MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 303/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 303         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 3 mai 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

58. - Lege privind modificarea art. 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994.

 

454. - Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea art. 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 215 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 238 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Decizia nr. 241 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate

 

Decizia nr. 243 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

42. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată si a Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

325. - Ordin al ministrului sănătătii privind completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii nr. 288/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de constituire, păstrare si utilizare a Rezervei Ministerului Sănătătii si a Nomenclatorului de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice

 

4.062. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind metodologia-cadru de organizare a referendumului la nivel de universităti pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind modificarea art. 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

“Art. 8. - Conducerea actiunilor militare la nivel strategic, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război se realizează prin Centrul national militar de comandă.

Pe timpul agresiunii si al stărilor prevăzute la alin. 1, Centrul national militar de comandă se subordonează direct Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

În afara agresiunii si a stărilor prevăzute la alin. 1, Centrul national militar de comandă functionează, ca nucleu, în subordinea Statului Major General.

Structura organizatorică si atributiile Centrului national militar de comandă pe timpul agresiunii si al stărilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

La declararea stării de război, Centrul national militar de comandă functionează la capacitatea operatională completă.

Pe timpul agresiunii si al stărilor prevăzute la alin. 1, numirea în functie a comandantului Centrului national militar de comandă se face de către Presedintele României, la propunerea ministrului apărării nationale.”

Art. II. - În tot cuprinsul Legii nr. 45/1994, cu modificările ulterioare, precum si în toate actele normative în vigoare, denumirea “Marele Cartier General” se înlocuieste cu denumirea “Centrul national militar de comandă”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucuresti, 29 aprilie 2011.

Nr. 58.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind modificarea art. 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind modificarea art. 8 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 aprilie 2011.

Nr. 454.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 215

din 15 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Aade Ahmed Nasser Aii în Dosarul nr. 201/57/2010al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând cele retinute de Curte prin Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 18/F/CA/2010 din 31 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 201/57/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Aade Ahmed Nasser Aii într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii de anulare a deciziei de returnare a acestuia de pe teritoriul României si de prelungire a dreptului de sedere temporară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textele de lege criticate oferă posibilitatea angajatorului de a abuza de drepturile contractuale ale angajatului său. Astfel, prin neplata datoriilor către institutiile financiare ale statului, angajatorul poate determina desfacerea contractului de muncă al unui cetătean străin fără a avea nevoie de vreun motiv temeinic sau de respectarea căilor legale de concediere a acestuia si, mai mult decât atât, fără ca angajatul să aibă vreo vină. Arată că, printr-o astfel de atitudine, se încalcă atât “egalitatea dintre persoanele ale căror drepturi sunt respectate prin Constitutia României”, cât si “dreptul unui cetătean străin de a munci în mod legal pe teritoriul României si de a-si alege singur locul de muncă, acest drept fiind lăsat la puterea discretionară a angajatorului”. Precizează că, în cazul său, chiar în continutul deciziei de returnare a sa s-a constatat faptul că această decizie a fost luată ca urmare a unei culpe a angajatorului. Prin urmare, efectele nerespectării de către societatea comercială angajatoare a unor dispozitii legale se repercutează asupra unui angajat. Dacă, ulterior, angajatorul îsi îndeplineste obligatiile, nu va suferi nicio sanctiune, dar angajatul pierde dreptul de a sta pe teritoriul României si, implicit, i se desface si contractul de muncă, desi si-a îndeplinit cu constiinciozitate obligatiile asumate prin contractul de muncă.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins:

- Art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2): “(1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în muncă li se prelungeste dreptul de sedere temporară, dacă: (...)

e) [prezintă] certificatul de atestare fiscală emis de administratia finantelor publice în a cărei rază teritorială îsi are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligatiilor către bugetul public national, doar la prelungirile ulterioare sau dacă între data înregistrării solicitării pentru eliberarea autorizatiei si data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de sedere au trecut mai mult de 60 de zile; (...)

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă documentele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) si e), precum si dacă îndeplineste conditiile pentru prelungirea autorizatiei de muncă.”

În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat contravine următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 16 -”Egalitatea în drepturi”, art. 18 - “Cetătenii străini si apatrizii” si art. 41 - “Munca si protectia socială a muncii”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea s-a mai pronuntat asupra prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin prisma unor critici similare si prin raportare la aceleasi prevederi din Legea fundamentală, statuând că acestea nu aduc atingere dreptului la muncă sau principiului nediscriminării. Cu acel prilej, Curtea a retinut că dreptul prevăzut la art. 41 din Constitutie nu este absolut, ci trebuie exercitat în formele si modalitătile prevăzute de lege, cu respectarea conditiilor specifice fiecăreia dintre ele, fără ca aceasta să aibă semnificatia îngrădirii lui. De asemenea, Curtea a observat că dreptul la muncă include libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei si libertatea alegerii locului de muncă, dar nu exonerează titularul acestui drept subiectiv de la obligatia respectării prevederilor legale aplicabile, după caz, fiecăruia dintre domeniile alese pentru exercitarea dreptului. Curtea a constatat că cerinta impusă prin textul de lege criticat se justifică prin specificul obiectului de reglementare, si anume acordarea prelungirii dreptului de sedere temporară în România străinilor, în scop de muncă. Solicitarea certificatului fiscal prin care se atestă achitarea la zi de către angajator a obligatiilor sale către bugetul public national constituie astfel o măsură de preîntâmpinare a evaziunii fiscale si a fraudei, instituită în scopul ca relatiile dintre angajat si angajator, pe de o parte, si angajator-stat, pe de altă parte, să se desfăsoare în conditii legale.

