MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 190/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 190         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 18 martie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 52 din 20 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 113 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (4), art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

 

Decizia nr. 249 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

51. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare

 

161. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Arad

 

162. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Craiova

 

3.888. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pentru aprobarea Normelor procedurale interne privind achizitia publică de servicii hoteliere, campinguri si alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si a serviciilor de restaurant si de servire a mâncării, pentru activitătile organizate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

 

Rectificări la:

- Hotărârea Guvernului nr. 192/2011

- Decizia presedintelui Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii nr. 968/2011

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 52

din 20 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi

din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative

asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad în Dosarul nr. 776/108/2010 al Tribunalului Arad - Sectia civilă, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.976D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 3.977D/2010-3.982D/2010 si nr. 3.999D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad în dosarele nr. 1.971/108/2010, nr. 2.102/108/2010, nr. 1.690/108/2010, nr. 3.375/108/2010, nr. 1.735/108/2010, nr. 27/108/2010 si nr. 3.416/108/2010 ale Tribunalului Arad - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.977D/2010-3.982D/2010 si nr. 3.999D/2010 la Dosarul nr. 3.976D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 septembrie 2010 si 23 septembrie 2010, pronuntate în dosarele nr.  776/108/2010, nr. 1.971/108/2010, nr. 2.102/108/2010, nr. 1.690/108/2010, nr. 3.375/108/2010, nr. 1.735/108/2010, nr. 27/108/2010, nr. 3.416/108/2010, Tribunalul Arad - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate

a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad, în cadrul solutionării unor actiuni prin care se solicită plata unor despăgubiripentru daunele morale suferite ca urmare a unor condamnări cu caracter politic si măsuri administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 138 alin. (5) potrivit cărora “Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare”, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului de către Guvern si celelalte organe ale administratiei publice, ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană si ale art. 16 alin. (1)si (2) privind egalitatea în drepturi.

1. În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 138 alin. (5) si ale art. 111 alin. (1), autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung, “este deosebit de important, defavorabil, cu majorări ale cheltuielilor bugetare de stat, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaste cuantumul despăgubirilor ce pot fi acordate persoanelor îndreptătite”. Invocă în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 36/1996, precum si prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice. Totodată, arată că proiectul legii în discutie a fost transmis Parlamentului spre adoptare de către Guvern, iar înregistrarea proiectului de lege la Senat, ca primă Cameră sesizată, a avut loc la data de 21 noiembrie 2007. Expunerea de motive nu a fost însotită de fisa financiară a actului normativ, care să aibă în vedere dispozitiile art. 15 din Legea nr. 500/2002, singura analiză financiară fiind cea prevăzută la sectiunea a 4-a - Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât si pe termen lung, cerinta constitutională nefiind respectată, iar legea fiind adoptată la

2 ani de la data analizei ce cuprindea modificările cheltuielilor bugetare în anii 2008, 2009, 2010 si 2011.

Dincolo de faptul că analiza financiară din expunerea de motive devenise caducă prin trecerea a 2 ani până ia adoptare, această analiză nu satisface, în opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, exigentele constitutionale si legale, întrucât are un caracter formal, fără acoperire reală, estimând că numărul de cereri nu va fi mai mare de 10.000, iar valoarea despăgubirilor ce ar putea fi acordate de către instantele de judecată pentru prejudiciul material suferit nu va depăsi 33.000 lei de persoană. Or, pe de o parte, până în luna ianuarie 2010, după 6 luni de aplicare a legii, doar pe rolul Tribunalului Arad există peste 600 de cauze cu un asemenea obiect, putându-se estima că numărul va ajunge la 3.600 la sfârsitul perioadei de 3 ani, la nivelul unui singur judet, iar pe de alta parte, instantele judecătoresti - în lipsa unor criterii legale de cuantificare a despăgubirilor - au obligat statul la plata de despăgubiri de zeci de ori mai mari, în valoare de 600.000 euro.


2. Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arată că art. 104 din Tratatul de la Maastricht, instituind Uniunea Europeană (tratat care a devenit parte a dreptului intern “prin Legea nr. 154/2005”), reglementează o anumită disciplină bugetară, impunând statelor membre o obligatie generală, aceea de a evita deficitele publice excesive. Raportul dintre datoria publică si produsul intern brut (PIB) nu trebuie să depăsească “valorile de referintă” stabilite prin Protocol (anexă la Tratat), respectiv 3% pentru raportul dintre deficitul public prevăzut sau real si PIB. Or, având în vedere că prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010 deficitul bugetar s-a stabilit la 35.024,1 milioane lei si că estimarea minimală este de peste 150.000 de cereri de chemare în judecată (3.600 x 42 judete) în cei 3 ani de aplicare si presupunând că fiecare beneficiar va primi în medie 30.000 euro, efortul bugetar va fi de 1,5 miliarde euro anual, respectiv 6 miliarde lei (aproximativ 1% din PIB). Acoperirea acestor sume nu se va putea face nici prin alocare de sume suplimentare de la Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, nici prin rectificări bugetare.

3. Privitor la încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arată că prin prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 nu se realizează un tratament juridic unitar pentru persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic sau măsuri administrative asimilate acestora, întrucât se produce o inechitate socială a reparatiei acordate cu titlu de prejudiciu moral în cadrul aceleiasi categorii de beneficiari, în egală măsură având impact moral incontestabil “privarea de libertate în locuri de detentie sau pentru efectuarea de cercetări; internarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din scoli, licee si facultăti; încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice”. Există o categorie de persoane care au fost persecutate de regimul politic si nu au beneficiat până la aparitia Legii nr. 221/2009 de o minimă reparatie morală, însă prin dispozitiile legale contestate se creează situatia unei discriminări între cei condamnati politic si cei supusi unor măsuri administrative cu caracter politic, de vreme ce legiuitorul nu face distinctia între situatia în care s-a aflat o persoană supusă unui regim de detentie si situatia în care s-a aflat o persoană asupra căreia s-a luat o măsură administrativă. Totodată, se creează discriminări între persoanele care au obtinut o minimă reparatie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2009 si cele care obtin aceste despăgubiri după acest moment.

