MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 341/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 341         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 17 mai 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

426. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba

 

449. - Hotărâre privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale

 

475. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Siculeni- Adjud”

 

476. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Mia-Lugoj”

 

477. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

94. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual încadrat în Ministerul Administratiei si Internelor

 

260. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere”, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”, editia 1/2011

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

212. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Alba” la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 si 701 bis din 25 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, după pozitia nr. 113 se introduce o nouă pozitie, pozitia nr. 114, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Gheorghe Emacu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 aprilie 2011.

 Nr. 426.

 

ANEXĂ

 

Completare la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Alba

 

Sectiunea I

Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul dobândirii sau,

după caz, al dării în

folosintă

Valoarea de inventar - lei -

Situatia juridică

actuală

114.

 

Teren construibil zona turistic㠓Poarta Raiului”

Situat administrativ în extravilanul comunei Sugag, zona turistic㠓Poarta Raiului”, judetul Alba Suprafata totală: 26.697 mp Vecinătăti:

- la nord - teren proprietate privată a comunei Săsciori

- la sud - pădure Romsilva

- la vest - pârâul Canciu

- la est - pădure Romsilva

2011

 

Domeniul public al judetului Alba Hotărârea Consiliului Judetean Alba nr. 60/2011

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1, - Se aprobă transmiterea imobilelor aflate în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Agriculturii si

Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură a Judetului Mures în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură.


Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor din actele normative în vigoare privind executarea lucrărilor de cadastru si publicitate imobiliară, în termen de 60 de zile de la întocmirea protocoalelor prevăzute la art. 2.

Art. 4. - Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale vor modifica inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului în conformitate cu prevederile art. 1.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 4 mai 2011.

Nr. 449.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului care se transmit din administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură a Judetului Mures în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură

 

Nr. M.F.

Persoana juridică care administrează

imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Denumirea imobilului

Descrierea tehnică din inventar

Valoarea de inventar

(lei)

Adresa

147.532

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură a Judetului Mures

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură

Platformă gunoi

Constructie beton

454

Municipiul Târgu Mures,

Str. Insulei nr. 2,

judetul Mures

147.533

Depozit de carburanti

Cărămidă, acoperită cu tiglă

21

147.534

Depozit zgură

Lemn, acoperit cu tiglă

10

147.535

Corp de legătură

Cărămidă, acoperită cu tiglă

239

147.536

împrejmuire laterală

Teren joc, împrejmuire stadion

69.566

147.537

Centrală

Constructie beton

23.905

147.538

Turn control

Constructie de lemn

11.566

147.539

Panou tub otel

Set compus din 12 buc.

465

147.540

Panou tub otel

Set compus din 8 buc.

218


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Siculeni - Adjud”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Siculeni- Adjud”, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii mentionat la art. 1 se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia

Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 11 mai 2011.

Nr. 475.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Siculeni- Adjud”

 

Titular: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Beneficiar: Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

Amplasament: pe raza judetelor Harghita si Bacău

Indicatorii tehnico-economici:

 

Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

173.035*)

 

(în preturi la data de 30 septembrie 2010, 1 euro = 4,2674 lei),

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

constructii+montaj:

 

mii lei

67.230

 

Esalonarea investitiei

INV/C+M

mii lei

 

 

Anul I

INV

mii lei

58.000

 

 

C+M

mii lei

23.000

 

Anul II

INV

mii lei

58.000

 

 

C+M

mii lei

23.000

 

Anul III

INV

mii lei

57.035

 

 

C+M

mii lei

21.230

 

Capacităti:

 

 

 

 

- Statii CF cu instalatii de centralizare electromecanică modernizate

 

buc.

12

 

Durata de realizare a investitiei

 

luni

36

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100-1/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Mia-Lugoj”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie llia-Lugoj”, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii mentionat la art. 1 se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 11 mai 2011.

Nr. 476.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică pe sectia de circulatie Mia-Lugoj”

 

Titular: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Beneficiar: Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

Amplasament: pe raza judetelor Timis si Hunedoara

Indicatorii tehnico-economici:

 

Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

81.755*)

 

(în preturi la data de 30 septembrie 2010, 1 euro = 4,2674 lei),

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

constructii + montaj

 

mii lei

35.656

 

Esalonarea investitiei

INV/C+M

mii lei

 

 

Anul I

INV

mii lei

41.000

 

 

C+M

mii lei

18.000

 

Anul II

INV

mii lei

40.755

 

 

C+M

mii lei

17.656

 

Capacităti:

 

 

 

 

- statii CF cu instalatii de centralizare electromecanică modernizate

 

buc.

7

 

Durata de realizare a investitiei

 

luni

24

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100-1/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii mentionat la art. 1 se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

 

Bucuresti, 11 mai 2011.

Nr. 477.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investitii “Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”

 

Titular: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Beneficiar: Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A.

Amplasament: pe raza judetelor: Harghita, Brasov, Mures, Sibiu, Alba, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinti, Teleorman, Arges, Caras-Severin, Timis, Hunedoara, Suceava, lasi, Bacău, Galati, Bistrita-Năsăud, Vaslui, Cluj, Bihor, Sălaj, Maramures, Satu Mare, Călărasi, Dâmbovita, Ilfov, Buzău, Brăila, Vrancea, Prahova, Ialomita, Tulcea, Constanta

Indicatorii tehnico-economici:

 

Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA)

 

mii lei

105.869*)

 

(în preturi la data de 30 septembrie 2010, 1 euro : = 4,2674 lei),

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

constructii + montaj

 

mii lei

64.871

 

Esalonarea investitiei:

INV/C+M

mii lei

 

 

Anul I

INV

mii lei

36.000

 

 

C+M

mii lei

22.000

 

Anul II

INV

mii lei

36.000

 

 

C+M

mii lei

22.000

 

Anul III

INV

mii lei

33.869

 

 

C+M

mii lei

20.871

 

Capacităti:

 

 

 

 

- treceri la nivel modernizate

 

buc.

112

 

Durata de realizare a investitiei

 

luni

34

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100-1/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Finantarea investitiei

Finantarea obiectivului de investitii se face din fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual încadrat în Ministerul Administratiei si Internelor

 

Având în vedere prevederile art. 26 alin. (6) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

în temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări de Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul ordin instituie norme juridice referitoare la evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual care ocupă functii în unitătile aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare MAI, în institutiile si structurile aflate în subordinea MAI, precum si ale personalului contractual detasat la serviciile publice comunitare de evidentă a persoanelor, denumit în continuare personal contractual.

Art. 2. - (1) Activitatea profesională a personalului contractual se apreciază anual, ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale.

(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale, denumită în continuare evaluare, constă în aprecierea obiectivă a activitătii personalului contractual, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, stabilite anual, cu rezultatele obtinute în mod efectiv, în functie de criteriile stabilite de prezentul ordin.

(3) Scopul evaluării constă în:

a) stabilirea gradului de compatibilitate a persoanei evaluate cu cerintele cuprinse în fisa postului;

b) stabilirea obiectivelor profesionale individuale pentru perioada de evaluare următoare;

c) fundamentarea activitătii de promovare în functii, grade si trepte profesionale;

d) fundamentarea activitătii de recompensare;

e) identificarea nevoilor de formare profesională continuă;

f) validarea programelor de recrutare, selectie, încadrare, formare profesională continuă;

g) înlesnirea dialogului dintre sef si subordonat în vederea cresterii performantei profesionale;

h) acordarea altor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.

(4) Rezultatul evaluării se consemnează în raportul de evaluare.

(5) Structura fisei postului este prevăzută în anexa nr. 1, iar modelul raportului de evaluare în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Activitatea de evaluare este o obligatie de serviciu a sefilor ierarhici, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea acesteia.

(2) Evaluarea care nu corespunde realitătii atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(3) Sefii de la toate nivelurile ierarhice au obligatia să asigure continuitatea cunoasterii activitătii, conduitei si potentialului de dezvoltare a personalului din subordine, respectiv a celui pe care a fost desemnat să îl evalueze dacă a intervenit situatia prevăzută la art. 5 alin. (3), în vederea realizării unei evaluări cât mai complete si corecte a personalului contractual.

Art. 4. - Calificativele care se acordă pentru evaluarea personalului contractual sunt: a) foarte bine FB

b) bine B

c) satisfăcător S

d) nesatisfăcător NS.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si desfăsurarea activitătilor de evaluare

 

SECTIUNEA 1

Competentele privind evaluarea personalului contractual

 

Art. 5. - (1) Evaluarea personalului contractual se întocmeste de regulă de către seful nemijlocit si se aprobă de seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice, care vor înscrie obligatoriu în raportul de evaluare constatările si concluziile asupra continutului evaluării, precum si calificativul propus, respectiv acordat.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), evaluarea personalului contractual se întocmeste si se aprobă de:

a) ministrul administratiei si internelor, pentru sefii unitătilor aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor a căror activitate este coordonată de către acesta;

b) seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice, pentru personalul contractual care i se subordonează direct.

(3) în situatiile prevăzute la alin. (2) calificativul acordat constituie calificativ aprobat.

Art. 6. - Nu pot realiza evaluări rudele si afinii până la gradul al IV-lea inclusiv. Dacă seful nemijlocit se află în una dintre situatiile mentionate, evaluarea se întocmeste de către o altă persoană care are cel putin acelasi nivel al functiei de conducere, desemnată de seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice, iar dacă seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice se află în una dintre situatiile mentionate, evaluarea se realizează de unul dintre adjunctii/loctiitorii desemnati de acesta.

 

SECTIUNEA a 2-a

Perioada evaluată si perioada de evaluare a personalului contractual

 

Art. 7. - (1) Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie-31 decembrie a anului anterior celui în care se face evaluarea, cu exceptia personalului didactic si didactic auxiliar, pentru care perioada evaluată corespunde anului de învătământ.

(2) Activitatea de evaluare a personalului contractual se realizează în perioada 1 ianuarie-15 februarie a fiecărui an, cu exceptia personalului didactic si didactic auxiliar, pentru care activitatea de evaluare se realizează în perioada 1-30 octombrie a fiecărui an.

(3) Personalul contractual debutant nu se supune evaluării.

Art. 8. - (1) Evaluarea se face numai în cadrul perioadei de evaluare prevăzute la art. 7 alin. (2) si numai pentru personalul contractual care a desfăsurat activitate profesională în aceeasi unitate cel putin 6 luni.

(2) în mod exceptional, evaluarea personalului contractual se face si în cursul perioadei evaluate, astfel:

a) atunci când raportul de muncă al personalului contractual evaluat încetează, se suspendă pentru o perioadă de cel putin 3 luni, în conditiile legii, sau se modifică sub aspectul locului muncii ori al felului muncii, caz în care evaluarea se face pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de muncă;

b) atunci când raportul de muncă sau de serviciu, după caz, al sefului nemijlocit, respectiv al sefului unitătii/autoritătii sau institutiei publice încetează, se suspendă pentru o perioadă de cel putin 3 luni, în conditiile legii, sau se modifică sub aspectul locului muncii ori al felului muncii, caz în care evaluarea se face până la data la care au intervenit aceste situatii sau, dacă nu este posibil, în termen de cel mult 15 zile de la data când au intervenit aceste situatii;

c) atunci când pe parcursul perioadei evaluate persoana evaluată dobândeste o diplomă de studii de nivel superior si urmează să fie promovată, în conditiile legii, într-o functie corespunzătoare studiilor absolvite, caz în care evaluarea se face la o dată anterioară promovării;

d) în cazul detasării pentru o perioadă de minimum o lună, caz în care evaluarea se face la finalul acestei perioade de către seful unitătii unde are loc detasarea.

(3) Personalul contractual nu va fi evaluat pentru perioada în care i se suspendă raportul de muncă.

 

SECTIUNEA a 3-a

Etapele activitătii de evaluare anuală a personalului contractual

 

Art. 9. - Sefii unitătilor/autoritătilor sau institutiilor publice care au în subordine personal contractual vor lua măsuri ca la începerea perioadei de evaluare să fie finalizate următoarele activităti pregătitoare:

a) emiterea dispozitiei/ordinului de zi privind organizarea si desfăsurarea activitătii de evaluare a personalului;

b) instruirea personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonatilor;

c) difuzarea imprimatelor tipizate pentru evaluarea personalului.

Art. 10. - În intervalul perioadei de evaluare se realizează următoarele activităti:

a) desfăsurarea de către seful nemijlocit a interviului de evaluare, notarea concluziilor si stabilirea obiectivelor profesionale individuale pentru perioada de evaluare care a început;

b) acordarea de către seful nemijlocit a punctajului pentru fiecare obiectiv profesional individual si criteriu de evaluare;

c) calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat si a punctajului general de către seful nemijlocit;

d) înscrierea aprecierilor si propunerilor de către seful nemijlocit si transmiterea raportului de evaluare la seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice;

e) înscrierea concluziilor si recomandărilor de către seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice si aprobarea calificativului;

f) aducerea la cunostinta personalului a rezultatului evaluării;

g) consemnarea în cuprinsul fisei de evaluare a intentiei formulării unei contestatii ori, după caz, depunerea unei contestatii la secretariatul unitătii/institutiei sau autoritătii publice din care face parte seful care a aprobat evaluarea;

h) solutionarea contestatiei si acordarea calificativului final; i) luarea la cunostintă a calificativului final. Art. 11. - (1) La finele perioadei de evaluare se realizează următoarele activităti:

a) se analizează modul în care s-a desfăsurat evaluarea personalului la nivelul fiecărei unităti/autorităti sau institutii publice;

b) se trimite la esalonul superior, respectiv la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date în cazul serviciilor publice comunitare de evidentă a persoanelor, raportul privind concluziile rezultate din analiza activitătii de evaluare a personalului, situatia statistică cu calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul nesatisfăcător si măsurile propuse; se exceptează de la această prevedere institutiile prefectului.

(2) Esaloanele superioare prevăzute la alin. (1) lit. b), precum si institutiile prefectului trimit la Directia generală management resurse umane din Ministerul Administratiei si Internelor, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea perioadei de evaluare, raportul privind concluziile rezultate din analiza activitătii de evaluare a personalului, situatia statistică cu calificativele acordate si tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul nesatisfăcător.

 

SECTIUNEA a 4-a

Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale

 

Art. 12. - Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale are ca elemente de referintă:

a) fisa postului, ca element de raportare la cerintele postului, activitătile si responsabilitătile corespunzătoare postului;

b) obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluată;

c) criteriile de evaluare stabilite la art. 15 alin. (2)-(4).

Art. 13. - (1) Pregătirea interviului se face de către seful nemijlocit al persoanei evaluate si cuprinde:

a) studierea atributiilor, responsabilitătilor si a cerintelor cuprinse în fisa postului, precum si a obiectivelor înscrise în raportul de evaluare precedent;

b) înscrierea în raportul de evaluare a recompenselor, sanctiunilor si a studiilor, cursurilor de pregătire, stagiilor de documentare absolvite/efectuate în perioada evaluată;

c) documentarea asupra activitătii personalului;

d) întocmirea planului general de desfăsurare a interviului; pentru personalul care ridică probleme deosebite în activitatea profesională si în conduită se va întocmi un plan de interviu individualizat, cu scopul de a identifica cu claritate cauzele care au condus la această stare si măsurile care pot fi luate pentru remedierea neajunsurilor;

e) evidentierea în planul de interviu a aspectelor cuprinse în raportul de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept satisfăcătoare si nesatisfăcătoare, ori care pot genera confuzii si interpretări;

f) planificarea personalului pentru interviu, comunicarea locului, orei si scopului, cu cel putin două zile înainte de desfăsurarea acestuia.

