MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 195/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 195         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 21 martie 2011

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 51 din 20 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 62 din 27 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007

 

Decizia nr. 77 din 27 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Decizia nr. 80 din 27 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5-15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

26. - Ordonantă de urgentă privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul aparatului de lucru al Guvernului si al unor ministere, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.765. - Ordin al ministrului finantelor publice privind constituirea si atributiile Comisiei fiscale centrale

 

2.132. - Ordin al ministrului culturii si patrimoniului national pentru aprobarea Criteriilor privind aplicarea prevederilor cap. VI lit. B din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Rectificări la:

 - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2/2011


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 51

din 20 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Brasov - Sectia civilă în Dosarul nr. 5.624/62/2010 si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.839D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 3.840D/2010-3.846D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Brasov - Sectia civilă în dosarele nr. 5.656/62/2010, nr. 5.659/62/2010, nr. 5.661/62/2010, nr. 5.662/62/2010, nr. 3.648/62/2010, nr. 3.649/62/2010 si nr. 2.400/62/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.840D/2010-3.846D/2010 la Dosarul nr. 3.839D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 septembrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 5.624/62/2010, nr. 5.656/62/2010, nr. 5.659/62/2010, nr. 5.661/62/2010, nr. 5.662/62/2010, nr. 3.648/62/2010, nr. 3.649/62/2010 si nr. 2.400/62/2010, Tribunalul Brasov - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de instanta de judecată, în cauze având ca obiect despăgubiri solicitate în baza Legii nr. 221/2009.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă art. 15 alin. (2) din Constitutie, în sensul că se aplică inclusiv situatiilor în care există o hotărâre judecătorească pronuntată în primă instantă, care, desi nedefinitivă, poate fi, prin ipoteză, legală si temeinică raportată la legislatia aflată în vigoare la data pronuntării acesteia.

Principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor este încălcat prin faptul că există persoane care au obtinut deja hotărâri judecătoresti definitive sau irevocabile, în temeiul Legii nr. 221/2009, nemodificată, prin care statul român a fost obligat la plata unor sume de bani mai mari decât suma de 10.000 euro (cuantumul actual plafonat al despăgubirilor), iar persoanele care au obtinut în primă instantă despăgubiri sau vor introduce în viitor actiuni similare vor obtine despăgubiri derizorii în raport cu cele deja acordate, prin hotărâri definitive, până la momentul intrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 62/2010, astfel încât persoane aflate în situatii similare vor avea parte de tratament juridic diferit. De asemenea, acest principiu este încălcat si “prin raportare la ipoteza persoanelor private de libertate ca urmare a săvârsirii unor erori judiciare, care au posibilitatea de a obtine despăgubiri neplafonate, pe calea prevăzută de art. 504 din Codul de procedură penală, fiind contrar Legii fundamentale ca fostul detinut politic să nu poată obtine reparatia nedreptătii la care a fost supus în aceleasi conditii ca detinutul de drept comun, în prezent”.

Se apreciază că dispozitiile legale criticate încalcă si dreptul la un proces echitabil, deoarece, prin “introducerea unor plafoane derizorii care se aplică inclusiv procedurilor judiciare în curs, justitiabilul beneficiar al Legii nr. 221/2009 fiind privat de speranta legitimă, născută odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ (privită ca un bun, în întelesul Conventiei Europene a Drepturilor Omului), la obtinerea unor despăgubiri echitabile”.


De asemenea, corelativ cu cele expuse mai sus, se apreciază că dispozitiile mentionate încalcă principiul separatiei puterilor în stat, prin interventia puterii executive în atributiile ce apartin exclusiv puterii judecătoresti, respectiv aceea referitoare la aprecierea temeiniciei pretentiilor beneficiarilor actului de justitie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispozitiile art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, care la data sesizării aveau următorul continut:

- Art. I pct. 1:

“Art. I. - Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

«a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:

1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;

2. 5.000 de euro pentru sotul/sotia si descendentii de gradul I;

3. 2.500 de euro pentru descendentii de gradul al ll-lea;».”; - Art. II:

“Art. II. - Dispozitiile Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta ordonantă de urgentă, se aplică proceselor si cererilor pentru a căror solutionare nu a fost pronuntată o hotărâre judecătorească definitivă până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.”

Se consideră că prevederile ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că dispozitiile art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente sunt neconstitutionale.

În aceste conditii, Curtea observă că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale”.

Prin urmare, retinând că acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit după sesizarea Curtii, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Brasov - Sectia civilă în dosarele nr. 5.624/62/2010, nr. 5.656/62/2010, nr. 5.659/62/2010, nr. 5.661/62/2010, nr. 5.662/62/2010, nr. 3.648/62/2010, nr. 3.649/62/2010 si nr. 2.400/62/2010.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

lonita Cochintu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 62

din 27 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007

 

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007, exceptie ridicată de Consiliul National al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România în Dosarul nr. 42.519/3/2008 al Curtii deApel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, prin directorul Departamentului juridic, dna Ana Bontea, si Camera de Comert si Industrie a României, prin consilierul juridic dna Lavinia Ambrus, lipsind Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 9 referitor la sindicate, patronate si asociatii profesionale, întrucât acordă exclusivitate Camerei de Comert si Industrie a României de a organiza “Topul national al firmelor din România”, iar această atributie trebuia stabilită prin statutul asociatiei, si nu prin lege. Pe de altă parte, autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate aduc atingere dreptului de asociere liberă în patronate si dreptului membrilor patronatelor de a stabili în mod liber activitătile organizatiei.