Întrucât în cauza de fată nu au fost evidentiate motive noi, îsi mentine valabilitatea solutia pronuntată prin decizia citată, precum si considerentele pe care aceasta s-a bazat. Aceleasi argumente justifică si respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, având în vedere similitudinea de reglementare, acestea referindu-se la prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară în scop de muncă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Aade Ahmed NasserAli în Dosarul nr. 201/57/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 238

din 17 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Robalconf Impex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.453/280/2009 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care arată că, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, dispozitiile de lege criticate au fost abrogate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.453/280/2009, Judecătoria Pitesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Robalconf Impex” - S.R.L. din Bucuresti cu prilejul solutionării unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect o plângere contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat, care prevede sanctiunea contraventională aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier pentru nerespectarea obligatiei de returnare întreprinderii/operatorului de transport rutier a diagramelor tahografice utilizate de conducătorul auto, aduce atingere principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor. Astfel, prin aceste dispozitii de lege, se instituie răspunderea operatorului de transport pentru fapta contraventională a conducătorului auto, solutie legislativă lipsită de justificare.

Judecătoria Pitesti - Sectia civilă consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, ordonantă aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007, dispozitii cu următoarea redactare:

- Art. 9 alin. (1) lit. h): “(1) Contraventiile prevăzute la art. 8 se sanctionează după cum urmează: [...]

h) cele de la pct. 51, 52, 58 si 59, cu amendă de la 3.000 lei la 3.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.”

Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat aduce atingere principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, principiu consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale cu exceptia de neconstitutionalitate, art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 a fost modificat prin Legea nr. 52/2010 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 21/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 martie 2010, în noua redactare nemairegăsindu-se lit. h) a art. 9 alin. (1).

De asemenea, prin aceeasi lege au fost modificate si dispozitiile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007, care reglementează contraventiile referitoare la perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, astfel că, în prezent, nu mai este considerată contraventie nereturnarea întreprinderii/operatorului de transport rutier a diagramelor tahografice utilizate de către autorul auto, ci se prevede, în art. 8 alin. (1) pct. 17, că: “Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozitiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 si, după caz, ale Acordului AETR si constituie contraventii, dacă acestea nu sunt considerate infractiuni potrivit legii penale: [...]

17. nerespectarea obligatiei întreprinderii/operatorului de transport rutier de a descărca si stoca la sediu, cel mai târziu la fiecare 28 de zile, datele din cartelele tahografice ale conducătorilor auto si/sau nerespectarea obligatiei de a descărca si stoca la sediu, cel mai târziu la fiecare 90 de zile, datele din tahografele digitale ale vehiculelor pe care le utilizează.”

Potrivit dispozitiilor actuale ale art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007, această contraventie este sanctionată cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei, sanctiune aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

În aceste conditii, Curtea constată că în noua redactare a Ordonantei Guvernului nr. 37/2007 nu se mai regăseste solutia legislativă criticată, astfel că exceptia de neconstitutionalitate a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de


odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Robalconf Impex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.453/280/2009 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 241

din 17 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Allert Consulting” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 12.519/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 12.519/197/2009, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Allert Consulting” - S.R.L. din Brasov cu prilejul solutionării sesizării unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect o plângere contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat, care stabileste elementele obligatorii pe care trebuie să le prevadă contractele care contin oferte ferme de locuri de muncă în străinătate, limitează exercitiul activitătii economice, garantat de Constitutie. În acest sens, arată că obligatia impusă agentilor de ocupare a fortei de muncă de a încheia contracte ferme cu colaboratorii externi, prin care să stipuleze expres si ferm clauzele prevăzute la art. 9 din Legea nr. 156/2000 îi fortează practic pe operatorii economici autohtoni fie la desfăsurarea unei activităti “la marginea legii”, fie la abandonarea acestui domeniu de activitate, întrucât dinamica activitătii economice si implicit a pietei muncii pot determina schimbări ale acestor clauze.

Judecătoria Brasov consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009, dispozitii potrivit cărora: “(1) Contractele prevăzute la art. 8 lit. d) vor cuprinde cel putin următoarele elemente: [...]

b) numărul de locuri de muncă în străinătate pentru care se încheie contractul;

c) functia, meseria sau ocupatia;

d) natura si durata angajării, conditiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare; [...]

f) tariful orar, salariul lunar si datele de plată a salariului;

g) sporuri, ore suplimentare si alte drepturi salariate.” Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor art. 45 din Constitutie privind libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi critici si acelasi text constitutional ca si cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 31 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, Curtea statua că limitele impuse exercitării libertătii economice de către art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 sunt justificate si proportionale cu situatia avută în vedere. În acest sens, a arătat că “libertatea economică nu apare ca un drept absolut al persoanei, ci este conditionată de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor si intereselor legitime ale tuturor”. Or, prevederile de lege criticate “fac parte dintr-un cadru normativ ce urmăreste instituirea unor măsuri care să asigure protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, măsuri care se referă si la stabilirea unor conditii stricte în ceea ce priveste intermedierea contractelor de muncă dintre cetătenii români si persoanele fizice, juridice ori organizatiile patronale din străinătate. Aceste măsuri de protectie urmăresc prevenirea unor situatii defavorabile ce pot apărea pentru cetătenii români în raporturile cu angajatorii străini ca urmare a omisiunii unor elemente esentiale ale contractelor de muncă prin care se stabilesc drepturile si obligatiile părtilor, fapt confirmat, de altfel, de realitătile sociale”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b), c), d), g) si f) din Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, exceptie ridicată de Societatea Comercială “AHert Consulting” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 12.519/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 243

din 17 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Despina-Elena Dumitraschievici în Dosarul nr. 6.189/285/2009 al Judecătoriei Rădăuti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, precum si faptul că modul în care a fost motivată exceptia nu reprezintă o veritabilă critică de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.189/285/2009, Judecătoria Rădăuti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii.