(2) Desfăsurarea interviului de evaluare se bazează pe următoarele reguli:

a) se iau în considerare atributiile înscrise în fisa postului personalului evaluat, obiectivele individuale înscrise în raportul de evaluare si rezultatele activitătii;

b) se recomandă imprimarea unui caracter de discutie relaxată si încurajarea exprimărilor deschise;

c) seful nemijlocit are datoria de a nu se lăsa influentat de aprecierile altor persoane si de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăti si fără a impune o atitudine de severitate sau indulgentă excesivă.


(3) în desfăsurarea interviului de evaluare pot fi avute în vedere următoarele aspecte:

a) enumerarea celor mai importante rezultate ale activitătii în perioada evaluată;

b) prezentarea principalelor deficiente ale activitătii în perioada evaluată;

c) prezentarea factorilor care se consideră că au influentat, pozitiv, dar si negativ, performanta profesională în perioada evaluată;

d) prezentarea eventualelor opinii si argumente ale personalului evaluat referitoare la ceea ce se poate face în plan profesional în anul următor pentru perfectionarea activitătii proprii si a structurii din care face parte.

(4) Evaluatorul oferă persoanelor evaluate posibilitatea de a-si sustine cu argumente eventualele obiectii privind modul de apreciere, precum si de a prezenta aspectele pe care le consideră ca fiind relevante pentru activitatea sa.

(5) Interviul de evaluare se finalizează cu stabilirea obiectivelor profesionale individuale pentru anul următor.

Art. 14. - (1) Obiectivele profesionale individuale trebuie să corespundă următoarelor cerinte:

a) să fie specifice atributiilor functionale mentionate în fisa postului;

b) să fie cuantificabile;

c) să fie prevăzute cu termene de realizare;

d) să fie realiste, adică să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute si cu resursele alocate;

e) să fie flexibile, adică să poată fi revizuite în functie de modificările intervenite în prioritătile unitătii/autoritătii sau institutiei publice.

(2) Obiectivele profesionale individuale pot fi revizuite trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări semnificative în prioritătile sau resursele alocate unitătii/autoritătii ori institutiei publice sau/si cu privire la activitătile si responsabilitătile corespunzătoare postului. Obiectivele revizuite se mentionează în raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale si se aduc la cunostinta persoanei evaluate.

Art. 15. - (1) Criteriile de analiză a postului, prevăzute de lege, în baza cărora sunt stabilite criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt următoarele:

a) cunostinte si experientă;

b) complexitate, creativitate si diversitatea activitătilor;

c) judecata si impactul deciziilor;

d) influentă, coordonare si supervizare;

e) contacte si comunicare;

f) conditii de muncă;

g) incompatibilităti si regimuri speciale.

(2) Criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt următoarele:

a) nivelul cunostintelor si abilitătilor;

b) nivelul de implicare în îndeplinirea atributiilor;

c) dificultatea/complexitatea atributiilor îndeplinite - în raport cu posturi similare;

d) capacitatea de lucru cu supervizare redusă;

e) loialitatea fată de institutie;

f) capacitatea de lucru în echipă;

g) capacitatea de comunicare.

(3) Suplimentar fată de criteriile stabilite la alin. (2), pentru personalul contractual care ocupă posturi prevăzute cu studii superioare si studii superioare de scurtă durată, respectiv studii universitare de licentă sau studii universitare de masterat, se stabilesc următoarele criterii de evaluare a performantelor profesionale individuale:

a) capacitatea de a-si asuma responsabilităti;

b) capacitatea de a se perfectiona si a valorifica experienta dobândită;

c) spiritul de initiativă.

(4) Suplimentar fată de criteriile stabilite la alin. (2), pentru personalul contractual care ocupă functii de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare a performantelor profesionale individuale:

a) capacitatea de a organiza;

b) capacitatea de a coordona;

c) capacitatea de a controla;

d) capacitatea de a decide;

e) capacitatea de a dezvolta abilitătile personalului;

f) capacitatea de analiză si sinteză;

g) creativitatea si spiritul de initiativă.

(5) Personalul contractual care ocupă temporar functii de conducere este evaluat pentru perioada respectivă conform prevederilor alin. (2) si (3).

Art. 16. - (1) Obiectivele profesionale individuale si criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale se notează de către evaluator cu note de la 1 la 5, nota 1 reprezentând minimul, iar nota 5 maximul.

(2) îndeplinirea obiectivelor are o pondere de 70% în evaluarea finală, iar realizarea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale are o pondere de 30% în evaluarea finală. Nota finală acordată persoanei evaluate este dată de media ponderată a notelor acordate la îndeplinirea obiectivelor, la care se adaugă media ponderată a notelor acordate la criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale.

(3) Calificativul final al evaluării se stabileste pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00 si 2,00 - nesatisfăcător;

b) între 2,01 si 3,50 - satisfăcător;

c) între 3,51 si 4,50 - bine;

d) între 4,51 si 5,00 - foarte bine.

(4) în cazul în care pe parcursul unui an personalul a fost evaluat pentru una sau mai multe situatii prevăzute la art. 8 alin. (2), punctajul final se calculează ca medie aritmetică ponderată conform formulei:

 

[ P1 x n1 + P2 x n2 + .... + Pi x ni ] / [ n1 + n2 + ... + ni ] = P, unde:

 

P1, P2,... Pi = punctajul obtinut la fiecare evaluare întocmită conform prevederilor art. 7 alin. (2);

N1, n2,... ni)= numărul de luni pentru care s-a întocmit fiecare evaluare întocmită conform prevederilor art. 8 alin. (2);

P = punctajul final care se transformă în calificativ anual.

 

SECTIUNEA a 5-a

Aducerea la cunostinta personalului a evaluărilor, procedura de contestare si modul de solutionare a contestatiei

 

Art. 17. - (1) Rapoartele de evaluare se aduc la cunostinta celor evaluati, după aprobare, de către sefii care le-au întocmit. Evaluatorii au obligatia să asculte opiniile celor evaluati cu privire la corectitudinea si obiectivitatea aprecierilor si să motiveze deciziile luate.

(2) Fiecare persoană evaluată va lua cunostintă, sub semnătură, de rezultatele evaluării.

Art. 18. - (1) Persoana nemultumită de rezultatul evaluării/calificativului acordat are dreptul de a contesta, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunostintă, rezultatul evaluării si calificativul acordat. Contestatia se mentionează în raportul de evaluare, prin marcarea în rubrica destinată, sau se depune la secretariatul unitătii/institutiei sau autoritătii publice din care face parte seful care a aprobat evaluarea, printr-un raport personal al persoanei evaluate, în care se cuprind motivele si argumentele corespunzătoare.


(2) Constituirea comisiei de cercetare a contestatiei se dispune după cum urmează:

a) de ministrul administratiei si internelor, pentru cercetarea contestatiilor formulate împotriva evaluărilor aprobate de acesta;

b) de seful nemijlocit al celui care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii contestatiei;

c) de directorul Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, pentru personalul contractual detasat la serviciile publice comunitare de evidentă a persoanelor, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii raportului de evaluare/raportului personal cu contestatia.

(3) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), comisia este formată din membri ai Colegiului ministerului.

(4) Comisia de cercetare a contestatiei va fi formată dintr-un număr impar de membri, dintre care unul este desemnat presedintele comisiei.

(5) în comisia de cercetare a contestatiei nu pot fi desemnati cei care au întocmit/aprobat evaluarea.

(6) Cercetarea contestatiei se realizează pe baza raportului de evaluare al cărui rezultat se contestă, obiectivelor stabilite/revizuite în raportul de evaluare precedent, fisei postului persoanei evaluate, referatului întocmit de seful nemijlocit al persoanei evaluate, referatului întocmit de seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice, precum si a interviului realizat cu personalul contractual care a contestat evaluarea.

(7) Referatele prevăzute la alin. (6) cuprind motivatia corespunzătoare a propunerii/acordării punctajelor si calificativelor contestate.

(8) Rezultatul cercetării se consemnează într-un proces-verbal care, împreună cu documentele de verificare si raportul de evaluare, se prezintă sefului competent să solutioneze contestatia. Hotărârea asupra contestatiei este definitivă, se consemnează în raportul de evaluare si se comunică celui în cauză, pe bază de semnătură, în termen de 5 zile lucrătoare de la constituirea comisiei de cercetare a contestatiei.

(9) Documentele întocmite în urma verificărilor se atasează la raportul de evaluare, care se introduce în dosarul personal al persoanei evaluate.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 19. - Pentru activitatea profesională desfăsurată în anul 2010, în cazul personalului contractual a cărui perioadă de evaluare anuală era stabilită între 1 decembrie si 30 noiembrie a anului următor ori în anul de învătământ 2009-2010, obiectivele profesionale individuale se stabilesc de către seful nemijlocit, pe baza principalelor sarcini avute de personalul contractual în perioada evaluată.

Art. 20. - Prin exceptie de la prevederile art. 7 alin. (2), activitatea de evaluare a personalului contractual pentru activitatea profesională desfăsurată în anul 2010, respectiv în anul de învătământ 2009-2010 începe la 15 zile si se finalizează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 21. - În situatia în care calificativele obtinute în anii 2008 si 2009 sunt necesare pentru promovarea personalului contractual, acestea se echivalează cu calificativele prevăzute de prezentul ordin, astfel:

a) foarte bun = foarte bine;

b) bun = bine;

c) satisfăcător = satisfăcător; la nivel standardului stabilit postului = satisfăcător; corespunzător = satisfăcător;

d) nesatisfăcător = nesatisfăcător.

Art. 22. - Imprimatele tipizate prevăzute prin prezentul ordin se asigură de către inspectoratele generale/similare pentru unitătile subordonate, iar pentru unitătile aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor si cele subordonate nemijlocit acestora de către Directia generală management resurse umane.

Art. 23. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 24. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 10 mai 2011.

Nr. 94.

 

ANEXA Nr. 1

STRUCTURA FISEI POSTULUI

 

Unitatea

Caracterul documentului:

 

FISA POSTULUI

 

A. Identificarea postului

1. Denumirea structurii/biroului/compartimentului

2. Denumirea postului

3. Pozitia postului din statul de organizare

4. Functia

5. Gradul/Treapta profesională

6. Nivelul de acces la informatii clasificate

7. Relatii cu alte posturi

7.1. Sfera relatională internă:

- relatii ierarhice

- relatii functionale

- relatii de control

- relatii de reprezentare

7.2. Sfera relatională externă:

- relatii cu autorităti si institutii publice

- relatii cu organizatii internationale

- relatii cu persoane juridice private


B. Cerintele postului

1. Pregătire:

1.1. studii de specialitate

1.2. cursuri/programe de perfectionare/specializare

1.3. limbi străine si nivelul de cunoastere

1.4. cunostinte de operare/programare pe calculator si nivelul de cunoastere

1.5. alte cunostinte si abilităti

1.6. autorizatiispeciale pentru exercitarea atributiilor

2. Experientă:

2.1. vechime în muncă

2.2. vechime în specialitate

3. Aptitudini si abilităti necesare

4. Starea sănătătii

5. Trăsături psihice si de personalitate

C. Conditii specifice postului

1. Locul de muncă

2. Programul de lucru

3. Deplasări curente

4. Încadrarea în conditii de muncă

5. Riscuri implicate depost

6. Compensări

D. Descrierea activitătilor si responsabilitătilor corespunzătoare postului

 

Seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice................................

Seful nemijlocit.............................

Numele si prenumele................................................................

Numele si prenumele....................

Semnătura..........................................................

Titularul postului.......................................................................

Data...................

Semnătura............................ Data................

Numele si prenumele...............................................................

 

 

Semnătura...........................................................

Data..................

 

 

NOTA:

Întocmirea fiselor postului se realizează potrivit îndrumarului de completare a fisei postului din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităti de management resurse umane în unitătile Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificările ulterioare, adaptat conform prezentei structuri a fisei postului. Pentru posturile de personal contractual din structurile de ordine si sigurantă publică se aplică în mod corespunzător si prevederile referitoare la analiza postului stabilite de anexa nr. 1 la Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 665/2008, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

 

Caracterul documentului:

(INSTITUTIA)..................................................

Unitatea .................................................

 

RAPORT DE EVALUARE

a performantelor profesionale individuale ale personalului contractual pentru perioada de la.................la.......................

- model –

 

Motivul evaluării:        anual㠁             alte:..........................................................................................................................................

A. Date de identificare

 

Numele si prenumele persoanei evaluate:..........................................................................................................................

denumirea postului:..................................................................functia:...............................................................................

gradul/treapta profesională:.........................gradatia corespunzătoare transei de vechime:......................elementele de identificare a postului în unitate/structură (departament/serviciu/birou/compartiment ori similare):

data încadrării în institutie: .............................; data numirii în functie: .....................; data ultimei promovări:

calificative obtinute în ultimii 3 ani:   III     II      I 

 

B. Obiective realizate

 

Nr. crt.

Obiectivele pentru perioada evaluată

% din timp

Realizat

%

Nota propusă

Nota acordată

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

 


Nr. crt.

Obiectivele revizuite în perioada evaluată

% din timp

Realizat

%

Nota propusă

Nota acordată

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

Total la îndeplinirea obiectivelor (70% din evaluarea finală)

media notelor =

media ponderată = media notelor x 0,7 =

 

C. Criterii de performantă îndeplinite

 

Nr. crt.

Criterii de performantă utilizate în evaluare

Nota sefului nemijlocit

Nota sefului unitătii

1.

 

 

 

2.

 

 

 

3.

 

 

 

4.

 

 

 

5.

 

 

 

6.

 

 

 

7.

 

 

 

8.

 

 

 

9.

 

 

 

10.

 

 

 

11.

 

 

 

12.

 

 

 

13.

 

 

 

14.

 

 

 

 

Total la îndeplinirea obiectivelor (30% din evaluarea finală)

media notelor =

media ponderată = media notelor x 0,3 =

 

Nota evaluării = (media ponderată a notelor acordate la modulul B + media ponderată a notelor acordate la modulul C); Calificativul evaluării =

 

D. Obiectivele stabilite cu ocazia evaluării pentru următoarea perioadă evaluată

 

Nr. crt.

Obiective

% din timp

1.

 

 

2.

 

 

3.

 

 

4.

 

 

5.

 

 

 

E. Studii, cursuri de pregătire profesională, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă aprecierii si calificativele obtinute:

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................


 

F. Recompense si sanctiuni disciplinare:

 

a) recompense acordate, data si motivul:

b) sanctiuni disciplinare aplicate, data si motivul:

 

G. Potentialul de dezvoltare si propuneri ale sefului nemijlocit privind evolutia profesională:

a) promovarea în gradul/treapta profesională.............................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

b) participarea la cursuri/programe deformare profesională continuă:..........................................................................

..............................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

c) desfăsurarea unei noi activităti/modificarea raporturilor de muncă:........................................................................

..............................................................................................................................................................................

d) altele:.................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

 

H. Obiectii ale persoanei evaluate în cadrul interviului:

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura persoanei evaluate:.................

Data interviului:...................

 

I. Aprecieri si propuneri ale sefului nemijlocit:

 

 

 

 

 

Seful nemijlocit: numele si prenumele:.............................................................................................................................

Functia, data numirii:................................................

 

Semnătura:...................... Data evaluării:.........................

 

J. Concluzii si recomandări ale sefului unitătii/autoritătii sau institutiei publice:

 

 

 

 

 

Seful unitătii/autoritătii sau institutiei publice:.........................................................................................................................

Gradul, numele si prenumele:........................................................

Functia, data numirii:.....................................................................

 

Semnătura:...............

Data evaluării:...........


 

K. Luarea la cunostintă a rezultatelor evaluării:

De acord cu rezultatele evaluării  Semnătura:.............. Data:..............

Contest rezultatele evaluării  Semnătura:................ Data:..............

 

Motivatia si argumentele contestatiei:

 

 

 

 

 

 

Rezultatul contestatiei:

 

 

 

 

 

 

Seful comisiei de cercetare a contestatiei:

Gradul, numele si prenumele:.........................................................................................................................................

Semnătura:............. Data:.............