Răspunderea statului trebuie să se facă în acord cu principiul proportionalitătii, iar posibilitatea compensării prejudiciului moral cu o sumă de bani stabilită cu titlu de daune morale are drept scop nu atât a repune victima într-o situatie similară cu cea avută anterior, cât a-i procura satisfactia de ordin moral, susceptibilă mai mult de o recunoastere a însăsi măsurii luate asupra sa, ca fiind abuzivă, principiu urmărit de legiuitorul român atât prin Decretul-lege nr. 118/1990 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, cât si prin Legea nr. 221/2009.

În final arată că, referitor la daunele morale în general, sub aspectul cuantumului, statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat o pozitie moderată prin acordarea unor sume rezonabile, cu titlu de reparatie morală, invocând, cu titlu de exemplu, “Cauza Tarălungă, Cauza Temesan sau Cauza Oancea”.

Tribunalul Arad - Sectia civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată în parte, textul legal criticat încălcând art. 16 alin. (1) din Constitutie. Totodată, se arată că prevederile criticate nu contravin art. 138 alin. (5), art. 111 si art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009. Din analiza considerentelor încheierilor instantei, precum si din motivările autorului exceptiei de neconstitutionalitate reiese că obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009. Curtea urmează a exercita controlul de constitutionalitate asupra acestor din urmă dispozitii, care aveau următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (1) lit. a): “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va tine seama si de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare;”.

Dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, dispozitiile modificatoare având următoarea redactare:

“Art. I. - Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

«a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:


1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;

2. 5.000 de euro pentru sotul/sotia si descendentii de gradul I;

3. 2.500 de euro pentru descendentii de gradul al ll-lea;».” De asemenea, partea introductivă a alin. (1) al art. 5 a fost modificată si completată prin art. XIII pct. 2 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, având următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (1): “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:”.

Curtea constată că art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 modifică si completează dispozitiile de lege criticate, prin introducerea a 3 puncte ce stabilesc plafoane maxime ale cuantumului despăgubirilor, iar fraza a doua a art. 5 alin. (1) lit. a) din lege a fost preluată si completată prin art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 referitor la introducerea unui nou alineat al art. 5, si anume alin. (11).

Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozitiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.

Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 111/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanta de contencios constitutional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate în fata instantelor judecătoresti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă solutia legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificării.

Or, Curtea observă că dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010, cuprind două solutii legislative distincte, si anume: pe de-o parte, teza întâi privind acordarea unor despăgubiri (solutie legislativă preluată si de dispozitiile modificatoare), iar pe de altă parte, teza a doua, adică pct. 1-3 ale lit. a), referitoare la plafonarea cuantumului acestor despăgubiri (solutie legislativă introdusă prin dispozitiile modificatoare).

Întrucât în cauza de fată autorul exceptiei de neconstitutionalitate critică solutia legislativă de acordare a despăgubirilor [solutie cuprinsă si de dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, în forma anterioară modificării], Curtea constată că obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, asadar, numai dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul cuprins: “(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum si, după decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita instantei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare

[... ]”.

Statul român, prin Ministerul Finantelor Publice, în calitate de autor al exceptiei de neconstitutionalitate, consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului de către Guvern si celelalte organe ale administratiei publice, ale art. 138 alin. (5) potrivit cărora “Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare” si ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sunt neconstitutionale.

În aceste conditii, Curtea observă că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale”.

Prin urmare, retinând că acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit după sesizarea Curtii, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Arad, în dosarele nr. 776/108/2010, nr. 1.971/108/2010, nr. 2.102/108/2010, nr. 1.690/108/2010, nr. 3.375/108/2010, nr. 1.735/108/2010, nr. 27/108/2010 si nr. 3.416/108/2010 ale Tribunalului Arad - Sectia civilă. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 113

din 1 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (4), art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7)

din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (4), art. 48 alin. (3)si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, exceptie ridicată de Tiberiu Cristian Brâncovan în Dosarul nr. 9.478/318/2009 al Tribunalului Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă în ceea ce priveste art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008, întrucât acestea nu au legătură cu cauza, si ca neîntemeiată în ceea ce priveste art. 47 alin. (1) si (4) din acelasi act normativ, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 24 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 9.478/318/2009, Tribunalul Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (4), art. 48 alin! (3) si art. 49 alin. (1),(4) si (7) din Legea nr! 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, exceptie ridicată de Tiberiu Cristian Brâncovan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008, potrivit cărora plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sanctiunii complementare, încalcă prezumtia de nevinovătie. Se arată în acest sens, cu privire la contraventia constatata în cauză, că aceasta are “un vădit caracter penal”, concluzia autorului exceptiei fiind aceea că, în baza art. 20 din Constitutie raportat la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, legiuitorul avea obligatia de a-i recunoaste toate garantiile de care se bucură o persoană acuzată penal. Se consideră că acelasi text de lege încalcă si accesul liber la justitie, deoarece, desi aplicarea măsurii complementare poate face obiect al unei contestatii în fata instantei, se poate ajunge cu usurintă la situatia în care hotărârea judecătorească să fie inutilă, întrucât, la data pronuntării solutiei instantei de judecată, se poate ca măsura complementară să fi ajuns deja la termen, astfel încât, indiferent de decizia judecătorului, persoana să fi suportat, fără posibilitate de revocare, o limitare a drepturilor sale. Se mai arată si că, atât timp cât sunt suportate consecintele unei sanctiuni cu caracter penal pe care nu a dispus-o instanta de judecată, aceasta reprezintă o încălcare a liberului acces la justitie. Pentru argumente similare, se sustine că este încălcat si dreptul de acces la justitie în materie civila.

