MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 357/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 357         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 23 mai 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

30. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Senatului nr. 19/2011 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

31. - Hotărâre cu privire la Cartea verde a Comisiei intitulată “De la provocări la oportunităti: către crearea unui cadru strategic comun pentru finantarea cercetării si inovării în UE” - COM (2011) 48 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

501. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului cu sumele necesare reprezentării în unele proceduri judiciare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

322. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, asa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC. 190(60) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 26 martie 2010

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

7. - Hotărâre privind aprobarea Normei nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 5/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii administrate privat

 

8. - Hotărâre privind aprobarea Normei nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 6/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii facultative

 


 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Senatului nr. 19/2011

privind aprobarea componentei numerice si nominale

a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul dispozitiilor art. 64 alin. (4) si art. 67 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 46 si art. 66 alin. (4) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările si completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După anexa nr. XVII la Hotărârea Senatului nr. 19/2011 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 7 martie 2011, cu modificările ulterioare, se introduce o nouă anexă, anexa nr. XVIII, cu următorul cuprins:

 

„ANEXA Nr. XVIII

 

COMPONENTA

Comisiei românilor de pretutindeni

(11 membri)

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Grupul parlamentar

1.

Badea Viorel-Riceard

Grupul parlamentar al PDL

2.

Igas Traian-Constantin

Grupul parlamentar al PDL

3.

Hărdău Mihail

Grupul parlamentar al PDL

4.

Popa Mihaela

Grupul parlamentar al PDL

5.

Bota Marius-Sorin-Ovidiu

Grupul parlamentar al PSD

6.

Crăciun Avram

Grupul parlamentar al PSD

7.

Mitrea Elena

Grupul parlamentar al PSD

8.

Hasotti Puiu

Grupul parlamentar al PNL

9.

Topescu Cristian-George

Grupul parlamentar al PNL

10.

Frunda Gyorgy

Grupul parlamentar al UDMR

11.

Anghel Iordănescu

Grupul parlamentar al senatorilor independenti”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 18 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 18 mai 2011.

Nr. 30.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la Cartea verde a Comisiei intitulată “De la provocări la oportunităti: către crearea unui

cadru strategic comun pentru finantarea cercetării si inovării în UE” - COM (2011) 48 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru învătământ, stiintă, tineret si sport nr. XXVIII/94 din 12 mai 2011 si Raportul Comisiei economice, de industrii si servicii nr. XX/235 din 12 mai 2011,

în temeiul dispozitiilor art. 67, art. 148 alin. (2) si (3) din Constitutia României, republicată, si ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană si a Tratatului de instituire a Comunitătii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - La punctul 4 din Cartea verde a Comisiei intitulată “De la provocări la oportunităti: către crearea unui cadru strategic comun pentru finantarea cercetării si inovării în UE”, punctul de vedere al Senatului este următorul:

I. La subpunctul 4.1, intitulat “Colaborare pentru realizarea obiectivelor Europa 2020”, răspunsurile la întrebările 1-8 sunt:

1. În ce mod ar trebui cadrul strategic comun să sporească atractivitatea pentru participanti a finantării UE în domeniul cercetării si inovării si să faciliteze accesul acestora la ea? Ce mai este necesar pe lângă: un punct unic de intrare cu instrumente IT comun, un ghiseu unic pentru asistentă, un set rationalizat de instrumente de finantare care să acopere întregul lant al inovării si înaintarea în continuare către simplificarea administrativă?

Senatul consideră că:

a) pentru a genera schimbări viabile, strategiile EU trebuie să fie clare, vizibile, precise, să nu descrie numai obiective-dorinte, ci să ofere solutii si flexibilitate pentru realizarea acestora;

b) cadrul strategic comun ar trebui să reunească un set cuprinzător si coerent de instrumente, care să se armonizeze cât mai bine cu interesul potentialilor participanti la finantarea UE în domeniul cercetării si inovării;

c) cadrul strategic comun ar trebui să prevadă pentru întreprinderile mici si mijlocii (IMM) implementarea unor instrumente financiare de sprijin, adoptate si aplicabile la nivel UE, cum ar fi: facilităti economice stimulative, acordarea de garantii pentru împrumuturi, preluarea riscurilor generate în urma revizuirilor bugetare, aplicarea stimulentelor financiare pentru rezultate deosebite si pentru implicarea tinerilor si altele asemenea;

d) cadrul strategic comun ar trebui să cuprindă o categorie de instrumente destinate compatibilizării si armonizării instrumentelor sale operationale cu instrumentele si cadrul legal specific finantării cercetării si inovării la nivel national;

e) este necesară îmbunătătirea accesului la reteaua IT pentru categorii largi de potentiali utilizatori: extinderea retelei ITÎn zone neconectate, puncte publice de acces IT, precum si asistentă tehnică publică în domeniul aplicării pentru proiecte de finantare;

f) sistemul alocării fondurilor trebuie să fie simplu si flexibil, una dintre solutii fiind aceea a creării unor centre nationale/regionale, care să lucreze relativ independent si să aibă un acces facil la fonduri;

g) ar trebui pus accentul atât pe aplicatia imediată a rezultatului cercetării, cât si pe cercetarea precompetitivă, a cărei durată medie, de la idee la aplicatie, cu potential de exploatare pe piată, este de aproximativ 8 ani si care generează cunoastere nouă si fără de care nu pot exista inovarea si aplicarea;

h) ar trebui pusă la punct o retea de firme de consultantă, acceptată de UE, care să fie certificate pentru consultanta la aplicatiile de proiect, consultantă care ar putea fi acordată si de cei care au finalizat sau care derulează proiecte de succes;

i) ar fi necesară aparitia unui program de sustinere financiară a inventiilor care pot fi brevetate UE, costul unui brevet depăsind, în prezent, resursele unei institutii medii;

j) cadrul strategic comun trebuie să contribuie la crearea unei baze stiintifice de talie mondială în spatiul UE, iar pentru aceasta trebuie să ia în considerare programe care sprijină cercetarea si inovarea si care functionează cu bune rezultate la nivelul Europei, de asemenea să utilizeze experienta si rezultatele lor, ca de exemplu EUREKA- initiativa europeană în domeniul tehnologiilor avansate.

2. Care este cel mai bun mod în care ar trebui finantarea UE să acopere întregul ciclu al inovării, de la cercetare la comercializare?

Senatul consideră că:

a) ar trebui abordat ciclul integrat al rezolvării unei comenzi economice sau/si sociale concrete, comandă generată de piata de utilizare/comercializare, tinându-se cont de evolutiile dinamice ale cererii de pe piata reală;

b) este nevoie de instrumente de cercetare specifice fiecărui stadiu al cercetării;

c) ar trebui ca cercetarea fundamentală, precompetitivă, să fie finantată preponderent ascendent (bottom-up), alocându-i-se cel putin 40% din fondurile publice pe bază de excelentă stiintifică, urmărindu-se calitatea ideii, a echipei de cercetare, a rezultatelor sub formă de lucrări si brevete etc;

d) pentru cercetarea aplicativă orientată, competitivă, care se poate desfăsura atât în regim ascendent (bottom-up), avându-se în vedere cercetările care duc la aplicatii de tip produs sau tehnologie, cât si în regim descendent (top-down), avându-se în vedere aplicatii cerute de piată sau societate, neconcretizate, dar pentru care există cunoastere suficientă pentru a le transpune în practică, finantarea publică ar trebui să fie de circa 30%, cu implicare financiară explicită din partea potentialilor beneficiari, mai ales în cazul temelor lansate în regim descendent (top-down), iar rezultatele urmând a fi brevete, produse si tehnologii înregistrate ca atare;

e) ar trebui ca dezvoltării tehnologice si transferului tehnologic să li se aloce o finantare publică de maximum 10%, cu participare financiară majoritară din partea sectorului privat direct interesat;

f) ar trebui ca lipsa spiritului antreprenorial si a măsurilor financiare si fiscale să fie solutionată, pe termen lung, prin crearea unor module educationale specifice, iar, pe termen scurt, prin atragerea diasporei cu spirit antreprenorial din tări precum SUAsi Japonia. Senatul propune:

a) crearea unei baze de date cu rezultatele neaplicabile, obtinute în cadrul proiectelor de cercetare;

b) crearea, la nivel european, a unor instrumente de sustinere financiară si logistică a entitătilor care vor prelua, aplica si dezvolta rezultatele cu mare potential, încă neaplicate;

c) organizarea, la nivel european, a unei campanii pentru promovarea de clustere pe domenii prioritare, pentru statele recent intrate în UE;

d) cresterea suportului nerambursabil din partea UE de la 50% la 75%.

