MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 175/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 175         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 11 martie 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

1. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2009 privind alegerea membrilor si a biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii Serviciului Român de Informatii

 

2. - Hotărâre privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

210. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Companiei Nationale “Loteria Română” - S.A., companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice

 

212. - Hotărâre pentru aprobarea Programului de interes national “Dezvoltarea retelei nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 2 noiembrie 2010 în Cauza Stefănică si altii împotriva României

 

 


HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2009 privind alegerea membrilor si a biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii Serviciului Român de Informatii

 

În temeiul prevederilor art. 1 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 30/1993 privind organizarea si functionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii Serviciului Român de Informatii,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2009 privind alegerea membrilor si a biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii Serviciului Român de Informatii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 11 februarie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul senator Mihai Stănisoară, apartinând Grupului parlamentar al PD-L, este ales în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii Serviciului Român de Informatii, în locul domnului senator Gabriel Mutu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 9 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 9 martie 2011.

Nr. 1.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 86 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, cu modificările si completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se instituie Comisia comună specială a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009, a cărei componentă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) în prima sa sedintă, comisia prevăzută la alin. (1) îsi alege un birou format din presedinte, vicepresedinte si secretar.

Art. 2. - Raportul comisiei prevăzute la art. 1, întocmit ca urmare a controlului executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009, va fi prezentat birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului până la data de 7 mai 2011.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 9 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 9 martie 2011.

Nr. 2.


 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

 

1. Adrian Henorel Nitu - deputat, Grupul parlamentar al PD-L

2. Ovidiu Marian - senator, Grupul parlamentar al PD-L

3. Vasile Popeangă - deputat, Grupul parlamentar al PSD

4. Gheorghe Marcu - senator, Grupul parlamentar al PSD

5. Daniel Chitoiu - deputat, Grupul parlamentar al PNL

6. Dan-Radu Rusanu - senator, Grupul parlamentar al PNL

7. Erdei Dolocki István - deputat, Grupul parlamentar al UDMR

8. Lâszlo Gyerko - senator, Grupul parlamentar al UDMR

9. Adrian-Miroslav Merka - deputat, Grupul parlamentar al minoritătilor nationale

10. Răzvan Turea - deputat, Grupul parlamentar al deputatilor independenti

11. Corneliu Grosu - senator, Grupul parlamentar al senatorilor independenti

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Companiei Nationale “Loteria Română” - S.A., companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 5 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Companiei Nationale “Loteria Română” - S.A., companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale “Loteria Română” - S.A. se va face de către Ministerul Finantelor Publice, cu aprobarea secretarului de stat coordonator.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limită maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Natională “Loteria Română” - S.A. va putea efectua cheltuieli totale aferente veniturilor totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contraventia se constată de organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

 

Bucuresti, 9 martie 2011.

Nr. 210.


 

ANEXĂ*)

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Operatorul economic Compania Natională “Loteria Română” - S.A.

Sediul/Adresa: str. Poenaru Bordea nr. 20, sectorul 4, municipiul Bucuresti

Codul fiscal RO 12397185

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

pe anul 2011

 

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2011

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

1.417.090,00

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

1.396.090,00

 

 

a)

din productia vândută

3

1.390.973,00

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

17,00

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

productia de imobilizări

8

3.000,00

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

2.100,00

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

21.000,00

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

21.000,00

 

 

d)

alte venituri financiare

14

 

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE {rd.17+50+53)

16

1.265.155,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

1.146.562,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

15.200,22

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

5.173,68

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

17,00

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

91.213,41

 

 

 

d1

ch. cu salariile

22

65.467,12

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

18.524,95

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale

24

13.738,08

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări pt.somaj

25

491,61

 

 

 

 

ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

3.965,62

 

 

 

 

ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

329,64

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul.din care:

28

7.221,34

 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

1.306,19

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

 


 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

190,65

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

5.915,15

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

e)

ch. cu plătile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

eh, cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

80.000,00

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe

37

70.522,52

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

884.435,17

 

 

 

M) contract de mandat

39

80,29

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

244,83

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă si publicitate, din care:

42

7.500,00

 

 

 

 

tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

1.800,00

 

 

 

y5) ch. cu taxa pt.activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

 

 

i7) cheltuieli cu câstigurile aferente produselor loteristice

48

834.776,44

 

 

 

i8) alte cheltuieli

49

1.062,35

 

 

 

i9) donatii cf. art.60 OG 18/18.08.2010

49 bis

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

50

118.593,00

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

51

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

52

118.593,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

53

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

54

151.935,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

55

45.102,94

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

56

106.832,06

 

1

 

Rezerve legale

57

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

58

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

59

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

60

 


 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege ( art. 23 din Legea nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise)

61

427,33

 

6

 

Profitul net anual aferent activitătii de pronosticuri sportive, O.U.G.nr.195/2001

62

853,97

 

7

 

Minimum 60% pentru finantarea constructiei de locuinte pentru tineret si săli de sport sl a următoarelor constructii: Arena Sportivă Polivalentă si Sala Natională Sportivă Polivalentă, O.U.G. nr.20/2005, aprobată prin Legea nr. 140/2005

63

63.330,76

 

8

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.57, 58, 59, 60, 61, 62 si 63.

64

42.220,00

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

65

42.220,00

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

66

122.220,00

 

1

 

Surse proprii

67

122.220,00

 

2

 

Alocatii de la buget

68

 

 

3

 

Credite bancare

69

 

 

 

a)

- interne

70

 

 

 

b)

- externe

71

 

 

4

 

Alte surse

72

 

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

73

122.220,00

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

74

122.220,00

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

75

 

 

 

a)

interne

76

 

 

 

b)

externe

77

 

VIII.