Cât priveste art. 49 alin. (4) fraza a doua din acelasi act normativ, se sustine că aduce atingere dreptului la un dublugrad de jurisdictie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si alibertătilor fundamentale, deoarece nu permite exercitarea unei căi de atac împotriva încheierii instantei care confirmă măsura unui procuror de interzicere a accesuluila o competitie sportivă. În opinia autorului exceptiei, nu sunt incidente dispozitiile aceluiasi articol din Protocolul nr. 7 aditional la Conventie, care prevăd exceptii de la dreptul la un dublugrad de jurisdictie în materie penală. Se arată în acest sens că fapta care stă la baza aplicării unei astfel de măsuri de sigurantă nu are cum să fie considerată infractiune minoră, câtă vreme ea poate să conducă la o sanctiune cu închisoare, iar instanta europeană consideră că infractiunile minore sunt cele care sunt sanctionate cu măsuri neprivative de libertate.

Se mai arată si că art. 49 alin. (7) din Legea nr. 4/2008 aduce atingere prezumtiei de nevinovătie si liberului acces la justitie. Referitor la prevederile art. 47 alin. (1), art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1) din aceeasi lege, se arată că limitează dreptul la liberă circulatie. Se subliniază si faptul că sanctiunea contraventională complementară, respectiv măsura de sigurantă constând în interzicerea accesului la competitii sportive, este dispusă de organe ale puterii executive care nu beneficiază de prezumtia de independentă si impartialitate de care se bucură instanta de judecată. În plus, controlul judiciar realizat ulterior se poate dovedi de cele mai multe ori inutil, ceea ce contravine obligatiei statului de a institui proceduri lipsite de arbitrar.

Tribunalul Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată în ceea ce priveste art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008. Astfel, câtă vremeplângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de contraventie prin care se ia măsura complementară a interzicerii accesului la competitii sportive nu suspendă executarea măsurii, se încalcă prezumtia de nevinovătie. Cât priveste celelalte texte de lege criticate, se apreciază că sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justitiei si de a se prevala, neîngrădit, de toate garantiile pe care le presupune un proces echitabil. Astfel, petentui are posibilitatea de a accede la instantele judecătoresti în vederea suspendării executării sanctiunii contraventionale complementare a interzicerii accesului la competitiile sportive, atât printr-o cerere alăturată plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contraventie, cât si printr-o cerere directă introdusă în conditiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 4/2008. În ceea ce priveste lipsa posibilitătii de a formula o cale de atac împotriva încheierii prin care instanta competentă a respins cererea de revocare a măsurii de sigurantă a interzicerii accesului la competitiile sportive în cazul săvârsirii unor fapte prevăzute de legea penală, se apreciază că solutia adoptată de legiuitor este în concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nuau comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate fi constituie dispozitiile art. 47 alin. (1) si (4), art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 47 alin. (1) si (4): (1) în cazul săvârsirii contraventiilor prevăzute la art. 22 lit. c), d) si e), precum si la art. 23, agentul constatator aplică în sarcina contravenientului sanctiunea contraventională complementară de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la care acesta a săvârsit contraventia. [...]

(4) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sanctiunii complementare.”;

- Art. 48 alin. (3): “Măsura de sigurantă a interzicerii accesului la competitiile sportive poate fi luată în mod provizoriu de procuror, în cursul urmăririi penale, sau de instantă, în cursul judecătii.”;

- Art. 49 alin. (1), (4) si (7): (1) în cazul în care procurorul, după începerea urmăririi penale, consideră că este necesară aplicarea măsurii de sigurantă a interzicerii accesului la competitii sportive, va lua această măsură în mod provizoriu, prin ordonantă. [....]

(4) împotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea măsurii interzicerii accesului la competitii sportive învinuitul sau inculpatul poate face plângere, în termen de 3 zile de la luarea măsurii, la instanta competentă să judece cauza în primă instantă. Instanta se pronuntă asupra plângerii printr-o încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac. [...]

(7) Plângerea învinuitului sau a inculpatului împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus luarea măsurii de sigurantă nu este suspensivă de executare.”

În motivarea exceptiei se invocă dispozitiile constitutionale ale art. 20 referitoare latratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 23 privind libertatea individuală, ale art. 25 privind libera circulatie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, cu raportare la prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabii, si la prevederile art. 2 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventie si aie art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce priveste dispozitiile art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008, care se referă la măsura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, acestea nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate, respectiv plângere formulată împotriva unui proces-verbal de contraventie prin care s-a aplicat, pe lângă sanctiunea principală a amenzii, măsura complementară de interzicere a accesului la competitiile si jocurile de fotbal, prevăzută de 47 alin. (1) din Legea nr. 4/2008. Astfel fiind si văzând dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei înorice fază a litigiului [...]”, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

II. Cât priveste dispozitiile art. 47 alin. (1) si (4) din Legea nr. 4/2008, acestea nu înlătură sub niciun aspect posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justitiei, inclusiv pentru a obtine suspendarea executării sanctiunii contraventionale complementare. În acest sens, art. 47 alin.(5) din Legea nr. 4/2008 stabileste că, “la cererea petentului, instanta de judecată învestită cu solutionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executării sanctiunii contraventionale complementare”. Or, faptul că legiuitorul a instituit aplicarea unei măsuri contraventionale complementare, fără a reglementa suspendarea de drept a executării sanctiunii contraventionale complementare, atribuind însă instantei posibilitatea de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sanctiunii, la cererea petentului, nu are semnificatia înfrângerii prezumtiei de nevinovătie sau a celorlalte dispozitii constitutionale si conventionale invocate.