3. Care sunt caracteristicile finantării UE care sporesc la maximum beneficiile unei actiuni la nivelul UE? Ar trebui să se pună un accent puternic pe mobilizarea altor surse de finantare?

Senatul consideră că beneficiile unei actiuni la nivelul UE pot fi sporite la maximum prin:

a) finantare stimulativă prin sustinere nerambursabilă si finantare formativă prin întărirea spiritului comunitar;

b) siguranta finantării la nivelul stabilit de evaluatori, asigurarea unui avans de 90% din valoarea proiectului;

c) continuitate în derularea proiectelor care nu depind de bugete anuale;

d) corelarea investitiilor în cercetare si inovare;

e) utilitatea finantării pentru comunitătile mari;

f) sustinerea programelor de finantare la nivel UE prin programe coerente la nivel national, corelându-se obiectivele de ia nivel european cu obiectivele si interesele actiunilor corespondente la nivel national, precum si la nivelul diferitelor categorii de operatori economici si sociali;

g) corelarea optimă între investitiile din cercetare/inovare nationale si cele europene;

h) sustinerea alocării unui anumit procent din PIB pentru cercetare-inovare, sprijinită prin politici comune la nivel UE, ajungând la un nivel comparativ.

Senatul consideră că:

a) este nevoie de mobilizarea resurselor nationale publice si private în diferite cadre de cooperare, concomitent cu impunerea bugetelor multianuale si cu crearea unor politici de stimulare a activitătilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), coroborate cu cele din domeniul financiar si fiscal;

b) ar trebui atrase si surse de finantare din sectorul privat, atât sub forma finantării directe a cercetării de interes pentru o firmă sau alta, cât si sub forma burselor si a granturilor;

c) ar trebui ca marile companii să fie stimulate să înfiinteze fundatii, care să acorde granturi de cercetare pe baza competitiei, pe tematici de interes pentru dezvoltarea ulterioară a firmei;

d) ar trebui ca sursele de finantare să fie diversificate cât mai mult, pentru a permite oricărui cercetător să îsi verifice potentialul si ideile în competitie cu alti cercetători.

4. Care ar fi cel mai bun mod de utilizare a finantării cercetării si inovării în UE pentru a pune în comun resursele statelor membre? Cum ar trebui sprijinite initiativele de programare în comun între grupuri de state membre?

Senatul consideră că punerea în comun a programelor sau initiativelor nationale, specifice fiecărui stat, ar putea fi realizată prin dezvoltarea si sustinerea unor initiative de tip cluster, prin care fiecare stat partener să poată participa cu cea mai bună expertiză pentru dezvoltarea unui produs sau a unei tehnologii, care prezintă interes major pe piata europeană.

Senatul sustine:

a) realizarea unor politici comune privind obiectivele de interes paneuropean;

b) stabilirea prioritătilor prin politici europene, priorităti care devin obligatorii la nivel national pentru tările membre (educatie, cercetare-inovare etc);

c) lărgirea initiativelor transfrontaliere si a celor de tip ERANet;

d) stimularea prin finantare suplimentară a grupurilor de state care promovează programe comune.

5. Care ar trebui să fie proportia între proiectele mai mici, specializate, si cele mai mari, de ordin strategic?

Senatul nu consideră potrivită programarea unei proportii între proiectele mici, specializate, si cele mari, de ordin strategic, întrucât finantarea proiectelor trebuie să fie determinată, în primul rând, de noutatea, fezabilitatea si eficacitatea acestora, precum si de aplicabilitatea si utilitatea rezultatelor.

Fiecare tip de proiect are specificul său, iar efectul socioeconomic al acestor proiecte este diferit. Proiectele mici pot contribui atât la dezvoltarea tehnologică, cât si la dezvoltarea economică prin IMM-urile implicate. Aceste tipuri de proiecte pot fi specifice programelor nationale sau interregionale.

Spre deosebire de acestea, proiectele de ordin strategic ar putea fi implementate la nivel regional sau european. Impactul acestora este la nivel macroeconomic. De obicei, consortiile unor astfel de proiecte cuprind companii mari, cu putere financiară si logistică deosebite.

6. Cum ar putea Comisia să asigure un echilibru între un set unic de reguli care să permită o simplificare radicală si necesitatea de a păstra un anumit grad de flexibilitate si diversitate pentru a atinge obiectivele unor instrumente diferite si pentru a răspunde nevoilor diferitilor beneficiari, în special ale IMM-urilor?

Senatul consideră că ar fi util un set standardizat de reguli administrative elaborat de către Comisie, iar flexibilitatea ar trebui să vină din modul de utilizare a fondurilor, adoptarea si implementarea regulilor, precum si a practicilor contabile proprii, în mod special cele referitoare la TVA, achizitii publice si amortismente.

7. Care ar trebui să fie măsura succesului pentru finantarea cercetării si inovării în UE? Ce indicatori de performantă s-ar putea utiliza?

Având în vedere Comunicarea Comisiei Europene “Strategia Europa 2020 - O strategie europeană pentru o crestere inteligentă, ecologică si favorabilă incluziunii”, Senatul consideră că un set primar de indicatori de performantă s-ar putea baza pe gradul de contributie la realizarea obiectivelor acestei strategii.

Alti indicatori pe care Senatul îi propune sunt:

a) indicatori de performantă din punct de vedere academic: numărul de lucrări publicate în reviste stiintifice cotate ISI; numărul de citări, conform sistemului ISI, Web of Science; factorul de impact al revistelor cotate ISI; numărul de cereri de brevete publicate; numărul de brevete acordate; numărul de citări ale brevetelor;

b) indicatori de performantă din punctul de vedere al efectelor economice ale cercetărilor: numărul de brevete aplicate; locuri de muncă nou-create; număr de spin-off uri create; alte dovezi privind efecte economice, de mediu, sociale, precum numărul de aplicatii industriale rezultate, cererea pietei fată de produsul generat, reducerea impactului antropic asupra mediului s.a.;

c) dezvoltarea parcurilor stiintifice si tehnologice unde să se desfăsoare activităti de formare postuniversitară, de stagiatură pe meserie si incubatoare de afaceri productive ar putea creste rata de succes a aplicatiilor CDI.


8. Cum ar trebui să fie legată finantarea cercetării si inovării în UE de finantarea regională si natională? Cum ar trebui această finantare să completeze fondurile viitoarei politici de coeziune, concepută pentru a ajuta regiunile din UE mai putin dezvoltate, si programele de dezvoltare rurală?