Reprezentantul Camerei de Comert si Industrie a României apreciază că stabilirea în exclusivitate a atributiei acestei institutii cu privire la organizarea topului national al firmelor respectă prevederile art. 53 din Constitutie, referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că autorul, prin critica sa, vizează modificarea textului de lege, respectiv extinderea sferei subiectelor care pot organiza topuri nationale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 13 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 42.519/3/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007, exceptie ridicată de Consiliul National al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 9 referitor la sindicate, patronate si asociatii profesionale, art. 11 alin. (1) si (2) privind dreptul

international si dreptul intern, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si în art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la principiile de functionare a economiei nationale, întrucât acordă exclusivitate Camerei de Comert si Industrie a României de a organiza “Topul national al firmelor din România”, iar această atributie trebuia stabilită prin statutul institutiei, si nu prin lege. Pe de altă parte, autorul exceptiei consideră cu dispozitiile legale criticate aduc atingere dreptului de asociere liberă în patronate si dreptului membrilor patronatelor de a stabili în mod liber activitătile organizatiei, restrângerea acestui drept neîncadrându-se în prevederile art. 53 din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât existenta unei exclusivităti legale a Camerei de Comert si Industrie a României de a organiza un top al firmelor nu contravine dreptului acesteia de a decide asupra activitătii proprii si nici libertătii comertului, concurentei loiale, dreptului la liberă asociere sau tratatelor internationale la care România este parte.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007, care au următorul continut: “Camera Natională îndeplineste următoarele atributii principale: [...]

j) organizează «Topul national al firmelor din România» si alte topuri de anvergură natională si internatională;”.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 9 referitor la sindicate, patronate si asociatii profesionale, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si în art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la principiile de functionare a economiei nationale.


Analizând critica autorului exceptiei, Curtea observă că aceasta vizează interpretarea si aplicarea textului de lege criticat în sensul ca organizarea “Topului national al firmelor din România” si a altor topuri de anvergură natională si internatională să nu apartină în exclusivitate Camerei de Comert si Industrie a României. Or, în ceea ce priveste sesizările ce au ca obiect constatarea neconstitutionalitătii unei anumite interpretări date de instantele judecătoresti prevederilor legale, Curtea a constată că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta asigură controlul de constitutionalitate a legilor, a ordonantelor Guvernului, a tratatelor internationale si a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozitiile si principiile Constitutiei. Asadar, nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte aplicarea si interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instantei de judecată care judecă fondul cauzei, precum si, eventual, al instantelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie. Astfel fiind, exceptia de neconstitutionalitate apare ca inadmisibilă si urmează să fie respinsă ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) lit. j) din Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007, exceptie ridicată de Consiliul National al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România în Dosarul nr. 42.519/3/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 77

din 27 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Constructii de căi ferate si alte căi de comunicatii” - S.A. din Sinaia în Dosarul nr. 1.104/310/2009 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II si de Societatea Comercială ,iSuintest” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 5.205/63/2009 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.820D/2010 si nr. 1.903D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.903D/2010 la Dosarul nr. 1.820D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 18 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.104/310/2009, Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Constructii de căi ferate si alte căi de comunicatii” - S.A. din Sinaia.


Prin încheierea din 22 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.205/63/2009, Tribunalul Dolj - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Suintest” - S.R.L. din Galati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile criticate permit instantei de judecată să solutioneze cauza fără a-si exercita obligatia de aflare a adevărului, doar pe baza sustinerilor subiective ale creditorului. De asemenea, arată că textele criticate nu oferă debitorului posibilitatea de a se folosi de toate mijloacele legale pentru a-si apăra interesele, încălcându-se astfel prevederile constitutionale ale art. 20, 21, 24 si art. 124 alin. (2), precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Apreciază, de asemenea, că apărarea exercitată pe calea cererii în anulare nu poate fi la fel de eficientă ca aceea de care ar beneficia într-o cale de atac prevăzută de dreptul comun.

Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007. Art. 1 pct. 2 s-a modificat prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 118/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 1: “În sensul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. contract comercial reprezintă contractul încheiat între comercianti ori între acestia si o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret constând într-o sumă de bani;

2. autoritate contractantă reprezintă:

a) oricare organism al statului - autoritate publică sau institutie publică - care actionează la nivel central ori la nivel regional sau local;

b) oricare organism de drept public, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică care a fost înfiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter

comercial sau industrial, si care se află în cel putin una dintre următoarele situatii:

- este finantat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;

- se află în subordinea sau este supus controlului unei autorităti contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;

- în componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiti de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;

c) orice asociere formată de una sau mai multe autorităti contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b);

d) oricare întreprindere publică ce desfăsoară una sau mai multe dintre activitătile prevăzute la cap. VIII sectiunea 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, atunci când aceasta atribuie contracte de achizitie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităti;

e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a)-d), care desfăsoară una sau mai multe dintre activitătile prevăzute la cap. VIII sectiunea 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k) din ordonanta mentionată, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achizitie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităti;

3. Întârzierea plătii reprezintă depăsirea termenului contractual sau legal stabilit pentru executarea obligatiei de plată a pretului;

4. titlu executoriu reprezintă hotărârea pronuntată de o instantă judecătorească sau decizia de plată emisă de altă autoritate competentă, prin care s-a dispus fie plata imediată, fie plata în rate, care permite creditorului să recupereze creantele de la debitor prin mijloace de executare silită. “\

- Art. 2: “(1) Prezenta ordonantă de urgentă se aplică creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.