De altfel, din examinarea dosarului transmis de instanta de judecată se constată că prin încheierea din 13 octombrie 2009, pronuntată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. 9.478/318/2009, s-a admis cererea de suspendare a măsurii complementare privind interzicerea accesului pe stadion aplicate prin procesul-verbal de contraventie contestat în cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, exceptie ridicată de Tiberiu Cristian Brâncovan în Dosarul nr. 9.478/318/2009 al Tribunalului Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (4) si (7) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 249

din 17 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Consiliul Local al Comunei Borsaîn Dosarul nr.1.273/235/2009 al Judecătoriei Gherla.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Prim-magistratul-asistent referă că partea Societatea Comercială “Vis Cons Instal” - S.R.L. din Cluj-Napoca a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa si respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 22 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.273/235/2009, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Consiliul Local al Comunei Borsa.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat creează o diferenta de tratament contrară dispozitiilor art. 16 si art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si celor ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, dată de următoarele aspecte: creditorul, în procedura de urgentă a somatiei de plată, are la dispozitie, în măsura în care piefde, actiunea pe calea dreptului comun, unde se pot administra toate probele permise de procedura civilă; debitorul, dacă pierde, nu mai are la dispozitie exercitarea altor actiuni pe calea dreptului comun, cu toate mijloacele de probă prevăzute de procedura civilă. Diferenta de tratament este dată, în opinia autorului exceptiei, tocmai de faptul că două categorii de persoane au, la un moment dat, mijloace diferite - inegale chiar, de a-si dovedi pretentiile în instantă.

Judecătoria Gherla apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Invocă si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, cu următorul cuprins: “Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat în numeroase cauze asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, constatând că acestea sunt constitutionale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 427 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 aprilie 2009, si Decizia nr. 1.050 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, prin care Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate invocată. Cu acele prilejuri, invocând jurisprudenta sa constantă în materie, Curtea a retinut că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonantei, împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nu relevă niciun aspect de neconstitutionalitate, fiind în deplină concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptătit ca, în considerarea anumitor particularităti, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept comun, o asemenea concluzie rezultând de altfel si din redactarea adoptată de legiuitorul constitutional, potrivit căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenta exclusivă a legiuitorului ordinar, care, potrivit atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste competenta si procedura de judecată, evident, cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispozitii constitutionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Consiliul Local al Comunei Borsaîn Dosarul nr. 1.273/235/2009 al Judecătoriei Gherla.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare

 

Văzând Referatul Directiei generale politici în zootehnie si industria alimentară nr. 95.074/2011,

având în vedere prevederile art. 2 lit. s) din Hotărârea Guvernului nr. 834/2010 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, precum si a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 26 iunie 2008, se modifică după cum urmează:

1. Titlul va avea următorul cuprins:

“ORDIN

privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinei de multiplicare”

2. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele “acreditare”, “acreditată”, “acreditate”, “acreditării”, “acreditarea” si “acreditează” se înlocuiesc cu sintagmele “autorizare”, “autorizată”, “autorizate”, “autorizării”, “autorizarea” si “autorizează”, după caz.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

 

Bucuresti, 7 martie 2011.

Nr. 51.

 

 


MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Arad

 

Având în vedere Raportul nr. 8.180 din 17 februarie 2011 privind îndeplinirea conditiilor de certificare ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Arad, întocmit de comisia de evaluare numită prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii,

în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă certificarea ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Arad.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 8 martie 2011.

Nr. 161.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Craiova

 

Având în vedere Raportul nr. 7.009 din 11 februarie 2011 privind îndeplinirea conditiilor de certificare ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Craiova, întocmit de comisia de evaluare numită prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii,

în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian international, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă certificarea ca aeroport deschis traficului international a Aeroportului Craiova.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 8 martie 2011.

Nr. 162.

 

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor procedurale interne privind achizitia publică de servicii hoteliere, campinguri si alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si a serviciilor de restaurant si de servire a mâncării, pentru activitătile organizate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele procedurale interne privind achizitia publică de servicii hoteliere, campinguri si alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si a serviciilor de restaurant si de servire a mâncării, pentru activitătile organizate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia generală economic, finante, resurse umane duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetam, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 10 martie 2011.

Nr. 3.888.

 

ANEXĂ

 

NORME PROCEDURALE INTERNE

privind achizitia publică de servicii hoteliere, campinguri si alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si a serviciilor de restaurant si de servire a mâncării, pentru activitătile organizate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

 

CAPITOLUL I

Scop. Principii

 

Art. 1. - Prezentele norme procedurale interne au drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publică de servicii, dintre cele mentionate în anexa nr. 2B la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, respectiv servicii hoteliere, de restaurant si alte tipuri de cazare decât cea hotelieră, a căror valoare depăseste echivalentul în lei al 15.000 euro fără TVA, precum si a căilor de atac al actului sau a deciziei autoritătii contractante care aplică aceste proceduri.

Art. 2. - Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publică sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achizitie publică, astfel încât orice prestator de servicii să aibă sanse egale de a i se atribui contractul respectiv;

c) recunoasterea reciprocă;

d) transparenta, respectiv punerea la dispozitia tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publică;

e) proportionalitatea;

f) eficienta utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractelor de achizitii publice;

g) asumarea răspunderii.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 3. - În sensul prezentelor norme procedurale interne, următorii termeni se definesc astfel:

a) achizitie publică - dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică, definită ca autoritate contractantă, a unor servicii, prin atribuirea unui contract de achizitie publică;

b) autoritate contractantă - Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului - persoană juridică ce atribuie contractul de prestări de servicii hoteliere, alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si de restaurant, în urma aplicării procedurii prevăzute în prezentele norme procedurale interne;

c) prestator de servicii - persoana juridică ce asigură servicii hoteliere si de restaurant, care dispune de baza materială necesară, sau persoana juridică ce asigură alte tipuri de cazare decât cea hotelieră si de restaurant si dispune de baza materială necesară;