Senatul propune:

a) crearea unor instrumente pentru finantarea prioritară a proiectelor de cercetare/inovare, coordonate de tări avansate din UE, cu parteneri din regiuni mai putin dezvoltate, ale căror rezultate să fie aplicate în aceste târi, pentru diminuarea decalajului. Aceste instrumente ar trebui să fie sustinute la nivel national si cofinantate cu prioritate;

b) cofinantareâ în timp real si respectarea contractelor de cercetare, cu privire la sumele globale si la rezultate, precum si răspunderea pentru neîndeplinirea datoriilor contractuale similare din partea statului si din partea cercetătorilor;

c) ar trebui evitată dubla finantare, regională si comunitară, pentru obiective similare. Finantarea regionala ar trebui să urmărească obiective specifice. Programele nationale de dezvoltare pe termen mediu si lung trebuie adoptate, astfel încât fondurile de coeziune să completeze fondurile nationale în mod eficient.

II. La subpunctul 4.2, intitulat “Abordarea provocărilor societale”, răspunsurile la întrebările 9-13 sunt:

9. În ce mod ar trebui acordarea unei importante mai mari provocărilor societale să afecteze echilibrul dintre cercetarea determinată de curiozitate si activitătile determinate de un program?

Senatul consideră că activitătile determinate de programe stabilite prin strategii europene/nationale urmează să se regăsească în proiecte mici specializate, cu aplicabilitate imediată, motor de dezvoltare economico-socială prin IMM-uri. Cercetarea aplicativă de tip bricolaj poate fi sustinută si din fondurile de risc ale băncilor. Cercetarea determinata de curiozitate ar trebui să se regăsească în cercetarea fundamentală, cu fonduri alocate special. Aceasta ar trebui să definească proiecte cu risc mare si să aibă acces la infrastructuri unicat. Cercetarea determinată de curiozitate ar trebui să se raporteze la o tematică de vârf europeană.

10. Ar trebui să se acorde un loc mai important activitătilor ascendente (bottom-up) ?

Senatul consideră că ar trebui să se acorde un loc mai important activitătilor ascendente, deoarece acestea identifică cel mai bine provocările reale cu care se confruntă societatea si valorifică cel mai bine potentialul urias de imaginatie, idei si creativitate de care dispune omul.

11. Care este cel mai bun mod în care finantarea cercetării si a inovării în UE ar trebui să sprijine activitătile de elaborare a politicilor si a celor orientate către viitor?

Senatul consideră că ar trebui constituit un fond special din bugetul UE, eventual un procent din contributia la fondul de cercetare al UE al statului respectiv, din care, după metodologia UE, să se organizeze licitatii de proiecte la nivel si pe problematică strict nationale. De asemenea, Senatul consideră că stimularea de scheme si programe colaborative la nivel regional si comunitar ar putea să contribuie la aplicarea mai eficientă a acestora. Finantarea cercetării si a inovării în UE trebuie să se bazeze pe dezvoltarea relatiilor bilaterale si multilaterale, nationale si internationale, în vederea identificării bunelor practici si a implementării lor.

12. În ce mod ar trebui îmbunătătit rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei în ceea ce priveste sprijinirea activitătilor de elaborare a politicilor si abordarea provocărilor societale?

Senatul consideră că rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei ar trebui îmbunătătit prin:

a) reprezentarea acestui centru în fiecare stat membru;

b) o comunicare si interactiune mai eficiente cu actorii din societate, care sunt beneficiarii activitătii acestui centru;

c) promovarea schimburilor stiintifice dintre universitătile si institutele din UE;

d) dezvoltarea de politici proactive, inclusiv de natură fiscală, de sustinere a transferurilor tehnologice;

e) identificarea si sustinerea domeniilor de vârf, cu potential pentru performantă.

13. Cum ar putea să atragă activitătile de cercetare si inovare din UE un mai mare interes si o mai mare implicare din partea cetătenilor si a societătii civile?

Senatul propune:

a) consultarea reală a cetătenilor în elaborarea politicilor publice dedicate cercetării si inovării;

b) o politică de promovare activă la nivelul societătii a produselor cercetării si a efectelor lor asupra cresterii calitătii vietii;

c) crearea unor structuri de legătură cu presa la nivelul unitătilor de cercetare, care să asigure o comunicare accesibilă cu cetătenii;

d) educarea prin implicare, dezvoltarea unor programe educationale si mici proiecte de cercetare de către universitătile si centrele de cercetare destinate elevilor;

e) implementarea conceptelor de “porti deschise”, “zilele stiintei”, “noaptea cercetării” s.a.;

f) organizarea de târguri, expozitii, actiuni-pilot în care să fie prevăzută desfăsurarea unor activităti demonstrative în mijlocul societătii.

III. La subpunctul 4.3 “Consolidarea competitivitătii”, răspunsurile la întrebările 14-20 sunt:

14. Care este cel mai bun mod în care finantarea UE ar trebui să tină seama de caracterul amplu al inovării, care include inovare netehnologică, ecoinovare si inovare socială?

Senatul consideră că finantarea proiectelor de inovare netehnologică, ecoinovare si inovare socială ar trebui să tină cont de:

a) dreptul la cunoastere, care este important în constructia societătii civile, fiind parte esentială a ecoinovării si inovării sociale. Trebuie recunoscut rolul societătii civile în implementarea dezvoltării durabile si promovarea de parteneriate public-privat-ONG;

b) definirea clară a termenilor “inovare netehnologică”, “ecoinovare” si “inovare socială”;

c) evaluarea efectelor finantării proiectelor de acest tip ar trebui să aducă dovezi clare privind progresul înregistrat în integrarea protectiei mediului si dezvoltării durabile, în politicile si activitătile de dezvoltare.

15. În ce mod ar trebui întărită participarea industriei la programele de cercetare si inovare ale UE? în ce mod ar trebui sprijinite initiativele tehnologice comune (precum cele lansate în temeiul actualului program-cadru) sau diferitele forme de “parteneriate public-privat”? Care ar trebui să fie rolul platformelor tehnologice europene?

Senatul consideră că participarea industriei la programele de cercetare si inovare ale UE depinde de armonizarea intereselor si de complementaritatea orientărilor si obiectivelor programelor proprii de cercetare-inovare ale firmelor cu programele UE. Ar trebui intensificate întâlnirile si diversificate tematicile de interes pentru entitătile din cercetare si industrie. După stabilirea unor priorităti comune pentru societate si pentru industrie se poate trece la finantarea comună a cercetării. Încurajarea participării industriei la proiectele de cercetare se poate realiza doar printr-o finantare adecvată, care să permită IMM-uri lor realizarea de achizitii, angajarea de fonduri cu rate preferentiale pentru sprijinirea cofinantării, dar, mai ales, să se tină cont de realitatea economică existentă.

IMM-urile care participă la proiecte de cercetare ar trebui să fie încurajate financiar, să beneficieze de anumite reduceri, pe perioade limitate si în functie de performantă si rezultate. În plus, IMM-urile ar trebui ajutate financiar pentru introducerea standardizării ISO a produselor lor care să le permită intrarea pe piata UE.


În ceea ce priveste parteneriatele public-privat, Senatul consideră că acestea ar trebui definite pe principiul responsabilitătii comune, dar diferentiate, iar termenii de cofinantare ar trebui gânditi astfel încât să reflecte situatia economică reală. Participarea unui IMM într-un proiect de cercetare ar trebui să nu conducă la cheltuieli prea mari. De asemenea, contractele si termenii de finantare ar trebui gânditi astfel încât un proiect contractat să fie realizat 100%, fără interventii de tăiere a fondurilor, în conditiile în care partenerii îsi respectă tintele asumate.

