MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 777/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 777         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 3 noiembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.089 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Decizia nr. 1.106 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 1.149 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă

 

Decizia nr. 1.151 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 1.187 din 15 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insdlventei

 

Decizia nr. 1.256 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.071. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

234/2.698. - Ordin al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice privind revizuirea mediei numărului de locuitori prevăzute în tabelul 2 din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.089

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Genei International” - S.R.L. din Rebra, jud. Bistrita-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenta în materie a Curtii, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 14 aprilie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 860/265/2010, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Exceptia a fost invocată de Societatea Comercială “Genei International” - S.R.L. din Rebra, jud. Bistrita-Năsăud, într-un dosar având ca obiect o cerere în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât competenta instantelor de judecată poate fi stabilită numai pe calea adoptării unei legi si nu a unei ordonante de urgentă.

Judecătoria Năsăud consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 118/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008, cu modificările ulterioare, prevederi care aujjrmătorul cuprins:

- Art. 13: (1) împotriva ordonantei de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.

(3) Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviintată, la cererea debitorului, numai cu dare de cautiune, al cărei cuantum va fi fixat de instantă.

(4) Dacă instanta învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanta de plată, pronuntând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă.”;

- Art. 14: “(1) Ordonanta de plată, devenită irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu.

(2) împotriva executării silite a ordonantei de plată debitorul poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestatiei nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de executare.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 126 alin. (2) privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, Curtea a statuat că termenul de “lege” are mai multe întelesuri, în functie de distinctia ce operează între criteriul formal sau organic si cel material.

Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autoritătii legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte si prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozitiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicată, conform cărora “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării”, cu prevederile art. 76, 77 si 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Presedintele României si intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dacă în continutul său nu este prevăzută o altă dată ulterioară.


Criteriul material are în vedere continutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relatiilor sociale reglementate.

În ceea ce priveste ordonantele Guvernului, Curtea retine că, elaborând astfel de acte normative, organul administrativ exercită o competentă prin atribuire, care, prin natura ei, intră în sfera de competentă legislativă a Parlamentului. Prin urmare, ordonanta nu reprezintă o lege în sens formal, ci un act administrativ de domeniul legii, asimilat acesteia prin efectele pe care le produce, respectând sub acest aspect criteriul material.

În consecintă, întrucât un act juridic normativ, în general, se defineste atât prin formă, cât si prin continut, legea, în sens larg, deci cuprinzând si actele asimilate, este rezultatul combinării criteriului formal cu cel material.

Asa fiind, pentru argumentele arătate în prealabil, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate potrivit căreia competenta instantelor de judecată poate fi stabilită numai pe calea adoptării unei legi în sens restrâns, si nu pe cea a unei ordonante de urgentă si, prin urmare, nu poate retine nici încălcarea art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Genei International” - S.R.L. din Rebra, jud. Bistrita-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.106

din 8 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Aurica Hagiescu, Florentina Vintilă si Măria lonescu în Dosarul n r. 50.633/3/2009 al TribunaluluiBucuresti - Sectia a V-a civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.992D/2010.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, Florentina Vintilă. Lipsesc celelalte părti si autori ai exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului prezent, care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, apreciind că prevederile de lege criticate nu contravin Legii fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 50.633/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Aurica Hagiescu, Florentina Vintilă si Măria lonescu într-o cauză civilă având ca obiect o actiune formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât obligă persoana îndreptătită să se adreseze institutiei publice care a făcut privatizarea, îngrădind astfel dreptul de a urmări bunul direct la cel care îl detine. Aceasta reprezintă, în opinia autorilor exceptiei, o discriminare, o inegalitate flagrantă în fata legii si o încălcare a dreptului de proprietate privată.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordantă cu normele constitutionale invocate în sustinerea acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul continut:

“(1) Pentru imobilele evidentiate în patrimoniul unor societăti comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) si (2), persoanele îndreptătite au dreptul la despăgubiri în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piată a imobilelor solicitate.

(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.

(3) în situatia imobilelor prevăzute la alin. (1) si (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către institutia publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(4) în situatia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale, persoana îndreptătită va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptătite, sau despăgubiri acordate în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a statuat că dispozitiile Legii nr. 10/2001 au instituit o procedură administrativă, având ca obiect restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, detinute la data intrării în vigoare a legii de persoanele juridice prevăzute la art. 21 alin. (1). Regula instituită de lege în această materie o reprezintă restituirea în natură a imobilelor, exceptia fiind despăgubirea prin echivalent în cazurile expres prevăzute de lege.