d) contract de achizitie publică - contract, încheiat în formă scrisă, între autoritatea contractantă si prestator;

e) operator economic - ofertantul care participă la procedură si căruia i se poate atribui contractul de achizitie publică în urma aplicării procedurii prevăzute în prezentele norme procedurale interne;

f) contract de servicii - contract de achizitie publică ce are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii;

g) ofertant - oricare prestator care furnizează pachetul de servicii solicitat si care a depus oferta;

h) ofertă - documentatie care cuprinde propunerea tehnică, propunerea financiară si orice formulare sau documente solicitate în documentatia de atribuire;

i) propunere tehnică - document al ofertei elaborat pe baza cerintelor din caietul de sarcini stabilite de autoritatea contractantă;

j) propunere financiară - document al ofertei prin care se furnizează informatiile cerute prin documentatia de atribuire cu privire la pret, tarif, alte conditii financiare si comerciale;

k) garantie pentru participare - depozit valoric, titluri de credit sau alte forme de garantie acceptate de către autoritatea contractantă, puse la dispozitia autoritătii contractante de către ofertant, înainte de deschiderea ofertei;

l) fonduri publice - sume alocate institutiei din bugetul de stat, din fonduri structurale sau rezultate din angajamente internationale ale Guvernului României;

m) căi de atac - contestatiile sau actiunile în justitie împotriva unor acte sau decizii invocate ca nelegale si prin care se solicită suspendarea, corectarea, repetarea, revocarea, modificarea sau anularea unui act, a unei decizii sau a unei proceduri aplicate de către autoritatea contractantă;

n) zi - zi calendaristică.

 

CAPITOLUL III

Procedura

 

Art. 4. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica o selectie internă de oferte, respectiv procedeul prin care solicită oferte de pret, iar orice prestator interesat are dreptul de a depune oferta.

(2) Aceasta procedură presupune:

a) publicarea într-un mijloc de informare (de exemplu site-ul propriu) a anuntului privind organizarea cererii de oferte pentru achizitia publică de servicii;

b) publicarea pe site-ul propriu a documentatiei de atribuire a contractului de achizitie publică de servicii, care va cuprinde: invitatia de participare, caietul de sarcini, modele de formulare, model-propunere de contract;

c) posibilitatea descărcării de pe site-ul propriu al autoritătii contractante a documentatiei de atribuire de către operatorii economici interesati să depună oferte;

d) întocmirea si transmiterea răspunsurilor la întrebările formulate de către prestatorii interesati, în vederea clarificării unor elemente cuprinse în documentatia de atribuire;

e) primirea si înregistrarea pachetelor (coletelor) sigilate, care contin ofertele si documentele însotitoare;

f) deschiderea ofertelor ce cuprind propunerile tehnice si economice;

g) evaluarea ofertelor în functie de criteriile stabilite în documentatia de atribuire;

h) stabilirea rezultatelor cererii de oferte: clasamentul final si alocarea locurilor pe statiuni;

i) comunicarea către toti ofertantii a rezultatului procedurii de atribuire a contractului de achizitie publică;

j) încheierea contractului de achizitie publică, după terminarea perioadei alocate contestatiilor.

 

CAPITOLUL IV

Transparentă si publicitate. Anuntul de participare

 

Art. 5. - Autoritatea contractantă are obligatia de a publica pe site-ul propriu un anunt care cuprinde toată documentatia de atribuire a contractelor de servicii, continând în principal, dar fără a se limita la acestea, următoarele informatii:

- numărul locurilor de cazare si de servire a mâncării solicitate pentru actiunile organizate, precum si eventualele zone sau localităti avute în vedere;

- durata sau termenul-limită de prestare a serviciilor;

- cerintele minime de calificare, documente solicitate, caietul de sarcini, model de formulare si orice alte informatii referitoare la modul de întocmire a ofertei;

- criteriul de atribuire a contractului de achizitie publică;

- nivelul minim-maximal al cantitătilor ce urmează a se achizitiona;

- data-limită pentru depunerea ofertelor;

- adresa la care trebuie transmise/depuse ofertele;

- data, ora si locul deschiderii ofertelor;

- alte informatii, dacă este cazul.

 

CAPITOLUL V

Data-limită pentru depunerea ofertelor

 

Art. 6. - (1) Autoritatea contractantă are obligatia de a stabili si de a include în anuntul de participare la selectia de oferte data-limită pentru depunerea ofertelor.

(2) Data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor nu trebuie să fie mai devreme de 7 zile de la data publicării anuntului de participare.

Art. 7. - Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi perioada stabilită ca dată-limită pentru depunerea ofertelor. În acest caz, autoritatea contractantă are obligatia de a comunica noua dată de depunere, în scris, pe site-ul propriu, cu cel putin 3 zile înainte de data-limită stabilită initial.

 

CAPITOLUL VI

Participarea la selectia internă de oferte pentru atribuirea contractului de achizitie publică

 

Art. 8. - Orice prestator care furnizează pachetul de servicii solicitat, asa cum a fost definit la art. 3 lit. c), are dreptul de a depune oferta, în conditiile prezentelor norme procedurale interne, la selectia internă de oferte si de a participa, printr-un reprezentat împuternicit, la sedinta de deschidere a ofertelor depuse pentru atribuirea contractului de achizitie publică de servicii.

Art. 9. - (1) Numărul de prestatori care au dreptul de a depune oferta este nelimitat.

(2) Mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comună, fără a fi obligati să îsi legalizeze din punct de vedere formal asocierea.

(3) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizată numai în cazul în care oferta comună este declarată câstigătoare si numai dacă o astfel de măsură reprezintă o conditie necesară pentru buna îndeplinire a contractului.