 

Hotărârea privind rezolvarea contestatiei:

 

 

 

 

 

 

Luarea la cunostintă a rezolvării contestatiei:

 

Semnătura:.............

Data luării la cunostintă:.................


 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere”, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”, editia 1/2011

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere”, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”, editia 1/2011, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - În termen de 120 de zile de la data publicării prezentului ordin, Regia Autonom㠓Autoritatea Aeronautică Civilă Român㔠va emite procedurile si instructiunile de aplicare si le va publica pe site-ul propriu, www.caa.ro

Art. 3. - Regia Autonom㠓Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonom㠓Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA, precum si agentii aeronautici certificati/autorizati să furnizeze servicii de navigatie aeriană vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 6 aprilie 2011.

Nr. 260.

 

ANEXĂ

 

REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS

“Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere”, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”, editia 1/2011

 

PREAMBUL

 

(1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere”, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”, editia 1/2011, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat national a standardelor si practicilor recomandate prevăzute în anexa 10 la Conventia privind aviatia civilă internatională, denumită în continuare anexa 10 OACI, “Aeronautical Telecommunications”, volumul V “Aeronautical Radio Frequency Spectrum Utilization”, editia 2, iulie 2001, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 83.

(2) Standardele si practicile recomandate în anexa 10 OACI, “Aeronautical Telecommunications” se aplică în acele portiuni de spatiu aerian aflate sub jurisdictia unui stat membru semnatar al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum si în acele spatii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spatii aeriene de suveranitate nedeterminată.

(3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice nationale, în scopul asigurării desfăsurării traficului în spatiul aerian national, pe rutele aeriene interne si internationale, în conditii de sigurantă si eficientă.

(4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:

- standardele si practicile recomandate prevăzute în anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita întelegerea si aplicarea corectă a acestora (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul institutional din aviatia civilă română, cărei anume functii/institutii - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegată, administratie sau unităti furnizoare de servicii etc. - Îi revine responsabilitatea respectivă);

- anexele si suplimentele la anexa 10 OACI se transpun integral, în cadrul procedurilor si instructiunilor de aeronautică civilă de aplicare a prevederilor prezentei reglementări;

- notele din textul original au fost introduse, partial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;

- au fost introduse în prezenta reglementare si acele standarde si practici recomandate ale anexei 10 OACI pentru care serviciile de comunicatii, navigatie si supraveghere (CNS) din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei reglementări, de suportul tehnico-operational necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde si practici, ca reguli nationale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS si a sistemului de management al traficului aerian (ATM) national;

- elaborarea RACR-CNS, volumul V, editia 1/2011, a păstrat în cea mai mare măsură acelasi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, sectiunilor, tabelelor si figurilor fată de anexa 10 OACI, volumul V “Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice”.

(5) Modurile de conformare acceptate pentru cerintele din RACR-CNS, volumul V, editia 1/2011, sunt cele continute în manualele procedurale, circularele etc. emise de Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI), dar si materialele cu caracter orientativ si indicatiile EUROCONTROL.

 

CAPITOLUL 1

Definitii

 

NOTĂ:

Toate referintele privind “Reglementările radio” se fac fată de reglementările radio publicate de “Uniunea Internatională de Telecomunicatii” - “International Telecommunication Union” (771/). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferintei mondiale de radiocomunicatii”, tinută în principiu la 2 sau 3 ani. Mai multe informatii date de ITU referitoare la sistemul de frecvente aeronautice sunt continute în documentul “Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation” (Doc 9.718), care cuprinde declaratii privind politicile aprobate ale OACI.

În sensul prezentei reglementări, termenii de mai jos au următorul înteles:

- mijloc alternativ de comunicatii - mijloc de comunicatie cu acelasi statut ca mijlocul principal, utilizat ca mijloc ajutător;

- simplex pe două canale - simplex ce utilizează două canale de frecventă, câte unul pentru fiecare directie;

NOTĂ:

Această metodă este denumită si semiduplex.

- duplex - o metodă în cadrul căreia comunicatiile între două statii pot fi realizate în ambele directii simultan;

- canal de frecventă - o portiune continuă a spectrului de frecvente corespunzătoare unei transmisii, utilizând o clasă specifică de emisie;

NOTĂ:

Clasificarea emisiilor si informatiilor referitoare la banda din spectrul de frecvente corespunzătoare unui anumit tip de transmisie (lătime de bandă) este specificată în cadrul “Reglementărilor radio”, articolul S2 si în apendicele S1.

- simplex pe frecventă decalată (offset) - o variantă de simplex pe canal unic, în cadrul căreia comunicatia dintre două statii radioaeronautice este efectuată prin utilizarea în mod intentionat a unor frecvente usor diferite în fiecare directie, dar care contin o bandă din spectrul alocat pentru operare;

- comunicatii de control operationale - comunicatiile necesare pentru exercitarea autoritătii privind initierea, continuarea, derularea sau terminarea unui zbor în interesul sigurantei aeronavelor, un zbor efectuat cu regularitate si eficientă;

NOTĂ:

Aceste comunicatii sunt în mod obisnuit necesare pentru schimbarea mesajelor între aeronave si companiile aeriene.

- mijloace de comunicatie de bază - mijloace de comunicatie utilizate în mod obisnuit între aeronave si statii de sol ca solutie de bază, acolo unde există mijloace alternative de comunicatii;

- simplex - o metodă de telecomunicatii între două statii care are loc într-o singură directie la un moment dat;

NOTĂ:

Ca aplicatie la serviciul mobil aeronautic, această metodă poate fi clasificată după cum urmează:

a) simplex pe canal unic;

b) simplex pe două canale;

c) simplex pe frecventă decalată.

- simplex pe canal unic - simplex care utilizează acelasi canal de frecventă pentru fiecare directie;

- legătură de date VHF (VDL) - o subretea mobilă a retelei de telecomunicatii aeronautice (ATN - Aeronautical Telecommunication Network), care operează în banda de frecvente aeronautice mobile VHF. Suplimentar, VDL poate furniza functii non- ATN, cum ar fi transmisia digitală de voce.

 

CAPITOLUL 2

Frecvente de urgentă (situatii de pericol)

 

Introducere

NOTĂ:

Articolul S30 din regulamentele de radiocomunicatii ITU contine dispozitiile generale relative la comunicatiile de urgentă si de sigurantă pentru toate serviciile mobile. Apendicele S13 desemnează frecventele ce trebuie utilizate în aceste situatii. Conform apendicelui S13, partea A1, sectiunea 1, serviciul mobil aeronautic se conformează acordurilor speciale dintre guverne, dacă acestea au fost convenite. Anexele OACI constituie astfel de acorduri.

Standardele si practicile recomandate referitoare la frecventele radio pentru comunicatiile în caz de urgentă tin cont de unele proceduri adoptate de către OACI si de asemenea de anumite prevederi ale “Regulamentelor radio” elaborate de ITU.

RACR-CNS, volumul II, stipulează că o aeronavă în zbor, în caz de pericol, trebuie să utilizeze frecventa folosită pentru comunicatiile normale cu statiile aeronautice în acel moment. Totusi, în cazul în care o aeronavă a aterizat ori a amerizat fortat, este necesară alocarea uneia sau mai multor frecvente specifice ce pot fi utilizate în întreaga lume, astfel încât acestea să poată fi mentinute sau folosite pe cât mai multe statii, inclusiv pe echipamentele de determinare a directiei (radiogoniometre) si pe statiile serviciului maritim mobil.

Frecventa 2182 kHz oferă, de asemenea, posibilităti de comunicare între aeronave si statiile serviciului maritim mobil. Regulamentele de radiocomunicatii ITU specifică în apendicele S13, partea A2, faptul că frecventa 2182 kHz este frecventa internatională de radiotelefonie pentru situatiile de urgentă, fiind utilizată în acest scop de către nave, aeronave si de către statiile ambarcatiunilor de salvare ce folosesc frecvente în benzile autorizate între 1605 kHz si 4000 kHz, atunci când se cere asistentă de la serviciul maritim.

Referitor la emitătoarele locatoarelor utilizate pentru situatii de urgentă (ELTs-Emergency Locator Transmitters), proiectate a fi detectate si localizate prin satelit, regulamentele de radiocomunicatii autorizează utilizarea acestor mijloace radio, ITU definindu-le ca radiomarkere ce indică pozitia în situatiile de urgentă, cu ajutorul satelitilor. Regulamentele de radiocomunicatii din apendicele S13, partea A2, stipulează că banda de frecvente 406 -406,1 MHz este utilizată exclusiv de radiomarkerele utilizate pentru indicarea pozitiei în situatiile de urgentă, cu ajutorul satelitilor, semnalele radio fiind emise în directia sol-aer.

Frecventa 4125 kHz este, de asemenea, autorizată de către ITU pentru a permite comunicarea dintre statiile din serviciul mobil maritim si statiile aeronavelor aflate în pericol. În conformitate cu regulamentele de radiocomunicatii ITU (RR


S5.130 si apendicele S13), statiile de bord pot utiliza frecventa purtătoare de 4125 kHz pentru a comunica cu serviciul mobil maritim în caz de pericol si în scopuri de sigurantă. În conformitate cu RR S5.115 din acelasi regulament, frecventele de 3023 kHz si de 5680 kHz ale serviciului mobil aeronautic (R) pot fi utilizate pentru coordonarea cu serviciul mobil maritim la operatiunile de căutare-salvare.

În mod similar, frecventa de 500 kHz (RR S5.83) este frecventa internatională pentru situatiile de pericol, utilizată în cod Morse de către nave, aeronave si statiile ambarcatiunilor de salvare ce utilizează frecvente în benzile cuprinse între 415 kHz si 535 kHz, atunci când solicită asistentă de la serviciul maritim (apendicele S13 din RR, partea A2).

Referitor la statiile de la bordul ambarcatiunilor de salvare, regulamentele de radiocomunicatii stipulează utilizarea frecventei(lor) 500 kHz, 8364 kHz, 2182 kHz, 121,5 MHz si 243 MHz, în cazul în care statia de salvare este capabilă să opereze în benzile 415-535 kHz, 4000-27500 kHz, 1605-2850 kHz, 117,975-137 MHz si 235-328,6 MHz (apendicele S13, partea A2 din RR).

2.1. Frecventele emitătoarelor locatoarelor de urgentă (ELT) pentru căutare si salvare

2.1.1. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, părtile I, a II-a si a III-a, până la 1 ianuarie 2005 emitătoarele locatoarelor de urgentă instalate pe aeronave au operat fie pe ambele frecvente de 406 MHz si 121,5 MHz, fie numai pe frecventa de 121,5 MHz.

2.1.2. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, părtile I, a II-a si a III-a, începând cu 1 ianuarie 2002 inclusiv, toate emitătoarele locatoarelor de urgentă instalate pe aeronave trebuie să functioneze pe ambele frecvente de 406 MHz si 121,5 MHz.

2.1.3. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, părtile I, a II-a si a III-a, după 1 ianuarie 2005, emitătoarele locatoarelor de urgentă trebuie să functioneze pe ambele frecvente de 406 MHz si 121,5 MHz.

NOTA 1:

Regulamentele de radiocomunicatii ITU (S5.256 si apendicele S13) alocă pentru utilizare si frecventa de 243 MHz, suplimentar fată de frecventele de mai sus.

NOTA 2:

Specificatiile pentru ELT pot fi găsite în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 5.

2.2. Frecventele de căutare si salvare

2.2.1. Frecventele de 3023kHz si de 5680 kHz se vor folosi în cazul în care este necesară utilizarea frecventelor HF (unde scurte) pentru coordonare în cadrul operatiunilor de căutare si salvare.

2.2.2. Atunci când sunt necesare frecvente speciale pentru comunicatii între centrele de coordonare în operatiuni de căutare si salvare si aeronavele utilizate, acestea trebuie selectate regional, în benzile de frecvente aeronautice mobile corespunzătoare, tinând cont de natura dispozitiilor prevăzute în stabilirea aeronavelor de căutare si salvare.

NOTĂ:

Dacă la operatiunile de căutare si salvare participă aeronave comerciale civile, acestea vor comunica, în mod normal, cu centrul de informare al zborului asociat centrului de coordonare a operatiunii de salvare respectiv, pe canalele utilizate pe rutele corespunzătoare.

 

CAPITOLUL 3

Utilizarea frecventelor inferioare frecventei de 30 MHz

 

Introducere

Benzile de frecventă înaltă alocate serviciilor aeronautice mobile (R)

Benzile de frecventă cuprinse între 2,8 MHz si 22 MHz, alocate serviciului mobil aeronautic (R), sunt prezentate în

cadrul articolului S5 din regulamentele de radiocomunicatii ale ITU. Utilizarea acestor benzi trebuie să fie în concordantă cu prevederile regulamentelor de radiocomunicatii. Înainte de 1 septembrie 1979, prevederile au fost cuprinse în actele finale ale Conferintei administrative extraordinare de radiocomunicatii - ITU (Geneva 1966). La data de 1 septembrie 1979 au intrat în vigoare prevederile revizuite, detaliile cu privire la acestea fiind cuprinse în actele finale ale Conferintei administrative extraordinare de radiocomunicatii pentru serviciile mobile aeronautice (R), (Geneva 1978) si în apendicele 27 Aer2 din regulamentele de radiocomunicatii, exceptând planul de alocare a frecventelor care a intrat în vigoare la orele 00,01 UTC, pe 1 februarie 1983. În cadrul regulamentelor de radiocomunicatii, versiunea din anul 1998, având la bază Conferinta administrativă mondială de radiocomunicatii pentru serviciile mobile (1987), apendicele S27, sunt cuprinse amendamentele la apendicele 27 Aer2. La utilizarea acestor benzi, statele sunt atentionate asupra posibilitătii aparitiei interferentelor radio de la surse de radiofrecventă nonaeronautice si asupra luării unor măsuri de limitare a efectelor acestora.

3.1. Metoda de operare

3.1.1. Serviciul mobil aeronautic trebuie să utilizeze metoda de comunicatie simplex pe canal unic, în comunicatiile radiotelefonice care utilizează frecvente radio inferioare frecventei de 30 MHz în benzile alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic (R).

3.1.2. Alocarea canalelor de bandă laterală unică

3.1.2.1. Canalele de bandă laterală unică (BLU) trebuie să fie alocate în conformitate cu RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 2, paragraful 2.4.

3.1.2.2. Pentru folosirea operatională a canalelor, administratiile în cauză trebuie să tină cont de prevederile din S27/19 ale apendicelui S27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicatii ITU.

3.1.2.3. Utilizarea frecventelor aeronautice mobile (R) inferioare frecventei de 30 MHz, pentru operatiunile internationale, trebuie să fie coordonată în conformitate cu apendicele S27 din regulamentele de radiocomunicatii ITU, după cum urmează:

S27/19 Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI) coordonează radiocomunicatiile serviciului mobil aeronautic (R) cu operatiunile aeronautice internationale. OACI trebuie să fie consultată în toate situatiile cu privire la utilizarea operatională a frecventelor din cadrul planului de alocare a frecventelor.

3.1.2.4. În cazul în care cerintele internationale de operare pentru comunicatiile HF nu pot fi îndeplinite de către planul de alocare a frecventelor din partea a 2-a a apendicelui S27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicatii, poate fi alocată o frecventă corespunzătoare, în conformitate cu specificatiile din apendicele S27, prin aplicarea următoarelor prevederi:

S27/20 Planul de alocare din acest apendice nu contine toate posibilitătile de împărtire a frecventelor. De aceea, pentru îndeplinirea anumitor cerinte operationale care nu sunt prevăzute în acest plan de alocare, administratiile pot aloca frecvente din cadrul benzilor aeronautice mobile (R), în alte zone decât în cele desemnate în cadrul acestui plan. Totusi, utilizarea frecventelor astfel alocate nu trebuie să reducă gradul de protectie al acelorasi frecvente din zonele unde acestea au fost alocate conform planului, sub gradul de protectie determinat prin aplicarea procedurii definite în partea I sectiunea II B a acestui apendice.