(2) Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei ordonante de urgentă:

a) creantele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolventă;

b) contractele încheiate între comercianti si consumatori.”; - Art. 7: “(1) Pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o întelegere a părtilor asupra modalitătilor de plată. Citatia va fi înmânată părtii cu 3 zile înaintea termenului de judecată.

(2) Când creditorul învederează că, desi a făcut tot ce i-a stat în putintă, nu a izbutit să afle domiciliul sau sediul pârâtului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Afisarea, precum si publicarea citatiei în Monitorul Oficial al României, Partea a lII-a, sau într-un ziar de largă circulatie se fac cu 5 zile înainte de data fixată pentru judecată.

(3) La citatia pentru debitor se vor anexa, în copie, cererea creditorului si actele depuse de acesta în dovedirea pretentiilor.

(4) în citatie se va preciza că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfătisare, debitorul este obligat să depună întâmpinare, sub sanctiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publică. În cazul nedepunerii întâmpinării, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare si art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justitiei. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 s-a pronuntat în repetate rânduri, prin Decizia nr. 1.129 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 23 octombrie 2009, Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată asumate prin contracte comerciale si pentru stabilirea unei proceduri simplificate de solutionare a actiunilor în justitie având ca obiect asemenea obligatii.

Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la solutionarea pricinilor în primă instantă, are obligatia de a încerca împăcarea părtilor. Împrejurarea că, potrivit art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează părtile pentru explicatii si lămuriri si stăruie în efectuarea plătii sumei datorate, nu înseamnă că acesta se antepronuntă, întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor.

Mai mult, art. 2 din ordonanta de urgentă prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creantele certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanta de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse potrivit art. 6 alin. (2), a declaratiilor părtilor, precum si a celorlalte probe administrate, ceea ce semnifică faptul că instanta trebuie să constate temeinicia cererii creditorului.

Pe de altă parte, dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 dau posibilitatea contestării de către debitor a ordonantei de plată si reglementează procedura pentru exercitarea căii de atac.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a art. 1, 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Constructii de căi ferate si alte căi de comunicatii” - S.A. din Sinaia în nr. 1.104/310/2009 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II si de Societatea Comercială “Suintest” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 5.205/63/2009 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 80

din 27 ianuarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5-15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5-15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Final Construct” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 12.611/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă si de Societatea Comercială “Ikonos” - S.R.L. din Bujoreni în Dosarul nr. 3.491/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Sectia comercială si contencios administrativ fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.887D/2010 si nr. 1.908D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.908D/2010 la Dosarul nr. 1.887D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii, concretizată în Decizia nr. 210 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 12.611/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5-15, din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Final Construct” - S.R.L. din Bucuresti.

Prin încheierea din 31 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.491/90/2009, Tribunalul Vâlcea - Sectia comercială si contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2), art. 7 si art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Ikonos” - S.R.L. din Bujoreni.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prin procedura reglementată de actul normativ criticat se creează un dezavantaj debitorului, care nu se poate apăra în mod adecvat, nu poate formula apărări de fond si nici nu poate administra probe. În măsura în care unul dintre participantii la proces, în spetă creditorul, este favorizat prin dispozitiile textului de lege criticat, se creează o inegalitate ce poate duce la abuzuri din partea acestuia. De asemenea, posibilitatea oferită creditorului de a înainta cererea de chemare în judecată fără a parcurge procedura impusă de dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă contravine prevederilor art. 21 din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 instituie o procedură de judecată specială menită să asigure realizarea cu celeritate a creantelor certe, lichide si exigibile izvorâte din contracte comerciale, fără a încălca prevederile din Legea fundamentală invocate de autoarea exceptiei.

Tribunalul Vâlcea - Sectia comercială si de contencios administrativ fiscal arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5-15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 118/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008.

Textele criticate fac parte din cap. IV al ordonantei de urgentă, intitulat “Dispozitii procedurale”.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 124 referitoare la înfăptuirea justitiei si art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 s-a pronuntat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.129 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 23 octombrie 2009, Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008.

Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată asumate prin contracte comerciale si pentru stabilirea unei proceduri simplificate de solutionare a actiunilor în justitie având ca obiect asemenea obligatii. Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la solutionarea pricinilor în primă instantă, are obligatia de a încerca împăcarea părtilor.

Împrejurarea că, potrivit art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează părtile pentru explicatii si lămuriri si stăruie în efectuarea plătii sumei datorate înseamnă că hotărârea se va pronunta numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv pe cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanta de urgentă prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creantele certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanta de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse potrivit art. 6 alin. (2), a declaratiilor părtilor, precum si a celorlalte probe administrate, instanta constatând că cererea este întemeiată.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia procedura reglementată de ordonanta de urgentă oferă creditorului posibilitatea obtinerii unei hotărâri judecătoresti fără ca debitorul să fie citat si fără a se oferi celor două părti posibilitatea rezolvării litigiului pe cale amiabilă, Curtea a constatat că autorul exceptiei nu tine cont de dispozitiile art. 7 alin. (1), care prevăd expres că “pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o întelegere a părtilor asupra modalitătilor de plată”.