Declansarea procedurii are loc pe calea unei notificări adresate de către persoana îndreptătită persoanei juridice detinătoare, iar dacă aceasta din urmă nu este cunoscută primăriei în a cărei rază teritorială se află imobilul sau institutiei care a efectuat privatizarea, respectiv Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, ministerul de resort sau autoritatea administratiei publice locale, în cazul în care imobilul se află în patrimoniul unei societăti comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale.

Pentru evitarea perpetuării stării de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridică a unor asemenea imobile, art. 22 din Legea nr. 10/2001 a instituit un termen de 6 luni de la data intrării sale în vigoare, în interiorul căruia trebuie trimisă notificarea, termen prelungit în două rânduri cu câte 3 luni si care a expirat la un an după intrarea în vigoare a legii. Sanctiunea nerespectării acestor termene constă în pierderea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

În ceea ce priveste pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu dispozitiile art. 16 si art. 44 din Constitutie, Curtea Constitutională apreciază că art. 29 din Legea nr. 10/2001 nu creează nicio inegalitate de tratament între diferitele persoane care solicită restituirea unor imobile preluate de către stat si care cad sub incidenta legii speciale, pentru toate aceste persoane fiind prevăzută aceeasi procedură, respectiv aceleasi drepturi si obligatii.

De asemenea, textul de lege criticat nu aduce, prin el însusi, o atingere a dreptului de proprietate privată, legiuitorul reglementând, în limitele permise de art. 126 din Constitutie, procedura obtinerii reparatiilor cuvenite persoanelor îndreptătite, ca urmare a încălcării anterioare de către stat a acestui drept.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Aurica Hagiescu, Florentina Vintilă si Măria lonescu în Dosarul nr. 50.633/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.149

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, exceptie ridicată de Mircea Asiminoaie, Dumitru C. Lahman, Ileana Lahman, Ileana Râscă, Ovidiu Morariu, Virginia Nisteriuc si Emilian Petrescu în Dosarul nr. 4.079/86/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.714D/2010.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, Mircea Asiminoaie, procuratorul Valeria Asiminoaie, cu procură judiciară depusă la dosar. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul procuratorului autorului exceptiei care solicită admiterea acesteia pentru motivele pe care Ie-a invocat în fata instantei de judecată. Depune la dosar un număr de 167 de înscrisuri.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât aspectele criticate privesc aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.079/86/2010, Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, exceptie ridicată de Mircea Asiminoaie, Dumitru C. Lahman, Ileana Lahman, Ileana Rasca, Ovidiu Morariu, Virginia Nisteriuc si Emilian Petrescu într-un litigju de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că ordonanta criticată este neconstitutională, întrucât trece abuziv în proprietatea privată a statului suprafata de 24 ha de teren ce constituie proprietate privată a acestora.

Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia ridicată, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 a fost abrogată prin art. 33 din cap. VI al Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publică si privată a statului cu destinatie agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, sustinerile părtii prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, precum si din notele scrise ale autorului exceptiei, îl constituie prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13 decembrie 1999.

Această ordonantă a fost abrogată prin art. 33 din cap. VI al Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publică si privată a statului cu destinatie agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) si (3) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că aceasta a fost ridicată într-o actiune în contencios administrativ având ca obiect constatarea neconstitutionalitătii Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999.

În legătură cu sesizarea cu exceptia de neconstitutionalitate a unei ordonante care constituie obiect exclusiv al actiunii principale introduse la instanta de judecată, în jurisprudenta sa (ex. DECIZIA nr. 761 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 7 decembrie 2006), Curtea a statuat că “legile si ordonantele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin actiune introdusă exclusiv în acest scop la instanta de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de exceptie, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim”.


De asemenea în Decizia nr. 5 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, Curtea a retinut că, “potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei ordonante care are legătură cu solutionarea cauzei” si că, “atunci când obiect exclusiv al actiunii principale introduse la instanta de judecată este constatarea neconstitutionalitătii unei ordonante simple sau ordonante de urgentă a Guvernului, exceptia de neconstitutionalitate este transformată într-o veritabilă actiune, pierzându-si astfel natura sa de exceptie, înteleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discutie fondul pretentiei deduse judecătii”.