Exceptia a fost ridicată de Despina-Elena Dumitraschievici cu prilejul solutionării unei actiuni în contencios administrativ si fiscal având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că obligatia pensionarilor care desfăsoară si o activitate producătoare de venit de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate aduce atingere libertătii individuale si sigurantei persoanei, vietii private si ocrotirii sănătătii. În acest sens, arată că de-a lungul efectuării stagiului de cotizare până la pensionare a cotizat la sistemul public de asigurări sociale de sănătate, astfel că după pensionare nu se mai justifică plata acestei contributii. De asemenea, consideră că obligatia persoanelor care desfăsoară activităti liberale de a contribui la sistemul public de pensii reprezintă o îngrădire a libertătii de alegere.

Judecătoria Rădăuti apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care invocă si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.


În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 215 alin. (3): “Prevederile alin. (1) si (2) se aplică si persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfăsoare activităti independente.”

Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu exceptia de neconstitutionalitate, dispozitiile art. 215 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 au fost modificate prin art. VIII pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, păstrându-se însă solutia legislativă criticată, sub următoarea redactare: “Persoanele fizice care realizează venituri din activităti independente, venituri din agricultură si silvicultură, venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fată de fond.”

Dispozitiile art. 261 alin. (5) din Legeanr. 95/2006 au următoarea redactare: “Persoanele prevăzute la art. 257 si 258 au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative si actele de evidentă necesare în vederea stabilirii obligatiilor la fond.”

Desi autorul exceptiei nu indică expres dispozitiile constitutionale pretins a fi încălcate, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea apreciază însă că sunt avute în vedere dispozitiile art. 26 si 34 din Constitutie referitoare la viata privată si ocrotirea sănătătii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că motivarea acesteia porneste de la premisa existentei unei interdependente a sistemului public de pensii cu sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, autorul exceptiei consideră că, fiind pensionar, nu se mai justifică plata contributiei la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Fată de aceste sustineri, Curtea retine că cele două sisteme de asigurări sociale amintite sunt independente unul fată de celălalt, calitatea de asigurat în fiecare dintre acestea dând nastere unor drepturi si obligatii distincte. Astfel, calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de sănătate dă dreptul la un pachet de servicii de bază în conditiile legii, în timp ce contributia la fondul public de pensii dă dreptul la pensie, dacă sunt împlinite vârsta de pensionare si stagiul de cotizare. Fondurile celor două sisteme sunt, de asemenea, separate.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate care vizează obligativitatea contributiei pentru asigurările sociale de sănătate, Curtea retine că această obligatie trebuie analizată în legătură cu un alt principiu ce stă la baza acestui sistem, anume cel al solidaritătii. Astfel, datorită solidaritătii celor care contribuie, acest sistem îsi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistentă medicală pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate.

Atât principiul obligativitătii, cât si cel al solidaritătii reprezintă o expresie a prevederilor constitutionale care reglementează ocrotirea sănătătii, precum si a celor care consacră obligatia statului de a asigura protectia socială a cetătenilor.

În sensul celor arătate este si Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007.

În ceea ce priveste dispozitiile constitutionale referitoare la încălcarea dreptului la viata privată, Curtea apreciază că, raportat la continutul prevederilor de lege criticate, art. 26 din Constitutie nu are incidentă în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. (3) si art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Despina-Elena Dumitraschievici în Dosarul nr. 6.189/285/2009 al Judecătoriei Rădăuti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea


 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată si a Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare

 

Având în vedere angajamentul Guvernului de a continua reformele economice si financiare în vederea mentinerii stabilitătii economice în contextul crizei financiare globale actuale si de a asigura îmbunătătirea corespunzătoare a cadrului legislativ relevant, inclusiv prin integrarea acquis-ului comunitar în legislatia natională,

tinând seama că prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, s-a realizat transpunerea Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pietei interne, de modificare a directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE si 2006/48/CE si de abrogare a Directivei 97/5/CE, care este o directivă de maximă armonizare,

întrucât institutiilor de plată le este permis si accesul la alte activităti comerciale, inclusiv activitatea de creditare, cu respectarea legislatiei nationale ce reglementează activitătile în cauză,

luarea acestor măsuri în regim de urgentă se impune având în vedere că neadoptarea cu celeritate a modificărilor legislative preconizate, astfel încât să se asigure corelarea legislatiei nationale în domeniul activitătii de creditare în termenul prescris pentru asigurarea continuitătii activitătii entitătilor care desfăsoară astfel de activitate, respectiv 30 aprilie 2011, luând în considerare si aspectele inerente de natură contabilă, conduce la instabilitate legislativă cu crearea de dezechilibre pe segmentul institutiilor financiare nebancare autorizate deja si cu impact negativ asupra stabilitătii financiare, cum ar fi posibila migrare a unei activităti reglementate spre un cadru legislativ lipsit de instrumente ce tin de adoptarea unei conduite prudente si responsabile în desfăsurarea activitătii de creditare si de evitare a supraîndatorării populatiei,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 12 octombrie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 11, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) în scopul aplicării alin. (1), Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor furnizează Băncii Nationale a României, la cererea acesteia, informatii cu privire la persoane si entităti expuse la risc de spălare a banilor si finantare a actelor de terorism.”