Referitor la critica ce vizează dispozitiile art. 13 din ordonanta de urgentă, Curtea constată că prin Decizia nr. 582 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 23 iunie 2009, a statuat că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă, evident, o cale de atac împotriva ordonantei. Împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nu relevă niciun aspect de neconstitutionalitate, fiind în deplină concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie, întrucât textul constitutional de referintă foloseste termenul generic de «căi de atac», fără a le identifica si a le caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel si recurs, ipoteză în care respectarea acestor date de identificare ar fi fost convertită într-un criteriu de constitutionalitate. Pe de altă parte, legiuitorul ordinar este deplin îndreptătit ca în considerarea anumitor particularităti să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept comun.

O asemenea concluzie rezultă, de altfel, din chiar formula redactională adoptată de legiuitorul constitutional, potrivit căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenta exclusivă a legiuitorului ordinar, care, potrivit atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste competenta si procedura de judecată, evident cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispozitii constitutionale.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5-15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Final Construct” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 12.611/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă si de Societatea Comercială “Ikonos” - S.R.L. din Bujoreni în Dosarul nr. 3.491/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Sectia comercială si contencios administrativ fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 ianuarie 2011.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul aparatului de lucru al Guvernului si al unor ministere, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare

 

Retinându-se că fondurile structurale si de coeziune reprezintă una dintre principalele surse de investitii în infrastructura României si de sustinere a eforturilor la nivel national pentru iesirea din recesiunea economică,

luându-se în considerare faptul că gradul redus de absorbtie al fondurilor structurale si de coeziune impune cu necesitate coordonarea acestui proces la nivelul conducerii Guvernului, în scopul accelerării sustinute a acestui proces si al înlăturării oricăror disfunctionalităti,

având în vedere că absorbtia accelerată a fondurilor structurale si de coeziune reprezintă unul dintre obiectivele viitorului acord stand-by cu Fondul Monetar International, precum si faptul că derularea acordurilor anterioare cu organismele financiare internationale a avut un rol determinant în stabilizarea si în iesirea din zona de risc a economiei României,

constatându-se că neaplicarea măsurilor cuprinse în prezenta ordonantă de urgentă ar avea consecinte grave asupra realizării procesului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, precum si asupra proiectelor nationale de dezvoltare a infrastructurii, ceea ce ar întârzia revenirea pe crestere a economiei nationale,

având în vedere necesitatea stabilirii unor măsuri organizatorice la nivelul conducerii Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, în vederea asigurării aplicării Legii educatiei nationale nr. 1/2011,

tinând cont de blocajul financiar cu care se confruntă operatorii economici, datorat neachitării obligatiilor de plată de către institutiile publice beneficiare ale unor servicii sau lucrări, în vederea relansării economice a acestora si a eliminării arieratelor unitătilor administrativ-teritoriale,

în considerarea faptului că elementele mentionate vizează interesul public si constituie o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, directie generală în structura Ministerului Finantelor Publice, denumită în continuare ACIS, se organizează ca departament fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului si în subordinea primului-ministru, finantată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) ACIS este condusă de un sef de departament, cu rang de secretar de stat, numit si eliberat din functie prin decizie a primului-ministru.

Art. 2. - (1) ACIS exercită următoarele functii:

a) de autoritate pentru coordonarea instrumentelor structurale, în sensul prevăzut la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale;

b) de reglementare privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare si privind structurile din cadrul ministerelor si institutiilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistentei financiare acordate României prin instrumentul de preaderare PHARE, instrumentul financiar provizoriu Facilitatea de tranzitie, fondurile structurale si de coeziune si mecanismul financiar al Spatiului Economic European 2004-2009, numărul si structura posturilor, criteriile de încadrare a personalului pe functii specifice si procentul ce urmează a fi acordat personalului potrivit art. 1 si 2 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările si completările ulterioare, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului;

c) de autoritate de management pentru Programul operational Asistentă tehnică, în sensul prevăzut la art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 457/2008;

d) de coordonator national al asistentei în raport cu Uniunea Europeană, conform prevederilor memorandumurilor de întelegere dintre Guvernul României si Comisia Europeană;

e) de punct national de contact pentru programele de înfrătire institutională cu statele care beneficiază de finantări nerambursabile din partea Uniunii Europene;

f) de punct national de contact pentru mecanismul financiar al Spatiului Economic European 2004-2009;

g) de punct national de contact pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă 2004-2009.

(2) în îndeplinirea functiilor prevăzute la alin. (1), ACIS are în principal următoarele atributii:

a) prevăzute la art. 8 si 17 din Hotărârea Guvernului nr. 457/2008;

b) aferente coordonatorului national al asistentei, prevăzute în memorandumurile de întelegere dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind Programul PHARE si Facilitatea de tranzitie;


c) aferente coordonării participării României la proiectele de twinning în calitate de punct national de contact;

d) aferente punctului national de contact pentru mecanismul financiar al Spatiului Economic European 2004-2009, conform anexei A, sectiunea 2.1 “Administrarea - Selectia proiectelor - Monitorizarea” din Memorandumul de întelegere pentru implementarea mecanismului financiar SEE 2004-2009 dintre guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein, Guvernul Norvegiei si Guvernul României, publicat în temeiul Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.363/2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2008;

e) aferente punctului national de contact pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă 2004-2009, conform Memorandumului de întelegere dintre Guvernul Norvegiei si Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă, publicat în temeiul Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.165/2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008;

f) aferente participării la coordonarea politicii în domeniul polilor de crestere.