În cazul de fată, Curtea retine că actiunea principală si fondul cauzei se identifică practic cu exceptia de neconstitutionalitate. În consecintă, Curtea constată că sesizarea sa a fost făcută în mod nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 si, ca atare, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, exceptie ridicată de Mircea Asiminoaie, Dumitru C. Lahman, Ileana Lahman, Ileana Rasca, Ovidiu Morariu, Virginia Nisteriuc si Emilian Petrescu în Dosarul nr. 4.079/86/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.151

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 “alin. (1)-(5)” din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Lucretia Bobe si Claudia Bobe în Dosarul nr. 684/310/2010 al Judecătoriei Sinaia, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.747D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât aceasta este nemotivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 decembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 684/310/2010, Judecătoria Sinaia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 “alin. (1)-(5)” din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Lucretia Bobe si Claudia Bobe într-un litigiu având ca obiect o rectificare de carte funciară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, fără a indica încălcarea vreunei dispozitii constitutionale, solicită admiterea exceptiei pentru motivul că prin Decizia nr. 723/2010, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate referitoare la prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 si, ca atare, “actiunea reclamantilor a rămas fără obiect”.

Judecătoria Sinaia consideră că exceptia este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate definesc operatiunile de rectificare si modificare a înscrierilor din cartea funciară si modalitătile în care acestea pot opera. Scopul notării acestor acte si fapte juridice îl constituie exclusiv publicitatea drepturilor reale imobiliare, deci opozabilitatea lor în raport cu tertii.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale


Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 33 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, având următorul continut:

“Art. 33. - (1) în cazul în care cuprinsul cărtii funciare nu corespunde, în privinta înscrierii, cu situatia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se întelege radierea, îndreptarea sau mentionarea înscrierii oricărei operatiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

(3) Prin modificare se întelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenta dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.

(4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaratie autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.

(5) Erorile materiale săvârsite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.”

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu indică nicio dispozitie constitutională căreia i-ar contraveni prevederile de lege criticate, ceea ce încalcă dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. În aceste conditii, Curtea nu poate exercita controlul de constitutionalitate, deoarece nu se poate substitui autorului exceptiei în ceea ce priveste motivarea acesteia, exceptia urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia textul art. 33 din Legea nr. 7/1996, a fost declarat neconstitutional prin Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, Curtea constată că prin DECIZIA mentionată a fost declarat neconstitutional numai alin. (6) al acestui articol. La data sesizării, acest text de lege îsi încetase aplicarea potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie, astfel că instanta în mod corect a sesizat Curtea cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 în redactarea actuală.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Lucretia Bobe si Claudia Bobe în Dosarul nr. 684/310/2010 al Judecătoriei Sinaia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.187

din 15 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială “PSV Company” - S.A. din Bucuresti, prin administratorul judiciar Societatea Comercială RVAInsolvency Specialists S.P.R.L. din Bucuresti, în Dosarul nr. 11.584/95/2008 al Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 510D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.


Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, invocând în acest sens DECIZIA Curtii Constitutionale nr. 438 din 7 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 aprilie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 11.584/95/2008, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială “PSV Company” - S.A. din Bucuresti, prin administratorul judiciar Societatea Comercială RVA Insolvency Specialists S.P.R.L. din Bucuresti, într-o cauză având ca obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva sentintei prin care au fost acordate drepturi salariale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată, în esentă, că dispozitiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 169/2010, încalcă dreptul de proprietate, în spetă dreptul de dispozitie ca atribut al dreptului de proprietate, ca urmare a suspendării tuturor cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecată, ceea ce face imposibilă scoaterea de pe tabelul creditorilor a acelor persoane care nu au o creantă certă, lichidă si exigibilă în baza unei hotărâri definitive si irevocabile. Mai mult, dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 încalcă dreptul de liber acces la justitie, drept ce nu poate fi îngrădit în exercitarea sa prin nicio lege, în conditiile în care art. 21 din Constitutie consacră aplicarea principiilor statuate de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privitoare la un proces echitabil si solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul cuprins:

“Art. 36. - De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silite pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, precum si dispozitiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil si art. 13 care priveste dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei critică, în esentă, modificarea adusă art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, interventie legislativă prin care s-a eliminat posibilitatea continuării judecării căilor de atac promovate de debitori.