 

 

REZERVE, din care:

78

8.522,35

 

1

 

Rezerve legale

79

8.522,35

 

2

 

Rezerve statutare

80

 

 

3

 

Alte rezerve

81

 

IX.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

82

 

 

1

 

Venituri totale

83

1.417.090,00

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

84

1.265.155,00

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

85

2.943,00

 

4

 

Nr.mediu de salariati total

86

2.820,00

 

5

 

Fond de salarii, din care:

87

65.467,12

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

88

65.309,49

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

89

157,63

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

90

1.929,95

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (mii lei/persoană)(rd.83/86)

91

502,51

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile {mîi lei/persoană) (rd.83/86 x ICP)

92

502,51


 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoană)

93

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

94

892,78

 

11

 

Plăti restante

95

 

 

 

a)

preturi curente

96

 

 

 

b)

preturi comparabile

97

 

 

12

 

Creante restante

98

 

 

 

a)

preturi curente

99

 

 

 

b)

preturi comparabile

100

 

 

Notă:

Potrivit CCM în vigoare, principala formă de salarizare în CN Loteria Română SA este acordul direct

Tarifele medii prognozate în anul 2011 sunt aceleasi ca si în anul 2010

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de interes national “Dezvoltarea retelei nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 501 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de interes national “Dezvoltarea retelei nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”, denumit în continuare Program, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Fondurile necesare pentru finantarea Programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, denumită în continuare autoritate finantatoare.

Art. 3. - (1) Programul se adresează autoritătilor administratiei publice locale care, prin hotărâre a consiliului local/judetean sau al municipiului Bucuresti, decid concomitent înfiintarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unităti sanitare cu paturi aflate în reteaua proprie a acestora, care se desfiintează în conditiile prevăzute de lege.

(2) Sunt eligibile pentru finantare căminele pentru persoane vârstnice înfiintate în conditiile alin. (1) prin desfiintarea unitătilor sanitare cu paturi prevăzute în anexa nr. 2 si care respectă următoarele cerinte principale:

a) functionează si sunt administrate potrivit prevederilor Legii nr. 17/2000 privind asistenta socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) se organizează în conformitate cu prevederile standardelor minime specifice de calitate pentru centrele rezidentiale pentru persoanele vârstnice aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale;

c) functionează cu personal de specialitate medico-sanitar, auxiliar sanitar si TESAsi muncitori preluat în limita posturilor aprobate potrivit legii, conform necesarului de resurse umane, de la unitătile sanitare cu paturi prevăzute la alin. (2) si normat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale;

d) sunt acreditate în conditiile legii.

Art. 4. - Personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din cadrul unitătilor sanitare cu paturi, prevăzute la art. 3 alin. (1), care nu a fost preluat de către căminele pentru persoanele vârstnice, urmează să fie redistribuit la alte unităti sanitare, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului sănătătii.

Art. 5. - (1) Acordarea finantării în cadrul Programului se realizează în baza contractului de finantare încheiat între autoritatea finantatoare si solicitanti.

(2) Prin Program se finantează cheltuielile curente de functionare ale căminelor pentru persoane vârstnice înfiintate în conditiile art. 3 alin. (1), pe o perioadă de maximum 33 de luni de la data prevăzută în contractul de finantare, cu încadrare în perioada de derulare a Programului, prevăzută în anexa nr. 1.

(3) Suma aprobată pentru finantare se stabileste în functie de numărul de beneficiari ai căminului pentru persoane vârstnice, calculată pe baza costului standard prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2010. Suma aprobată pentru finantare, prevăzută în contract, se poate majora pe parcursul derulării Programului, în functie de nivelul costului standard stabilit pentru căminele pentru persoane vârstnice prin actele normative în vigoare.

(4) Acordarea de finantare prin Program se realizează începând cu data de 1 aprilie 2011 pentru autoritătile administratiei publice locale care încheie contractul până la data de 31 martie 2011, iar pentru cele care depun solicitarea de finantare după această dată finantarea se face începând cu data de întâi a lunii următoare datei de încheiere a contractului.

(5) Pe o perioadă de 90 de zile de la data încheierii contractului prevăzut la alin. (1) se acordă finantare din Program pentru acoperirea cheltuielilor curente de functionare, inclusiv a cheltuielilor de personal normat potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) lit. c), până la îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) si d) de către căminele pentru persoanele vârstnice nou- Înfiintate, precum si până la admiterea persoanelor care vor beneficia de serviciile oferite de către aceste cămine.

Art. 6. - (1) Aprobarea finantării prin Program se realizează pe baza documentatiei de solicitare a finantării, întocmită de autoritătile administratiei publice locale prevăzute la art. 3 care administrează căminele pentru persoanele vârstnice.

(2) Metodologia de evaluare, aprobare si acordare de finantare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Finantarea, monitorizarea si controlul utilizării fondurilor alocate în cadrul Programului se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin departamentele specializate si agentiile judetene pentru prestatii sociale, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 7. - (1) Patrimoniul unitătilor sanitare cu paturi desfiintate, aflate în reteaua autoritătilor publice locale, stabilit pe baza bilantului contabil de închidere, însotit de balanta de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie, conturile de executie si celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, împreună cu protocolul de predare-primire, se preia de către căminele pentru persoanele vârstnice înfiintate în conditiile prezentei hotărâri.

(2) Echipamentele medicale din dotarea unitătilor sanitare prevăzute la art. 3 alin. (1) pot fi redistribuite la alte unităti sanitare.

Art. 8. - Programul poate fi accesat, pe lângă autoritătile prevăzute la anexa nr. 2, de orice autoritate publică locală care îndeplineste conditiile prevăzute de prezenta hotărâre.

Art. 9. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 9 martie 2011.