Art. 3. - (1) în tot cuprinsul actelor normative, în cazul prevederilor care reglementează functiile si atributiile principale ale ACIS, potrivit prevederilor art. 2, sintagma “Ministerul Finantelor Publice” se înlocuieste cu sintagma “Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale”.

(2) în cadrul art. 4 alin. (11) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările si completările ulterioare, sintagma “Ministerul Finantelor Publice” se înlocuieste cu sintagma “Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale”.

Art. 4. - (1) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Secretariatul General al Guvernului preia de la Ministerul Finantelor Publice, pe bază de protocol de predare-preluare, numărul de posturi, personalul aferent, cu mentinerea veniturilor salariale, prevederile bugetare aferente activitătii fostei ACIS pe anul 2011, executia bugetară până la momentul predării-preluării, bunurile mobile aflate în utilizarea personalului, precum si celelalte drepturi si obligatii.

(2) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să vireze la bugetul de stat sumele aferente drepturilor prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 pentru personalul din cadrul ACIS care se preia la Secretariatul General al Guvernului, pentru anul 2011.

(3) Cu sumele virate potrivit alin. (2) se majorează veniturile bugetului de stat si cheltuielile de personal ale Secretariatului General al Guvernului, prin diminuarea în mod corespunzător a veniturilor si cheltuielilor Ministerului Finantelor Publice, aprobate potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 286/2010.

Art. 5. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, primul-ministru aprobă, prin decizie, regulamentul de organizare si functionare a ACIS.

Art. 6. - (1) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările în structura bugetului de stat si în bugetul fondurilor externe nerambursabile pe anul 2011 ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă, la propunerea celor 2 ordonatori principali de credite, respectiv secretarul general al Guvernului si ministrul finantelor publice, pe baza protocolului de predare-preluare.

(2) Modificările în executia bugetului de stat ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă se efectuează pe baza protocolului de predare-preluare si a instructiunilor comunicate de Ministerul Finantelor Publice ordonatorilor principali de credite.

Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, un post de secretar de stat din structura aparatului de lucru al Guvernului se transferă, împreună cu finantarea aferentă, în structura Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 8. - Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si de la dispozitiile art. VII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 13/2011, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului se pot aloca, până la sfârsitul anului 2011, prin hotărâre a Guvernului, sume si pentru plata arieratelor.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

 

Bucuresti, 17 martie 2011.

Nr. 26.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind constituirea si atributiile Comisiei fiscale centrale

În temeiul:

- art. 6 si art. 7 alin. (1) pct. 51 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 5 alin. (2) si art. 37 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se constituie Comisia fiscală centrală la nivelul Ministerului Finantelor Publice, pentru aplicarea unitară a prevederilor:

a) Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;

b) actelor normative care reglementau taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profit, accizele, impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si juridice nerezidente, impozitul pe venit, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003;

c) Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si legislatiei subsecvente acestuia;

d) legislatiei care intră în sfera de aplicare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(2) Comisia fiscală centrală solutionează conflictele de competentă apărute între organe fiscale care nu sunt subordonate unui organ ierarhic comun.

(3) Comisia fiscală centrală are componenta prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Documentele aferente lucrărilor Comisiei de proceduri fiscale, arhivate în original de către Directia generală juridică din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, vor fi predate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, în baza unui proces-verbal de predare-primire, directiei care asigură secretariatul Comisiei fiscale centrale.

(2) Sesizările adresate Comisiei de proceduri fiscale care intră în sfera de competentă a Comisiei fiscale centrale conform art. 1 si nesolutionate până la data abrogării art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare, vor fi dezbătute în cadrul Comisiei fiscale centrale, după ce în prealabil au fost analizate în ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor prevăzute în Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.995/2007 privind constituirea Comisiei de proceduri fiscale, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finantelor publice nr. 183/2010 privind constituirea si atributiile Comisiei fiscale centrale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 12 februarie 2010, si Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.995/2007 privind constituirea Comisiei de proceduri fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 octombrie 2007, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 15 martie 2011.

Nr. 1.765.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA

Comisiei fiscale centrale

 

Nr. crt.

Functia si domeniul

Statutul în Comisia fiscală centrală

1

Secretar de stat cu atributii în domeniul politicii si legislatiei fiscale

Presedinte - membru

2

Director general al Directiei generale legislatie Cod fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice

Vicepresedinte - membru

3

Director general al Directiei generale juridice din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

4

Director al Directiei legislatie impozite directe din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

5

Director al Directiei de legislatie în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

6

Director al Directiei de legislatie în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

7

Director al Directiei de politici si legislatie în domeniile vamal si nefiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

8

Director al Directiei legislatie Cod de procedură fiscală din cadrul Ministerului Finantelor Publice

membru

9

Director al Directiei generale de metodologii fiscale, îndrumare si asistentă a contribuabililor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală

membru

10*

Reprezentant al Asociatiei Comunelor din România

membru

11*

Reprezentant al Asociatiei Oraselor din România

membru

12*

Reprezentant al Asociatiei Municipiilor din România

membru

13*

Reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România

membru

14*

Reprezentant al Ministerului Administratiei si Internelor

membru

 

Numai în cazul în care se dezbat conflictele de competentă privind bugetele locale.