Or, Curtea constată că asemenea sustineri, care vizează, practic, modificarea unor solutii legislative în sensul dorit de autorul exceptiei, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstitutionalitate. Totodată, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, aceasta “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. În consecintă, având în vedere si Decizia nr. 438 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială “PSV Company” - S.A. din Bucuresti, prin administratorul judiciar Societatea Comercială RVA Insolvency Specialists S.P.R.L. din Bucuresti, în Dosarul nr. 11.584/95/2008 al Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civilă si pentru conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.256

din 22 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, exceptie ridicată de Feromela Daniela Ghitan si Sorin Ghitan în dosarele nr. 5.780/318/2010 si nr. 5.781/318/2010 ale Judecătoriei Târgu Jiu, si care fac obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 4.030D/2010 si nr. 4.031 D/2010.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 8 septembrie 2011 si au fost consemnate în încheierea de la aceea dată, când, având nevoie de timp pentru deliberare, Curtea a amânat pronuntarea la data de 15, la 20 si, apoi la 22 septembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 20 septembrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 5.780/318/2010 si nr. 5.781/318/2010, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, exceptie ridicată de Feromela Daniela Ghitan si Sorin Ghitan în cauze civile având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 136 alin. (1) si (5), precum si prevederilor art. 480, 481 si 482 din Codul civil, art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, si Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Arată că sunt proprietari ai unui teren pe care sunt amplasati doi stâlpi ai C.E.Z. Distributie S.A. Oltenia, fapt ce “le afectează proprietatea si le distruge sănătatea”.

Judecătoria Târgu Jiu consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât acest text de lege este conform cu normele constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, potrivit cărora “Terenurile pe care se situează retelele electrice de distributie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt si rămân în proprietatea publică a statului.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 136 alin. (1) si (5) referitoare la proprietatea privată. De asemenea, consideră că reglementarea criticată contravine prevederilor art. 480, 481 si 482 din Codul civil, art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, precum si Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, din perspectiva unor critici similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.

În acest sens, sunt Decizia nr. 232 din 21 aprilie 2005 si Decizia nr. 276 din 24 februarie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005 si, respectiv, nr. 171 din 19 martie 2009, precum si Decizia nr. 1.066 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 august 2009, sau Decizia nr. 1.046 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010, prin care Curtea a retinut că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

De aceea, prin prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale. Mai mult, Curtea a arătat că exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietătilor afectate de capacitătile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati de o parte din veniturile imobiliare, nu reprezintă o expropriere, ci se referă doar la posibilitatea de folosire a bunurilor, ceea ce nu contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la protectia proprietătii private.

De asemenea, prin Decizia nr. 89 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2009, Curtea a stabilit că înfiintarea instalatiilor si executarea lucrărilor la capacitătile energetice pentru buna functionare a acestora reprezintă un interes general major si, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească conditiile exercitării dreptului de proprietate.

În acest context, Curtea apreciază că nimic nu împiedică persoana care a suferit un prejudiciu, în urma operatiunilor de realizare si retehnologizare a capacitătilor energetice care se execută asupra terenurilor proprietate privată, de a solicita statului repararea pagubei produse, potrivit dispozitiilor dreptului comun.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Totodată, analizând jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutională observă că se lasă statului o marjă de apreciere, în functie de nevoia reală a comunitătii în adoptarea măsurii de privare de proprietate.

Recent, în Hotărârea din data de 31 mai 2011, pronuntată în Cauza Mirela Cernea si altii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, “într-un domeniu atât de complex si de delicat ca cel al strategiei nationale în domeniul energetic, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a-si desfăsura politicile sale de interes general.” Prin Decizia pronuntată în această cauză, instanta europeană a retinut că unul dintre principalele argumente prezentate de către toti reclamantii în sprijinul tezei conform căreia restrictiile aduse exercitării dreptului lor de proprietate ar fi disproportionate se bazează pe faptul că nu au primit nicio despăgubire care să compenseze drepturile de uz si de servitute concesionate titularei autorizatiei de exploatare a capacitătii energetice amplasate pe terenul lor.