(4) Candidatul nu are dreptul, în cadrul aceleiasi selectii de oferte:

a) să participe la două sau mai multe asocieri de operatori economici;

b) să depună candidatura/oferta individuală si o altă candidatură/ofertă comună;

c) să depună oferta individuală si să fie nominalizat ca subcontractantîn cadrul unei alte oferte.

(5) întreprinderile afiliate au dreptul de a participa în cadrul aceleiasi selectii de oferte, dar numai în cazul în care


b) caietul de sarcini cuprinzând specificatiile si cerintele tehnice solicitate pentru prestarea serviciilor;

c) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

d) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câstigătoare;

e) instructiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;

f) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Art. 15. - Autoritatea contractantă va publica pe site-ul propriu, în format electronic, întreaga documentatie de atribuire.

Art. 16. - (1) Caietul de sarcini contine, în mod obligatoriu, specificatii tehnice si orice informatie sau cerintă necesară întocmirii de către ofertanti a propunerilor tehnice si calculării valorilor propunerilor financiare. Acestea definesc, după caz, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performantă.

(2) La întocmirea caietului de sarcini se vor respecta prevederile art. 35-38 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IX

Dreptul de a solicita clarificări

 

Art. 17. - (1) Orice prestator care a obtinut, în conditiile prezentelor norme procedurale interne, un exemplar din documentatia de atribuire are dreptul de a solicita, în scris, clarificări despre elementele cuprinse în aceasta.

(2) Autoritatea contractantă are obligatia de a transmite răspuns la orice solicitare de clarificări, într-o perioadă care nu trebuie să depăsească, de regulă, două zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări, din partea operatorului economic, dar numai acelor solicitări primite cu cel putin 3 zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.

(3) Autoritatea contractantă are obligatia de a transmite răspunsul la solicitările de clarificări cu cel putin două zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.

(4) în cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut la alin. (3), aceasta din urmă are totusi obligatia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea si transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a ofertelor.

(5) Autoritatea contractantă are obligatia de a publica continutul răspunsului pe site-ul propriu, fără a dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.

Art. 18. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a completa, din proprie initiativă, în vederea clarificării, documentatia de atribuire.

(2) Orice astfel de completare trebuie publicată de către autoritatea contractantă pe site-ul propriu, dacă acest fapt nu afectează participarea la procedeul de selectie internă de oferte.

 

CAPITOLUL X

Elaborarea, prezentarea si evaluarea ofertei

 

Art. 19. - (1) Ofertantul are obligatia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentatiei de atribuire.

(2) Propunerea tehnică se elaborează în concordantă cu cerintele cuprinse în caietul de sarcini în asa fel încât să asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare evaluării tehnice.

(3) Propunerea financiară se elaborează în asa fel încât să asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare evaluării financiare.

Art. 20. - Oferta are caracter ferm si obligatoriu, din punctul de vedere al continutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă si trebuie să fie semnată si stampilată pe fiecare pagină, pe propria răspundere, de către ofertant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta.

Art. 21. - (1) Prestatorul are obligatia de a depune oferta în forma stabilită în documentatia de atribuire, la adresa si până la data si ora-limită pentru depunere, stabilite în invitatia de participare, si îsi asumă riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forta majoră.

(2) Oferta care este depusă la o altă adresă a autoritătii contractante decât cea stabilită de către aceasta sau după expirarea datei-limită pentru depunere va fi declarată inacceptabilă si se returnează nedeschisă.

Art. 22. - Ofertantul are dreptul de a depune o singură ofertă, cu obligatia ca aceasta să nu se abată de la cerintele prevăzute în documentatia de atribuire.

Art. 23. - Autoritatea contractantă are obligatia de a păstra confidentialitatea asupra continutului ofertei, precum si asupra oricărei informatii suplimentare solicitate ofertantului si a cărei dezvăluire ar putea să aducă atingere dreptului ofertantului de a-si proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale.

 

CAPITOLUL XI

Modificarea, retragerea si valabilitatea ofertei

 

Art. 24. - Orice ofertant are dreptul de a-si modifica sau retrage oferta numai înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertei.

Art. 25. - Ofertantul nu are dreptul de a retrage sau de a modifica oferta după expirarea datei-limită pentru depunerea ofertelor, sub sanctiunea excluderii acestuia de la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publică si a pierderii garantiei pentru participare, dacă aceasta a fost solicitată.

Art. 26. - (1) Ofertantul are obligatia de a mentine oferta valabilă pe toată perioada de valabilitate a ofertei; perioada de valabilitate a garantiei pentru participare, dacă aceasta a fost solicitată, va fi cel putin egală cu perioada de valabilitate a ofertei.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantilor, în circumstante exceptionale, înainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acestei perioade; în cazul extinderii perioadei de valabilitate a ofertei, perioada de valabilitate a garantiei pentru participare, dacă a fost solicitată, trebuie să fie prelungită în mod corespunzător.

(3) Ofertantul are obligatia de a comunica autoritătii contractante dacă este de acord sau nu cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei.

(4) Ofertantul care nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei se consideră că si-a retras oferta, fără ca acest fapt să atragă pierderea garantiei pentru participare.

 

CAPITOLUL XII

Comisia de evaluare

 

Art. 27. - (1) Autoritatea contractantă are obligatia de a constitui o comisie de evaluare care răspunde de următoarele activităti:

a) deschiderea ofertelor si, după caz, a altor documente care însotesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanti, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentatia de atribuire;

c) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanti, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerintelor minime din caietul de sarcini;

d) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanti, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achizitie publică respectiv;

e) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme si a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

f) stabilirea ofertelor admisibile;

g) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentatia de atribuire, si stabilirea ofertei/ofertelor câstigătoare;

h)în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a selectiei interne de oferte;

i) elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut la art. 213 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Comisia de evaluare va fi formată din cel putin 3 membri cu pregătire profesională si experientă relevantă, dintre care cel putin un membru va fi desemnat din cadrul Serviciului achizitii publice al autoritătii contractante.