2. La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în vederea luării unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Natională a României poate consulta si alte autorităti cu competente relevante.”

3. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

“(11) Institutiile de plată desfăsoară activitatea de creditare prevăzută la alin. (1) în conformitate cu regulile unei practici prudente si sănătoase, cu respectarea prezentei ordonante de urgentă si a reglementărilor emise în aplicare.”

4. La articolul 22, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Institutiile de plată pot acorda alte credite decât cele prevăzute la alin. (1) cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare.”

5. La articolul 27, alineatele (2)-(4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“(2) Hotărârea Băncii Nationale a României cu privire la retragerea autorizatiei se comunică în scris institutiei de plată, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii, si se publică de către Banca Natională a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în cel putin două cotidiene de circulatie natională.

(3) Actionarii sau asociatii institutiei de plată pot hotărî renuntarea la autorizatie si, dacă e cazul, dizolvarea entitătii, numai dacă pentru institutia de plată nu s-a deschis procedura insolventei.

(4) în aplicarea alin. (3), institutia de plată comunică Băncii Nationale a României hotărârea adunării generale a actionarilor, respectiv a asociatilor, însotită de un plan care să asigure stingerea integrală a obligatiilor fată de utilizatorii serviciilor de plată.”

6. La articolul 27, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alineatele (5)-(9), cu următorul cuprins:

“(5) Banca Natională a României aprobă solicitarea de renuntare la autorizatie numai dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (3) si (4).

(6) Autorizatia unei institutii de plată îsi încetează de drept valabilitatea în următoarele situatii:

a) a avut loc o fuziune sau o divizare a institutiei de plată în urma căreia aceasta îsi încetează existenta;

b) s-a pronuntat o hotărâre de declansare a procedurii falimentului institutiei de plată.

(7) încetarea valabilitătii autorizatiei în situatia prevăzută la alin. (6), precum si hotărârea prin care se aprobă solicitarea de renuntare la autorizatie se publică de către Banca Natională a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în cel putin două cotidiene de circulatie natională.

(8) Hotărârea Băncii Nationale a României cu privire la retragerea autorizatiei si cea prin care se aprobă solicitarea de renuntare la autorizatie produc efecte de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau de la o dată ulterioară, specificată în hotărârile respective.

(9) De la data la care produc efecte hotărârile prevăzute la alin. (8), respectiv de la încetarea valabilitătii autorizatiei, entitătile nu mai pot presta servicii de plată.”

7. Articolul 30 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 30. - (1) Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii ale unei institutii de plată în cazul în care aceasta apartine unui grup din care mai face parte o altă institutie de plată, o institutie de credit, o societate de servicii de investitii financiare, o societate de administrare a portofoliului ori o societate de asigurări.

(2) Este interzisă utilizarea elementelor de fonduri proprii luate în calcul la determinarea nivelului fondurilor proprii aferent activitătii de prestare de servicii de plată pentru determinarea nivelului fondurilor proprii aferent altor activităti comerciale decât prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 8.”

8. La articolul 31, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Prin derogare de la prevederile legislatiei în materie, utilizatorii serviciilor de plată au prioritate fată de alti creditori la distribuirea fondurilor protejate potrivit alin. (1), în cazul în care institutia de plată nu îsi mai îndeplineste obligatiile, în particular în caz de insolventă a institutiei de plată.”

9. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins:

“Art. 331. - (1) Pentru creditele legate de serviciile de plată, institutiile de plată constituie, regularizează si utilizează provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementărilor emise de Banca Natională a României.

(2) Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.”

10. Articolul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Institutiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată si a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată organizează si conduc contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si cu reglementările specifice elaborate de Banca Natională a României, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. (2) Situatiile financiare anuale si situatiile financiare anuale consolidate ale institutiilor de plată prevăzute la alin. (1) sunt supuse auditării de către auditorii statutari sau firme de audit.”

11. La articolul 52, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 52. - (1) Ulterior primirii notificării transmise de autoritatea competentă din statul membru de origine în legătură cu intentia unei institutii de plată de a desfăsura activitate pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale ori al unui agent, la cererea Băncii Nationale a României, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si alte autorităti relevante furnizează acesteia informatii cu privire la riscul de spălare a banilor sau de finantare a actelor de terorism pe care îl implică proiectul ce face obiectul notificării.”

12. După articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 631, cu următorul cuprins:

“Art. 631. - (1) Banca Natională a României stabileste prin reglementări regimul institutiilor de plată care desfăsoară activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscurilor bancare a Băncii Nationale a României.

(2) Nu se consideră încălcare a obligatiei de păstrare a secretului profesional transmiterea de către Centrala riscurilor bancare a informatiilor existente în baza sa de date institutiilor de plată.”

13. La articolul 64, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) în cazul achizitionării de participatii calificate la institutia de plată, inclusiv prin majorarea participatiilor existente, Banca Natională a României aprobă sau se poate opune achizitiei

dacă, în urma evaluării realizate, constată că actionarul care detine participatii calificate nu îndeplineste cerintele prevăzute de prezentul titlu si reglementările emise în aplicare. Banca Natională a României se pronuntă asupra achizitionării de participatii calificate la institutia de plată în termen de 60 de zile de la data primirii documentelor si informatiilor complete, potrivit reglementărilor emise în aplicarea prezentei ordonante de urgentă. Pe perioada până la pronuntare, actionarul sau asociatul în cauză nu are drept de vot legat de deciziile privind activitatea de prestare de servicii de plată.”