Caracterul proportional al unei atingeri aduse dreptului la respectarea bunurilor poate să depindă de existenta unor garantii de procedură, care să asigure că punerea în aplicare a sistemului si impactul său asupra proprietarului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile; or, legile nationale adoptate succesiv în domeniul energetic contin, într-adevăr, asemenea garantii. În ceea ce priveste accesul titularilor de licente la terenul persoanelor pe care au fost înfiintate capacităti energetice, în vederea efectuării unor operatiuni de revizie, de întretinere si de reparatie, exercitarea dreptului de uz si de servitute a fost conditionată de respectarea principiilor echitătii si minimei afectări a dreptului de proprietate. În plus, aceste legi definesc în mod clar drepturile si obligatiile care le revin titularilor de licente de functionare a capacitătilor energetice si, respectiv, proprietarilor terenurilor pe care se află aceste capacităti.

De altfel, si Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a retinut că “drepturile fundamentale, în special dreptul de proprietate, nu apar ca prerogative absolute, ci trebuie luate în considerare prin raportare la functia lor în societate. Aceasta înseamnă că restrictiile ce răspund unor obiective de interes general nu constituie, în raport cu scopul urmărit, o interventie nemăsurată si intolerabilă care ar aduce atingere însăsi substantei dreptului garantat”.

Asa fiind, Curtea constată că prevederile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenului pe care se află retele electrice de distributie, ci prevede că acesta este si rămâne proprietatea publică a statului, dreptul de proprietate dobândit fiind afectat de această sarcină, asa cum prevede art. 44 alin. (7) din Constitutie, potrivit căruia “Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.”

În sfârsit, Curtea observă că, în prezenta cauză, critica formulată se fundamentează si pe compararea prevederilor ce fac obiectul exceptiei cu alte texte legale. Or, asemenea critici nu intră în competenta Curtii Constitutionale, ci a instantelor de judecată ori a legiuitorului, după caz, întrucât, asa cum Curtea a stabilit în jurisprudenta sa, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, exceptie ridicată de Feromela Daniela Ghitan si Sorin Ghitan în dosarele nr. 5.780/318/2010 si nr. 5.781/318/2010 ale Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordonantei Guvernului nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 si unele măsuri financiare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, operatorul economic poate efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite conform legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 octombrie 2011.

Nr. 1.071.

 

 


ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati

Galati, Str. Portului nr. 32 Cod unic de înregistrare RO 1644670

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2011

 

 

 

 

mii lei

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2011 Rectificat

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE + ALTE SURSE

1

76.447.17

A

 

 

VENITURI TOTALE

2

74.714.00

 

I

 

Venituri din exploatare, din care:

3

72.374.00

 

 

a)

din productia vândută

4

29.300.00

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

5

 

 

 

c)

din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

6

39.538.00

 

 

 

 

subventii, cf. prevederilor legale în vigoare

7

39.538.00

 

 

 

 

Venituri amânate

8

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

9

 

 

 

d)

productia de imobilizări

10

400.00

 

 

e)

alte venituri din exploatare din care:

11

3.136.00

 

 

 

 

din vânzări nave

I la

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

12

2.340.00

 

 

a)

din imobilizări financiare

13

 

 

 

b)

din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

14

 

 

 

c)

din dobânzi

15

40.00

 

 

d)

alte venituri financiare

16

2.300.00

 

3

 

Venituri extraordinare

17

 

B

 

 

ALTE SURSE

18

1.733.17

 

 

 

 

- proiecte cu finantare nerambursabila- derulate M.D.R.T.

18a

733.17

 

 

 

 

- proiecte cu finantare nerambursabila - prefinantare U.E.

18b

1.000.00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE + ALTE SURSE

19

76.447.17

A

 

 

CHELTUIELI TOTALE

20

74.714.00

B

I

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

21

72.534.00

 

 

a)

cheltuieli materiale

22

7.209.20

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

23

700.00

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

24

 

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

25

31.581.93

 

 

 

d1

ch. cu salariile

26

22.719.80

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

27

7.639.73

 

 

 

 

-ch. privind contributia la asigurări sociale

28

5.689.80

 

 

 

 

-ch. privind contributia la asigurări pt. somaj

29

136.77

 

 

 

 

-ch. privind contributia la asigurări sociale de sănătate

30

1.422.45

 

 

 

 