Senatul consideră că platformele tehnologice europene dintr-un domeniu specific ar trebui să contribuie la:

a) identificarea si dezvoltarea tehnologiilor specifice de pe filiera productiei, în conditii de maximă eficientă economică si impact pozitiv asupra mediului;

b) crearea unei industrii puternice si accelerarea dezvoltării acesteia în tările UE, prin orientarea si promovarea cercetării în domeniu, prin activităti de bune practici, de promovare si demonstrare;

c) la procesul de analiză si elaborare a politicilor de cercetare-inovare, în care ar trebui cooptati si reprezentantii initiativelor tehnologice comune.

16. În ce mod ar trebui sprijinite întreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) la nivelul UE si ce tipuri de IMM-uri ar trebui sprijinite? În ce mod ar trebui acest sprijin să completeze schemele de la nivel national si regional? Ce tip de măsuri ar trebui luate pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare si inovare ale UE?

Senatul consideră că:

a) modalitatea concretă de sprijinire a IMM-urilor trebuie corelată cu reglementările privind ajutorul de stat, care sunt unitare atât la nivelul UE, cât si la nivel national;

b) schemele de ajutor de stat la nivel national si regional ar trebui completate cu activităti care includ inovare netehnologică, ecoinovare si inovare socială;

c) este nevoie de sprijin pentru realizarea si depunerea cererilor de finantare, prin simplificarea procedurilor si utilizarea unor termeni clari privind finantarea, în vederea eliminării situatiilor de genul: proiect câstigat în cadrul UE, dar nefinantabil pe schema natională. Ar trebui definit clar conceptul managing authority pentru fiecare program în parte, astfel încât să se poată oferi informatii clare si pertinente în timp real;

d) ar fi utilă crearea unor asociatii regionale pe domenii tehnologice, care să reunească fonduri comune pentru cercetare;

e) ar trebui sprijinite toate tipurile de IMM-uri performante;

f) participarea IMM-urilor la programele de cercetare si inovare ale UE ar trebui să fie încurajată prin introducerea de instrumente de cofinantare asociate, compuse din fonduri proprii, fonduri nerambursabile ale UE si fonduri de capital de risc;

g) ar trebui instituit un sistem de evaluare a proiectelor cât mai transparent si care să tină cont de valoarea ideii, finantându-se produsul si nu firma.

Pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare si inovare ale UE, Senatul propune:

a) încurajarea financiară de participare la aceste tipuri de proiecte si accelerarea decontărilor pentru cheltuielile angajate;

b) structuri guvernamentale care să promoveze parteneriate guvern-bănci, pentru simplificarea creditelor de tip scrisoare de confort.

17. Cum ar trebui să fie proiectate schemele de implementare deschise, usoare si rapide (de exemplu pe baza actiunilor actuale FET si a proiectelor de replicare pe piată în domeniul ecoinovării din cadrul CIP) pentru a permite explorarea si comercializarea flexibilă a ideilor inovatoare, în special de către IMM-uri? Fonduri proprii si împrumut pentru a fi folosite pe scară mai largă?

Senatul consideră că schemele de implementare ar trebui să se bazeze mai mult pe conlucrarea dintre asociatiile IMM-urilor si structurile/organizatiile de cercetare-dezvoltare. Examinarea în comun a cerintelor/problemelor de pe piată de către producătorii de bunuri si servicii si generatorii de idei contribuie ia diagnosticarea cât mai precisă si stabilirea tratamentului/solutiei celei mai adecvate. Senatul propune:

a) durata de recuperare a banilor de către IMM, dintr-o etapă, să fie cât mai scurtă;

b) renuntarea la birocratie si forme simplificate de raportare;

c) elaborarea unei baze de date cuprinzând rezultate din toată cercetarea europeană;

d) sustinere financiară prin proiecte pentru IMM-urile care vor să le aplice, eventual achitarea partială a brevetului sau a licentelor de către UE si/sau statul membru.

18. În ce mod ar trebui utilizate instrumentele financiare de la nivelul UE (bazate pe fonduri proprii si împrumut) pentru a fi folosite pe scară mai largă?

Senatul consideră că folosirea instrumentelor de finantare, bazate pe fonduri proprii si împrumut, este cu atât mai atractivă cu cât răspunde mai bine intereselor utilizatorilor la un moment dat si în conditiile echilibrului între riscul asumat si beneficiile previzionate, combinat cu o politică stimulativă a dobânzilor.

În prezent, cofinantarea este destul de mare, iar împrumutul de la bănci nu reprezintă o solutie viabilă în termenii actuali.

Una din problemele IMM-urilor este aceea că prin proiectele UE nu se încurajează deloc achizitia de echipamente de cercetare care ar ajuta si pe viitor la dezvoltarea IMM-urilor. Ar fi dezirabilă existenta unor entităti care să îi ajute la realizarea unor planuri financiare si studii de impact privind timpul în care se va amortiza investitia.

19. Ar trebui introduse noi abordări în privinta sprijinului pentru cercetare si inovare, în special prin achizitii publice, inclusiv prin reguli cu privire la achizitiile înainte de comercializare si/sau premii de stimulare?

Senatul consideră că cercetarea si inovarea ar trebui să fie stimulate să genereze solutii cât mai potrivite la problemele cu care se confruntă economia si societatea. Ar fi utilă înfiintarea unor fonduri de risc alocate cercetării, care să sustină valorificarea rezultatelor activitătii de cercetare si inovare si care să asigure finantarea IMM-urilor în cadrul proiectelor de cercetare. Achizitiile publice sunt foarte importante pentru stimularea inovării.

20. În ce mod ar trebui regulile de proprietate intelectuală care guvernează finantarea UE să realizeze echilibrul corect între aspectele legate de competitivitate si necesitatea accesului la rezultatele stiintifice si a diseminării acestora?

Senatul consideră că rezultatele activitătilor de cercetare si inovare finantate din fondurile UE ar trebui să fie accesibile tuturor cetătenilor si operatorilor economici din statele membre. De asemenea, ar trebui elaborate reguli clare si neinterpretabile privind dreptul de proprietate intelectuală asupra tuturor rezultatelor unui proiect, în baza cărora să se poată aborda problemele de competitivitate, accesul la rezultatele stiintifice si diseminarea acestora. Ar fi utilă înfiintarea unui organism la nivel european privind protejarea proprietătii intelectuale.

IV. La subpunctul 4.4 “Consolidarea bazei stiintifice a Europei si a Spatiului european de cercetare”, răspunsurile la întrebările 21-27 sunt:

21. Cum ar trebui întărit rolul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în ceea ce priveste sprijinirea excelentei de nivel mondial?

În vederea întăririi rolului CEC, Senatul propune următoarele măsuri:

a) competente sporite în identificarea, evaluarea si selectarea centrelor/polilor de excelentă si punerea la dispozitia CEC a capacitătii si instrumentelor necesare folosirii acestor competente;

b) finantare asigurată la nivelul UE, la nivelul tărilor membre, la nivel regional si din fonduri de risc create de bănci comerciale;


c) sustinerea activitătilor de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finantare, care includ aceste tipuri de activităti, cum ar fi programul FP7 - Regions of Knowledge, Research Potential;

d) stabilirea si implementarea unor măsuri de stimulare financiară a unor rezultate stiintifice deosebite;

e) identificarea specialistilor si realizarea, pe domenii de interes comun, a unor structuri gen institute/centre de cercetare la nivel UE, cu structură mixtă virtuală/reală; fiecare specialist lucrează în tara de origine, cu stagii în alte tări si laboratoare si cu sesiuni la sediul institutului;

f) crearea unorgranturi pentru grupuri de cercetare, eventual pentru parteneriate în domeniul cercetării de bază;

g) promovarea stiintelor ingineresti, precum academiile tehnice/iationale.