14. După articolul 119 se introduce un nou articol, articolul 1191, cu următorul cuprins:

“Art. 1191, - (1) Contractele de credit legate de serviciile de plată încheiate de prestatorii de servicii de plată, precum si garantiile reale si personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii.

(2) Garantiile constituite în favoarea prestatorilor de servicii de plată în scopul garantării creditelor legate de serviciile de plată, care îndeplinesc conditiile de publicitate prevăzute de lege, conferă acestora prioritate fată de terti, inclusiv statul, ale căror creante si garantii au îndeplinit ulterior conditiile de publicitate.”

Art. II. - Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător si sucursalelor din România ale institutiilor financiare având sediul în străinătate.”

2. La articolul 1, alineatul (3) se abrogă.

3. La articolul 2, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Activitatea de creditare se desfăsoară cu titlu profesional prin institutii de credit si prin institutiile financiare prevăzute la sectiunea a 2-a a cap. IV al titlului I al părtii I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu dispozitiile actului normativ sus-mentionat, prin prestatori de servicii de plată care acordă credite legate de serviciile de plată, în conformitate cu dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările si completările ulterioare, precum si prin institutii financiare nebancare, în conditiile stabilite prin prezenta lege, prin legile speciale care le reglementează activitatea si prin reglementările emise de Banca Natională a României în aplicarea prezentei legi.”

4. La articolul 5, litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,c) institutii financiare nebancare - entităti ce desfăsoară activitate de creditare cu titlu profesional în conditiile stabilite de prezenta lege;”.

5. La articolul 14, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

(2) în cadrul derulării activitătii de creditare, institutiile financiare nebancare pot presta servicii de emitere si administrare de cârduri de credit pentru clienti, altele decât cele care intră sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările si completările ulterioare, si pot desfăsura activităti legate de procesarea tranzactiilor cu acestea, cu respectarea reglementărilor în domeniu.”


6. La articolul 14, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

“(9) Institutiile financiare nebancare înscrise în Registrul general pot presta servicii de plată si pot acorda credite legate de activitatea de plată, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările si completările ulterioare. Acest tip de credite nu intră sub incidenta prezentei legi.”

7. La articolul 46, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Nu se consideră încălcare a obligatiei de păstrare a secretului profesional transmiterea de către Centrala riscurilor bancare a informatiilor existente în baza sa de date institutiilor financiare nebancare.”

Art. III. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Banca Natională a României emite reglementări pentru punerea ei în aplicare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 27 aprilie 2011.

Nr. 42.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii nr. 288/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de constituire, păstrare si utilizare a Rezervei Ministerului Sănătătii si a Nomenclatorului de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei asistentă medicală nr. Cs.A. 4.275/2011,

având în vedere prevederile art. 40 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii nr. 288/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de constituire, păstrare si utilizare a Rezervei Ministerului Sănătătii si a Nomenclatorului de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 6 aprilie 2009, se completează după cum urmează:

- După grupa de produse “ANTITOXICE SI ANTIDOTURI” se introduce o nouă grupă de produse, grupa “PRODUSE IODOTERAPICE”, cu următorul cuprins:

 

“PRODUSE IODOTERAPICE

2021

KALIUM IODIDUM

compr. 65 mg

2.500.000”

 

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 18 aprilie 2011.

Nr. 325.

 

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind metodologia-cadru de organizare a referendumului la nivel de universităti pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului

 

În conformitate cu prevederile art. 209 si ale art. 364 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, tinând cont că în curând actualul mandat al organelor de conducere ale institutiilor de învătământ superior se încheie, luând în considerare valorile Procesului Bologna, a căror aplicare se bazează pe structuri de conducere performante, care să pună în centrul preocupărilor asigurarea unei autentice calităti în învătământul superior si cresterea competitivitătii programelor de studii universitare si a performantelor în domeniul cercetării stiintifice, dezvoltării tehnologice si inovării,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Referendumul care face obiectul prezentului ordin se organizează la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior de stat, particulare si confesionale, acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu, denumite în continuare universităti.

(2) Obiectul referendumului, denumit în continuare referendum universitar, îl constituie stabilirea, prin vot universal, direct, secret si egal, a modalitătii de desemnare a rectorului.

(3) Referendumul universitar pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului în institutiile de învătământ superior acreditate si autorizate să functioneze provizoriu se organizează de către institutia de învătământ superior si se desfăsoară în conformitate cu legislatia în vigoare si cu prevederile prezentului ordin.

(4) Referendumul universitar se organizează periodic: la fiecare interval de timp corespunzător de drept unui nou mandat legal constituit, înaintea initierii de alegeri ale structurilor si functiilor de conducere de la nivelul universitătii sau ori de câte ori functia de rector se vacantează conform legii.

(5) Organizarea si desfăsurarea referendumului universitar cu privire la revizuirea modalitătii de desemnare a rectorului, precum si aplicarea rezultatului acestuia sunt obligatorii.

(6) Organizarea si desfăsurarea referendumului universitar se realizează cu respectarea principiilor legalitătii, autonomiei universitare, transparentei, răspunderii publice, responsabilitătii, eficientei manageriale si financiare, respectării drepturilor si libertătilor studentilor si ale personalului academic si a normelor etice si deontologice.

(7) Metodologia proprie de organizare a referendumului universitar pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului, aprobată de senatul universitar, se publică pe pagina web a institutiei de învătământ superior, cu cel putin 30 de zile înainte de ziua desfăsurării acestuia, si se transmite Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 2. - (1) Tema supusă referendumului universitar prevăzut la art. 1 alin. (2) este stabilirea optiunii pentru una dintre cele două modalităti de desemnare a rectorului prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011:

a) pe bază de concurs public; sau

b) pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret si egal.