 

ANEXA Nr. 2

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale

 

I. Prevederi generale

Art. 1, - Aplicarea unitară a legislatiei prevăzute la art. 1 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.765/2011 privind constituirea si atributiile Comisiei fiscale centrale, denumit în continuare ordin, precum si solutionarea conflictelor de competentă apărute între organe fiscale care nu sunt subordonate unui organ ierarhic comun se realizează prin intermediul Comisiei fiscale centrale, denumită în continuare comisie, structură interdepartamentală care îsi desfăsoară activitatea în cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Art. 2. - Comisia emite decizii pentru:

a) problemele în legătură cu legislatia prevăzută la art. 1 din ordin, inclusiv prin coroborarea legislatiei din domeniu cu legislatia conexă, după caz, pentru care se impune o solutionare unitară, în vederea eliminării interpretărilor diferite în aplicarea legislatiei;

b) problemele ce privesc conflictele de competentă apărute între organe fiscale care nu sunt subordonate unui organ ierarhic comun.

Art. 3. - (1) Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Agentia Natională de Administrare Fiscală, sub semnătura presedintelui acesteia, selectează problematica ce intră în sfera de competentă a comisiei si o propun spre dezbatere.

(2) Documentatia necesară sesizării comisiei se înaintează de către directiile prevăzute la alin. (1) si Agentia Natională de Administrare Fiscală către Secretariatul tehnic din cadrul Directiei de politici si legislatie în domeniile vamal si nefiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

II. Organizarea sedintelor de lucru ale comisiei

Art. 4. - (1) Comisia functionează în prezenta tuturor membrilor acesteia, care au dreptul la un singur vot. În cazul absentei unuia dintre membri, la lucrările comisiei va participa persoana desemnată în scris de acesta, persoană care provine din structura coordonată de membrul titular, care îi va prelua atributiile si dreptul de vot si care nu are calitatea de membru titular.

(2) Comisia este coordonată de presedintele acesteia.

(3) în cazul absentei presedintelui comisiei, atributiile acestuia sunt exercitate de către vicepresedinte. În situatia în care atât presedintele, cât si vicepresedintele absentează de la lucrările comisiei, presedintele va desemna în scris un presedinte de sedintă, din rândul membrilor titulari prezenti la sedintă.

(4) La lucrările comisiei vor participa în calitate de invitati permanenti, cu rol consultativ, directorul Directiei de legislatie si reglementări contabile din cadrul Ministerului Finantelor Publice, directorul general al Directiei generale de solutionare a contestatiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, directorul general al Directiei generale coordonare inspectie fiscală din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, directorul general al Directiei generale de reglementare a colectării creantelor bugetare din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală si directorul general al Directiei generale proceduri pentru administrarea veniturilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(5) în functie de problematica înscrisă pe ordinea de zi, la lucrările comisiei pot fi invitati specialisti din cadrul directiilor de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice, din cadrul aparatului central al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală sau alte persoane care pot oferi informatii relevante pentru solutionarea problematicii care face obiectul analizei.

(6) în cazul în care comisia este sesizată în legătură cu solutionarea unor conflicte de competentă ce privesc bugetele locale, Secretariatul tehnic al comisiei va solicita Asociatiei Comunelor din România, Asociatiei Oraselor din România, Asociatiei Municipiilor din România, Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România si Ministerului Administratiei si Internelor desemnarea unui reprezentant care să participe la lucrările comisiei, în functie de problematica înscrisă pe ordinea de zi.

Art. 5. - (1) Comisia se întruneste ori de câte ori este nevoie, în conditiile prevăzute la art. 4.

(2) Modalitatea de vot în cadrul comisiei este votul deschis.

(3) Comisia analizează notele de prezentare, precum si documentatia aferentă si adoptă, prin decizii, solutii unitare de aplicare a prevederilor legale sau, după caz, respinge solutiile propuse. Oricare dintre membrii comisiei îsi poate motiva, în scris, votul exprimat.

(4) Prevederile alin. (3) sunt aplicabile si deciziilor de solutionare a conflictelor de competentă.

(5) Deciziile se adoptă dacă cel putin jumătate plus unu dintre membrii comisiei votează pentru solutia propusă.


(6) în caz de paritate de voturi, votul presedintelui comisiei este decisiv.

(7) Deciziile prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Deciziile prevăzute la alin. (4) se comunică organelor fiscale aflate în conflict, precum si contribuabilului, dacă este cazul, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(9) în situatia în care comisia, în urma analizei punctelor supuse dezbaterii, constată că problematica nu se încadrează în dispozitiile art. 2, poate lua următoarele măsuri:

a) emiterea unei decizii prin care se solutionează anumite probleme punctuale aflate în competenta mai multor directii de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice. De asemenea, comisia emite decizii în situatia în care Agentia Natională de Administrare Fiscală prezintă opinii divergente cu privire la interpretarea legislatiei fiscale fată de opiniile directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice;

b) restituirea problematicii cu care a fost învestită, atunci când constată că aceasta intră în competenta exclusivă a unei directii de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(10) Deciziile emise potrivit alin. (8) si alin. (9) lit. a) nu se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice si nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind însă obligatorii pentru structurile din subordinea Ministerului Finantelor Publice.

