensul. Exemplu: circular-stânga.

7. a) Dacă această antenă scanează, introduceti tipul de scanare. Exemplu: verticală, orizontală, verticală si orizontală.

b) Scanarea verticală:

1) Se introduce valoarea unghiului maxim de înclinare, în grade, pozitiv si negativ fată de orizontală, în care antena poate scana.

2) Se introduce unghiul minim de înclinare, în grade, pozitiv sau negativ fată de orizontală, în care antena poate scana.

3) Se introduce viteza de scanare verticală în număr de scanări pe minut.

c) Scanarea orizontală:

1) Se introduce valoarea unghiului de scanare pentru sectorul de scanare orizontală, în grade.

2) Se introduce viteza de scanare orizontală, în număr de scanări pe minut.

d) Se indică dacă antena are zone de umbră sau nu. Dacă da, se va detalia la nr. crt. 10.

8. a) Se introduce câstigul maxim, relativ la o antenă de emisie izotropică.

b) Se introduce câstigul nominal al primului lob secundar major, în dBi, si deplasamentul unghiular fată de lobul principal, în grade.

9. Se introduce lărgimea, în grade, a lobului principal, corespunzătoare valorii de -3 dB a câmpului radiat.

10. În acest spatiu se descrie orice altă caracteristică a antenei, care ajută la aprecierea compatibilitătii electromagnetice. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilitătii electromagnetice a echipamentului de antenă. Se dezvoltă sau clarifică oricare dintre informatiile furnizate în câmpurile de mai sus. Se mai pot introduce următoarele informatii, dacă este cazul:

a) raportul de semnal fată/spate, în dB, pentru antenele directionale folosite la realizarea circuitelor radioreleu;

b) pentru antenele tip matrice în fază se mai precizează:

1) modul de operare cu unul sau mai multi lobi;

2) parametrii lobului unic;

3) parametrii lobilor multipli:

a) polarizarea fiecărui lob;

b) câstigul fiecărui lob;

c) lărgimea fiecărui lob;

d) caracteristicile de scanare ale fiecărui lob, conform nr. crt. 7.

 

 


MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

Nr. 1.439 din 29 aprilie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 1.930 din 28 aprilie 2011

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri

 

Având în vedere prevederile art. 15 din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri,

în temeiul art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificările si completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, interimar, si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor Publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, interimar,

Emil Boc

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Ialomitianu

 

 

ANEXA

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri

 

Art. 1. - (1) Registrul de evidentă a zilierilor, denumit în continuare registru, reprezintă:

a) document oficial cu regim special de evidentă a lucrătorilor zilieri;

b) sursă de date pentru elaborarea pe plan national a politicilor în domeniul ocupării fortei de muncă si combaterii muncii fără forme legale, precum si în domeniul fiscal;

c) sursă administrativă de date pentru sistemul informational statistic cum ar fi: statistica curentă, urmărirea indicatorilor referitori la evolutia gradului de ocupare si al pietei muncii, monitorizarea nivelului muncii fără forme legale, cu precădere în anumite domenii de activitate, organizarea unui sistem de anchete prin sondaj.

(2) Modelul, continutul si instructiunile de completare a registrului sunt cele prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităti cu caracter ocazional desfăsurate de zilieri.

Art. 2. - (1) Pentru asigurarea unei evidente unitare referitoare la utilizarea fortei de muncă a lucrătorilor zilieri, beneficiarul de lucrări, definit conform Legii nr. 52/2011, organizează conducerea si tinerea la zi a registrului.

(2) înregistrarea în registru se face în ordine cronologică, pentru toti zilierii cu care beneficiarul are raporturi de muncă în baza legii, conform instructiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 52/2011.

(3) în scopul îndeplinirii obligatiei prevăzute la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2011, beneficiarul de lucrări transmite către inspectoratul teritorial de muncă o copie a registrului continând înregistrările din luna precedentă, certificat㠓conform cu originalul”.