(2) Pentru realizarea referendumului universitar prevăzut la alin. (1) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului tipăreste buletinele de vot, pe care le transmite universitătilor.

(3) Persoanele cu drept de vot înscrise pe listele de vot ale universitătii sunt chemate să se pronunte prin aplicarea stampilei de vot pe una dintre variantele înscrise pe buletinul de vot pentru care optează.

(4) Au drept de vot toate cadrele didactice si cercetătorii care sunt angajate/angajati cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, din cadrul universitătii, si reprezentantii studentilor din senatul universitar si din consiliile facultătilor.

Art. 3. - (1) Referendumul universitar se desfăsoară în intervalul mai-iulie al anului universitar anterior procesului de alegeri ale structurilor si functiilor de conducere de la nivelul universitătii sau de câte ori este nevoie, conform art. 1 alin. (4).

(2) Data organizării referendumului universitar este stabilită de către senatul universitar.

(3) Data si tema referendumului universitar se aduc la cunostinta membrilor universitătii, cu cel putin 30 de zile înainte de ziua desfăsurării acestuia, prin toate mijloacele de informare aflate la dispozitia universitătii.

(4) Referendumul la nivel de universitate se desfăsoară într-o singură zi.

(5) Data de desfăsurare a referendumului universitar se comunică Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului cu cel putin 14 zile înainte de desfăsurare, în vederea desemnării unor reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului în calitate de observatori.

(6) Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului poate desemna prin ordin unul sau mai multi reprezentanti în calitate de observatori la desfăsurarea referendumului universitar.

(7) Referendumul universitar se finalizează prin stabilirea modalitătii de desemnare a rectorului, cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului.

Art. 4. - (1) Pentru desemnarea rectorilor în anul universitar 2011-2012 se va avea în vedere următorul calendar:

a) organizarea referendumului universitar până la data de 1 iulie 2011;

b) desemnarea rectorului în perioada cuprinsă între 1 decembrie 2011 si 15 martie 2012.

(2) Desemnarea rectorului va fi planificată astfel încât mandatul rectorilor alesi în anul universitar 2007-2008 să nu depăsească 4 ani. Mandatele se iau în calcul de la data confirmării rectorului prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 5. - (1) Referendumul universitar este validat dacă la acesta participă cel putin jumătate plus unu din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele de votare.

(2) în situatia în care referendumul universitar este validat, rezultatul referendumului universitar se stabileste cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

(3) în situatia în care referendumul universitar nu este validat, se organizează, la interval de cel mult două săptămâni, un nou referendum universitar, pentru care rata de participare nu mai este un criteriu de validare.


(4) în situatia prevăzută la alin. (3) ambele scrutine se realizează în cadrul acelorasi sectii de votare, operatiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleasi birouri electorale, constituite potrivit prezentului ordin.

(5) Rezultatul referendumului universitar va fi adus la cunostinta comunitătii academice si a conducerii Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului în termen de două zile calendaristice de la încheierea procesului de vot. Data-limită pentru comunicarea rezultatului referendumului universitar din anul 2011 este 15 iulie.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si desfăsurarea referendumului universitar

 

Art. 6. - (1) Perioada de organizare a referendumului universitar cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostinta publică a zilei referendumului universitar si desfăsurarea efectivă a votării, numărarea si centralizarea voturilor, stabilirea si comunicarea rezultatului referendumului universitar.

(2) Senatul universitar desemnează la propunerea facultătilor un birou electoral al universitătii ca organism impartial la nivel de universitate, responsabil cu: a) organizarea si desfăsurarea referendumului universitar; b) validarea rezultatelor referendumului universitar. Senatul universitar desemnează birourile de votare pentru sectiile de votare care urmează a se organiza.

(3) Senatul universitar stabileste locatiile în care se amplasează cabinele de vot. În functie de mărimea lor, universitătile pot stabili mai multe sectii de votare în aceeasi locatie. Extensiile din teritoriu vor organiza sectia de votare la sediul extensiei.

(4) Biroul senatului universitar este responsabil cu organizarea campaniei de informare cu privire la: data si obiectul referendumului universitar, cine participă la vot si locatia referendumului universitar.

(5) Constituirea biroului electoral al universitătii se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire.

(6) Biroul electoral al universitătii îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentului ordin.

(7) în termen de 24 de ore de la învestire, membrii desemnati în biroul electoral al universitătii aleg din rândul lor, prin vot secret, presedintele biroului electoral al universitătii si loctiitorul acestuia.

(8) Fiecare universitate are obligatia să organizeze cel putin 3 dezbateri publice pentru informarea comunitătii academice asupra referendumului universitar si implicatiilor care decurg din acesta. Universitătile afisează pe site-ul propriu data si locul desfăsurării acestor dezbateri si le comunică Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului în vederea desemnării unor reprezentanti ai acestuia. La fiecare dezbatere se realizează un borderou de prezentă.

Art. 7. - (1) Biroul electoral al universitătii este format dintr-un număr impar de membri (5-7 membri), dintre care unul posedă în mod obligatoriu pregătire juridică. Din biroul electoral al universitătii fac parte 1-2 studenti.

(2) Biroul electoral al universitătii este responsabil pentru următoarele actiuni:

a) întocmirea si/sau reactualizarea listelor de vot;

b) arondarea pe sectii de votare, unde este cazul;

c) afisarea listelor de vot arondate pe sectii;

d) aducerea la cunostinta publică a locatiei sectiilor de votare;

e) distribuirea buletinelor de vot;

f) numărarea si verificarea proceselor-verbale întocmite de comisiile de votare pe sectii;

g) centralizarea voturilor si comunicarea rezultatului referendumului biroului senatului universitar.