Nr. 212.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROGRAMUL DE INTERES NATIONAL

“Dezvoltarea retelei nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”

 

Scop:

a) cresterea numărului de cămine pentru persoanele vârstnice pentru a răspunde cererilor în asteptare înregistrate la nivelul autoritătilor administratiei publice locale;

b) îmbunătătirea accesului la servicii de îngrijire si asistentă în regim institutionalizat pentru persoanele vârstnice, indiferent de mediul de rezidentă al acestora;

c) întărirea suportului acordat familiilor care nu mai pot asigura îngrijirea traditională a persoanelor vârstnice dependente;

d) cresterea responsabilitătii autoritătilor locale fată de persoanele vârstnice care necesită îngrijire si suport pentru a-si continua viata în conditii decente si cu respectarea demnitătii;

e) reducerea numărului de spitalizări ale persoanelor vârstnice care suferă de afectiuni cronice, generatoare de dependentă.

Obiective:

a) cresterea calitătii vietii persoanelor vârstnice dependente, respectarea demnitătii si a libertătii de a alege a acestei categorii de populatie aflate în nevoie;

b) asigurarea unei îngrijiri de lungă durată de calitate pentru persoanele vârstnice care si-au pierdut autonomia functională si nu-si mai pot continua viata în conditii de sigurantă la propriul domiciliu;

c) cresterea calitătii serviciilor prin angajarea de personal calificat.

Indicatori cantitativi:

a) procentul cresterii numărului actual de persoane vârstnice asistate în centre rezidentiale publice;

b) numărul căminelor pentru persoane vârstnice înfiintate din numărul unitătilor sanitare cu paturi eligibile pentru înfiintarea de cămine;

c) cresterea ponderii persoanelor vârstnice care beneficiază de servicii de asistentă si îngrijire acordate în regim rezidential.

Indicatori de eficientă:

a) asigurarea unor conditii de viată decentă pentru persoanele vârstnice dependente;

b) prevenirea degradării autonomiei functionale a persoanelor vârstnice dependente pe o perioadă cât mai îndelungată;

c) asigurarea serviciilor de îngrijire si asistentă corespunzătoare nevoilor individuale ale fiecărei persoane asistate;

d) diminuarea numărului cererilor aflate pe listele de asteptare.

Indicatori de rezultate:

a) între 1.500-4.200 de persoane vârstnice beneficiază de servicii sociale în căminele pentru persoane vârstnice finantate prin Program;

b) cresterea accesului la servicii pentru persoanele vârstnice din mediul rural sau localităti cu un număr insuficient de servicii.

Perioada de derulare:

Programul se derulează pe o perioadă de 33 de luni, începând cu data de 1 aprilie 2011, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2013, iar planificarea finantării este multianuală.

Buget:

a) Bugetul total al acestui program de interes national este de 200.000 mii lei.

b) Pentru anul 2011 bugetul este de 55.000 mii lei.

 

 


ANEXA Nr. 2

 

Nr. cr.

Autoritatea administratiei publice

Unitatea sanitară

ALBA

1

Consiliul Local Ocna Mures

Spitalul Orăsenesc Ocna Mures

2

Consiliul Local Zlatna

Spitalul de Boli Cronice Zlatna

3

Consiliul Local Baia de Aries

Centrul de Sănătate Baia de Aries

ARAD

4

Consiliul Local Sântana

Spitalul Orăsenesc Sântana

5

Consiliul Local Gurahont

Spitalul Comunal Gurahont

6

Consiliul Local Chisineu Cris

Centrul de Sănătate Chisineu Cris

ARGES

7

Consiliul Judetean Arges

Spitalul “Dr. Teja Papahagi” Domnesti

8

Consiliul Judetean Arges

Spitalul de Boli Cronice Mozăceni

9

Consiliul Judetean Arges

Spitalul “Dr. Ion Crăciun” Călinesti

10

Consiliul Judetean Arges

Spitalul de Boli Cronice Rucăr

BACĂU

11

Consiliul Local Comănesti

Spitalul Orăsenesc “Ian Lascăr” Comănesti

BIHOR

12

Consiliul Local Stei

Spitalul Orăsenesc Stei

13

Consiliul Local Bratca

Centrul de Sănătate Bratca

BISTRITA-NĂSĂUD

14

Consiliul Local Teaca

Centrul de Sănătate Teaca

BOTOSANI

15

Consiliul Judetean Botosani

Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda

16

Consiliul Local Darabani

Spitalul Orăsenesc Darabani

17

Consiliul Local Trusesti

Spitalul Comunal Trusesti

BRASOV

18

Consiliul Local Săcele

Spitalul Municipal Săcele

19

Consiliul Local Codlea

Spitalul Municipal Codlea

20

Consiliul Local Victoria

Spitalul de Boli Cronice Victoria

BUZĂU

21

Consiliul Local Vintilă Vodă

Spitalul Comunal Vintilă Vodă

22

Consiliul Local Pârscov

Centrul de Sănătate Pârscov

23

Consiliul Local Pătârlagele

Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele

BUCURESTI

24

Primăria Municipiului Bucuresti

Spitalul Clinic Caritas - Academician Nicolae Cajal

CARAS-SEVERIN

25

Consiliul Local Otelul Rosu

Spitalul Orăsenesc Otelul Rosu

26

Consiliul Local Anina

Spitalul Orăsenesc Anina

27

Consiliul Local Bocsa

Spitalul de Boli Cronice Bocsa

CĂLĂRASI

28

Consiliul Local Budesti

Spitalul Orăsenesc Budesti

CLUJ

29

Consiliul Local Mociu

Centrul de Sănătate Mociu


Nr. crt.