NOTA:

Partea I sectiunea II B din apendicele S27 face referiri la zonele de interferentă si aplicarea procedurii pentru obtinerea unui nivel de protectie de 15 dB.

S27/21 Pentru respectarea cerintelor operationale aeronautice internationale, administratiile pot adopta procedura de alocare pentru frecventele aeronautice mobile (R), iar alocările trebuie făcute în urma acordurilor dintre administratiile implicate.

S27/22 Coordonarea descrisă la nr. S27/21 trebuie să fie efectuată pentru utilizarea eficientă si corespunzătoare a frecventelor în cauză si, în mod special, când procedurile de la nr. S27/19 sunt nesatisfăcătoare.

3.1.2.5. Utilizarea claselor de emisie J7B si J9B trebuie să fie în concordantă cu prevederile apendicelui S27:

S27/12 Pentru emisiile din radiotelefonie, spectrul audio va fi limitat între 300 si 2700 Hz, iar pentru celelalte clase de emisii autorizate lătimea de bandă ocupată nu va depăsi limita superioară a clasei de emisie J3E. Totusi, în specificarea acestor limite nu este implicată nicio restrictie în ceea ce priveste extinderea altor emisii decât cele din clasa J3E, cu conditia respectării limitelor pentru emisii nedorite (a se vedea nr. S27/73 si S27/74).

S27/14 Datorită unor posibile interferente, nu trebuie utilizat în cadrul aceleiasi zone de alocare un anumit canal atât pentru radiotelefonie, cât si pentru transmisii de date.

S27/15 Utilizarea canalelor legate de frecventele indicate în S27/18 pentru clase diferite de emisii, altele decât J3E si H2B, va fi obiectul unor întelegeri/acorduri speciale încheiate între administratiile implicate, cu scopul de a se evita interferentele ce pot apărea datorită utilizării simultane a aceluiasi canal pentru mai multe clase de emisii.

3.1.3. Alocarea frecventelor pentru comunicatiile aeronautice de control operational

3.1.3.1. Frecventele utilizate la nivel mondial pentru comunicatiile aeronautice de control operational sunt necesare pentru a permite operatorilor aerieni să respecte obligatiile stipulate în anexa 6 OACI partea I. Alocarea acestor frecvente trebuie să fie în conformitate cu următoarele prevederi din apendicele S27:

S27/9 O zonă de alocare stabilită la nivel mondial presupune alocarea frecventelor astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru comunicatii la mare distantă între statiile aeronautice din zona de alocare si aeronava ce poate opera oriunde în lume.*

 

 

 

S27/217 Cu exceptia frecventelor purtătoare de 3023 kHz si de 5680 kHz, alocările de frecvente pe plan mondial care sunt prezentate în tabelele nr. S27/213 si de la nr. S27/218 la nr. S27/231 sunt rezervate în scopul alocării de către administratii statiilor care operează sub autoritatea administratiilor interesate în scopul deservirii unuia sau mai multor operatori aerieni. Asemenea alocări asigură comunicatiile dintre o anumită statie aeronautică si o statie de bord oriunde în lume, pentru controlul operational al zborului si pentru siguranta aeronavei. Frecventele utilizate în întreaga lume nu trebuie alocate de administratie în scopuri precum MWARA, RDARA si VOLMET. Acolo unde zona de operare a unei aeronave se înscrie complet în interiorul unei zone de acoperire RDARA sau sub-RDARA, trebuie utilizate frecventele specifice alocate acestor RDARA si sub-RDARA.

NOTA 1:

Tabelele nr. S27/213 si tabelele de la nr. S27/218 la nr. S27/231 ale apendicelui S27 din regulamentele de radiocomunicatii ITU contin planuri de alocare a frecventelor, listarea frecventelor fiind făcută pe zone, după numerele alocate.

NOTA 2:

Materialul de îndrumare pentru alocarea frecventelor în întreaga lume este ilustrat în PIAC-CNS (Procedura de aplicare a prezentei reglementări), volumul V, anexa C.

3.2. Managementul frecventelor NDB

3.2.1. Managementul frecventelor NDB trebuie să tină cont de următoarele considerente:

a) protectia la interferente la marginea zonei de acoperire nominală;

b) aplicarea valorilor indicate pentru un echipament ADF tipic;

c) separarea geografică si, respectiv, zona de acoperire nominală;

d) posibilitatea aparitiei interferentelor datorită radiatiei parazite generate de surse nonaeronautice (de exemplu, servicii de alimentare cu energie electrică, sisteme de comunicatii pe linii de transport de energie, radiatii industriale etc).

NOTA 1:

Materialul de îndrumare este ilustrat în PIAC-CNS, volumul V, anexa B.

NOTA 2:

Există portiuni din banda de frecventă alocată radiofarurilor care sunt împărtite cu alte servicii.

3.2.2. Pentru a reduce problemele legate de congestia frecventelor, acolo unde două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei piste, alocarea unei frecvente comune pentru ambele radiofaruri îndepărtate si a altei frecvente comune pentru ambele radiofaruri apropiate este admisă, dacă:

a) circumstantele operationale permit acest lucru;

b) fiecărui radiofar îi este alocat un semnal de identificare diferit;

c) radiofarurile ce utilizează aceeasi frecventă nu pot emite simultan.

NOTĂ:

În RACR-CNS, volumul I, pct. 3.4.4.4, sunt prevăzute normele de aplicare.



* Tipul de comunicatii la care se face referire în S27/9 poate fi reglementat de către administratii.

 

CAPITOLUL 4

Utilizarea frecventelor superioare frecventei de 30 MHz

 

4.1. Utilizarea benzii de frecvente 117.975-137 MHz

INTRODUCERE

Banda de frecvente 118-132 MHz a fost rezervată exclusiv pentru serviciile aeronautice mobile (R), în cadrul Conferintei de radiocomunicatii ITU din Atlantic City în 1947 si, din nou, în 1959, la Conferinta de la Geneva, atunci când a fost extinsă până la frecventa de 117,975 MHz.

Conferintele de radiocomunicatii ITU care au avut loc după 1947 au elaborat o serie de prevederi pentru utilizarea benzii 132-136 MHz pentru serviciile aeronautice mobile (R) în functie de conditiile care variază pentru diferite regiuni ITU, tări sau grupuri de tări. Utilizarea acestei benzi a fost inclusă în tabelul de alocare din acest capitol. Conferinta administrativă mondială de radiocomunicatii - ITU (1979) a elaborat o serie de prevederi pentru utilizarea benzii 136-137 MHz de către serviciile aeronautice mobile (R), supuse conditiilor specificate în nr. S5.203, nr. S5.203Asi nr. S5.203B din regulamentele de radiocomunicatii. Utilizarea frecventelor în banda 136- 137 MHz trebuie să tină cont de conditiile specificate din aceste note. Pentru utilizarea acestor benzi, statele au fost atentionate


asupra posibilelor interferente radio provenite din surse nonaeronautice ce radiază energie de radiofrecventă si asupra necesitătii luării unor măsuri corespunzătoare pentru minimizarea efectelor acestora.

Acest capitol se referă la standardele si practicile recomandate privind această bandă si include subiecte care apartin selectării anumitor frecvente pentru utilizare în diferite scopuri aeronautice. Aceste standarde sunt stipulate în prefata ce urmează, aceasta stabilind principiile pe baza cărora a fost planificată utilizarea eficientă a benzii VHF, pe plan mondial.

PREFATĂ

Utilizarea benzii de frecvente VHF pe plan mondial se bazează pe considerente economice si practice si necesită un plan ce trebuie să tină cont de:

a) necesitatea unei evolutii normale spre îmbunătătirea operării si spre un grad cerut de standardizare pe plan mondial;

b) dorinta unei tranzitii economice între utilizarea actuală si utilizarea optimă a frecventelor disponibile, luând în considerare posibilitatea utilizării la maximum a echipamentelor existente;

c) necesitatea coordonării pe plan national si international a utilizării benzii de frecvente VHF, cu scopul asigurării protectiei reciproce la interferente;

d) necesitatea furnizării unui cadru pentru dezvoltarea integrată a planurilor regionale;

e) dorinta de a încorpora în orice grup de frecvente acele frecvente utilizate în prezent pentru serviciile aeronautice internationale;

f) necesitatea mentinerii numărului total de frecvente si a clasificării acestora, în strânsă legătură cu echipamentele de bord, care sunt utilizate pentru servicii aeronautice internationale;

g) necesitatea desemnării unei singure frecvente care poate fi utilizată pentru cazuri de urgentă pe plan mondial si a unei alte frecvente, pentru anumite regiuni, care poate fi utilizată în scopuri speciale;

h) necesitatea asigurării unei flexibilităti suficiente pentru a permite diferente în aplicatii impuse de conditiile regionale.

4.1.1. Alocarea generală a frecventelor în banda 117,975- 137 MHz

NOTĂ:

Planul include un tabel general de alocare a frecventelor care împarte întreaga bandă, 117,975-137 MHz, subdiviziunile principale fiind benzile de frecvente alocate atât pentru serviciile nationale, cât si pentru cele internationale, precum si benzile alocate numai serviciilor nationale. Această subdivizare generală are ca scop minimizarea problemelor legate de coordonarea natională si internatională.

4.1.1.1. Alocarea frecventelordin banda 117,975-137 MHz se face după cum se prezintă în tabelul 4-1.

4.1.1.2. În cazul benzii 136-137 MHz, aplicatiile internationale nu au fost încă agreate, iar aceste frecvente trebuie utilizate la nivel regional, acolo unde este nevoie si în mod corespunzător.

4.1.2. Ecartul de frecventă si limitele frecventelor alocabile

NOTĂ:

În materialul care urmează, ecartul pentru alocările canalelor de 8,33 kHz este definit ca 25 kHz împărtit la 3, ceea ce reprezintă 8,333.....kHz.

4.1.2.1. Separarea minimă între frecventele care pot fi alocate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie să fie de 8,33 kHz.

NOTĂ:

Se cunoaste faptul că în anumite regiuni sau zone ecartul de 100 kHz, 50 kHz sau 25 kHz permite dispunerea unui număr suficient de frecvente utilizabile pentru serviciile aeriene internationale si nationale, iar echipamentul proiectat special pentru ecartul de 100 kHz, 50 kHz sau 25 kHz va rămâne adecvat pentru operarea serviciilor în interiorul unor astfel de regiuni sau zone. Se cunoaste, de asemenea, că alocările care se bazează atât pe ecartul de 25 kHz, cât si pe cel de 8,33 kHz pot continua să coexiste într-o regiune sau zonă.

4.1.2.2. Posibilitatea de utilizare în serviciul aeronautic mobil (R) [AM(R)S] a echipamentului DSB- AM, proiectat special pentru ecartul de 25 kHz, trebuie prevăzută cel putin până la 1 ianuarie 2005, cu exceptia acelor regiuni sau zone unde acordul regional permite utilizarea pentru comunicatiile vocale aer-sol a echipamentului special proiectat pentru ecartul de 8,33 kHz sau pentru VDL Mod 3.

Tabelul 4-1. Tabel de alocare a frecventelor

 

Subbenzile de alocare a frecventelor (MHz)

Utilizare pe plan mondial

Observatii

a) 118-121,4 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile nationale si internationale

Alocările internationale specifice vor fi determinate în conformitate cu acordul regional. Alocările nationale sunt conforme cu prevederile pct. 4.1.5.9.

b) 121,5

Frecventă de urgentă

Pentru a desemna o bandă de protectie pentru protejarea frecventei aeronautice de urgentă, cele mai apropiate frecvente care pot fi alocate de o parte si de alta a frecventei de 121,5 MHz sunt 121,4 MHz si 121,6 MHz, exceptând situatia când, prin acord regional, se poate decide că cele mai apropiate frecvente care pot fi alocate sunt 121,3 MHz si 121,7 MHz.

c) 121,6-121,9917 inclusiv

Comunicatii pe suprafata de aerodrom, nationale si internationale

Rezervată pentru miscarea la sol, pentru verificare înainte de decolare, autorizări ale serviciilor de trafic aerian si operatiuni asociate

d) 122-123,05 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile nationale

Rezervată exclusiv alocărilor pe plan national

e) 123,1

Frecventă auxiliară SAR

A se vedea pct. 4.1.4.1

f) 123,15-123,6917 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile nationale

Rezervată exclusiv alocărilor pe plan national, cu exceptia frecventei de 123,45 MHz, care este utilizată ca frecventă internatională de comunicatii aer-aer [vezi lit. g)]

 

Subbenzile de alocare a frecventelor

Utilizare pe plan mondial

Observatii

g) 123,45

Comunicatii aer-aer

Desemnată pentru a fi utilizată conform celor prevăzute la pct. 4.1.3.2.1

h) 123,7-129,6917 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile

Alocările internationale specifice vor fi determinate în functie de acordul regional. Alocările pe plan national se fac conform prevederilor pct. 4.1.5.9

i) 129,7-130,8917 inclusiv

Serviciile nationale aeronautice mobile

Rezervate alocărilor nationale dar pot fi utilizate integral sau mentionate la pct 41813

j) 130,9-136,875 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile

Alocările internationale specifice vor fi determinate în functie de acordul regional. Alocările nationale se fac conform prevederilor pct. 4.1.5.9 (a se vedea introducerea la pct. 4.1 referitoare la banda 132-137 MHz.)

k) 136,9-136,975 inclusiv

Serviciile aeronautice mobile

Rezervat pentru comunicatiile VHF - datalink aer/sol

 

4.1.2.2.1.  Cerintele referitoare la instalarea obligatorie a echipamentelor proiectate special pentru ecartul de 8,33 kHz se stabilesc numai pe baza acordurilor regionale de navigatie aeriană care specifică spatiul aerian de operare si programul de implementare, care va include si timpul necesar pentru achizitionarea lor.

 

NOTĂ:

Nu este necesar să se modifice sistemele de bord sau cele de sol dacă acestea operează numai în regiuni ce nu utilizează ecartul canalului de 8,33 kHz.

4.1.2.2.2. Cel putin până la 1 ianuarie 2005, echipamentele special proiectate pentru utilizarea ecartului de 8,33 KHz trebuie protejate pentru a fi utilizate de AM (R) S.

4.1.2.2.3. Cerintele obligatorii referitoare la echipamentele special proiectate pentru VDL Mod 3 si VDL Mod 4 trebuie realizate pe baza acordurilor regionale de navigatie aeriană care specifică spatiul aerian de operare si programul de implementare pentru echiparea obligatorie a echipamentelor, inclusiv timpul adecvat de implementare.

4.1.2.2.3.1. Pentru acordul indicat la pct. 4.1.2.2.3 trebuie să se asigure o notificare prealabilă de cel putin 2 ani, referitoare la echiparea obligatorie a sistemelor de bord.

4.1.2.2.4. Cel putin până la 1 ianuarie 2010, echipamentele proiectate special pentru a utiliza VDL Mod 3 si VDL Mod 4 vor fi compatibile pentru a fi utilizate de AM (R) S.

4.1.2.3. În banda de frecvente 117,975-137 MHz, cea mai joasă frecventă alocabilă trebuie să fie de 118 MHz, iar cea mai înaltă de 136,975 MHz.

4.1.2.4. În regiunile în care ecartul de 25 kHz [DSB-AM si legătura digitală VHF (VDL)] si ecartul de 8,33 kHz pentru DSB-AM sunt în operare, publicarea frecventei alocate sau a canalului de operare trebuie să fie conform canalului din tabelul 4-1 (bis).

 

NOTĂ:

Tabelul 4-1 (bis) prezintă perechile de frecvente corespunzătoare canalului de 25 kHz DSB-AM si permite o identificare unică pentru canalul de 25 kHz VDL si pentru canalul de 8,33 kHz.