Art. 3. - (1) Beneficiarii de lucrări care au înfiintate sucursale, agentii, reprezentante, puncte de lucru sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenta de a încheia raporturi juridice cu zilieri, pot delega acestora si competenta conducerii, completării si transmiterii către inspectoratele teritoriale de muncă a copiei registrului conform art. 2 alin. (3).

(2) Registrul se păstrează la sediul beneficiarului de lucrări si/sau, după caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei, punctului de lucru sau al altor asemenea unităti fără personalitate juridică.

(3) Registrul va fi numerotat, parafat si legat.

(4) Beneficiarul de lucrări răspunde de respectarea prevederilor legale privind conducerea, completarea si păstrarea registrului, fiind responsabil de corectitudinea datelor înscrise în registru.

Art. 4. - (1) La fiecare înscriere a unui zilier în registru numele si prenumele se înscriu cu literele mari de tipar, cu mentionarea si a initialei tatălui.

(2) Denumirea beneficiarului de lucrări se înscrie în registru cu litere mari de tipar, fără prescurtări. Prescurtările permise sunt:

a) S.C. - societate comercială;

b) S.A. - societate pe actiuni;

c) S.R.L. - societate cu răspundere limitată;

d) S.N.C. - societate în nume colectiv;

e) S.C.S. - societate în comandită simplă;

f) S.C.A. - societate în comandită pe actiuni.

Art. 5. - (1) Inspectoratele teritoriale de muncă vor înainta semestrial Inspectiei Muncii rapoarte privind evolutia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri depistate fără forme legale, măsurile sanctionatoare dispuse în respectivele cazuri, precum si alte informatii solicitate de Inspectia Muncii.

(2) Inspectia Muncii va centraliza, la nivel national, datele din rapoartele inspectoratelor teritoriale de muncă si va comunica semestrial Ministerului Muncii, Familiei, si Protectiei Sociale un raport, pe suport hârtie si în format electronic, privind evolutia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri depistate fără forme legale, precum si măsurile sanctionatoare dispuse în respectivele cazuri.

Art. 6. - Registrul se tipăreste si se înseriază de Imprimeria Natională, iar distribuirea acestuia se face, la cerere si contra cost, de Inspectia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Art. 7. - (1) înscrierea datelor în registru se face numai cu cerneală sau pastă albastră.

(2) Orice modificare a datelor înscrise se face prin tăierea cu o linie orizontală cu cerneală sau pastă rosie si prin înscrierea datelor corecte de asemenea cu cerneală sau pastă rosie, lăsându-se vizibilă înscrierea anterioară si prin aplicarea stampilei si semnăturii beneficiarului de lucrări.

Art. 8. - (1) înscrierea datelor se face în ordinea cronologică a utilizării zilierilor. Registrul se întocmeste zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

(2) Nu se lasă pagini si pozitii libere între paginile registrului.

(3) Pe prima pagină a registrului se completează datele de identificare ale beneficiarului de lucrări.

Art. 9. - (1) Venitul realizat de zilieri sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrări reprezintă venit asimilat salariului, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. III “Venituri din salarii” al titlului III “Impozit pe venit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Zilierii datorează impozit pentru venitul realizat sub formă de remuneratie brută zilnică. Impozitul se calculează de către fiecare din beneficiarii de lucrări prin aplicarea cotei de 16% asupra remuneratiei brute zilnice.

(3) Calculul si retinerea impozitului datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăti a remuneratiei brute zilnice.

(4) Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat si retinut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Art. 10. - Prezentele norme metodologice intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune al obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna mai 2011

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările si completările ulterioare,

- Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, al Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României si al Conventiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finantării deficitului bugetului de stat si refinantării datoriei publice, se aprobă prospectul de emisiune al obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro, în valoare nominală totală de 600.000.000 euro, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de trezorerie si datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 29 aprilie 2011.

 Nr. 1.936.