22. În ce mod ar trebui sprijinul UE să ajute statele membre la dezvoltarea excelentei?

în vederea sprijinirii de către UE a statelor membre la dezvoltarea excelentei, Senatul propune următoarele măsuri:

a) crearea cadrului atractiv pentru personalităti recunoscute, capabile să dezvolte si să promoveze excelenta, pentru evitarea situatiilor în care laureati ai Premiului Nobel aleg să lucreze în laboratoare din SUA;

b) diminuarea decalajelor între statele membre în domeniul CDI prin decizii politice, ca de exemplu plasarea infrastructurilor mari în tări mai putin dezvoltate;

c) identificarea si evaluarea unor centre/poli de excelentă si finantarea complementară a activitătii acestora, corelat cu finantarea natională corespunzătoare nivelului de excelentă rezultat din evaluare;

d) stimularea activitătilor de cercetare si inovare în mod corespunzător;

e) suplimentarea programelor-suport la nivel regional, spre exemplu FP7 - Regions of Knowledge, Research Potential, care au ca scop diminuarea decalajelor tehnico-stiintifice între centrele de cercetare europene;

f) finantarea de centre de cercetare-dezvoltare în universităti si IMM-uri, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial;

g) conectarea industriilor nationale la platformele tehnologice create de UE, inclusiv prin cofinantarea unui institut european de cercetare într-unui dintre domeniile de interes pentru UE.

23. Cum ar trebui întărit rolul actiunilor Mărie Curie în ceea ce priveste promovarea mobilitătii cercetătorilor si dezvoltarea unor cariere atrăgătoare?

Senatul propune următoarele măsuri pentru întărirea rolului actiunilor Mărie Curie:

a) extinderea actiunilor Mărie Curie si la nivelul seniorilor, cu impunerea unor limite;

b) amplificarea schimburilor dintre industrie si mediul academic, care pot facilita atât mobilitatea, cât si formarea unor cariere cât mai atrăgătoare;

c) bonitarea entitătilor formatoare/angajatoare în competitiile de proiecte, precum acordarea unui punctaj entitătilor formatoare care angajează specialisti formati în actiuni Mărie Curie;

d) permiterea mobilitătii la nivel national si crearea de instrumente usor accesibile pentru reintegrare, mai ales pentru diaspora tărilor estice;

e) încurajarea proiectelor care implică astfel de mobilităti.

24. Ce actiuni ar trebui luate la nivelul UE pentru a spori si mai mult rolul femeilor în stiintă si inovare?

Pentru sporirea rolului femeilor în stiintă si inovare, Senatul propune următoarele actiuni:

a) schimbarea, prin educatie, a mentalitătilor cu privire la promovarea femeilor;

b) impunerea unui procent privind participarea femeilor în cadrul proiectelor cu finantare europeană si prin recurenta natională;

c) atragerea femeilor în organisme de coordonare a activitătilor privind strategia în domeniu pe termen mediu si lung;

d) stimularea unor actiuni de schimb de experientă si bune practici la nivelul fiecăruia din grupuri, inclusiv cel al femeilor - om de stiintă, cercetător.

25. Cum ar trebui sprijinite, la nivelul UE, infrastructurile de cercetare (inclusiv e-infrastructurile care acoperă întreaga Uniune)?

Senatul propune următoarele actiuni de sprijinire a infrastructurilor de cercetare:

a) suportarea costurilor privind accesul cercetătorilor la aceste infrastructuri, atât ca mobilitate, cât si ca efort financiar al administratorului acesteia, pe baza unor proiecte stiintifice de interes;

b) sustinerea activitătilor de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finantare, care includ aceste tipuri de activităti;

c) promovarea transferului tehnologic de la unităti academice către industrie, prin cooperare între companii si programe de cercetare;

d) crearea de consortii constituite din companii industriale si institute de cercetare pentru dezvoltarea în comun de tehnologii competitive;

e) finantarea de centre de cercetare-dezvoltare în universităti, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial;

f) lansarea de competitii de proiecte care să aibă în vedere utilizarea infrastructurilor de cercetare.

26. Cum ar trebui sprijinită cooperarea internatională cu tările care nu fac parte din UE - de exemplu, în ceea ce priveste domeniile prioritare de interes strategic, instrumentele, reciprocitatea (inclusiv în chestiuni care tin de drepturile de proprietate intelectuală) - sau cooperarea cu statele membre?

Senatul consideră că pentru sprijinirea cooperării internationale cu tările care nu fac parte din UE sau a cooperării cu statele membre ar trebui initiate următoarele actiuni:

a) suplimentarea programelor specifice parteneriatelor dintre UE si tări precum SUA, China si Rusia, existente la nivelul FP7, cu definirea clară a domeniilor de interes strategic pe termen scurt, mediu si lung;

b) atragerea către cercetarea comunitară a tărilor terte UE, prin deschiderea unor programe care să poată mobiliza competentele existente în aceste tări;

c) crearea unui organism unic la nivel european pentru brevete, cu reprezentare în fiecare stat membru si/sau stat care doreste să adere la acest organism. Astfel, indiferent de tara membră a comunitătii europene unde a fost acordat brevetul, acesta să aibă recunoastere europeană;

d) sustinerea totală/partială a costurilor pentru protejarea proprietătii intelectuale;

e) reducerea taxelor vamale la echipamente cu nivel tehnic mai bun decât al celor din UE achizitionate în cadrul proiectului;

f) deschiderea utilizării infrastructurii de cercetare a UE;

g) sustinerea financiară a utilizării infrastructurilor de cercetare din tările membre UE în cadrul unor programe comune.

27. Care sunt problemele si obstacolele principale legate de SEC pe care ar trebui să încerce să le solutioneze instrumentele de finantare ale UE si care sunt cele care ar trebui rezolvate prin alte măsuri (de exemplu, legislative) ?

Senatul consideră că principalele obstacole în activitatea de finantare a cercetării si inovării sunt riscul economic, riscul fiscal, raport slab între risc-randament, resursele limitate ale organizatiilor de transfer tehnologic, piata fragmentată si ineficace, obiective nerealiste ale întreprinzătorului, capacitate managerială scăzută. Instrumentele financiare ale UE ar trebui să preia o parte din risc si să fie orientate către proiecte realiste, bazate pe excelentă stiintifică si capacitate managerială crescută.


Birocratia ar trebui redusă semnificativ, accentul fiind pus pe cercetarea generatoare de cunoastere, iar aspectele economice trebuie sprijinite, în măsura în care întorc către societate beneficiile obtinute.

Programele-cadru de cooperare care impun finantări nationale pot fi periclitate de politicile nationale în domeniu, de aceea trebuie impuse reguli foarte clare, cu caracter de obligativitate, tuturor statelor care participă la astfel de initiative.

Rezolvarea problemelor legate de libera circulatie este de natură să faciliteze si să rezolve unele aspecte legate de un spatiu comun al cercetării la nivelul UE. Fiecare stat membru al UE ar trebui să actioneze pentru crearea unei arii proprii a cercetării, pentru armonizarea intereselor, corelarea eforturilor si evitarea fragmentării între diferite zone/comunităti în care se desfăsoară activităti de cercetare si inovare. Aceste arii nationale ale cercetării ar putea fi elementele sistemice structurale, interconectate si intercorelate ale Spatiului european al cercetării.