 

Tabelul 4-1 (bis). Perechi de canale/frecvente

 

Frecventă (MHz)

Slot de timp*

Ecart

Canal (kHz)

118,0000

 

25

118,000

118,0000

A

25

118,001

118,0000

B

25

118,002

118,0000

C

25

118,003

118,0000

D

25

118,004

 

 

Frecventă (MHz)

Slot de timp*

Ecart (kHz)

Canal

118,0000

 

8,33

118,005

118,0083

 

8,33

118,010

118,0167

 

8,33

118,015

118,0250

A

25

118,021

118,0250

B

25

118,022

118,0250

C

25

118,023

118,0250

D

25

118,024

118,0250

 

25

118,025

118,0250

 

8,33

118,030

118,0333

 

8,33

118,035

118,0417

 

8,33

118,040

118,0500

 

25

118,050

118,0500

A

25

118,051

118,0500

B

25

118,052

118,0500

C

25

118,053

118,0500

D

25

118,054

118,0500

 

8,33

118,055

118,0583

 

8,33

118,060

118,0667

 

8,33

118,065

118,0750

A

25

118,071

118,0750

B

25

118,072

118,0750

C

25

118,073

118,0750

D

25

118,074

118,0750

 

25

118,075

118,0750

 

8,33

118,080

118,0833

 

8,33

118,085

118,0917

 

8,33

118,090

118,1000

 

25

118,100

etc.

 

 

 


* Indicarea slotului de timp este destinată canalelor din VDL Mod 3. (Ref. RACR-CNS, volumul III, partea I, cap. 6, pentru caracteristici de operare VDL Mod 3)

 

4.1.3. Frecvente utilizate pentru anumite functii 4.1.3.1. Frecventa de urgentă

4.1.3.1.1. Frecventa de urgentă (121,5 MHz) trebuie folosită numai în situatii autentice de urgentă, asa cum este subliniat pe larg în cele ce urmează:

a) pentru a furniza o frecventă sigură (un canal) pentru comunicatii între aeronavele aflate în pericol sau urgentă si o statie de la sol, atunci când frecventele obisnuite sunt utilizate pentru alte aeronave;

b) pentru a asigura o frecventă de comunicatii VHF între o aeronavă si un aerodrom, care nu este utilizată în mod normal pentru serviciile aeriene internationale, în cazul aparitiei unor situatii de urgentă;

c) pentru a asigura o frecventă comună de comunicatii VHF între aeronave, civile sau militare, participante la operatiunile obisnuite de căutare si salvare, si între aeronave si serviciile de sol, înaintea schimbării frecventei, atunci când aceasta este necesară;

d) pentru a asigura o comunicatie sol-aer atunci când se defectează echipamentul de bord utilizat pe frecventele obisnuite;

e) de a asigura un canal pentru operarea emitătoarelor locatoarelor folosite în situatii de urgentă (ELT) si pentru comunicarea între mijloacele de salvare si aeronava implicată în operatiuni de căutare si salvare;

f) pentru a asigura un canal comun de comunicatii VHF pentru comunicatii între aeronava civilă, pe de o parte, si aeronava de interceptare sau unitatea de control de interceptare, pe de altă parte, si între aeronava civilă ori aeronava de interceptare, pe de o parte, si unitatea de control care se ocupă de interceptare, pe de altă parte, în cazul interceptării aeronavei civile.

NOTA 1:

Utilizarea frecventei de 121,5 MHz în scopul prezentat la lit. c) trebuie evitată în cazul în care apar interferente legate de coordonarea eficientă a traficului în situatiile de pericol.

NOTA 2:

Regulamentele de radiocomunicatii în vigoare prevăd ca statiile mobile ale serviciului maritim mobil să poată utiliza de asemenea frecventa de urgentă aeronautică de 121,5 MHz, folosind o emisie A3E pentru a comunica pe această frecventă în scopuri de sigurantă, cu statiile serviciului aeronautic mobil (S5.200 RR si apendicele S13, partea A2 din RR).

4.1.3.1.2. Frecventa de 121,5 MHz trebuie asigurată pentru:

a) toate centrele de control regionale si pentru toate centrele de informare a zborurilor;

b) turnurile de control de aerodrom si pentru serviciile de apropiere ce deservesc aerodromurile internationale si aerodromurile internationale de rezervă;

c) orice altă zonă desemnată de către autoritatea ATS corespunzătoare,

acolo unde se prevede că această frecventă este necesară pentru asigurarea receptiei apelurilor de pericol sau pentru asigurarea scopurilor specificate la pct. 4.1.3.1.1.

NOTĂ:

Acolo unde două sau mai multe facilităti prezentate mai sus sunt colocate (asociate), este suficient a se prevedea frecventa de 121,5 MHz la una dintre acestea.

4.1.3.1.3. Frecventa 121,5 MHz trebuie să fie disponibilă unitătilor de control al interceptării, acolo unde se consideră necesar, conform celor specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. f).

4.1.3.1.4. Canalul de urgentă trebuie protejat continuu pe durata orelor de serviciu al unitătilor la care această frecventă este instalată.

4.1.3.1.5. Canalul de urgentă trebuie utilizat numai pentru transmisii în modul de operare simplex pe canal unic.

4.1.3.1.6. Canalul de urgentă (121,5 MHz) trebuie să fie disponibil conform caracteristicilor date în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.

4.1.3.2. Canalul de comunicatii aer-aer

4.1.3.2.1. Canalul VHF de comunicatii aer-aer pe frecventa de 123,45 MHz este desemnat să permită aeronavelor angajate în zboruri deasupra zonelor oceanice sau îndepărtate, situate în afara domeniului de acoperire a statiilor de la sol VHF, să schimbe informatii operationale necesare si să faciliteze rezolvarea problemelor operationale.

NOTĂ:

Utilizarea canalului aer-aer poate produce interferente la si de la aeronavă, dacă se utilizează aceeasi frecventă pentru comunicatiile aer-sol.

4.1.3.2.2. În zonele oceanice sau îndepărtate, situate în afara zonei de actiune a statiilor de sol VHF, canalul de comunicatii VHF aer-aer, pe frecventa de 123,45 MHz, trebuie să fie disponibil numai în conformitate cu caracteristicile din RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.

4.1.3.3. Canal de semnalizare comun. Frecventa de 136,975 MHz este rezervată international pentru asigurarea unui canal de semnalizare comun (CSC) pentru legătura digitală VHF (VDL). Canalul de semnalizare comun (CSC) utilizează schema de modulatie VDL Mod 2 si purtătoarea cu acces multiplu (CSMA).

4.1.4. Frecvente auxiliare pentru operatiunile de căutare si salvare

4.1.4.1. Acolo unde este stabilită o cerintă pentru utilizarea unei frecvente suplimentare fată de cea de 121,5 MHz, în aceleasi conditii precum cele specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. c), trebuie utilizată frecventa de 123,1 MHz.

4.1.4.2. Frecventa suplimentară de căutare si salvare (123,1 MHz) trebuie să fie disponibilă numai cu caracteristicile indicate în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.

4.1.5. Prevederi referitoare la repartitia geografică a frecventelor VHF si protectia la interferente

4.1.5.1. În cazul utilizării echipamentelor VHF a căror caracteristică de radiatie este limitată la orizontul radio, cu exceptia situatiilor în care există cerinte operationale de utilizare a frecventelor comune pentru grupuri de echipamente, separarea geografică dintre echipamentele care operează pe aceeasi frecventă trebuie să fie astfel încât punctele situate la înăltimea de protectie si la limita de acoperire a fiecărui echipament să fie separate printr-o distantă cel putin egală cu distanta necesară obtinerii unui raport semnal/zgomot de 14 dB.

Această prevedere trebuie introdusă pe baza acordului regional de navigatie aeriană. În acele zone în care congestia de frecvente nu este severă sau nu este considerată a deveni gravă, se poate utiliza un criteriu de separare de 20 dB (raport în distantă de 10 la 1) ori un criteriu de separare după orizontul radio (RLOS) (se ia în considerare valoarea cea mai mică).

NOTĂ:

Materialul de îndrumare referitor la stabilirea distantei minime de separare bazată pe un raport semnal/zgomot de 14 dB este prezentat în cadrul PIAC-CNS, volumul V, anexa A.

4.1.5.2. În cazul acelor echipamente VHF care furnizează servicii dincolo de orizontul radio, cu exceptia cazului în care există o cerintă operatională de utilizare a frecventelor comune pentru grupuri de echipamente, planificarea operării pe acelasi canal se face astfel încât distanta dintre punctele situate la înăltimea de protectie la limita zonei de acoperire utile a fiecărui echipament să nu fie mai mică decât suma distantelor de la fiecare punct la orizontul radio asociat.


NOTA 1:

Distanta la orizontul radio de la statia radio a aeronavei este dată prin formula:

D=KVh,

unde:

D = distanta în mile nautice;

h - înăltimea aeronavei (a statiei de bord) deasupra solului;

K = corespunde la 4/3 din raza pământului si este:

= 2,22, atunci când h este exprimat în metri;

= 1,23, când h este exprimat în picioare.

NOTA 2:

La calcularea distantei orizontului radio între o statie de sol si o statie de bord, distanta orizontului radio al statiei de bord, calculată după formula D=K VP7, trebuie adăugată la distanta orizontului radio al statiei de sol. Pentru calcularea celei din urmă distante se foloseste aceeasi formulă, în care h este înăltimea antenei de emisie a statiei de sol.

NOTA 3:

Criteriul enuntat la pct. 4.1.5.2 este aplicabil la stabilirea separării geografice minime dintre echipamentele VHF, în scopul evitării interferentei aer-aer, pe acelasi canal. În PIAC-CNS, volumul V, anexa A, sectiunea 3, sunt date elemente de îndrumare referitoare la determinarea distantei de separare dintre statiile de sol si dintre aeronave si statiile de sol, pentru operarea pe un canal comun. Iar sectiunea 2 a anexei A contine materialul de ghidare referitor la canalele adiacente.

NOTA 4:

În PIAC-CNS, volumul V, anexa A, sunt date elemente de ghidare referitoare la interpretarea prevăzută la pct. 4.1.5.1 si 4.1.5.2.

4.1.5.3. Separarea geografică dintre echipamentele ce functionează pe canale adiacente trebuie să fie astfel încât punctele situate la înăltimile de protectie si la limita de acoperire a fiecărui echipament să fie la o distantă suficientă pentru a asigura operarea fără interferente.

NOTĂ:

PIAC-CNS, volumul V, anexa A, prezintă îndrumări referitoare la distantele de separare si caracteristicile sistemului.

4.1.5.4. Înăltimea de protectie trebuie să fie o înăltime, în raport cu nivelul de referintă specific asociat unui anumit echipament, astfel încât sub aceasta interferenta să fie improbabilă.

4.1.5.5. Înăltimea de protectie aplicată functiilor sau anumitor echipamente trebuie să fie determinată regional, luând în considerare următorii factori:

a) natura serviciului asigurat;

b) caracteristica serviciului de trafic aerian implicat;

c) distributia traficului de comunicatii;

d) disponibilitatea canalelor de frecventă la statia de bord;

e) dezvoltări ulterioare.

4.1.5.6. Acolo unde înăltimile de protectie determinate au valori mai mici decât cele dorite operational, distanta de separare dintre echipamentele ce functionează pe aceeasi frecventă nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru a asigura ca o aeronavă aflată la limita de operare a serviciului si la înăltimea de protectie dorită pentru o facilitate să nu se găsească deasupra orizontului radio în raport cu facilitătile adiacente.

NOTĂ:

Pct. 4.1.5.6 stabileste distanta de separare geografică sub care interferenta este posibilă.

4.1.5.7. Separarea geografică dintre statiile VHF VOLMET trebuie să fie determinată regional si, în general, trebuie să fie în asa fel încât functionarea lor să nu interfereze la cele mai mari altitudini la care zboară aeronavele în zona respectivă.

NOTĂ:

Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.5.7 este cuprins în PIAC-CNS, volumul V, anexa A.

4.1.5.8. Frecventele VHF din banda aeronautică mobilă, utilizate de serviciile nationale, dacă nu sunt atribuite pe plan international sau regional acestui scop, trebuie să fie repartizate geografic astfel încât interferenta să fie minimă la statiile utilizate de serviciile de trafic aerian international în această bandă.

4.1.5.9. Problema interferentei între statii din tări diferite pe frecvente alocate international sau regional serviciilor nationale trebuie rezolvată prin consultări între administratiile tărilor respective.

4.1.5.10. Pentru a evita interferentele cu alte statii, zonele de acoperire ale emitătoarelor de sol VHF trebuie să fie astfel încât să mentină cel putin un minim al cerintei operationale pentru functia de comunicatie.

4.1.5.11. În cazul statiilor VHF care furnizează servicii dincolo de orizontul radio, în afara benzii alocate cu ±250 kHz fată de frecventa de emisie, orice radiatie parazită sau frecventă armonică nu trebuie să depăsească o putere efectiv radiată de 1 mW pentru orice azimut.

4.1.6. Cerinte privind echipamentele

NOTA 1:

Tolerantele de frecventă ale statiilor care functionează în banda aeronautică mobilă (117,975-137 MHz) trebuie să respecte specificatiile date în apendicele 3 din cadrul regulamentelor de radiocomunicatii. Tolerantele pentru emitătoarele utilizate de către serviciile aeronautice nu sunt mentionate în această reglementare, cu exceptia cazurilor în care sunt cerute valori mai stricte decât acelea indicate în cadrul regulamentelor de radiocomunicatii, când acestea se impun (de exemplu, specificatiile de echipamente din volumul III cuprind mai multe astfel de cazuri).

NOTA 2:

Toleranta de frecventă aplicabilă diferitelor componente ale unui sistem multicanal sau ale altor sisteme va fi determinată de caracteristicile sistemului specific.

4.1.6.1. Câstigul antenei unei statii VHF cu acoperire extinsă nu trebuie să depăsească 3 dB fată de cel al unei antene dipol, în limitele a+2 0 fată de linia de centru a deschiderii unghiulare O a zonei de acoperire. Dar, în orice caz, trebuie să fie în asa fel încât să nu existe interferente cu alte servicii radio.

NOTA 1:

Azimutul real, deschiderea unghiulară a zonei de acoperire si puterea efectiv radiată trebuie luate în calcul în fiecare caz.

NOTA 2:

Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.6.1 este cuprins în PIAC-CNS, volumul V, anexa A.

4.1.7. Metoda de operare

4.1.7.1. Un sistem simplex pe un singur canal trebuie să functioneze în banda de frecvente VHF, 117,975-137 MHz, pentru toate statiile ce furnizează servicii pentru aeronavele implicate în navigatia aeriană internatională.

4.1.7.2. În plus fată de cele de mai sus, canalul de voce sol-aer, asociat standardelor OACI, poate fi utilizat, conform acordului regional, numai pentru comunicatii radio.

4.1.8. Planul de alocare a frecventelor radio VHF utilizate de serviciile aeronautice mobile internationale

INTRODUCERE

Acest plan prezintă lista de frecvente care pot fi alocate împreună cu prevederile de utilizare de către serviciile aeronautice mobile (R) a tuturor frecventelor cu un ecart de 25 kHz si a tuturor frecventelor cu un ecart de 8,33 kHz, cu frecventele din grupa A care continuă să fie utilizate, oriunde acestea sunt într-un număr suficient pentru a răspunde cerintelor operationale.


Conform planului, numărul total de frecvente necesare într-o anumită regiune va fi determinat regional. Astfel, frecventele alocabile într-o anumită regiune pot fi limitate la un număr restrâns de frecvente din cadrul listei, numărul curent fiind selectat după cum este indicat mai sus.

Pentru ca frecventele alocabile să poată fi coordonate între diferite regiuni cât mai bine, planul stipulează că dacă numărul de frecvente cuprins în grupa A din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2 este suficient pentru a satisface cerintele regiunii, frecventele acelei grupe pot fi utilizate într-o ordine care începe cu frecventa de 118 MHz. Astfel, toate regiunile folosesc în comun frecventele utilizate în regiunea care necesită cel mai mic număr de frecvente si, în cazul a două regiuni oarecare, acea regiune care are numărul cel mai mare de frecvente va avea în folosintă toate frecventele utilizate de către celălalt.