Art. 6. - În cadrul Directiei de politici si legislatie în domeniile vamal si nefiscal se organizează la nivel de compartiment Secretariatul tehnic al comisiei.

Art. 7. - (1) Secretariatul tehnic al comisiei va tine un registru în care se vor înregistra cronologic toate solicitările de înscriere pe ordinea de zi a comisiei a problematicilor propuse de directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau de către Agentia Natională de Administrare Fiscală.

(2) La solicitarea directiilor de specialitate care au propus spre dezbatere o anumită tematică, Secretariatul tehnic al comisiei va proceda la retragerea acesteia de pe ordinea de zi, fără nicio altă formalitate.

(3) în situatia în care Secretariatul tehnic al comisiei, în urma verificării documentatiei, constată nerespectarea procedurii de sesizare cu privire la competenta sesizării si/sau existenta opiniilor divergente, va restitui documentatia directiei de specialitate care a propus înscrierea problematicii pe ordinea de zi a comisiei, cu solicitarea refacerii acesteia si a retransmiterii ulterioare, după caz.

(4) După înregistrarea solicitărilor, Secretariatul tehnic al comisiei întocmeste pentru fiecare problematică propusă o notă de prezentare, care are la bază notele de fundamentare elaborate de directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice si din cadrul aparatului central al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală care au sesizat comisia.

(5) Nota de prezentare trebuie să contină cel putin următoarele elemente, fără a se limita la acestea:

a) fundamentarea în fapt si în drept a problematicii cu care este sesizată comisia;

b) prezentarea opiniilor divergente care au determinat sesizarea comisiei;

c) solutiile propuse de directiile de specialitate aflate în divergentă;

d) mentiuni cu privire lajurisprudenta relevantă referitoare la problematica în discutie, după caz.

(6) Pe baza propunerilor primite se întocmeste ordinea de zi. Înscrierea punctelor pe ordinea de zi se face în functie de vechimea solicitărilor sau, după caz, în functie de importanta problematicii.

(7) Ordinea de zi a comisiei, la care se anexează notele de prezentare, se înaintează de către Secretariatul tehnic al comisiei presedintelui si se supune aprobării acestuia.

(8) Comisia dezbate punctele aflate pe ordinea de zi, cu respectarea succesiunii prevăzute la alin. (6) teza a doua. Prin exceptie, membrii comisiei pot vota, în conditiile art. 5 alin. (2), dezbaterea anumitor puncte înscrise pe ordinea de zi cu prioritate.

(9) Separat de registrul prevăzut la alin. (1), Secretariatul tehnic al comisiei va tine si un registru pentru deciziile comisiei, în care se vor consemna:

a) data sedintei;

b) participantii (nominal);

c) ordinea de zi;

d) modul de votare a deciziei, fără nominalizarea votului exprimat de fiecare membru al comisiei;

e) numărul atribuit deciziei.

(10) Cu cel putin 3 zile înaintea sedintei, Secretariatul tehnic al comisiei distribuie membrilor comisiei si invitatilor notele de prezentare a problematicilor supuse dezbaterii.

(11) Procesul-verbal al sedintei comisiei se redactează prin grija Secretariatului tehnic al acesteia, consemnându-se îndeplinirea formalitătilor de convocare, data si locul sedintei, dezbaterile în rezumat, precum si hotărârile luate, urmând a fi semnat de către toti membrii comisiei sau de persoanele desemnate ca înlocuitori ai acestora, participanti/participante la dezbateri.

(12) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data sedintei, Secretariatul tehnic al comisiei, pe baza hotărârilor consemnate în procesul-verbal, elaborează proiectul deciziei, pe care îl înaintează în vederea semnării membrilor comisiei participanti la dezbateri.

(13) în cazul reprezentantilor prevăzuti la art. 4 alin. (6), însusirea procesului-verbal si a deciziei se poate face si prin corespondentă.

(14) Secretariatul tehnic al comisiei elaborează proiectul ordinului pentru aprobarea deciziei comisiei, pe care îl înaintează spre aprobare ministrului finantelor publice, sub semnătura presedintelui comisiei si cu avizul favorabil al Directiei generale juridice din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(15) Deciziile prin care se solutionează conflictele de competentă se semnează de presedintele comisiei.

Art. 8. - (1) Deciziile de aplicare unitară ale comisiei nu au impact asupra actelor administrative fiscale rămase definitive si irevocabile în sistemul căilor de atac si nu au valoare de date suplimentare în sensul art. 105 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Solutiile unitare adoptate prin decizii ale comisiei si aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a actului normativ avut în vedere la solutionarea fiecărei spete.


 

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

 

ORDIN

pentru aprobarea Criteriilor privind aplicarea prevederilor cap. VI lit. B din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Având în vedere dispozitiile cap. VI lit. B din anexa nr. IV din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul culturii si patrimoniului national emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Criteriile privind aplicarea prevederilor cap. VI lit. B din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului culturii si patrimoniului national nr. 2.089/2010 pentru aprobarea Conditiilor, criteriilor si procedurii de aplicare a prevederilor pct. VII lit. B din anexa nr. M/4.7 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 martie 2010, se abrogă.