Art. 2. - Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către Comisia Europeană si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 18 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 18 mai 2011.

Nr. 31.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

cu sumele necesare reprezentării în unele proceduri judiciare

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. VIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului si pentru executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului pe anul 2011 cu suma de 21.283 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, pentru finantarea cheltuielilor legate de reprezentarea României în fata Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii si pentru reprezentarea în procedurile judiciare prevăzute la art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, la capitolul 51.01 “Autorităti publice si actiuni externe”, titlul II “Bunuri si servicii”, articolul 20.25 “Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozitiilor legale”.

Art. 2. - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozitiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Aurelian Popa

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 18 mai 2011.

Nr. 501.

 

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea

Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, asa cum a fost

modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptate de Organizatia Maritimă

Internatională prin Rezolutia MEPC. 190(60) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin

din 26 martie 2010

 

Având în vedere prevederile art. 16(2)(f)(iii) si 16(2)(g)(ii) din Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78),

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 18 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, asa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.190(60) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 26 martie 2010, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor cuprinse în prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 11 mai 2011.

Nr. 322.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA MEPC.190(60) adoptată la 26 martie 2010

Amendamente la anexa la Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, asa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta

(Zona de control al emisiilor a Americii de Nord)

 

Comitetul pentru Protectia Mediului Marin,

amintind art. 38(a) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale referitor la functiile Comitetului pentru Protectia Mediului Marin (Comitetul) conferite acestuia prin conventiile internationale pentru prevenirea si controlul poluării marine,

luând notă de art. 16 din Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare Conventia din 1973), art. VI din Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumit în continuare Protocolul din 1978) si art. 4 din Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, asa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (denumit în continuare Protocolul din 1997), care specifică împreună procedura de amendare a Protocolului din 1997 si conferă organismului competent al Organizatiei functia de examinare si adoptare a amendamentelor la Conventia din 1973, asa cum a fost modificată prin protocoalele din 1978 si 1997,

luând notă, de asemenea, de faptul că prin Protocolul din 1997 anexa VI, intitulată “Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave”, a fost adăugată la Conventia din 1973 (denumită în continuare anexa VI),

luând notă, în plus, de faptul că anexa VI revizuită a fost adoptată prin Rezolutia MEPC. 176(58) si că aceasta va intra în vigoare la 1 iulie 2010, ca urmare a faptului că este considerată ca fiind acceptată la 1 ianuarie 2010,

luând în considerare amendamentele propuse la anexa VI revizuită,

1. adoptă, în conformitate cu art. 16(2)(d) din Conventia din 1973, amendamentele la anexa VI, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii) din Conventia din 1973, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 februarie 2011, în afara cazului în care înainte de această dată, cel putin o treime din părti sau părtile ale căror flote

comerciale reprezintă în total nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi notificat Organizatiei obiectiunile lor la aceste amendamente;

3. invită părtile să noteze că, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Conventia din 1973, amendamentele mentionate vor intra în vigoare la 1 august 2011, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;


4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. 16(2)(e) din Conventia din 1973, să transmită tuturor părtilor la Conventia din 1973, asa cum a fost modificată prin protocoalele din 1978 si 1997, copii certificate ale prezentei rezolutii si textul amendamentelor continut în anexă; si

5. solicită, în plus, secretarului general să transmită membrilor Organizatiei care nu sunt părti la Conventia din 1973, asa cum a fost modificată prin protocoalele din 1978 si 1997, copii ale prezentei rezolutii si ale anexei la aceasta.

 

ANEXĂ la rezolutie

 

AMENDAMENTE la regulile 13 si 14 ale anexei VI revizuite la Marpol si noul apendice VII la aceasta

 

1 Paragraful 6 al regulii 13 este modificat după cum urmează:

“6 în scopul prezentei reguli, zonele de control al emisiilor sunt:

.1 zona Americii de Nord, care înseamnă zona delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII al prezentei anexe; si

.2 orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către organizatie în conformitate cu criteriile si procedurile prevăzute în apendicele III al prezentei anexe.”

2 Paragraful 3 al regulii 14 este înlocuit de următorul:

“3 în scopul prezentei reguli, zonele de control al emisiilor sunt:

.1 zona Mării Baltice, astfel cum este definită în regula 1.11.2 din anexa I, si zona Mării Nordului, astfel cum este definită în regula 5(1 )(f) din anexa V;

.2 zona Americii de Nord, astfel cum este delimitată de coordonatele prevăzute în apendicele VII al prezentei anexe; si

.3 orice altă zonă maritimă, inclusiv orice zonă portuară, desemnată de către organizatie în conformitate cu criteriile si procedurile stabilite în acest scop, prevăzute în apendicele III al prezentei anexe.”

3 Noul apendice VII este adăugat după cum urmează:

 

“APENDICE VII

 

Zona de control al emisiilor a Americii de Nord (regula 13.6 si regula 14.3)

 

Zona Americii de Nord cuprinde:

.1 zona maritimă situată în largul coastelor la Oceanul Pacific ale Statelor Unite ale Americii si ale Canadei, delimitată de liniile geodezice care unesc următoarele punctele geografice:

 

Punct

Latitudine

Longitudine

1

32°32'10"N.

117°06'11"V.

2

32°32'04" N.

117°07'29"V.

3

32°31'39"N.

117°14'20"V.

4

32°33'13"N.

117°15'50"V.

5

32°34'21" N.

117°22'01"V.

6

32°35'23" N.

117°27'53"V.

7

32°37'38" N.

117°49'34"V.

8

31°07'59" N.

118°36'21"V.

9

30°33'25" N.

121°47'29"V.

10

31°46'11"N.

123°17'22"V.

11

32°21'58"N.

123°50'44"V.

12

32°56'39" N.

124°11'47"V.

13

33°40'12" N.

124°27'15"V.

14

34°31'28"N.

125°16'52"V.

15

35°14'38" N.

125°43'23"V.

16

35°43'60" N.

126°18'53"V.

17

36°16'25"N.

126°45'30"V.

18

37°01'35"N.

127°07'18"V.

19

37°45'39" N.

127°38'02"V.

20

38°25'08" N.

127°52'60"V.

21

39°25'05" N.

128°31'23"V.

22

40°18'47"N.

128°45'46"V.

23

41°13'39"N.

128°40'22"V.

24

42°12'49" N.

129°00'38"V.

25

42°47'34" N.

129°05'42"V.

26

43°26'22" N.

129°01'26"V.

27

44°24'43" N.

128°41'23"V.

28

45°30'43" N.

128°40'02"V.

29

46°11'01"N.

128°49'01"V.

30

46°33'55" N.

129°04'29"V.

31

47°39'55" N.

131°15'41"V.

32

48°32'32" N.

132°41'00"V.

33

48°57'47" N.

133°14'47"V.

34

49°22'39" N.

134°15'51"V.

35

50°01'52"N.

135°19'01"V.

36

51°03'18"N.

136°45'45"V.

37

51°54'04" N.

137°41'54"V.

38

52°45'12" N.

138°20'14"V.

39

53°29'20" N.

138°40'36"V.

40

53°40'39" N.

138°48'53"V.

41

54°13'45"N.

139°32'38"V.

42

54°39'25" N.

139°56'19"V.

43

55°20'18"N.

140°55'45"V.

44

56°07'12" N.

141°36'18"V.

45

56°28'32" N.

142°17'19"V.

46

56°37'19"N.

142°48'57"V.

47

58°51'04"N.

153°15'03"V.