Grupa A asigură planificarea frecventelor bazându-se pe canale cu ecart de 100 kHz.

Grupa B din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2 contine frecventele din banda 117,975-132 MHz, care se termină în 50 kHz. Împreună cu frecventele din grupa A, acestea asigură planificarea frecventelor având la bază ecartul de 50 kHz. În grupa C sunt listate canalele din banda de frecventă 132-137 MHz, bazându-se pe ecartul de 50 kHz. Grupa D contine canalele din banda de frecventă 132-137 MHz, care se termină în 25 kHz, si grupa E, în mod similar, listează canalele din banda de frecventă 117,975-132 MHz. Utilizarea canalelor din grupele B, C, D si E este explicată mai jos.

Grupa F din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2 contine frecventele din banda 117,975-137 MHz, atunci când este utilizat ecartul de 8,33 kHz. Utilizarea canalelor din această grupă este explicată mai jos.

Ori de câte ori numărul de frecvente necesar într-o anumită regiune depăseste numărul de frecvente din grupa A, frecventele pot fi selectate din cadrul altor grupe tinând cont de prevederile pct. 4.1.8.1 în raport cu utilizarea frecventelor cu ecart de 25 kHz si, cu privire la banda 132-137 MHz, de prevederile din regulamentele de radiocomunicatii (vezi introducerea la pct. 4.1). Desi pentru grupele B, C, D si E nu este indicată o ordine de selectare preferată, planificarea regională ar fi bine să tină cont de circumstantele regionale specifice pentru o anumită selectie a frecventelor din aceste grupe. Acest lucru se poate aplica în particular frecventelor din banda 132-137 MHz din motive ce tin de echipamentul de la bordul aeronavei si/sau de disponibilitatea unor anumite canale de frecventă pentru serviciile aeronautice mobile (R). Se poate întâmpla ca în cadrul unei anumite regiuni să se selecteze mai întâi frecventele din grupa B, apoi frecventele din grupa C, D sau E.

Acolo unde toate canalele grupelor A, B, C, D si E din cadrul listei prevăzute la pct. 4.1.8.1.2 sunt insuficiente pentru a acoperi cerintele dintr-o regiune, o parte sau părti din bandă pot fi desemnate ca având canale de 8,33 kHz sau desemnate ca suport VDL Modul 3. Pentru părtile din banda de frecvente ce contin canale de 8,33 kHz, frecventele corespunzătoare din cadrul grupei F ar trebui să fie utilizate în conformitate cu pct. 4.1.8.1.1.1 si 4.1.8.1.2. De remarcat faptul că desemnarea frecventelor din grupa F diferă de cea a frecventelor corespondente din grupele de la A la E referitor la diferenta lătimii canalului. Pentru o parte din banda de frecventă ce utilizează VDL Mod 3, frecventele din cadrul grupelor A, B, C, D si E sunt utilizate pe baza diviziunii de timp. O singură frecventă poate avea mai multe canale, fiecare utilizând frecventa în perioade de timp sau sloturi de timp. SIoturile de timp specifice pentru VDL Mod 3 sunt identificate utilizându-se indicatorii numerici din tabelul 4-1 (bis).

Desi pentru grupa F nu este specificată o anumită ordine de selectie, planificarea regională se poate face după o anumită

selectie a frecventelor din acest grup pentru a tine cont de caracteristicile regionale specifice.

În multe regiuni au fost deja alocate frecvente pentru activităti specifice, cum ar fi, de exemplu, controlul apropierii sau controlul pe aerodrom. Planul nu face astfel de alocări (exceptând frecventele de urgentă si frecventele de serviciu la sol), o astfel de actiune fiind făcută la nivel regional, în cazul în care se consideră utilă.

4.1.8.1. Frecventele din banda 117,975-137MHz utilizate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie selectate din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2.

4.1.8.1.1. Atunci când numărul frecventelor necesare într-o anumită regiune dată nu depăseste numărul frecventelor cuprinse în grupa A din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2, frecventele ce urmează să fie selectate trebuie alese secvential, dacă este posibil, dintre cele din grupa A din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2.

4.1.8.1.1.1. În cazul în care numărul frecventelor necesare într-o anumită regiune îl depăseste pe cel al frecventelor disponibile în grupele de la A la E din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2, părti din bandă trebuie desemnate ca având în componentă canale de 8,33 kHz (comunicatii de voce) sau continând VDL Mod 3. Frecventele utilizate vor fi selectate din grupa F din lista prevăzută la pct. 4.1.8.1.2 pentru alocarea canalului de 8,33 kHz sau din cadrul grupelor de la A la E în conformitate cu alocările slot de timp din tabelul 4-1 (bis) pentru VDL Mod 3. Restul benzii de frecventă va continua să fie utilizat pentru canalele cu ecart de 25 kHz selectate din cadrul părtilor corespunzătoare ale grupelor de la A la E.

NOTA 1:

Frecventele 121,425-121,575 MHz inclusiv, 123,075- 123,125 MHz inclusiv si 136,500-136,975 MHz inclusiv nu sunt disponibile pentru alocare pentru canalele cu o lătime mai mică de 25 kHz.

NOTA 2:

Serviciile care continuă să opereze pe canale cu ecart de 25 kHz vor fi protejate în cadrul regiunilor ce implementează ecartul între canale de 8,33 kHz.

4.1.8.1.2. Lista frecventelor alocabile

Lista frecventelor alocabile este prezentată în cadrul apendicelui de la cap. 4.

4.1.8.1.3. Frecventele destinate comunicatiilor de control operational pot fi solicitate pentru a permite operatorilor aerieni să se conformeze dispozitiilor stipulate în anexa nr. 6, partea I, caz în care acestea pot fi selectate din banda 128,825-132,025 MHz. Aceste frecvente trebuie să fie alese din partea superioară a benzii si într-o ordine secventială, în măsura în care este posibil.

NOTĂ:

Alocarea unor astfel de frecvente si autorizarea utilizării echipamentelor corespondente sunt atribuite la nivel national. Totusi, în cadrul regiunilor în care există o problemă privind frecventele pentru controlul operational, poate fi avantajos dacă statele se străduiesc să coordoneze la nivel regional aceste canale necesare operatorilor aerieni.

4.1.8.2. Frecventele care pot fi alocate serviciilor aeronautice mobile (R) într-o anumită regiune trebuie limitate la un anumit număr, pentru cerintele operationale din acea regiune.

NOTĂ:

Numărul frecventelor necesare într-o anumită regiune este în mod normal determinat de Consiliu, pe baza recomandărilor întrunirilor regionale de navigatie aeriană. Caracteristicile echipamentelor VHF de bord cunoscute a fi utilizate pe scară largă în regiune vor fi luate în considerare pentru această determinare.


4.2. Utilizare benzii de frecvente 108-117,975 MHz

4.2.1. Banda de frecvente 108-117,975 MHz trebuie să fie alocată după cum urmează:

- Banda 108-111,975 MHz:

a) ILS, în conformitate cu paragraful 4.2.2 si RACR-CNS, volumul I, paragraful 3.1.3;

b) VOR, cu conditia ca:

1. să nu se producă nicio intereferentă pe canalul adiacent functionării ILS-ului;

2. să fie utilizate numai frecventele care se termină într-un număr par de zecimi de megahertz sau se termină într-un număr par de zecimi de megahertz si de cifra 5 pentru sutimi de megahertz;

c) sisteme de îmbunătătire a performantelor la sol (GBAS) al GNSS, în conformitate cu RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu conditia ca ILS-ul sau VOR-ul să nu fie interferate.

NOTĂ:

Criteriile de separare geografică între echipamentele ILS si GBAS, aplicabile serviciilor de comunicatie GBAS si VHF ce functionează în banda 118-137 MHz, sunt în curs de elaborare. Până când aceste criterii vor fi definite si incluse în prezenta reglementare, se prevede ca frecventele din banda 112,050- 117,900 MHz să fie utilizate pentru alocări GBAS.

- Banda 111,975-117,975 MHz:

a) VOR;

b) sistemele de îmbunătătire a performantelor la sol (GBAS) al GNSS, conform RACR-CNS, volumul l, pct. 3.7.3.5, cu conditia ca VOR-ul să nu fie interferat.

NOTA 1:

Materialul de îndrumare referitor la separarea în distantă necesară pentru prevenirea interferentelor între echipamentele ILS si VOR ce functionează în banda de frecvente 108-111,975 MHz se găseste în PIAC-CNS, volumul I, anexa C, sectiunea 3.

NOTA 2:

Materialul de îndrumare referitor la separarea în distantă necesară pentru prevenirea interferentelor între echipamentele VOR si GBAS ce functionează în banda de frecvente 112,050- 117,900 MHz se găseste în PIAC-CNS, volumul I, anexa D, sectiunea 7.2.1.

4.2.2. Pentru planificarea alocărilor regionale, frecventele destinate echipamentelor ILS trebuie selectate în următoarea ordine:

a) frecventele de ILS Directie care se termină în număr impar de zecimi de megahertz si frecventele asociate acestora pentru ILS Pantă;

b) frecventele de ILS Directie care se termină în număr impar de zecimi de megahertz si de cifra 5 pentru sutimi de megahertz si frecventele asociate acestora pentru ILS Pantă.

4.2.2.1. Prin acord regional se pot utiliza canale ILS identificate prin frecvente ILS Directie din banda 108- 111,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz si de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, atunci când acesta devine aplicabil în conditiile următoare:

a) pentru utilizare restrictionată, începând cu 1 data de ianuarie 1973;

b) pentru utilizare generală, începând cu data de 1 ianuarie 1976.

NOTĂ:

Vezi nota de la pct. 4.2.3.1.

4.2.3. Pentru planurile regionale de alocare a frecventelor, frecventele alocate echipamentelor VOR trebuie selectate în următoarea ordine:

a) frecventele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr impar de zecimi de megahertz;

b) frecventele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;

c) frecventele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz;

d) frecventele din banda 111,975-117,975 MHz, care se termină în 50 kHz, cu exceptia celor prevăzute la pct.4.2.3.1;

e) frecventele din banda 108-111,975 MHz, care se termină în număr par de zecimi de megahertz, urmat de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, cu exceptia celor prevăzute la pct. 4.2.3.1.

4.2.3.1. Frecventele pentru echipamentele VOR, care se termină în număr par de zecimi de megahertz si de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, în banda 108-111,975 MHz, si toate frecventele care se termină în 50 kHz din banda 111,975- 117,975 MHz pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, în conditiile următoare:

a) în banda 111,975-117,975 MHz pentru utilizare restrictionată;

b) pentru utilizare generală, în banda 111,975-117,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliu, însă la cel putin un an după data aprobării acordului regional avut în vedere;

c) pentru utilizare generală, în banda 108-111,975 MHz, la o dată fixată de către Consiliu, însă la cel putin 2 ani sau mai mult după aprobarea acordului regional avut în vedere.

NOTĂ:

Prin utilizare restrictionată, asa cum este mentionată la pct. 4.2.2.1 lit. a) si pct. 4.2.3.1 lit. a), se întelege că frecventele nu sunt utilizate de către o aeronavă echipată corespunzător decât dacă:

a) functionarea echipamentelor ILS sau VOR care nu pot utiliza aceste frecvente să fie protejată la interferente;

b) nu va fi impusă o cerintă generală pentru echipamentele ILS sau VOR de bord de a fi capabile să opereze pe aceste frecvente;

c) nu sunt admise derogări pentru serviciul operational furnizat operatorilor internationali care utilizează sisteme de bord functionând pe frecvente cu ecart de 100 kHz.

4.2.4. Pentru a proteja functionarea echipamentului VOR de bord pe durata etapelor initiale de instalare a VOR-urilor cu un ecart de 50 kHz într-o regiune în care instalatiile existente nu pot fi complet conforme cu prevederile din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, toate echipamentele VOR existente în zona de interferentă a unei facilităti ce utilizează un ecart de 50 kHz trebuie modificate pentru a fi conforme cu prevederile RACR-CNS, volumul I, pct. 3.3.5.7.

4.2.5. Dispunerea frecventelor. Separarea geografică dintre facilitătile ce operează pe aceleasi frecvente sau pe frecvente adiacente va fi determinată la nivel regional si trebuie să se bazeze pe următoarele criterii:

a) zonele de actiune ale facilitătilor;

b) altitudinea maximă de zbor a aeronavei ce utilizează facilitătile;

c) dorinta de a mentine altitudinea minimă IFR atât de jos pe cât permite terenul.

NOTĂ:

Materialul de îndrumare privind acest subiect este continut în anexele la PIAC-CNS, volumul V

4.2.6. Pentru a micsora problemele legate de congestia frecventelor în amplasamentele în care două echipamente distincte ILS deservesc capetele opuse ale aceleiasi piste sau diferitelor piste ale aceluiasi aeroport, alocarea acelorasi perechi de frecvente pentru ILS Directie si Pantă trebuie să fie permisă în următoarele conditii:

a) circumstantele operationale să o permită;

b) fiecare ILS Directie să aibă un semnal de identificare diferit;

c) să existe sisteme de interblocare astfel încât numai echipamentele ILS Directie si Pantă de la o singură pistă să fie operationale.

NOTĂ:

Prevederile ce trebuie avute în vedere sunt cuprinse în RACR-CNS, volumul I, pct. 3.1.2.7.2 si 3.1.3.9.

 


Tabelul 4-2

 

Grupa

Canale DME

Perechi asociate de canale VHF

Observatii

Procedura de alocare

1

Pare:

de la 18Xpână la 56X

ILS cu ecart de 100 kHz

 

Pentru utilizare generală (vezi pct. 4.3.1)

2

Pare:

de la 18Y până la 56Y

ILS cu ecart de 50 kHz

 

3

 

Pare:

De la 80Y până la 118Y

VOR cu ecart de 50 kHz zecimi impare de MHz

 

Utilizat în mod normal în cazul în care un singur canal DME este pereche cu ILS si este parte a MLS

4

Impare:

de la 17Y până la 55Y

VOR cu ecart de 50 kHz

5

Impare: de la 81Y până la 119Y

VOR cu ecart de 50 kHz zecimi pare de MHz

 

6

Pare:

de la 18W până la 56W

Niciun canal pereche asociat VHF

 

 

Pentru utilizare ulterioară (vezi pct. 4.3.2)

7

Pare:

de la 18Z până la 56Z

Niciun canal pereche asociat VHF

 

8

Pare:

de la 80Z până la 118Z

Niciun canal pereche asociat VHF

 

9

Impare:

de la 17Z până la 55Z

Niciun canal pereche asociat VHF

 

10

Impare:

de la 81Z până la 119Z

Niciun canal pereche asociat VHF

 

 

NOTA:

Canalele DME din cadrul grupelor 1 si 2 pot fi utilizate în asociere cu ILS si/sau MLS. Canalele DME din cadrul grupelor 3, 4 si 5 pot fi utilizate în asociere cu VOR sau MLS.

4.3. Utilizarea benzii de frecvente 960-1 215 MHz pentru DME

NOTĂ:

Materiale informative privind planificarea frecventelor canalelor DME sunt date în RACR-CNS, volumul I, anexa C, sectiunea 7.

4.3.1. Canalele de operare ale DME purtând sufixul “X” sau “Y” din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese într-o manieră generală fără restrictie.

NOTĂ:

Planul privind utilizarea canalelor pereche asigură utilizarea anumitor canale Y împreună cu VOR sau MLS. Materialul de îndrumare din RACR-CNS, volumul I, anexa C, sectiunea 7, include prevederi specifice relative la situatiile în care acelasi canal sau un canal adiacent este utilizat în cadrul aceleiasi zone pentru ambele sisteme.