Autoritatea administratiei publice

Unitatea sanitară

CONSTANTA

30

Consiliul Local Băneasa

Centrul de Sănătate Băneasa

DÂMBOVITA

31

Consiliul Local Titu

Spitalul Orăsenesc Titu

GALATI

32

Consiliul Judetean Galati

Spitalul de Boli Cronice Ivesti

GIURGIU

33

Consiliul Local Ghimpati

Centrul de Sănătate Ghimpati

GORJ

34

Consiliul Local Bumbesti-Jiu

Spitalul Orăsenesc Bumbesti-Jiu

HUNEDOARA

35

Consiliul Local Călan

Centrul de Sănătate Călan

36

Consiliul Local Petrila

Spitalul de Boli Cronice Petrila

IALOMITA

37

Consiliul Local Tăndărei

Spitalul Orăsenesc Tăndărei

IASI

38

Consiliul Local Târgu Frumos

Spitalul Orăsenesc Târgu Frumos

ILFOV

39

Consiliul Judetean Ilfov

Spitalul Orăsenesc “Dr. Măria Burghele” Buftea

40

Consiliul Judetean Ilfov

Spitalul Comunal Peris

MARAMURES

41

Consiliul Local Baia Sprie

Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie

42

Consiliul Local Somcuta Mare

Centrul de Sănătate Somcuta Mare

MEHEDINTI

43

Consiliul Local Strehaia

Spitalul Orăsenesc Strehaia

44

Consiliul Local Vânju Mare

Spitalul Orăsenesc Vânju Mare

MURES

45

Consiliul Local Sărmasu

Spitalul Orăsenesc Sărmasu

NEAMT

46

Consiliul Local Roznov

Spitalul Orăsenesc Roznov

47

Consiliul Local Bicaz

Spitalul Orăsenesc Bicaz

OLT

48

Consiliul Local Drăgănesti-Olt

Centrul de Sănătate Drăgănesti-Olt

PRAHOVA

49

Consiliul Local Busteni

Preventoriul TBC Poiana Tapului

50

Consiliul Local Băltesti

Centrul de Sănătate Băltesti

51

Consiliul Local Urlati

Centrul de Sănătate Urlati

52

Consiliul Local Plopeni

Centrul de Sănătate Plopeni

SĂLAJ

53

Consiliul Local Cehu Silvaniei

Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei

SIBIU

54

Consiliul Local Cisnădie

Spitalul Orăsenesc Cisnădie


Nr. crt.

Autoritatea administratiei publice

Unitatea sanitară

SUCEAVA

55

Consiliul Local Solea

Spitalul de Boli Cronice Solea

TELEORMAN

56

Consiliul Judetean Teleorman

Centrul de Sănătate “Regele Carol I” Depărati

57

Consiliul Judetean Teleorman

Centrul de Sănătate Furculesti

58

Consiliul Judetean Teleorman

Centrul de Sănătate Cervenia

TIMIS

59

Consiliul Local Buzias

Centrul de Sănătate Buzias

60

Consiliul Local Ciacova

Centrul de Sănătate Ciacova

TULCEA

61

Consiliul Local Babadag

Spitalul Orăsenesc Babadag

62

Consiliul Local Sulina

Centrul de Sănătate Sulina

VASLUI

63

Consiliul Local Negresti

Spitalul Orăsenesc Negresti

64

Consiliul Local Tutova

Spitalul de Boli Cronice “Dr. I.T Nicolăescu” Tutova

VÂLCEA

65

Consiliul Local Bălcesti

Spitalul Orăsenesc Bălcesti

VRANCEA

66

Consiliul Local Mărăsesti

Spitalul Orăsenesc Mărăsesti

67

Consiliul Local Odobesti

Spitalul Orăsenesc Odobesti

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 2 noiembrie 2010

în Cauza Stefănică si altii împotriva României

(Cererea nr. 38.155/02)

 

Hotărârea devine definitivă în conditiile prevăzute de art. 44 § 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Stefănică si altii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunită într-o cameră compusă din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 12 octombrie 2010,

pronuntă prezenta hotărâre, adoptată la aceeasi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 38.155/02 îndreptată împotriva României, prin care 18 cetăteni ai acestui stat (reclamantii), ale căror date personale sunt prezentate în anexa la prezenta hotărâre (anexa), au sesizat Curtea la data de 7 octombrie 2002 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia). 2 dintre reclamanti au decedat după introducerea cererii la Curte, iar mostenitorii acestora si-au exprimat intentia de a continua procedura. Datele personale ale acestora sunt prezentate, de asemenea, în anexă.

2. Reclamantii au fost reprezentati de domnul G. Teodorescu, avocat în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantii s-au plâns de jurisprudenta contradictorie a tribunalelor din România în ceea ce priveste acordarea plătilor compensatorii în cazul concedierii colective de la aceeasi bancă de stat.


4. La 4 martie 2009, presedintele Sectiei a treia a hotărât să comunice Guvernului cererea. În conformitate cu dispozitiile art. 29 § 3 din Conventie, acesta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea si fondul cauzei vor fi examinate împreună.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Toti reclamantii sunt cetăteni români.

6. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părti, se pot rezuma după cum urmează:

7. Toti reclamantii sunt fosti angajati ai băncii B., bancă supusă unui proces complex de restructurare a companiilor de stat din România, care a presupus concedieri colective.

8. Concedierea colectivă a angajatilor băncii B. a avut loc în diferite etape între septembrie 1998 si octombrie 1999. Aceasta a afectat sute de persoane din România care lucrau fie în sediul central, fie în filialele locale ale băncii, după cum urmează: 632 de persoane au fost concediate în septembrie 1998, 70 de persoane au fost concediate în februarie 1999 si 725 de persoane au fost concediate în mai 1999. Nu sunt disponibile cifre exacte cu privire la situatia finală a procesului de concediere. Din dosar reiese că reclamantii au fost concediati în perioada septembrie 1998-octombrie 1999.

9. Reclamantii au făcut mai multe încercări în vederea primirii sumelor compensatorii pentru concedierea colectivă (a se vedea infra, paragraful 14) de la Agentia pentru Ocupare si Formare Profesională a Municipiului Bucuresti, agentie de stat responsabilă cu achitarea acestor plăti, dar nu au avut succes.