.2 zona maritimă situată în largul coastelor la Oceanul Atlantic ale Statelor Unite ale Americii, ale Canadei si ale Frantei (Saint-Pierre-et-Miquelon) si în largul coastelor la Golful Mexic ale Statelor Unite ale Americii, delimitată de liniile geodezice care unesc următoarele punctele geografice:

 

Punct

Latitudine

Longitudine

1

60°00'00" N.

64°09'36" V.

2

60°00'00" N.

56°43'00" V.

3

58°54'01" N.

55°38'05" V.

4

57°50'52" N.

55°03'47" V.

5

57°35'13"N.

54°00'59" V.

6

57°14'20" N.

53°07'58" V.

7

56°48'09" N.

52°23'29" V.

8

56°18'13"N.

51°49'42"V.

9

54°23'21" N.

50°17'44"V.

10

53°44'54" N.

50°07'17"V.

11

53°04'59" N.

50°10'05"V.

12

52°20'06" N.

49°57'09" V.

13

51°34'20"N.

48°52'45" V.

14

50°40'15"N.

48°16'04"V.

15

50°02'28" N.

48°07'03" V.

16

49°24'03" N.

48°09'35" V.

17

48°39'22" N.

47°55'17"V.

18

47°24'25" N.

47°46'56" V.

19

46°35'12" N.

48°00'54" V.

20

45°19'45"N.

48°43'28" V.

21

44°43'38" N.

49°16'50"V.

22

44°16'38"N.

49°51'23"V.

23

43°53'15"N.

50°34'01"V.

24

43°36'06" N.

51°20'41"V.

25

43°23'59" N.

52°17'22"V.

26

43°19'50"N.

53°20'13"V.

27

43°21'14"N.

54°09'20" V.

28

43°29'41" N.

55°07'41"V.

29

42°40'12" N.

55°31'44"V.

30

41°58'19"N.

56°09'34" V.

31

41°20'21"N.

57°05'13"V.

32

40°55'34" N.

58°02'55" V.

33

40°41'38"N.

59°05'18"V.

34

40°38'33" N.

60°12'20"V.

35

40°45'46" N.

61°14'03"V.

36

41°04'52"N.

62°17'49"V.

37

40°36'55" N.

63°10'49"V.

38

40°17'32"N.

64°08'37" V.

39

40°07'46" N.

64°59'31"V.

40

40°05'44" N.

65°53'07" V.

41

39°58'05" N.

65°59'51"V.

42

39°28'24" N.

66°21'14"V.

43

39°01'54"N.

66°48'33" V.

44

38°39'16"N.

67°20'59" V.

45

38°19'20"N.

68°02'01"V.

46

38°05'29" N.

68°46'55" V.

47

37°58'14" N.

69°34'07" V.

48

37°57'47" N.

70°24'09" V.

49

37°52'46" N.

70°37'50" V.

50

37°18'37"N.

71°08'33"V.

51

36°32'25" N.

71°33'59"V.

52

35°34'58" N.

71°26'02"V.

53

34°33'10"N.

71°37'04"V.

54

33°54'49" N.

71°52'35"V.

55

33°19'23"N.

72°17'12"V.

56

32°45'31" N.

72°54'05" V.

57

31°55'13"N.

74°12'02"V.

58

31°27'14"N.

75°15'20"V.

59

31°03'16"N.

75°51'18"V.

60

30°45'42" N.

76°31'38"V.

61

30°12'48"N.

77°18'29"V.

62

29°25'17"N.

76°56'42" V.

63

28°36'59" N.

76°47'60" V.

64

28°17'13"N.

76°40'10"V.

65

28°17'12"N.

79°11'23"V.

66

27°52'56" N.

79°28'35" V.

67

27°26'01" N.

79°31'38"V.

68

27°16'13"N.

79°34'18"V.

69

27°11'54"N.

79°34'56" V.

70

27°05'59" N.

79°35'19"V.

71

27°00'28" N.

79°35'17"V.

72

26°55'16"N.

79°34'39" V.

73

26°53'58" N.

79°34'27" V.

74

26°45'46" N.

79°32'41"V.

75

26°44'30" N.

79°32'23" V.

76

26°43'40" N.

79°32'20" V.

77

26°41'12"N.

79°32'01"V.

78

26°38'13"N.

79°31'32"V.

79

26°36'30" N.

79°31'06"V.

80

26°35'21" N.

79°30'50" V.

81

26°34'51" N.

79°30'46" V.

82

26°34'11"N.

79°30'38" V.

83

26°31'12"N.

79°30'15"V.

84

26°29'05" N.

79°29'53" V.

85

26°25'31" N.

79°29'58" V.

86

26°23'29" N.

79°29'55" V.

87

26°23'21" N.

79°29'54" V.

88

26°18'57"N.

79°31'55"V.

89

26°15'26"N.

79°33'17"V.

90

26°15'13"N.

79°33'23" V.

91

26°08'09" N.

79°35'53" V.


Punct

Latitudine

Longitudine

92

26°07'47" N.

79°36'09" V.

93

26°06'59" N.

79°36'35" V.

94

26°02'52" N.

79°38'22" V.

95

25°59'30" N.

79°40'03" V.

96

25°59'16"N.

79°40'08" V.

97

25°57'48" N.

79°40'38" V.

98

25°56'18"N.

79°41'06"V.

99

25°54'04" N.

79°41'38"V.

100

25°53'24" N.

79°41'46"V.

101

25°51'54"N.

79°41'59"V.

102

25°49'33" N.

79°42'16"V.

103

25°48'24" N.

79°42'23" V.

104

25°48'20" N.

79°42'24" V.

105

25°46'26" N.

79°42'44" V.

106

25°46'16"N.

79°42'45" V.

107

25°43'40" N.

79°42'59" V.

108

25°42'31"N.

79°42'48" V.

109

25°40'37" N.

79°42'27" V.

110

25°37'24" N.

79°42'27" V.

111

25°37'08" N.

79°42'27" V.

112

25°31'03"N.

79°42'12"V.

113

25°27'59" N.

79°42'11"V.

114

25°24'04" N.

79°42'12"V.

115

25°22'21"N.

79°42'20" V.

116

25°21'29"N.

79°42'08" V.

117

25°16'52"N.

78ş41’24’ V.

118

25°15'57"N.

79°41'31"V.

119

25°10'39"N.

79°41'31"V.

120

25°09'51"N.

79°41'36"V.

121

25°09'03" N.

79°41'45"V.

122

25°03'55" N.

79°42'29" V.

123

25°02'60" N.

79°42'56" V.

124

25°00'30" N.

79°44'05" V.

125

24°59'03" N.

79°44'48" V.

126

24°55'28" N.

79°45'57" V.

127

24°44'18"N.

79°49'24" V.

128

24°43'04" N.

79°49'38" V.

129

24°42'36" N.

79°50'50" V.

130

24°41'47"N.

79°52'57" V.

131

24°38'32" N.

79°59'58" V.

132

24°36'27" N.

80°03'51"V.

133

24°33'18"N.

80°12'43"V.

134

24°33'05" N.

80°13'21"V.

135

24°32'13"N.

80°15'16"V.

136

24°31'27"N.

80°16'55"V.

137

24°30'57" N.

80°17'47"V.

 

138

24°30'14" N.

80°19'21"V.

 

139

24°30'06" N.

80°19'44"V.

 

140

24°29'38" N.

80°21'05"V.

 

141

24°28'18"N.

80°24'35" V.

 

142

24°28'06" N.

80°25'10"V.

 

143

24°27'23" N.

80°27'20" V.

 

144

24°26'30" N.

80°29'30" V.

 

145

24°25'07" N.