 

ANEXĂ

 

PROSPECT DE EMISIUNE

al obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna mai 2011

 

Art. 1. - În vederea finantării deficitului bugetului de stat si refinantării datoriei publice, Ministerul Finantelor Publice anuntă lansarea emisiunii de obligatiuni de stat cu cupon denominate în euro cu următoarele caracteristici:

 

Cod ISIN*)

Data licitatiei

Data emisiunii

Data scadentei

Maturitate Nr. de ani

Rata cuponului

- % -

Dobânda acumulată

- euro/titlu -

Valoarea nominală totală

- euro-

RO1114DBE010

4.05.2011

6.05.2011

6.05.2014

3

4,50

0

600.000.000

 

*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzactionate si pe piata reglementată administrată de Societatea Comercial㠓Bursa de Valori Bucuresti” - SA, această serie se poate tranzactiona simultan pe piata secundară administrată de Banca Natională a României si pe piata reglementată administrată de Societatea Comercial㠓Bursa de Valori Bucuresti” - S.A.

 

Art. 2. -Valoarea nominală totală a emisiunii de obligatiuni de stat cu cupon denominate în euro poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale acesteia.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligatiuni de stat cu cupon denominate în euro este de 50.000 euro.

Art. 4. - Dobânda (cuponul) se plăteste anual la data de 6 mai, începând cu 6 mai 2012 si terminând cu 6 mai 2014, fiind determinată conform formulei:

D = VN* r/frecventa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cuponul);

VN - valoarea nominală;

R - rata cuponului.

Art. 5. - Metoda de vânzare este licitatia, care va avea loc la data mentionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu pret multiplu. Cotatia de pret va fi exprimată sub formă procentuală, cu 4 zecimale.

Art. 6. - Obligatiunile de stat cu cupon denominate în euro pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât si în contul clientilor persoane fizice si juridice.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive si necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 10 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Numărul cotatiilor de pret nu este restrictionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice si juridice, cu exceptia institutiilor de credit, asa cum sunt acestea definite în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, în calitate de clienti ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 9 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005, cu modificările si completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul emisiunilor anuntate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al pretului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare transă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 50.000 euro.

Art. 8. - Ofertele de cumpărare se transmit Băncii Nationale a României, care actionează în calitate de administrator al pietei primare si secundare a titlurilor de stat si al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitatiei, până la ora 12,00.

Art. 9. - Rezultatul licitatiei se va stabili în aceeasi zi la sediul Băncii Nationale a României de către comisia de licitatie constituită în acest scop si va fi dat publicitătii.

Art. 10. - Plata obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data emisiunii, până cel târziu la ora 15,00 - ora României, prin transferarea de către dealerul primar si/sau de către institutiile de credit, asa cum sunt acestea definite în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, în calitate de clienti ai dealerilor primari, detinători înregistrati, în contul de euro număr 0D al Băncii Nationale a României (BIC: NBORROBU), deschis la Bank for International Settlements, Basle (BIC: BISBCHBB), via Banque de France Paris (BIC: BDFEFRPPCCT), IBAN: FR7630001000640000005532338, a sumei reprezentând costul obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro aferent transelor adjudecate.

Art. 11. - Răscumpărarea obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data scadentei, prin creditarea conturilor corespondente în euro ale dealerilor primari si/sau ale institutiilor de credit, asa cum sunt acestea definite în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, în calitate de clienti ai dealerilor primari, detinători înregistrati, comunicate oficial Băncii Nationale a României cu cel putin două zile lucrătoare anterior datei scadentei, cu suma reprezentând valoarea nominală a obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro, inclusiv cuponul aferent acestora.

Art. 12. - Evenimentele de plată aferente obligatiunilor de stat cu cupon denominate în euro se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 13. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plătile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situatie rămân în proprietatea detinătorului înregistrat si nu pot fi tranzactionate.

Art. 14. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislatia în vigoare.


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2011

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna mai 2011, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 6,25% pe an.

 

p. Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 2 mai 2011.

Nr. 15.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.