10. La 3 decembrie 2000, reclamantii au introdus o actiune împotriva agentiei pentru a li se acorda plătile compensatorii. Acestia au sustinut că, în conformitate cu legislatia aplicabilă, drepturile lor au luat nastere la data încetării contractelor lor. Faptul că banca B. nu a prezentat agentiei lista persoanelor ale căror contracte au încetat nu le poate fi imputat angajatilor. În plus, la nivelul judecătoriei respective din Bucuresti si al instantelor superioare din tară exista o jurisprudentă constantă în sensul admiterii actiunilor formulate de alti fosti angajati aflati într-o situatie similară.

11. Prin Sentinta din 9 august 2001, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a admis cererea reclamantilor. Aceasta a stabilit că banca B. a prezentat agentiei municipale doar o listă a persoanelor concediate după 8 octombrie 1999 si nu a trimis lista persoanelor concediate înainte de această dată, chiar dacă făceau parte din acelasi proces de concediere colectivă. Instanta a considerat că acest fapt a dat nastere unor inegalităti fată de persoanele concediate.

12. Admitând recursul introdus de agentie, prin Decizia irevocabilă din 25 martie 2002 (redactată la 1 iulie 2002), Tribunalul Bucuresti a casat hotărârea judecătoriei si a concluzionat că reclamantii nu îndeplineau cerintele pentru a primi plătile compensatorii. Pentru reclamantii concediati între septembrie 1998 si mai 1999, instanta de recurs a făcut referire la o altă conditie prevăzută de legislatia natională, si anume că Fondul Proprietătii de Stat (FPS) ar fi trebuit să îsi mandateze reprezentantii speciali din adunarea actionarilor pentru a se ocupa de reorganizare, în special de concedierea colectivă. În prezenta cauză, instanta de recurs a stabilit că un astfel de mandat nu exista la data concedierii reclamantilor si, prin urmare, acestia nu aveau dreptul la plăti compensatorii. Pentru reclamantii concediati în perioada august-octombrie 1999, tribunalul a stabilit că acestia nu îndeplineau o altă conditie, si anume că nu au demonstrat că luaseră parte la procedura premergătoare concedierii. Instanta a concluzionat că reclamantii nu îndeplineau aceste conditii specifice si Ie-a respins cererile.

13. Reclamantii au solicitat procurorului general să promoveze un recurs în anulare împotriva deciziei irevocabile de mai sus, invocând, inter alia, existenta unor hotărâri definitive contrare ce privesc alti fosti angajati care se aflau în aceeasi situatie ca si ei, si anume cei concediati înainte de octombrie 1999. Cererile lor au fost respinse.

II. Dreptul si practica interne relevante

A. Legislatia relevantă privind plătile compensatorii pentru concedierea colectivă

14. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protectie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare, astfel cum a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/1998 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protectie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1997, prevedea că persoanele ale căror contracte de muncă au încetat ca urmare a procedurilor de concediere colectivă aveau dreptul la plăti compensatorii în cuantum de 6 până la 12 ori salariul mediu net la nivel national. La 24 iunie 1999, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, recent adoptată, a schimbat metoda de stabilire a cuantumului plătilor compensatorii, care, din acel moment, a fost de 6 până la 12 ori salariul mediu net pe unitate.

15. Art. 46 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/1999 a obligat angajatorii să înstiinteze în scris agentiile implicate în procesul de concediere colectivă, aprobat în programul de restructurare, si să trimită lista personalului ce urmează a fi concediat. În baza acestor liste, agentiilor competente li s-a solicitat să ofere servicii premergătoare concedierii, inclusiv consiliere si îndrumare profesională. Pentru a avea dreptul la plăti compensatorii, persoanele afectate de concedierea colectivă erau obligate să participe la aceste programe premergătoare concedierii.

B. Jurisprudentă în cereri similare

16. În cauze similare, fosti angajati ai băncii B., concediati înainte de octombrie 1999, au solicitat recunoasterea dreptului lor la plăti compensatorii. Ca urmare a refuzului agentiei de a le plăti despăgubiri, acestia au formulat actiuni în fata instantelor interne competente. Dreptul acestora la plăti compensatorii a fost recunoscut prin diferite hotărâri definitive pronuntate de tribunale între iunie 2000 si septembrie 2001. Motivarea a fost diferită: unele tribunale au considerat că a fost îndeplinită conditia privind mandatul special al FPS, altele nici nu au luat în considerare această conditie specială.

Conditia cu privire la participarea la procedurile premergătoare concedierii a fost luată în considerare în mod indirect în unele hotărâri. În hotărârile respective s-a făcut referire la faptul că angajatorul nu a prezentat agentiilor competente lista personalului concediat înainte de octombrie 1999.

Unele hotărâri subliniază faptul că procesul de concediere colectivă s-a desfăsurat în mai multe etape si că persoanele concediate înainte de octombrie 1999 au fost private de protectia socială oferită de plătile compensatorii, desi conditiile de concediere au fost identice si nu a existat niciun motiv obiectiv pentru această discriminare.

17. Un alt grup de fosti angajati, care au fost concediati între august 1998 si mai 1999 si care au pierdut în instantă printr-o decizie irevocabilă a Tribunalului Bucuresti din 31 ianuarie 2002, au formulat o cerere către procurorul general pentru a introduce un recurs în anulare în favoarea lor. Acesta din urmă a acceptat cererea lor si a depus o cerere în acest sens la Curtea Supremă de Justitie.

Prin Decizia din 1 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justitie a admis recursul în anulare si a casat decizia irevocabilă pronuntată în cauza respectivă. Instanta a concluzionat că lipsa mandatului special al FPS (emis în august 1999) nu a afectat dreptul persoanelor ale căror contracte de muncă au încetat ca urmare a concedierii colective de a primi plăti compensatorii. De asemenea, aceasta a explicat că, în cazul unei interpretări contrare, efectele ar fi inacceptabile, pentru că ar crea o discriminare între persoane aflate pe aceeasi pozitie sau pe pozitii similare. Aceasta a adăugat si că, în cazul în care fostii angajati nu au fost implicati în procedurile premergătoare concedierii colective din cauza neglijentei angajatorului, acestia aveau în continuare dreptul de a primi plăti compensatorii.