(3) Exercitarea corectă si impartială a functiei de membru al biroului electoral al universitătii este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

(4) Biroul electoral al universitătii lucrează în prezenta majoritătii membrilor lui si ia decizii cu votul majoritătii membrilor prezenti. În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotărâtor.

Art. 8. - (1) Numărul sectiilor de votare este stabilit de către biroul senatului universitar.

(2) Sectiile de votare sunt prevăzute cu cabine de vot în număr suficient pentru numărul de votanti înscrisi pe listele de vot.

(3) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un număr impar de membri (5-7 membri).

(4) Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare sunt desemnati de biroul electoral al universitătii.

(5) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt responsabile cu organizarea si desfăsurarea referendumului universitar pe sectii de votare.

(6) Biroul electoral al sectiei de votare identifică si consemnează în tabele electorale participarea la vot.

Art. 9. - (1) Persoanele cu drept de vot sunt înscrise pe listele de vot ale universitătii.

(2) Listele de vot ale universitătii contin: numărul curent, numele si prenumele, codul numeric personal, facultatea/ departamentul.

(3) Afisarea listelor de vot, delimitarea sectiilor, numerotarea si aducerea la cunostinta publică a sectiilor de votare si a locatiei de vot se fac cu cel putin 14 zile calendaristice înaintea declansării votului.

(4) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele de vot. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor gresite si a oricăror erori din listele electorale se fac la biroul electoral al sectiei de votare care a întocmit listele electorale, acesta fiind obligat să se pronunte ad-hoc sau în cel mult 24 de ore de la înregistrare.

(5) Cu 3 zile înainte de data de organizare a referendumului universitar nu se mai fac modificări ale listelor de vot.

(6) Participantul la vot se legitimează cu acte de identitate după cum urmează: carte de identitate/buletin de identitate/carte de identitate provizorie sau pasaport pentru cetătenii străini titulari din universitătile din România sau în cazul pierderii cărtii de identitate/buletinului de identitate/cărtii de identitate provizorii.

(7) Intervalul orar în care se desfăsoară procedura de votare este 8,00-20,00.

Art. 10. - Pe buletinele de vot se aplică stampila de control a biroului electoral al universitătii.

Art. 11. - (1) Formatul stampilelor de vot va fi unic pe tară, de dimensiune mai mică decât patrulaterele tipărite pe buletinele de vot.

(2) Pe stampilele de vot se va inscriptiona cuvântul “votat, scris cu majuscule.

(3) Numărul stampilelor de vot pentru fiecare sectie de votare este aprobat de biroul senatului universitar.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului va aviza confectionarea stampilelor de control ale birourilor electorale ale universitătilor, iar universitătile răspund de gestionarea lor.

Art. 12. - (1) Imediat după încheierea procedurii de vot se trece la numărarea si validarea voturilor valabil exprimate.

(2) La toate operatiunile necesare pentru numărarea voturilor participă membrii birourilor sectiilor de votare si pot asista persoanele acreditate în conditiile prezentului ordin.

(3) După încheierea votului, presedintele, în prezenta membrilor biroului sectiei de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuintate. Anularea se realizează prin aplicarea stampilei “anulat”.

(4) Se consemnează distinct, în procesul-verbal, numărul buletinelor de vot anulate.


(5) Se numără toti alegătorii din listele electorale care au participat la vot si se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale.

(6) Se adună buletinele de vot utilizate, asa cum rezultă din listele electorale, cu buletinele de vot neutilizate si anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul sectiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare diferenta, luându-se în considerare contestatiile adresate biroului electoral al sectiei de votare.

(7) în cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al sectiei de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

(8) După aceste operatiuni, se procedează la deschiderea urnei. Presedintele citeste, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, optiunea votată si arată buletinul de vot celor prezenti. Pe formularul tipizat elaborat de biroul electoral al universitătii, unul dintre membrii biroului electoral al sectiei de votare, asistat de cel putin încă un membru al acestuia, consemnează optiunea care rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

(9) Fiecare buletin de vot citit si consemnat în formular este asezat de către presedinte, ajutat de către ceilalti membri ai biroului electoral al sectiei de votare, într-un pachet separat pentru fiecare optiune supusă votării.

(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum si pentru cele contestate se fac pachete separate.

(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă stampila de control a biroului electoral al universitătii, buletinele de vot având alt format decât cel legal aprobat sau la care stampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(12) în cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, se va tine seama de optiunea majoritătii membrilor biroului electoral al sectiei de votare.

(13) Buletinele care nu au aplicată stampila “votat” sunt voturi albe. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(14) Rezultatul se consemnează în tabele separate, pentru care se încheie procese-verbale în două exemplare originale.

(15) Procesele-verbale se semnează de către presedinte, loctiitorul acestuia, precum si de către membrii biroului sectiei de votare si vor purta stampila de control.

(16) Fiecare membru al biroului electoral al sectiei de votare are dreptul la o copie a procesului-verbal, semnată de către presedintele sectiei de votare sau de către loctiitorul acestuia, după caz, si de către ceilalti membri ai biroului.

(17)în timpul operatiunilor de vot si de deschidere a urnei se pot face contestatii cu privire la aceste operatiuni. Acestea se solutionează ad-hoc, de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare.