(3) Comisia de evaluare se numeste prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 28. - Nu au dreptul să fie membri în comisia de evaluare următoarele persoane:

a) persoane care detin părti sociale, părti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati sau subcontractanti ori persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati ori subcontractanti;

b) sot/sotie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati;

c) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.

 

CAPITOLUL XIII

Deschiderea si evaluarea ofertelor

 

Art. 29. - (1) Comisia de evaluare are obligatia de a deschide ofertele la data si în locul indicate în invitatia de participare.

(2) Orice reprezentant al ofertantilor care au depus oferta are dreptul de a fi prezent la sedinta de deschidere a ofertelor, în baza unei împuterniciri din partea operatorului economic.

(3) Comisia de evaluare nu are dreptul de a respinge o ofertă având ca singură motivatie absenta de la deschidere a ofertantului care a depus oferta respectivă.

(4) în cazul în care constată lipsa a cel mult două dintre documentele solicitate, comisia de evaluare poate acorda operatorului economic în cauză un termen de minimum 24 de ore pentru depunerea acestora, iar în cazul nedepunerii lor în termen, oferta depusă va fi respinsă ca neconformă.

(5) Comisia de evaluare va respinge în cadrul sedintei de deschidere toate ofertele care nu sunt însotite de dovada constituirii garantiei de participare, dacă aceasta a fost solicitată, precum si toate ofertele depuse la altă adresă sau după termenul-limită stabilit în documentatia de atribuire.

Art. 30. - Comisia de evaluare are obligatia de a exclude orice ofertant în cazul în care se dovedeste că acesta a fost sau este angajat în practici corupte sau frauduloase în legătură cu procesul de atribuire a contractului de achizitie publică.

Art. 31. - (1) în cadrul sedintei de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifică modul de respectare a regulilor formale de depunere si prezentare a ofertelor si a documentelor care le însotesc.

(2) Plicurile vor fi deschise de presedintele comisiei de evaluare, care are obligatia de a anunta următoarele informatii:

a) denumirea ofertantilor;

b) modificările si retragerile de oferte;


c) existenta garantiilor de participare (dacă au fost solicitate în documentatia de atribuire);

d) elementele principale ale propunerilor financiare, inclusiv tariful;

e) orice alte detalii si precizări pe care comisia de evaluare le consideră necesare;

f) toate documentele/formularele depuse în cadrul ofertei pentru achizitia de servicii solicitate de autoritatea contractantă.

(3) Comisia de evaluare va întocmi un proces-verbal de deschidere, care trebuie să includă informatiile prevăzute la alin. (2) si care urmează să fie semnat atât de membrii comisiei, cât si de reprezentantii ofertantilor care sunt prezenti la deschiderea ofertelor.

(4) La întrunirile comisiei de evaluare, în scopul analizării în detaliu a ofertelor depuse, au dreptul de a participa numai membrii acesteia.

(5) Comisia de evaluare va examina documentele care dovedesc îndeplinirea cerintelor minime privind capacitatea tehnică si capacitatea economico-financiară numai pentru acei ofertanti care nu au fost deja exclusi ca urmare a neîndeplinirii conditiilor referitoare la eligibilitate si înregistrare.

(6) După verificarea îndeplinirii cerintelor minime privind capacitatea tehnică si capacitatea economico-financiară, comisia de evaluare stabileste ofertantii calificati si, dacă este cazul, pe cei exclusi.

Art. 32. - (1) După finalizarea etapei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă are obligatia de a transmite în cel mult două zile tuturor ofertantilor o comunicare în scris referitoare la rezultatul procedurii.

(2) în cazul ofertantilor a căror ofertă nu a fost declarată câstigătoare, comunicarea trebuie să precizeze motivul pentru care a fost respinsă, precum si căile de atac împotriva deciziei comisiei.

(3) în cazul ofertantului/ofertantilor câstigător/câstigători, comunicarea trebuie să precizeze faptul că oferta acestuia/ acestora a fost declarată câstigătoare si că acesta/acestia va/vor fi invitat/invitati în vederea încheierii contractului de achizitie publică după expirarea perioadei legale prevăzute pentru depunerea de contestatii.

Art. 33. - În cazul în care, după evaluarea ofertelor si stabilirea operatorului/operatorilor economici câstigător/ câstigători, membrii comisiei de evaluare constată că nu s-a acoperit necesarul de locuri stabilit initial, autoritatea contractantă are dreptul de a completa numărul de locuri printr-o solicitare de suplimentare făcută ofertantului/ofertantilor declarat/declarati câstigător/câstigători.

 

CAPITOLUL XIV

Criteriul pentru atribuirea contractului de achizitie publică

 

Art. 34. - (1) Autoritatea contractantă are obligatia să precizeze în invitatia de participare criteriul pe baza căruia se atribuie contractul, iar acesta poate fi “cel mai mic pret” sau “oferta cea mai avantajoasă tehnico-economic”.

(2) Odată cu mentionarea criteriului de atribuire, dacă este cazul, autoritatea contractantă va mentiona si factorii de evaluare, formule sau algoritmi de calcul ce vor fi utilizati la stabilirea clasamentului final al ofertelor depuse.

(3) Oferta/Ofertele câstigătoare va/vor fi stabilită/stabilite în ordinea crescătoare a valorilor financiare propuse în oferte sau descrescătoare a punctajului stabilit în urma aplicării formulelor/algoritmului de calcul.

Art. 35. - Autoritatea contractantă nu poate schimba, în procesul de evaluare a ofertelor, criteriul de atribuire stabilit în documentatie.

 

CAPITOLUL XV

Forme de comunicare

 

Art. 36. - (1) Orice comunicare, solicitare, informare, notificare si altele asemenea trebuie să se transmită sub formă de document scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii si al primirii.