18. Hotărârile irevocabile ulterioare pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti la 30 iunie 2003 si la 3 septembrie 2004 au urmat aceeasi abordare si au recunoscut dreptul la plăti compensatorii fostilor angajati concediati în aceeasi perioadă ca reclamantii.

C. Dreptul intern cu privire la căile extraordinare de atac

19. Art. 330 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul respectiv, prevedea că procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justitie, hotărârile judecătoresti irevocabile. Acest recurs în anulare a fost abrogat de dreptul intern prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă.

20. Art. 329 din Codul de procedură civilă reglementează recursul în interesul legii. Dispozitiile în vigoare la momentul respectiv prevedeau că procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, avea dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii, să ceară Curtii Supreme de Justitie să se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferită din partea instantelor judecătoresti. Solutiile nu au efect asupra hotărârilor judecătoresti examinate, în 2005 au fost făcute amendamente si a devenit posibilă recunoasterea dreptului colegiilor de conducere ale curtilor de apel de a sesiza înalta Curte de Casatie si Justitie cu o astfel de cerere.

21. Art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă prevede că o cauză poate fi revizuită în fata instantelor interne în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertătilor fundamentale.

ÎN DREPT

22. În baza art. 6 § 1, a art. 2 § 1 si a art. 13 si 17 din Conventie, reclamantii s-au plâns că respingerea cererii lor de Tribunalul Bucuresti era contrară solutiei pronuntate în mod definitiv de alte tribunale si că au fost astfel privati de plătile compensatorii la care aveau dreptul. De asemenea, acestia s-au plâns că instantele interne nu au fost impartiale sau independente si au pronuntat o hotărâre eronată în cauza lor.

23. Curtea este suverană în a face încadrarea juridică a faptelor ce sunt deduse judecătii, nefiind tinută de încadrarea juridică făcută de către părti sau de către Guvern. Un capăt de cerere se caracterizează prin faptele pretinse, si nu doar prin temeiurile sau argumentele juridice invocate (a se vedea Powell si Rayner împotriva Regatului Unit, 21 februarie 1990, paragraful 29, seria A nr. 172, si Guerra si altii împotriva Italiei, 19 februarie 1998, paragraful 44, Culegere de hotărâri si decizii 1998-1). Având în vedere acest lucru, Curtea consideră că cererile reclamantului vor fi examinate în temeiul art. 6 § 1 din Conventie si al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, coroborat cu art. 14 din Conventie.

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Conventie

24. Reclamantii s-au plâns că instantele interne au adoptat solutii contradictorii în probleme legale similare. Dispozitiile relevante ale art. 6 § 1 sunt redactate după cum urmează:

“Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instantă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...].”

A. Cu privire la admisibilitate

25. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 1 din Conventie. De asemenea, Curtea constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părtilor

26. Guvernul consideră că jurisprudenta contradictorie în cadrul unui sistem judiciar bazat pe un ansamblu de instante având o competentă teritorială determinată nu este în sine incompatibilă cu cerintele art. 6 § 1. Potrivit acestuia, reclamantii nu au dovedit că jurisprudenta divergentă este adoptată în mod consecvent la nivel national sau de instantele superioare si au prezentat doar un număr limitat de exemple de hotărâri divergente.

27. În continuare, Guvernul subliniază că, spre deosebire de situatia de fapt din Cauza Beian împotriva României (nr. 1) [nr. 30.658/05, CEDO 2007-XIII (extrase)], jurisprudenta divergentă în prezenta cauză nu provine de la instanta superioară. Acesta consideră că era de competenta instantelor nationale să interpreteze legea si că, în absenta unei hotărâri a Curtii Supreme de Justitie destinate să creeze o practică unitară, existenta unor interpretări diferite ale dispozitiilor legale aplicabile nu încalcă principiul securitătii raporturilor juridice.

28. În ceea ce priveste Hotărârea pronuntată de Curtea Supremă de Justitie la data de 1 octombrie 2003, Guvernul observă că aceasta nu era destinată unificării practicii instantelor inferioare, ci se referea la o anumită cauză. Totusi, acesta a atras atentia asupra faptului că, la momentul respectiv, dreptul intern prevedea o solutie în cazul jurisprudentei divergente, si anume un recurs în interesul legii (a se vedea supra, paragraful 20).

29. Reclamantii au contestat argumentul Guvernului si au reiterat că în cauze similare cu cea a lor s-au pronuntat hotărâri definitive contradictorii.

2. Motivarea Curtii

30. Curtea observă că a concluzionat anterior că anumite divergente în interpretare pot fi acceptate ca fiind caracteristici inerente ale oricărui sistem judiciar care, asemenea celui din România, se bazează pe un ansamblu de instante de fond si de recurs având o competentă teritorială determinată [a se vedea Zielinski si Pradal si Gonzalez si altii împotriva Frantei (MC), nr. 24.846/94 si 34. 165/96-34A73/96, paragraful 59, CEDO 1999-VII]. Această concluzie a fost pronuntată în raport cu sistemele juridice care includ o curte supremă, al cărei rol precis era acela de a solutiona contradictiile dintre deciziile instantelor inferioare [a se vedea Zielinski si Pradal si Gonzalez si altii, citată anterior, si Schwarzkopf si Taussik împotriva Republicii Cehe (dec), nr.42.162/02, 2 decembrie 2008].

31. Curtea observă că prezenta cauză se referă la o problemă legală ce îi afectează pe fostii angajati ai băncii B. care au făcut parte din acelasi proces de concediere colectivă. Aceasta acceptă faptul că miza problemei legale nu era un subiect de interes general pentru întreaga societate, asemenea jurisprudentei contradictorii în ceea ce priveste restituirea în Cauza Tudor Tudor împotriva României (nr. 21.911/03, paragraful 31, 24 martie 2009), dar a afectat o categorie bine definită de persoane. Totusi, aceasta consideră că reclamantii, ca oricare alt cetătean, aveau dreptul la un proces echitabil pentru stabilirea pretentiilor lor civile, iar dreptul la un proces echitabil include dreptul la securitatea raporturilor juridice. În acest sens, Curtea reaminteste jurisprudenta sa, potrivit căreia principiul securitătii raporturilor juridice decurge din Conventie si constituie unul dintre elementele de bază ale statului de drept [a se vedea Beian (nr. 1), citată anterior, paragraful 39].