 

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

 

Bucuresti, 9 martie 2011.

Nr. 2.132.

 

ANEXA

 

CRITERII

privind aplicarea prevederilor cap. VI lit. B din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Art. 1. - (1) Persoanele încadrate în unitătile de cultură, care au rezultate valoroase în activitatea artistică, pot ocupa în mod exceptional functii de specialitate, fără a avea studiile necesare postului, cu aprobarea nominală a ministrului culturii si patrimoniului national, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii:

1. să fie încadrate cu contract individual de muncă;

2. să aibă o vechime de cel putin 6 luni în cadrul institutiei;

3. ponderea rezultatelor valoroase trebuie să reprezinte cel putin o treime din totalul rezultatelor obtinute.

(2) Dovada privind ponderea rezultatelor valoroase în totalul rezultatelor obtinute se va face prin completarea următoarelor formulare:

a) Rezultate obtinute în perioada de la încadrarea în institutie până la întocmirea solicitării

 

Nr. crt.

Perioada

Rezultatele obtinute

Scurtă descriere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b) Rezultate valoroase obtinute în perioada de la încadrarea în institutie până la întocmirea solicitării

 

Nr. crt.

Perioada

Rezultatele valoroase obtinute

Scurtă descriere

Impactul rezultatelor asupra activitătii/imaginii institutiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Art. 2. - Demararea procedurii aprobării nominale prevăzute la art. 1 alin. (1) se face la solicitarea institutiei, pe baza unui dosar care va cuprinde următoarele documente:

a) solicitarea din partea institutiei;

b) copia actului de identitate a persoanei pentru care se solicită aprobarea nominală;

c) copia contractului individual de muncă;

d) formularele prevăzute la art. 1 alin. (2);

e) cel putin o recomandare scrisă, cu referire la activitatea desfăsurată.

Art. 3. - Solicitarea prevăzută la art. 2 lit. a) trebuie să contină următoarele informatii:

a) denumirea institutiei publice de cultură;

b) datele de identificare ale persoanei juridice:


1. sediul social;

2. adresa de corespondentă;

3. codul fiscal;

4. telefon/fax;

5. e-mail/adresa web;

6. reprezentantul legal al persoanei juridice;

c) datele persoanei pentru care se solicită aprobarea nominală:

1. numele si prenumele;

2. functia ocupată în prezent, cu specificarea gradului sau treptei, după caz, precum si a gradatiei corespunzătoare;

3. vechimea în domeniu;

4. vechimea în institutie.

Art. 4. - (1) Documentatia prevăzută la art. 2 lit. a) si d) va fi certificată prin semnătură de către reprezentantul legal al institutiei.

(2) Documentatia prevăzută la art. 2 lit. b) si c) va fi certificată, pentru conformitatea cu originalul, de către persoana abilitată din cadrul compartimentului resurse umane al institutiei solicitante.

Art. 5. - (1) Dosarul prevăzut la art. 2 se va depune la Registratura Ministerului Culturii si Patrimoniului National de unde va fi transmis compartimentului de specialitate.

(2) în cazul în care documentatia transmisă nu este concludentă sau este incompletă, compartimentul de specialitate poate solicita institutiei informatii sau documente suplimentare, cu indicarea termenului de depunere a acestora.

(3) în urma analizării documentelor, compartimentul de specialitate va întocmi un referat prin care va propune aprobarea sau respingerea solicitării, după caz.

(4) Referatul prin care se propune aprobarea solicitării va însoti proiectul de ordin pe circuitul avizării, la compartimentul juridic, compartimentul resurse umane, secretar general, respectiv subsecretar de stat sau secretar de stat coordonator al domeniului respectiv, după caz.

(5) După parcurgerea circuitului prevăzut la alin. (4), referatul prin care se propune aprobarea solicitării însotit de proiectul de ordin, respectiv referatul prin care se propune respingerea solicitării se transmit la cabinetul ministrului, în vederea aprobării.

Art. 6. - Compartimentul de specialitate va comunica institutiei solicitante ordinul privind aprobarea nominală sau înstiintarea cu privire la respingerea solicitării aprobării nominale, după caz.

Art. 7. - Evidenta ordinelor privind aprobările nominale, precum si a înstiintărilor/referatelor de respingere a acestora se realizează de către compartimentul de specialitate care a elaborat referatul din cadrul Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

Art. 8. - (1) Aprobarea nominală obtinută potrivit dispozitiilor prezentei proceduri este acordată pe durata valabilitătii contractului individual de muncă, în conditiile respectării criteriilor stabilite mai sus.

(2) în cazul în care persoana pentru care s-a obtinut aprobarea nominală nu mai îndeplineste criteriile prevăzute la art. 1, institutia solicitantă suspendă aplicarea ordinului prevăzut la art. 6, ordinul privind aprobarea nominală încetându-si efectele juridice.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2/2011 privind aprobarea nivelului stocului minim de gaze naturale aferent titularilor licentelor de furnizare si nivelului stocului de gaze naturale aferent Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A., pentru ciclul de înmagazinare 2011-2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2011, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- la nr. crt. 24, coloana “Furnizor”, în loc de: “Societatea Comercială E.ON Gaz România - S.A”se va citi: “Societatea Comercială E.ON Energie România - S.A.”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.