(3) Orice document scris trebuie confirmat de primire, cu exceptia documentelor care confirmă primirea.

(4) Documentele scrise pot fi transmise prin una dintre următoarele forme:

a) prin postă;

b) telegramă;

c) telex;

d) telefax;

e) e-mail.

 

CAPITOLUL XVI

Anularea selectiei interne de oferte si a atribuirii contractului de achizitie publică

 

Art. 37. - Autoritatea contractantă are dreptul de a anula selectia internă de oferte si atribuirea contractului de achizitie publică numai dacă ia această decizie înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul selectiei ofertelor si numai în următoarele circumstante:

a) niciunul dintre ofertanti nu a îndeplinit conditiile de calificare prevăzute în documentatia de atribuire;

b) au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare, respectiv oferte care:

- sunt depuse după data-limită de depunere a ofertelor;

- nu au fost elaborate si prezentate în concordantă cu cerintele din documentatia de atribuire;

- contin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;

c) factori obiectivi sau circumstante exceptionale afectează procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publică si/sau este imposibilă încheierea contractului.

Art. 38. - Decizia de anulare nu creează vreo obligatie autoritătii contractante fată de participantii la selectia de oferte, cu exceptia returnării garantiei pentru participare, dacă aceasta a fost solicitată în documentatia de atribuire.

Art. 39. - Autoritatea contractantă are obligatia de a comunica, în scris, tuturor participantilor atât hotărârea luată, cât încetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte.

 

CAPITOLUL XVII

Încheierea, îndeplinirea si finalizarea contractului de achizitie publică

 

Art. 40. - (1) Autoritatea contractantă are obligatia de a încheia contractul de achizitie publică cu ofertantul/ofertantii a/ale cărui/căror ofertă/oferte a/au fost stabilită/stabilite ca fiind câstigătoare de către comisia de evaluare.

(2) Autoritatea contractantă are obligatia de a încheia contractul de achizitie publică în perioada de valabilitate a ofertelor.

(3) Fără a fi încălcate prevederile alin. (2), autoritatea contractantă are obligatia de a încheia contractul de achizitie publică după data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii respective, dar nu înainte de expirarea perioadei legale pentru depunerea eventualelor contestatii.

(4) Autoritatea contractantă are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de atribuire în cel mult 48 de zile după încheierea selectiei interne de oferte, pentru contractele a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 125.000 euro. În acest caz, autoritatea contractantă indică totodată în anuntul transmis dacă este sau nu de acord cu publicarea acestuia.

Art. 41. - În cazul nerespectării obligatiilor contractuale de către una dintre părti, partea lezată are dreptul de a cere rezilierea contractului de achizitie publică si de a pretinde plata de despăgubiri potrivit legii.

 

CAPITOLUL XVIII

Dosarul achizitiei publice

 

Art. 42. - (1) Autoritatea contractantă are obligatia de a întocmi dosarul achizitiei publice.

(2) Dosarul achizitiei publice trebuie să cuprindă cel putin următoarele documente:

a) nota de fundamentare/oportunitate a achizitiei;

b) documentatia de atribuire si dovada publicării pe site-ul propriu;

c) procesul-verbal de deschidere a ofertelor;

d) raportul procedurii de atribuire;

e) comunicările rezultatului procedurii aplicate;

f) contractul de achizitie publică semnat;

g) anuntul de atribuire (dacă este cazul) si dovada transmiterii acestuia spre publicare.

(3) Raportul procedurii de atribuire se elaborează înainte de încheierea contractului de achizitie publică si cuprinde cel putin următoarele elemente:

a) denumirea si sediul autoritătii contractante;

b) obiectul contractului de achizitie publică/acordului-cadru;

c) denumirea/numele ofertantilor participanti la procedură;

d) denumirea/numele ofertantilor respinsi si motivele care au stat la baza acestei decizii;

e) denumirea/numele ofertantului/ofertantilor a cărui/căror ofertă a fost declarată câstigătoare si motivele care au stat la baza acestei decizii;

f) dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire.

Art. 43. - Dosarul achizitiei publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achizitie publică produce efecte juridice, dar nu mai putin de 5 ani de la data finalizării contractului respectiv.

 

CAPITOLUL XIX

Căi de atac.

Dispozitii generale privind utilizarea căilor de atac

 

Art. 44. - Orice persoană juridică ce are un interes legitim în legătură cu un act sau cu o decizie emisă de comisia de evaluare a ofertelor si care suferă, riscă să sufere ori a suferit un prejudiciu, ca o consecintă directă a acelui act, are dreptul de a utiliza căile de atac prevăzute de prezentele norme procedurale interne.

Art. 45. - (1) Forma de atac pe cale administrativă a actelor si deciziilor nelegale care determină încălcarea prevederilor prezentelor norme procedurale interne este contestatia.

(2) în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, contestatiile privind procedura de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B se solutionează potrivit dispozitiilor cap. IX din actul normativ mentionat.

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 192/2011 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 14 martie 2011, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- la punctul 16.16 din anexa nr. 1, în loc de:

 

“16.16

 

Măcesu de Jos

ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZATA COMUNEI MĂCESU DE JOS, JUDETUL DOLJ

1.128”

se va citi:

 

 

“16.16

 

Măcesu de Sus

ALIMENTAREA CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZATA COMUNEI MĂCESU DE SUS, JUDETUL DOLJ

1.128”

 

La Decizia presedintelui Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii nr. 968/2011 privind planurile emisiunilor filatelice, conditiile de emitere, tipărire, punere în circulatie, retragere din circulatie si de comercializare a timbrelor si efectelor postale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- la art. 18 alin. (1), în loc de: “... În termen de 20 de zile de la ...” se va citi: “... În termen de 40 de zile de la ...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.