32. Curtea consideră că, de îndată ce un stat adoptă o solutie pentru a reglementa concedierea colectivă a sute de persoane de la companiile de stat, aceasta trebuie pusă în aplicare cu claritate si coerentă rezonabilă în scopul evitării, pe cât posibil, a incertitudinii si a ambiguitătii pentru persoanele interesate de măsurile de punere în aplicare a acesteia. În acest context, ar trebui să se sublinieze că incertitudinea - fie ea legislativă, administrativă sau rezultată din practicile aplicate de către autorităti - este un factor important care trebuie luat în considerare în evaluarea conduitei statului [a se vedea Broniowski împotriva Poloniei (MC), nr. 31.443/96, paragraful 151, CEDO 2004-V; Păduraru împotriva României, nr. 63.252/00, paragraful 92, CEDO 2005-XII (extrase), si Beian împotriva României (nr. 1), citată anterior, paragraful 33].

33. Curtea observă că hotărârile judecătoresti aplicabile în prezenta cauză care privesc dreptul la plăti compensatorii se aplică si persoanelor aflate într-o situatie similară, si anume persoanelor concediate din diferite filiale ale aceleiasi companii, înainte de octombrie 1999, pe care angajatorul lor Ie-a privat de dreptul la plăti compensatorii. Întrucât nu au fost considerate de companie ca fiind vizate de concedierea colectivă, persoanele respective nu au fost implicate nici în procedurile premergătoare concedierii. În plus, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 98/1999, pentru a beneficia de asistenta premergătoare concedierii, trebuia ca numele acestora să fie trimise agentiilor responsabile cu prestarea acestor servicii. Astfel cum reiese din diversele hotărâri depuse în cauză, angajatorul nu a trimis agentiilor listele cu persoanele concediate înainte de octombrie 1999.

34. De asemenea, Curtea observă că, desi a fost respinsă actiunea în justitie a reclamantilor pentru plăti compensatorii, în hotărârile definitive ale mai multor instante s-a recunoscut dreptul la efectuarea acestor plăti în favoarea persoanelor aflate în situatii similare. Aceste hotărâri contradictorii indică o abordare divergentă a instantelor interne în ceea ce priveste interpretarea conditiilor prevăzute de lege pentru acordarea plătilor compensatorii, în ciuda situatiilor factuale similare.

35. Fără să considere necesar să se pronunte cu privire la solutia ce ar fi trebuit să fie dată actiunii reclamantilor (a se vedea, mutatis mutandis, Vinele si altii împotriva Serbiei, nr. 44.698/06 si urm. par. 56, 1 decembrie 2009), Curtea apreciază că diversitatea interpretărilor dreptului intern din partea diferitelor tribunale care se pronuntă în calitate de ultimă instantă a condus la o incertitudine judiciară în solutionarea unor pretentii civile similare.

36. Curtea consideră necesară analizarea aprofundată a argumentului Guvernului, conform căruia exista un mecanism care să asigure interpretarea uniformă a legii aplicabile. În acest sens, Curtea observă că tribunalele erau competente să se pronunte ca ultimă instantă si, în consecintă, Curtea Supremă de Justitie nu putea interveni în solutionarea cauzelor în cadrul procedurilor ordinare.

37. Reclamantii au solicitat procurorului general să introducă una dintre cele două căi extraordinare de atac si ambele cereri au fost respinse. În acelasi timp, o cerere a altor persoane a fost admisă si s-a finalizat printr-o solutie favorabilă pentru persoanele implicate (a se vedea supra, paragraful 17). Decizia pronuntată de Curtea Supremă de Justitie în aceste proceduri extraordinare se referea la aplicarea specifică a legii în cauza respectivă si nu era destinată să uniformizeze interpretările contradictorii ale legislatiei nationale (a se vedea mutatis mutandis, Tudor Tudor, citată anterior, paragraful 29). În plus, Curtea îsi reiterează concluzia din Cauza Tudor Tudor (citată anterior), conform căreia interventia Curtii Supreme de Justitie era posibilă doar prin intermediul unui recurs în anulare care contrazicea în sine principiul securitătii raporturilor juridice.

Curtea recunoaste că aprecierea faptelor unei cauze de către o instantă inferioară si evaluarea făcută de aceasta cu privire la dovezile existente pot conduce la rezultate diferite pentru părti cu plângeri foarte asemănătoare. Această realitate nu încalcă în sine principiul securitătii raporturilor juridice.

Totusi, atunci când există divergente cu privire la aplicarea unor dispozitii legale în esentă similare în cazul persoanelor aflate în grupuri aproape identice, apare o problemă în privinta securitătii raporturilor juridice. Aceasta a fost situatia si în această cauză.

38. În lumina consideratiilor precedente, Curtea concluzionează că, în absenta unui remediu care să rezolve aceste divergente, solutionarea diferită a cererilor prezentate de mai multe persoane aflate în situatii similare conduce la o stare de incertitudine, care trebuie să fi diminuat încrederea publicului în actul de justitie, această încredere fiind cu certitudine o componentă esentială a statului de drept (a se vedea mutatis mutandis, Vincic, citată anterior, paragraful 56). Incertitudinea juridică în cauză i-a privat pe reclamanti de un proces echitabil.

39. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 în această privintă.