80°32'22" V.

 

146

24°23'30" N.

80°36'09" V.

 

147

24°22'33" N.

80°38'56" V.

 

148

24°22'07" N.

80°39'51"V.

 

149

24°19'31"N.

80°45'21"V.

 

150

24°19'16"N.

80°45'47" V.

 

151

24°18'38"N.

80°46'49" V.

 

152

24°18'35"N.

80°46'54" V.

 

153

24°09'51" N.

80°59'47" V.

 

154

24°09'48" N.

80°59'51"V.

 

155

24°08'58" N.

81°01'07"V.

 

156

24°08'30" N.

81°01'51"V.

 

157

24°08'26" N.

81°01'57"V.

 

158

24°07'28" N.

81°03'06"V.

 

159

24°02'20" N.

81°09'05"V.

 

160

23°59'60" N.

81°11’16"V.

 

161

23°55'32" N.

81°12'55"V.

 

162

23°53'52" N.

81°19'43"V.

 

163

23°50'52" N.

81°29'59"V.

 

164

23°50'02" N.

81°39'59"V.

 

165

23°49'05" N.

81°49'59"V.

 

166

23°49'05" N.

82°00'11"V.

 

167

23°49'42" N.

82°09'59" V.

 

168

23°51'14"N.

82°24'59" V.

 

169

23°51'14"N.

82°39'59" V.

 

170

23°49'42" N.

82°48'53" V.

 

171

23°49'32" N.

82051'11"V.

 

172

23°49'24" N.

82°59'59" V.

 

173

23°49'52" N.

83°14'59"V.

 

174

23°51'22"N.

83°25'49" V.

 

175

23°52'27" N.

83°33'01"V.

 

176

23°54'04" N.

83°41'35"V.

 

177

23°55'47" N.

83°48'11"V.

 

178

23°58'38" N.

83°59'59" V.

 

179

24°09'37" N.

84°29'27" V.

 

180

24°13'20"N.

84°38'39" V.

 

181

24°16'41"N.

84°46'07" V.

 

 

 


ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normei nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 5/2009

privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii administrate

privat

 

Având în vedere prevederile art. 54 lit. b) si ale art. 128 lit. c) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si Nota de fundamentare nr. 2.409 din 21 aprilie 2011 a Directiei reglementare si autorizare,

în temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) si i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Norma nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 5/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 6/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre si norma mentionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia secretariat si directorul general asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

Mircea Oancea

 

Bucuresti, 12 mai 2011.

Nr. 7.

 

ANEXĂ

 

NORMA Nr. 6/2011

pentru modificarea si completarea Normei nr. 5/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond

pentru fondurile de pensii administrate privat

 

Având în vedere prevederile art. 54 lit. b), art. 128 lit. c) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Lege,

în temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) si i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă.

Articol unic. - Norma nr. 5/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 6/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Actiunile societătilor emitente aflate în procedură de insolventă, de reorganizare sau lichidare judiciară si a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate sunt luate în calculul activului fondului de pensii administrat privat la valoarea zero de la data suspendării de la tranzactionare a acestora.

(2) în cazul în care suspendarea de la tranzactionare, în situatiile prevăzute la alin. (1), are loc în timpul sedintei de tranzactionare, pentru calculul valorii activului zilei respective, actiunile societătilor emitente, suspendate de la tranzactionare, se evaluează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1).

(3) În situatia reluării tranzactionării actiunilor societătilor emitente prevăzute la alin. (1), acestea se evaluează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1).

(4) Actiunile societătilor emitente aflate în procedură de insolventă, de reorganizare sau lichidare judiciară si a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate si care au fost retrase de la tranzactionare sunt luate în calculul activului fondului de pensii administrat privat la valoarea zero; la momentul lichidării respectivului plasament, în calculul activului net, actiunile sunt evaluate la pretul tranzactiei.”

2. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:

“Art. 151. - (1) în vederea aplicării prevederilor art. 4 si 15, administratorii fondurilor de pensii administrate privat întreprind toate demersurile si depun toate diligentele în vederea obtinerii situatiilor financiare anuale ale emitentilor ale căror actiuni se regăsesc în portofoliul fondurilor de pensii administrate privat.


(2) În cazul în care, cu respectarea prevederilor alin. (1), administratorii fondurilor de pensii administrate privat nu obtin situatiile financiare anuale respective în termen de 60 de zile calendaristice de la data legală de depunere a acestora la organele competente, actiunile evaluate conform prevederilor art. 4 si 15 se includ în activul fondurilor de pensii administrate privat la valoarea zero; de la data obtinerii respectivelor situatii financiare, evaluarea actiunilor se realizează în conformitate cu prevederile art. 4 si 15.”

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normei nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 6/2009

privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii facultative

 

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (4), art. 81 alin. (1), art. 83 lit. a) si ale art. 108 lit. c) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, precum si Nota de fundamentare nr. 2.410 din 21 aprilie 2011 a Directiei reglementare si autorizare,

în temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) si i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Norma nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Normei nr. 6/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii facultative, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 7/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre si norma mentionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia secretariat si directorul general asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

Mircea Oancea

 

Bucuresti, 12 mai 2011.

Nr. 8.

 

ANEXĂ

 

NORMA Nr. 7/2011

pentru modificarea si completarea Normei nr. 6/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond

pentru fondurile de pensii facultative

 

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (4), art. 81 alin. (1), art. 83 lit. a) si ale art. 108 lit. c) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Lege,

în temeiul dispozitiilor art. 16, 21, 22, art. 23 lit. f) si ale art. 24 lit. b) si i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă.

Articol unic. - Norma nr. 6/2009 privind calculul activului net si al valorii unitătii de fond pentru fondurile de pensii facultative, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 7/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Actiunile societătilor emitente aflate în procedură de insolventă, de reorganizare sau lichidare judiciară si a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate sunt luate în calculul activului fondului de pensii facultative la valoarea zero de la data suspendării de la tranzactionare a acestora.

(2) în cazul în care suspendarea de la tranzactionare, în situatiile prevăzute la alin. (1), are loc în timpul sedintei de tranzactionare, pentru calculul valorii activului zilei respective, actiunile societătilor emitente suspendate de la tranzactionare se evaluează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1).

(3) în situatia reluării tranzactionării actiunilor societătilor emitente prevăzute la alin. (1), acestea se evaluează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1).

(4) Actiunile societătilor emitente aflate în procedură de insolventă, de reorganizare sau lichidare judiciară si a celor aflate în încetare temporară sau definitivă de activitate si care au fost retrase de la tranzactionare sunt luate în calculul activului fondului de pensii facultative la valoarea zero; la momentul lichidării respectivului plasament, în calculul activului net, actiunile sunt evaluate la pretul tranzactiei.”


2. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:

“Art. 151. - (1) în vederea aplicării prevederilor art. 4 si 15, administratorii fondurilor de pensii facultative întreprind toate demersurile si depun toate diligentele în vederea obtinerii situatiilor financiare anuale ale emitentilor ale căror actiuni se regăsesc în portofoliul fondurilor de pensii facultative.

(2) în cazul în care, cu respectarea prevederilor alin. (1), administratorii fondurilor de pensii facultative nu obtin situatiile financiare anuale respective în termen de 60 de zile calendaristice de la data legală de depunere a acestora la organele competente, actiunile evaluate conform prevederilor art. 4 si 15 se includ în activul fondurilor de pensii facultative la valoarea zero; de la data obtinerii respectivelor situatii financiare, evaluarea actiunilor se realizează în conformitate cu prevederile art. 4 si 15.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.