(18) Contestatiile se prezintă presedintelui biroului electoral al sectiei de votare. Ele se formulează în scris, în două exemplare, dintre care unul, semnat si stampilat de presedinte, rămâne la contestatar.

(19) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare hotărăste de îndată asupra contestatiilor a căror rezolvare nu poate fi întârziată.

(20) Se întocmeste un dosar care cuprinde: procesul-verbal în două exemplare originale, contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum si listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare.

(21) Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare, însotiti de persoanele acreditate, predau dosarele întocmite conform prevederilor alin. (20), sigilate si stampilate, la sediul biroului electoral al universitătii, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării.

(22) Buletinele de vot folosite, cele neîntrebuintate si anulate, precum si stampilele de la sectiile de votare se depun spre arhivare ia biroul electoral al universitătii. Perioada de păstrare este de 5 ani.

 

CAPITOLUL III

Rezultatele referendumului universitar

 

Art. 13. - (1) Biroul electoral al universitătii centralizează informatiile cu privire la voturile exprimate în întreaga universitate.

(2) Biroul electoral al universitătii completează un proces-verbal privind consemnarea rezultatului referendumului organizat la nivelul institutiei de învătământ superior pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului prin însumarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare. Modelele proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare si de biroul electoral al universitătii sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(3) O copie a procesului-verbal rămâne la sediul biroului electoral al universitătii si poate fi pusă, la cerere, la dispozitia persoanelor interesate, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 14. - (1) Biroul electoral al universitătii va înainta copiile listelor electorale, respectiv tabelele electorale utilizate în cadrul sectiilor de votare biroului senatului universitar, care le va verifica în vederea depistării eventualelor voturi multiple, în termen de 15 zile de la data referendumului universitar. În situatia în care biroul senatului universitar va constata existenta unor persoane care si-au exercitat votul de două sau mai multe ori, va sesiza organele de urmărire penală.

(2) Biroul senatului universitar primeste rezultatele centralizate de la biroul electoral al universitătii, validează rezultatele si le comunică senatului universitar si publicului, prin intermediul paginii web si Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 15. - (1) Procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului referendumului universitar de la fiecare sectie de votare, însotit de buletinele de vot folosite, cele neîntrebuintate si cele anulate, de contestatiile formulate si de copiile listelor electorale, este înaintat biroului electoral al universitătii de către presedintele sectiei de votare, însotit de 2 membri ai biroului, stabiliti prin tragere la sorti.

(2) Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată de către presedintele sau loctiitorul biroului electoral al sectiei de votare, care consemnează si stampilează documentele primite. Procesele-verbale ale sectiilor de votare contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatului votării.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 16. - Directia generală învătământ superior, echivalarea si recunoasterea studiilor si diplomelor si senatele universitare ale institutiilor de învătământ superior vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 17. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 15 aprilie 2011.

Nr. 4.062.


 

ANEXA Nr. 1

 

BIROUL ELECTORAL AL SECTIEI DE VOTARE NR..............

 

PROCES-VERBAL

privind consemnarea rezultatului referendumului din data de ....................................., organizat la nivelul institutiei de învătământ superior ............................................................ pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului

 

a. numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în sectia de votare;

b. numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale existente în sectia de votare;

c. numărul buletinelor de vot primite de către biroul electoral al sectiei de votare, cu verificarea respectării formulei: pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d. numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e. numărul total al voturilor valabil exprimate, cu verificarea respectării formulei: pct. e </= [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;

f. numărul voturilor nule;

g. numărul voturilor albe;

h. numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare optiune, din care:

h1. numărul total al voturilor valabil exprimate pentru optiunea “pe bază de concurs public”; h2. numărul total al voturilor valabil exprimate pentru optiunea “pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret si egal”;

i. expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestatiilor si a modului de solutionare a lor, precum si a contestatiilor înaintate biroului electoral al sectiei de votare;

j. starea sigiliului de pe urnă la încheierea votării.

 

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare,

……………………………………………………………

Membrii biroului electoral al sectiei de votare:

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

Loctiitorul presedintelui biroului electoral al sectiei de votare

……………………………………………………………

 

 

ANEXA Nr. 2

 

BIROUL ELECTORAL AL UNIVERSITĂTII UNIVERSITATEA............................

 

PROCES-VERBAL

privind consemnarea rezultatului referendumului din data de .............................., organizat la nivelul institutiei de învătământ superior.. .......................................................... pentru alegerea modalitătii de desemnare a rectorului

 

a. numărul total al persoanelor cu drept de vot obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:

pct. a >/= pct. b;

b. numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare;

c. numărul total al buletinelor de vot primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:

pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d. numărul total al buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate, obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare;

e. numărul total al voturilor valabil exprimate obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:

pct. e </= [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;


f. numărul total al voturilor nule obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare;

g. numărul total al voturilor albe obtinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare;

h. numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare optiune, rezultat din însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare, din care:

h1. numărul total al voturilor valabil exprimate pentru optiunea “pe bază de concurs public”; h2. numărul total al voturilor valabil exprimate pentru optiunea “pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret si egal”;

i. numărul total de voturi exprimate necesar pentru validarea referendumului privind alegerea unei modalităti de desemnare a rectorului, cu verificarea respectării formulei:

[(pct. e : 2) + 1; ]:

numărul total de voturi în baza căruia se stabileste rezultatul referendumului universitar (majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate pentru fiecare optiune, respectiv h1 sau h2).

 

Presedintele biroului electoral al universitătii,

……………………………………………………………

Membrii biroului electoral al universitătii:

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………

Loctiitorul presedintelui biroului electoral al universitătii,

……………………………………………………………

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.