4.3.2. Canalele DME purtând sufixul “W” sau “Z” din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese pe baza acordului regional în momentul în care acestea devin aplicabile în conformitate cu următoarele:

a) utilizarea regională restrictionată începând cu sau după data, luând data cea mai recentă:

1. 1 ianuarie 1989; sau

2. la o dată stipulată de către Consiliu, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere;

b) pentru utilizarea generală începând cu sau după data, luând data cea mai recentă:

1. 1 ianuarie 1995; sau

2. la o dată stipulată de către Consiliu, data fiind o perioadă de 2 ani sau mai mult, ulterioară aprobării acordului regional avut în vedere.

NOTĂ:

Utilizare restrictionată înseamnă utilizarea limitată a canalului de către aeronave echipate adecvat si în asa fel încât:

a) echipamentul DME existent care nu poate opera pe aceste canale multiplexate să fie protejat la interferente;

b) nu va fi impusă o cerintă generală privind dotarea aeronavei cu echipament DME de bord, compatibil pentru operarea pe aceste canale multiplexate;

c) serviciul operational furnizat operatorilor internationali care utilizează echipamentul DME fără capacitatea de a utiliza canale multiplexate nu este derogat.

4.3.3. Pentru planificarea alocării pe plan regional, canalele DME asociate cu MLS trebuie să fie selectate din tabelul 4-2.

4.3.3.1. Grupele de la 1 la 5. Aceste canale DME vor fi utilizate în general. Pentru selectarea canalelor pentru alocare, sunt aplicabile următoarele reguli:

a) atunci când un sistem MLS/DME este destinat operării pe o pistă, în asociere cu un sistem ILS, canalul DME, dacă este posibil, trebuie selectat din cadrul grupei 1 sau 2 si asociat cu perechea de frecventă ILS, asa cum este indicat în tabelul pentru canale DME si perechi asociate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A. În cazurile în care protectia frecventei nu poate fi făcută pentru toate cele 3 componente, canalul MLS poate fi selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5;

b) atunci când un canal MLS/DME este destinat operării pe o pistă fără ILS, canalul DME ce urmează să fie utilizat va fi de preferintă selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5.

4.3.3.2. Grupele de la 6 la 10. Aceste canale DME pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, conform conditiilor specificate la pct. 4.3.2.

4.3.4. Coordonarea alocării canalelor regionale DME trebuie să fie efectuată conform specificatiilor OACI.


4.4. Utilizarea benzii de frecvente 5 030,4-5 150,0 MHz

NOTA 1:

Materialul de ghidare privind planificarea protectiei frecventelor sistemelor MLS este continut în cadrul PIAC-CNS, volumul I, anexa G.

NOTA 2:

Materialul cu privire la determinarea distantelor de coordonare dintre sistemele MLS si statiile de sol ce furnizează legături cu satelitii mobili negeostationari este continut în cadrul Recomandării ITU-RS.1342.

4.4.1. Canalele MLS trebuie să fie selectate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A.

4.4.2. În scopul planificării regionale, canalele MLS trebuie să fie selectate în conformitate cu conditiile specificate la pct. 4.3.3 pentru DME-ul asociat.

4.4.3. Alocările de canale, suplimentar fată de cele specificate la pct. 4.4.1, trebuie făcute în cadrul subbenzii 5030,4-5150,0 MHz, după cum este necesar, pentru a satisface cerintele ulterioare cu privire la navigatia aeriană.

 

ANEXĂ LA CAPITOLUL 4

 

Lista frecventelor alocabile

 

Frecventă (MHz)

Observatii

Frecventă (MHz)

Observatii

121,5

123,1

Frecventă de urgentă

Frecventă auxiliară SAR

121,95

121,625

121,675

121,725

121,775

121,825

121,875

121,925

121,975

Rezervate pentru comunicatii pe suprafata aerodromului

[vezi tabelul 4-1, lit. c)]

 

 

121,60

121,65

121,70

121,75

121,80

121,85

121,90

Rezervate pentru comunicatii | pe suprafata aerodromului

[vezi tabelul 4-1, lit. c)]

 

 

 

 

 

 

GRUPA A

Frecvente (MHz)

 

 

 

 

 

118,00

118,90

119,80

120,70

123,80

124,70

125,60

126,50

127,40

128,30

129,20

131,20

118,10

119,00

119,90

120,80

123,90

124,80

125,70

126,60

127,50

128,40

129,30

131,30

118,20

119,10

120,00

120,90

124,00

124,90

125,80

126,70

127,60

128,50

129,40

131,40

118,30

119,20

120,10

121,00

124,10

125,00

125,90

126,80

127,70

128,60

129,50

131,50

118,40

119,30

120,20

121,10

124,20

125,10

126,00

126,90

127,80

128,70

129,60

131,60

118,50

119,40

120,30

121,20

124,30

125,20

126,10

127,00

127,90

128,80

130,90

131,70

118,60

119,50

120,40

121,30

124,40

125,30

126,20

127,10

128,00

128,90

131,00

131,80

118,70

119,60

120,50

121,40

124,50

125,40

126,30

127,20

128,10

129,00

131,10

131,90

118,80

119,70

120,60

123,70

124,60

125,50

126,40

127,30

128,20

129,10

 

 

 

 

 

 

 

 

GRUPA B

Frecvente (MHz)

 

 

 

 

 

118,05

118,95

119,85

120,75

123,95

124,85

125,75

126,65

127,55

128,45

129,25

131,25

118,15

119,05

119,95

120,85

124,05

124,95

125,85

126,75

127,65

128,55

129,35

131,35

118,25

119,15

120,05

120,95

124,15

125,05

125,95

126,85

127,75

128,65

129,45

131,45

118,35

119,25

120,15

121,05

124,25

125,15

126,05

126,95

127,85

128,75

129,55

131,55

118,45

119,35

120,25

121,15

124,35

125,25

126,15

127,05

127,95

128,85

129,65

131,65

118,55

119,45

120,35

121,25

124,45

125,35

126,25

127,15

128,05

128,95

130,95

131,75

118,65

119,55

120,45

121,35

124,55

125,45

126,35

127,25

128,15

129,05

131,05

131,85

118,75

119,65

120,55

123,75

124,65

125,55

126,45

127,35

128,25

129,15

131,15

131,95

118,85

119,75

120,65

123,85

124,75

125,65

126,55

127,45

128,35

 

 

 

 

 

 

 

 

 

GRUPA C

Frecvente (MHz)

 

 

 

 

 

132,00

132,35

132,70

133,05

133,40

133,75

134,10

134,45

134,80

135,10

135,40

135,70

132,05

132,40

132,75

133,10

133,45

133,80

134,15

134,50

134,85

135,15

135,45

135,75

132,10

132,45

132,80

133,15

133,50

133,85

134,20

134,55

134,90

135,20

135,50

135,80

132,15

132,50

132,85

133,20

133,55

133,90

134,25

134,60

134,95

135,25

135,55

135,85

132,20

132,55

132,90

133,25

133,60

133,95

134,30

134,65

135,00

135,30

135,60

135,90

132,25

132,60

132,95

133,30

133,65

134,00

134,35

134,70

135,05

135,35

135,65

135,95

132,30

132,65

133,00

133,35

133,70

134,05

134,40

134,75

 

 

 

 


 

 

 

 

 

GRUPA D

Frecvente (MHz)

 

 

 

 

 

132,025

132,525

133,025

133,525

134,025

134,525

135,025

135,525

136,000

136,250

136,500

136,750

132,075

132,575

133,075

133,575

134,075

134,575

135,075

135,575

136,025

136,275

136,525

136,775

132,125

132,625

133,125

133,625

134,125

134,625

135,125

135,625

136,050

136,300

136,550

136,800

132,175

132,675

133,175

133,675

134,175

134,675

135,175

135,675

136,075

136,325

136,575

136,825

132,225

132,725

133,225

133,725

134,225

134,725

135,225

135,725

136,100

136,350

136,600

136,850

132,275

132,775

133,275

133,775

134,275

134,775

135,275

135,775

136,125

136,375

136,625

136,875

132,325

132,825

133,325

133,825

134,325

134,825

135,325

135,825

136,150

136,400

136,650

136,900

132,375

132,875

133,375

133,875

134,375

134,875

135,375

135,875

136,175

136,425

136,675

136,925

132,425

132,925

133,425

133,925

134,425

134,925

135,425

135,925

136,200

136,450

136,700

136,950

132,475

132,975

133,475

133,975

134,475

134,975

135,475

135,975

136,225

136,475

136,725

136,975

 

 

 

 

 

 

GRUPA E

Frecvente (MHz)

 

 

 

 

 

118,025

118,925

119,825

120,725

123,925

124,825

125,725

126,575

127,425

128,275

129,125

131,175

118,075

118,975

119,875

120,775

123,975

124,875

125,775

126,625

127,475

128,325

129,175

131,225

118,125

119,025

119,925

120,825

124,025

124,925

125,825

126,675

127,525

128,375

129,225

131,275

118,175

119,075

119,975

120,875

124,075

124,975

125,875

126,725

127,575

128,425

129,275

131,325

118,225

119,125

120,025

120,925

124,125

125,025

125,925

126,775

127,625

128,475

129,325

131,375

118,275

119,175

120,075

120,975

124,175

125,075

125,975

126,825

127,675

128,525

129,375

131,425

118,325

119,225

120,125

121,025

124,225

125,125

126,025

126,875

127,725

128,575

129,425

131,475

118,375

119,275

120,175

121,075

124,275

125,175

126,075

126,925

127,775

128,625

129,475

131,525

118,425

119,325

120,225

121,125

124,325

125,225

126,125

126,975

127,825

128,675

129,525

131,575

118,475

119,375

120,275

121,175

124,375

125,275

126,175

127,025

127,875

128,725

129,575

131,625

118,525

119,425

120,325

121,225

124,425

125,325

126,225

127,075

127,925

128,775

129,625

131,675

118,575

119,475

120,375

121,275

124,475

125,375

126,275

127,125

127,975

128,825

129,675

131,725

118,625

119,525

120,425

121,325

124,525

125,425

126,325

127,175

128,025

128,875

130,925

131,775

118,675

119,575

120,475

121,375

124,575

125,475

126,375

127,225

128,075

128,925

130,975

131,825

118,725

119,625

120,525

123,725

124,625

125,525

126,425

127,275

128,125

128,975

131,025

131,875

118,775

119,675

120,575

123,775

124,675

125,575

126,475

127,325

128,175

129,025

131,075

131,925

118,825

119,725

120,625

123,825

124,725

125,625

126,525

127,375

128,225

129,075

131,125

131,975

118,875

119,775

120,675

123,875

124,775

125,675

 

 

 

 

 

 

 

GRUPA F

[vezi, de asemenea, tabelul 4-1 (bis)]

118,000-121,400

în trepte de 8,33 kHz

121,600--123,050

în trepte de 8,33 kHz

123,150-136,475

în trepte de 8,33 kHz


ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar

În temeiul prevederilor art. 6 alin. (3) si art. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 26 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 983/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în sedinta din data 27 aprilie 2011, hotărăste:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 115/2008 pentru aprobarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 20 mai 2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 4.- Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Ion Mihăilescu

 

Bucuresti, 27 aprilie 2011.

Nr. 212.

 

ANEXĂ

NORME

privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale. Definitii

 

Art. 1. - În cuprinsul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:

- Camera - Camera Auditorilor Financiari din România;

- norme - norme privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar;

- stagiar - persoana fizică care a promovat testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar contabil pentru accesul la stagiu sau care a echivalat testul de acces la stagiu conform protocoalelor încheiate de Cameră si îsi desfăsoară activitatea conform prezentelor norme;

- îndrumător - persoană fizică, auditor financiar activ sau juridică, membră a Camerei, sub îndrumarea căreia se desfăsoară stagiul unuia sau mai multor stagiari în activitatea de audit financiar;

- stagiu - perioada de pregătire practică a stagiarului în activitatea de audit financiar;

- Caiet de practică - caietul si documentatia întocmite de către stagiarul în activitatea de audit financiar, prin care se consemnează si se certifică activitătile desfăsurate de acesta.

 

CAPITOLUL II

Organizarea stagiului

 

Art. 2. - Stagiul în activitatea de audit financiar se efectuează de către persoanele care au promovat testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu organizat de Cameră sau care au beneficiat de exceptia de echivalare a testului de acces la stagiu în baza protocoalelor încheiate de Cameră.

Art. 3. - Testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu se organizează în perioada ianuarie-februarie a fiecărui an, cu aprobarea Consiliului Camerei.

Art. 4. - Admiterea candidatilor la stagiu în activitatea de audit financiar

(1) Candidatii declarati admisi la testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu si candidatii cărora li s-a echivalat acest test conform unui protocol încheiat de Cameră vor urma procedurile stabilite prin prezentele norme.

(2) înscrierea la stagiu se realizează pe baza unei cereri-tip adresate Camerei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme, după ce a fost achitat tariful de înscriere la stagiu.


(3) Cererea-tip este adresată Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari pentru verificare si înscriere ca stagiar în activitatea de audit financiar.

(4) Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari va elibera pentru fiecare stagiar o legitimatie a stagiarului în activitatea de audit financiar. Legitimatia se vizează anual odată cu îndeplinirea tuturor obligatiilor anuale.

(5) Candidatii declarati admisi la testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil si candidatii cărora li s-a echivalat testul de acces la stagiu conform unui protocol încheiat de Cameră pot solicita înscrierea ca stagiar în activitatea de audit financiar la Cameră în perioadele:

- aprilie-mai a anului în care au sustinut testul în conditiile stabilite de art. 3;

- aprilie-mai a anului următor dacă li s-a echivalat testul.

(6) Candidatilor care nu solicită înscrierea ca stagiar în activitatea de audit financiar în termenul prevăzut la art. 4 alin. (5) li se anulează testul de acces la stagiu, respectiv echivalarea.

Art. 5. - Durata stagiului

(1) Stagiul în activitatea de audit financiar se desfăsoară pe o perioada de minimum 3 ani. Fiecare an de stagiu are durata unui an calendaristic.

(2) Perioada de stagiu începe de la data la care stagiarul a fost înregistrat la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari al Camerei.

(3) La cererea stagiarului, perioada de pregătire practică poate fi suspendată cel mult un an, o singură dată pe parcursul celor 3 ani de stagiu. Pentru suspendarea stagiului timp de un an, stagiarul va depune o cerere la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari al Camerei. Pe perioada suspendării stagiarul nu este obligat să participe la cursurile anuale de pregătire profesională si nici să achite tariful pentru monitorizarea activitătii de pregătite practică pentru anul suspendat.

(4) La finalizarea perioadei de stagiu, stagiarul se poate prezenta la sustinerea examenului de competentă profesională pentru atribuirea calitătii de auditor financiar.

Art. 6. - Organizarea stagiului

(1) Camera monitorizează activitatea desfăsurată în perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor prin Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari si Departamentul de monitorizare si competentă profesională.

(2) Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari va tine evidenta stagiarilor înscrisi, în ordinea aprobării cererilor de înscriere la stagiu.

(3) Activitătile practice desfăsurate de stagiar, documentele si rapoartele acestuia sunt consemnate într-un dosar numit Caiet de practică.

(4) în fiecare an de stagiu, stagiarii în activitatea de audit financiar au obligatia de a achita tariful pentru monitorizarea activitătii de pregătire practică.

(5) Finalizarea stagiului se face personal prin îndeplinirea tuturor obligatiilor conform prevederilor prezentelor norme.

Art. 7. - Desfăsurarea stagiului se derulează în cadrul a două module distincte:

a) anul I de stagiu este destinat pregătirii teoretice si aplicative a stagiarilor;

b) anii II si III de stagiu sunt destinati practicii efective a stagiarului în cadrul societătilor sau cabinetelor de audit financiar.