40. Având în vedere constatarea anterioară, Curtea consideră că nu este necesar să se continue examinarea celorlalte capete de cerere în temeiul art. 6 § 1 din Conventie.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, coroborat cu art. 14 din Conventie

41. În esentă, reclamantii s-au plâns, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, coroborat cu art. 14 din Conventie, că au fost privati de plătile compensatorii, în timp ce alte persoane aflate în situatii similare cu ale lor au primit plătile respective.

42. Având în vedere constatările de la paragraful 39 mentionat anterior, Curtea consideră că nu este necesar să mai examineze aceste capete de cerere.


III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

43. Art. 41 din Conventie prevede:

“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

44. Cu privire la prejudiciul material, reclamantii au solicitat împreună 198.000 euro (EUR), sumă corespunzătoare valorii plătilor compensatorii la care acestia considerau că au dreptul, sumă actualizată în raport cu rata inflatiei. Guvernul a solicitat ca, în cazul în care Curtea constată o încălcare a Conventiei, reclamantii se pot prevala de art. 322 pct. 9 al Codului de procedură civilă, care le conferă dreptul să se adreseze instantelor nationale cu o cerere de revizuire pentru a restabili situatia existentă înainte de încălcarea Conventiei. În orice caz, Guvernul a considerat pretentiile acestora excesive si nejustificate.

45. În primul rând, Curtea a precizat că o hotărâre în care se constată o încălcare impune statului pârât obligatia legală de a pune capăt acestei încălcări si de a acorda o reparatie pentru consecintele acesteia, astfel încât să se restabilească pe cât posibil situatia existentă înainte de încălcare [a se vedea Brumărescu împotriva României (reparatie echitabilă) (MC), nr. 28.342/95, paragraful 19, CEDO 2001-1, si Fostul rege al Greciei si altii împotriva Greciei (MC) (reparatie echitabilă), nr. 25.701/94, paragraful 72].

46. Având în vedere încălcarea constatată în prezenta cauză si motivele care au stat la baza acesteia (a se vedea supra, paragrafele 35 si 38, în special trimiterea la solutia dată actiunilor în instantă ale reclamantilor), precum si la dispozitiile art. 322 pct. 9 al Codului de procedură civilă (a se vedea supra, paragraful 21), si tinând seama de principiul subsidiaritătii, Curtea consideră că pretentiile reclamantilor trebuie respinse.

47. De asemenea, reclamantii au solicitat 90.000 EUR pentru prejudiciul moral suferit. Guvernul a considerat această sumă excesivă în lumina jurisprudentei Curtii în cauze similare.

48. Curtea consideră că reclamantii au suferit cu certitudine un prejudiciu moral în urma încălcării dreptului lor la un proces echitabil. Pronuntându-se în echitate, Curtea acordă fiecărui reclamant 3.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecată

49. Reclamantii au solicitat suma de 3.000 EUR pentru cheltuielile de judecată. În acest sens, reclamantii au prezentat o listă detaliată care includea redactarea documentelor legale prezentate Curtii si autoritătilor interne prin care s-a solicitat promovarea unei căi extraordinare de atac. De asemenea, acestia au prezentat facturi pentru serviciile de traducere (observatii si hotărâri judecătoresti pronuntate în cauze similare) în valoare de aproximativ 750 EUR.

50. Guvernul a considerat pretentiile acestora excesive si a contestat justificarea sumelor solicitate ca asistentă juridică pentru procedurile interne extraordinare si pentru serviciile de traducere.

51. În conformitate cu jurisprudenta Curtii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al acestora.

52. În spetă, tinând seama de documentele pe care le detine si de criteriile mentionate mai sus, Curtea consideră rezonabilă acordarea sumei de 40 EUR fiecărui reclamant pentru cheltuielile de judecată, plus orice altă sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către acestia.

C. Dobânzi moratorii

53. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. declară admisibil capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 în ceea ce priveste insecuritatea raporturilor juridice;

2. hotărăste că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie în ceea ce priveste încălcarea principiului securitătii raporturilor juridice;

3. hotărăste că nu este necesar să se examineze admisibilitatea sau fondul celorlalte capete de cerere;

4. hotărăste:

a) ca statul pârât să plătească fiecărui reclamant, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, următoarele sume care trebuie convertite în moneda natională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plătii:

(i) 3.000 EUR (trei mii de euro) pentru prejudiciul moral, plus orice altă sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit;

(ii) 40 EUR (patruzeci de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată;

b) ca, de la expirarea termenului mentionat si până la efectuarea plătii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade si majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile în rest.

Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 2 noiembrie 2010, în temeiul art. 77 § 2 si 3 din regulament.

 

Josep Casadevall,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier

 

ANEXA


 

LISTA RECLAMANTILOR

 

Nr.

Numele si prenumele

Data nasterii

Domiciliul

1.

Mariana Stefănică

1957

Bucuresti

2.

Aurora Vasile

1969

Bucuresti

3.

Dorina Iliută

1954

Bucuresti

4.

Emilia-Mihaela Florescu

1953

Bucuresti

5.

Diana Nicula

1969

Bucuresti

6.

Cristiana Curutchi

1970

Bucuresti

7.

Mariana Damian

1961

Bucuresti

8.

Magdalena Dinu (Grecu, înainte de divort)

1967

Bucuresti

9.

Carmen Gabriela Lintoiu

1965

Bucuresti

10.

Ioana Oancea (decedată),

1952

Bucuresti

 

prin mostenitoarea Laura Mădălina Oancea

1983

Bucuresti

11.

Adrian Cosmin Bratosin

1973

Bucuresti

12.

Elena Cristina Badea

1969

Bucuresti

13.

Irina-Magda Bejenaru

1968

Bucuresti

14.

Maria Magdalena Trif

1975

Bucuresti

15.

Valeria Stamate (decedată),

1948

Bucuresti

 

prin mostenitorul Tudor Dan Stamate

1980

Bucuresti

16.

Melania- Aurelia Stan

1969

Bucuresti

17.

Lizette Dumitrescu

1967

Bucuresti

18.

Simona-Gabriela Voineagu

1968

Bucuresti

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.