 

CAPITOLUL III

Activitatea desfăsurată în anul I de stagiu

 

Art. 8. - Anul I de stagiu este destinat pregătirii teoretice si aplicative organizate în mod centralizat de către Cameră si se va organiza astfel:

a) semestrul I - pregătire teoretică;

b) semestrul II - pregătire aplicativă.

Art. 9. - Activitătile pentru semestrul I de stagiu se vor organiza de către Cameră sau de către societătile de audit financiar membre ale Camerei, care dispun de posibilitătile materiale necesare organizării acestei activităti, aprobate de către Consiliul Camerei. Activitatea de pregătire teoretică reprezintă participarea la cursuri organizate de Cameră. Cursurile vor fi tinute de către formatori agreati de Cameră.

Art. 10. - Pregătirea teoretică din anul I de stagiu va fi stabilită de către Consiliul Camerei si se va referi în general la:

a) standardele de contabilitate - reactualizarea cunostintelor stagiarilor în conformitate cu modificările Standardelor internationale de contabilitate;

b) standardele de audit financiar;

c) Codul privind conduita etică si profesională în domeniul auditului financiar.

Art. 11. - Activitătile de pregătire teoretică prezentate mai sus vor fi studiate în semestrul I al anului I de stagiu pe un fond de timp de 25 de ore.

Art. 12. - La sfârsitul programului de pregătire profesională, stagiarii în activitatea de audit financiar vor sustine un test de verificare a cunostintelor dobândite pe parcursul celor 25 de ore.

Art. 13. - Subiectele testului de semestru si punctajul de admitere se vor stabili de către Consiliul Camerei, iar verificarea rezultatelor se va face de către o Comisie formată din reprezentanti ai societătilor care au organizat cursul si reprezentanti ai Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari din cadrul Camerei.

Art. 14. - Candidatii care nu au fost admisi la testul organizat la sfârsitul programului de pregătire profesională vor putea sustine un al doilea test într-un interval de maximum 3 luni. Candidatilor care nu au promovat nici cel de-al doilea test li se va anula testul de acces la stagiu, respectiv echivalarea testului si perioada de stagiu efectuată.

Art. 15. - Candidatii declarati admisi la testul organizat la sfârsitul cursului de pregătire profesională vor urma programul de pregătire aplicativă organizat de către Cameră, ce se va desfăsura în semestrul II al anului I de stagiu.

Art. 16. - În semestrul II de stagiu, în cadrul programului de pregătire aplicativă, stagiarii în activitatea de audit financiar vor elabora un proiect privind o lucrare practică cu tematică din audit financiar. Proiectul va fi predat la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari, iar evaluarea se va realiza de către inspectorii din cadrul Departamentului de monitorizare si competentă profesională si de către Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari. Consiliul Camerei va stabili tematica proiectului si criteriile minimale ce trebuie realizate în cadrul acestuia. Lucrarea practică trebuie vizată de îndrumătorul de stagiu.

Art. 17. - Stagiarii care îndeplinesc cerintele de pregătire profesională cerute de programul de pregătire teoretică din semestrul I si de programul de pregătire aplicativă din semestrul II, care au achitat tariful pentru monitorizarea activitătii de pregătire practică si au depus acceptul îndrumătorului de stagiu, se vor putea înscrie în anul II.

Art. 18. - Finalizarea anului I, depunerea lucrării practice si a acceptului îndrumătorului de stagiu vor avea loc în perioada aprilie-mai a fiecărui an. Stagiarilor care au depăsit termenul de un an de la înscrierea la stagiu si nu au depus cerere de suspendare a anului de stagiu li se va anula testul de acces la stagiu, respectiv echivalarea testului si perioada de stagiu efectuată.

 

CAPITOLUL IV

Activitatea desfăsurată în anii II si III de stagiu

 

Art. 19. - Activitatea de stagiu în anii II si III se desfăsoară sub îndrumarea unui auditor financiar activ, care are în desfăsurare lucrări de audit pe toată durata stagiaturii (ca persoană fizică sau în cadrul societătilor ori cabinetelor de audit).

Art. 20. - Participă la această etapă a stagiului stagiarii care si-au îndeplinit obligatiile în conformitate cu prevederile cap. III.

Art. 21. - În vederea desfăsurării stagiului în anii II si III, stagiarul va prezenta la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari acceptul îndrumătorului de stagiu, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, care face integrantă din prezentele norme, care va contine declaratia pe propria răspundere a îndrumătorului de stagiu că are în derulare cel putin un contract de audit si va primi Caietul de practică. Anul II de stagiu începe în momentul depunerii acceptului îndrumătorului de stagiu la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari.

Art. 22. - Stagiul trebuie să se efectueze pe lângă o persoană fizică, auditor financiar activ sau în cadrul unei societăti comerciale de audit, membră a Camerei. Persoanele fizice si juridice, membre ale Camerei, care fac dovada că au în derulare cel putin o misiune de audit financiar, pot să înainteze Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari o scrisoare prin care îsi iau angajamentul de a lua sub îndrumare stagiari în activitatea de audit financiar.

Art. 23. - Un îndrumător de stagiu nu poate avea mai mult de 15 stagiari în activitatea de audit sub îndrumare.

Art. 24. - Stagiarul în activitatea de audit financiar are obligatia de a-si găsi un îndrumător de stagiu, care să ofere garantii suficiente în ceea ce priveste asigurarea conditiilor pentru desfăsurarea perioadei de pregătire profesională practică.

Art. 25. - Îndrumătorul este o persoană fizică. Când stagiul este realizat într-o societate comercială de audit financiar, înscrisă în Registrul public al auditorilor financiari - persoane juridice, aceasta precizează numele si calitatea îndrumătorului de stagiu ales din rândul angajatilor, asociatilor, care trebuie să aibă calitatea de auditor financiar activ.

Art. 26. - Înlocuirea îndrumătorului de stagiu va fi anuntată Camerei, în scris, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data efectuării modificării. În acest sens se vor trimite la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari următoarele documente:

- cerere pentru înlocuirea îndrumătorului de stagiu, care va fi semnată si de vechiul îndrumător de stagiu că a luat cunostintă de această modificare;

- acceptul noului îndrumător de stagiu.

Art. 27. - Nerespectarea obligatiei de a anunta Camera în legătură cu înlocuirea îndrumătorului de stagiu în termenul prevăzut la art. 26 conduce la nerecunoasterea ca perioadă de stagiu a intervalului de timp dintre renuntarea la îndrumătorul anterior si anuntarea Camerei.

Art. 28. - În cazul în care un stagiar se prezintă la Cameră pentru finalizarea anului II, respectiv anului III de stagiu si se constată că îndrumătorul de stagiu nu a avut angajamente de audit pentru anul respectiv, stagiarului i se va anula testul de acces la stagiu, respectiv echivalarea testului si perioada de stagiu efectuată, iar îndrumătorul de stagiu va fi sanctionat cu avertisment, potrivit prevederilor legale.

Art. 29. - În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze anual un minim de 25 de zile lucrătoare de experientă profesională, în fiecare din domeniile: contabilitate, audit si optionale.

Art. 30. - Repartizarea timpului de stagiu pe activităti este stabilită de îndrumător, care trebuie să acorde stagiarului toate facilitătile, pentru a-i permite să efectueze instruirea.

Art. 31. - Pe întreaga perioadă de desfăsurare a stagiului, stagiarul trebuie să îsi îndeplinească obligatiile privind întocmirea Caietului de practică, în care se reflectă în mod corect si complet experienta profesională acumulată.

Art. 32. - La fiecare 6 luni, stagiarul trebuie să prezinte îndrumătorului un raport sintetic al experientei profesionale dobândite.

Art. 33. - Stagiarii sunt obligati să participe la cursurile de pregătire profesională continuă organizate de către Cameră atât în anul II, cât si în anul III de stagiu.

Art. 34. - Nerespectarea prevederilor art. 33, în conditiile în care anul de stagiu nu a fost suspendat, duce la anularea testului de acces la stagiu, respectiv echivalarea testului si a perioadei de stagiu efectuate.

Art. 35. - Stagiarul trebuie să prezinte anual sau la cerere Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari Caietul de practică pentru verificare.

Art. 36. - Stagiarul trebuie să prezinte anual Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari raportul referitor la activitatea desfăsurată pe parcursul anului respectiv, întocmit, semnat si stampilat de îndrumătorul de stagiu.

Art. 37. - Stagiarul va primi viza pentru finalizarea anului de stagiu la data la care va prezenta la Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari caietul si raportul îndrumătorului de stagiu pentru anul respectiv, în urma îndeplinirii cerintelor de pregătire profesională si achitării tarifului pentru monitorizarea activitătii de pregătire practică.

Art. 38. - Finalizarea anului II, respectiv anului III de stagiu se va face în perioada aprilie-mai a fiecărui an. Stagiarilor care nu vor finaliza anul de stagiu în perioada mentionată de prezentele norme si care nu au depus cerere de suspendare a unui an de stagiu li se va anula testul de acces la stagiu, respectiv echivalarea testului si perioada de stagiu efectuată.

Art. 39. - Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari este autorizat:

- să stabilească numărul de ore de pregătire, precum si repartizarea acestora pe domenii de activitate;

- să întrerupă perioada de stagiu, la cererea stagiarului, din motive cum ar fi: satisfacerea stagiului militar, sănătate sau alte motive considerate justificate.

 

CAPITOLUL V

Urmărirea, controlul si aprecierea activitătilor desfăsurate de către stagiarii în activitatea de audit financiar

 

Art. 40. - Urmărirea modului de desfăsurare a stagiului este realizată si apreciată de îndrumătorul de stagiu si de către Departamentul de admitere, pregătire continuă si stagiari, în colaborare cu Departamentul de monitorizare si competentă profesională.

Art. 41. - Îndrumătorul de stagiu trebuie să verifice activitătile desfăsurate de stagiar si să notifice evidenta detaliată a experientei profesionale din Caietul de practică al stagiarului la fiecare 6 luni.

Art. 42. - Îndrumătorul de stagiu trebuie să le creeze stagiarilor conditii pentru:

a) a urma pregătirea prevăzută în prezentele norme;

b) a se achita cu regularitate de obligatiile lor prevăzute în prezentele norme.

Art. 43. - Îndrumătorul de stagiu trebuie să mărească treptat nivelul de dificultate al lucrărilor încredintate stagiarilor în activitatea de audit financiar si să îi ajute să îsi însusească disciplinele profesionale ale pregătirii tehnice de bază (contabilitate si audit) în conformitate cu Caietul de practică al stagiarului.

Art. 44. - Pentru fiecare 6 luni îndrumătorul trebuie să facă o evaluare a activitătii stagiarului pe următoarele domenii:

- în ce măsură a fost respectat programul de stagiu;

- cunostintele si aptitudinile de specialitate;

- gradul de însusire a experientei profesionale;

- rationamentul profesional.

Art. 45. - Pentru fiecare domeniu de evaluare se poate da unul dintre calificativele:

1. satisfăcător;

2. nesatisfăcător.

Art. 46. - Îndrumătorul trebuie să întocmească anual un raport scris de evaluare a stagiarului în care să se consemneze:

1. progresele înregistrate de stagiar;

2. deficientele constatate în experienta profesională;

3. actiuni de întreprins în viitor;

4. opinia generală privind evolutia profesională a stagiarului.

Art. 47. - De asemenea îndrumătorul de stagiu trebuie să răspundă la solicitările Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari si Departamentului de monitorizare si competentă profesională în legătură cu furnizarea de informatii privind activitatea stagiarului.

Art. 48. - Departamentul de monitorizare si competentă profesională poate organiza, prin sondaj sau ori de câte ori este solicitat din partea Consiliului Camerei, un control al calitătii activitătii stagiarilor si a îndrumătorilor de stagiu. Inspectorii din cadrul Departamentului de monitorizare si competentă profesională vor întocmi un raport în urma controlului efectuat. Acest raport va cuprinde o evaluare a activitătii stagiarului, precum si propuneri de îmbunătătire a activitătii stagiarilor.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 49. - La sfârsitul perioadei de stagiu, stagiarul va preda Departamentului de admitere, pregătire continuă si stagiari din cadrul Camerei Caietul de practică completat si vizat pentru toată perioada de pregătire profesională practică.

Art. 50. - La sfârsitul perioadei de stagiu, îndrumătorul întocmeste declaratia care să ateste capacitatea stagiarului de a se prezenta la examen, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele norme. În cazul în care stagiarul a avut mai multi îndrumători, acesta va obtine declaratii de la toti îndrumătorii de stagiu pe care le va depune la Cameră în momentul înscrierii la examenul de aptitudini profesionale pentru obtinerea calitătii de auditor financiar.

Art. 51. - Stagiarii care au finalizat stagiul se pot prezenta la oricare dintre sesiunile examenului de competentă profesională, pentru atribuirea calitătii de auditor financiar, organizate de Cameră, în termen de 3 ani de la data finalizării calendaristice a perioadei de stagiatură.

Art. 52. - Pe parcursul celor 3 ani de zile în care stagiarii se pot prezenta la examenul de aptitudini profesionale, pentru atribuirea calitătii de auditor financiar, acestia vor avea obligatia de a participa anual la cursurile de pregătire profesională organizate de către Cameră. Neparticiparea la oricare dintre aceste cursuri duce la imposibilitatea participării la următoarele sesiuni de examen de competentă profesională, pentru atribuirea calitătii de auditor financiar.

Art. 53. - Persoanele care nu obtin calitatea de auditor financiar în acesti 3 ani îsi pierd calitatea de stagiar în activitatea de audit financiar, iar procedura de admitere în stagiu va putea fi reluată ulterior.

Art. 54. - Prezentele norme se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

CERERE

de înscriere la stagiu pentru candidatii declarati admisi la testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil

 

Subsemnatul(a), ...................................................................................., născut(ă) la data de .................................în localitatea........................................, cu domiciliul în localitatea............................., str...........................................nr..................., bl............., sc.............., et.............., ap...................., judetul/sectorul .............................., legitimat(ă) cu buletinul/cartea de identitate/pasaporul seria................nr...................., eliberat(ă)de..................................................la data de......................., cod numeric personal (CNP)......................................., telefon: acasă:....................., serviciu:...................., mobil:................................, adresa de e-mail: ..........................................................., functia/locul de muncă..............................................................., solicit înscrierea la stagiu în activitatea de audit financiar la Camera Auditorilor Financiari din România.

 

Data .........................

Semnătura .................................

 

Domnului Presedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România

 


ANEXA Nr. 2

la norme

 

ACCEPTUL ÎNDRUMĂTORULUI DE STAGIU

 

Numele..............................................................................

Prenumele.........................................................................

Adresa ...............................................................................

Telefon...............................................................................

Asociat în S.C........................................nr. autorizatie............

Numărul carnetului de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România..........

 

Certific că domnul/doamna..................................................a început desfăsurarea activitătii de stagiu sub îndrumarea mea la data de...................................................................

Stagiul se va efectua cu forme legale de încadrare/adeverintă de stagiu, respectând prevederile Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 212/2011 pentru aprobarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar.

Totodată, declar pe propria răspundere că am în derulare cel putin un angajament de audit financiar.

 

Data

.........................

Semnătura si stampila

.................................

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

DECLARATIA ÎNDRUMĂTORULUI DE STAGIU

 

Numele..............................................................

Prenumele...........................................................

Numărul carnetului de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România...............................

Asociat în S.C............................, nr. autorizatie............

Declar că domnul/doamna............................................................a desfăsurat stagiul de pregătire practică sub îndrumarea mea în perioada ............... si a dobândit pe perioada stagiului toate cunostintele necesare pentru a se putea prezenta la examenul de aptitudini profesionale pentru atribuirea calitătii de auditor financiar.

Totodată, mentionez că pe perioada în care am fost îndrumător de stagiu am avut în derulare angajamente de audit în calitate de persoană fizică/juridică.

 

Data

.........................

Semnătura si stampila

.................................

 


Copyright 1998-2014 DSC.NET   All rights reserved.