-ch. privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

31

390.71

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul.din care:

32

1.222.40

 

 

 

 

d3.1 ) ch. sociale prevăzute prin art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

33

452.40

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

34

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

35

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

36

770.00

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

37

 

 

 

e)

ch. cu plătile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

38

4.550.00


 

 

f)

ch. cu drepturile salariate cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

39

85.00

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizarilor corporalesti necorporale

10

5.800.00

 

 

h)

ch. cu prestatiile externe, din care

41

20.505.97

 

 

 

h1)

- dragaj

41a

5.600.00

 

 

 

h2)

- lucrări de întretinere si contractii hidrotehnice

41b

4.300.00

 

 

 

h3)

- întretinere si reparatii nave, utilaje

41c

1.700.00

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

42

2.101.90

 

 

 

i1) -contract de mandat

43

80.30

 

 

 

i2) - ch. de protocol, din care:

44

65.00

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr.193/2006. cu modificările sicompletările ulterioare

45

 

 

 

 

i3) - ch. de reclamă ti publicitate, din care:

46

10.00

 

 

 

 

-tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr.193/2006. cu modificările si completările ulterioare

47

 

 

 

 

 

-tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pietei.promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006. cu modificările si completările ulterioare

48

 

 

 

 

i4) -ch. cu sponsorizarea

49

 

 

 

 

i5) -ch. cu taxa pe activitatea de exploatare a resurselor minerale

50

 

 

 

 

i6) -ch. cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

51

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

52

2.180,00

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

53

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

54

2.180.00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

55

 

C

 

 

CHELTUIELI DIN ALTE SURSE

56

1.733.17

 

 

 

 

- proiecte cu finantare nerambursabila - derulate prin M.D.R.T.

56a

733.17

 

 

 

 

- proiecte eu finantare ncrambursabila - prefinantare U.E.

56b

1.000.00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

57

0.00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

58

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

59

 

 

1

 

Rezerve legale

60

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

61

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

62

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantale din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

63

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

64

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.60,61,62,63,64

65

 

 

7

 

Participarea salariatilor la profil în limita a 10% din profitul net. dar mi mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

66

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminle la bugetul de stal sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

67

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 serepartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

68

 

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

69

96.105.00

 

1

 

Surse proprii

70

2.100.00

 

2

 

Alocatii de la buget

71

 

 

3

 

Credite bancare

72

 

 

 

a)

- interne

Tj

 

 

 

b)

- externe

74

 

 

4

 

Alte surse

75

94.005.00


 

 

 

 

-cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabilă conform OUG l87/2002.Lcgea de ratificare 120/2003.Contractul de finantare 21490/2002

75a

40.986.00

 

 

 

 

- investitii ale operatorilor economici cu capital de stal

75 b

2.500.00

 

 

 

 

- alte transferuri- cheltuieli neeligibile 1SPA conform OMKP304/2007

75c

 

 

 

 

 

-proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile-programc din l-C conform Program operational sectorial transporturi 2007-2013

75d

 

 

 

 

 

- alte facililati si instrumente postaderarc - Proiect IRIS Europe 11

75e

2.973.00

 

 

 

 

- pregătire proiect tehnic pe sectorul comun româno-bulgar

75 f

2.535,00

 

 

 

 

- retea de borne geodezice pe malurile Dunării

75t

1.260,00

 

 

 

 

- monitorizarea conditiilor de navigatie pe sectorul Călărasi -Brăila

75b

8.105.00

 

 

 

 

- studiu de fezabilitate pentru apărări de maluri pe canalul Sulina - Etapa 11 si extinderea de la Hm 80 la Mm 34 (aproximativ 71 km)

751

0.00

 

 

 

 

- îmbunătătirea conditiilor de navigatie pe sectorul Călărasi-Brăila, etapa 1

75j

35.646.00

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

76

96.105.00

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la linele anului

77

96.105.00

 

 

 

 

-cheltuieli din surse proprii

77a

2.100.00

 

 

 

 

-cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabilă conform OUG 187/2002, Legea de ratificare 120/2003, Contractul de finantare 21490/2002

77b

40.986.00

 

 

 

 

- investitii ale operatorilor economici cu capital de stat

77c

2.500.00

 

 

 

 

- alte transferuri - cheltuieli neeligibile ISPA conform OMKP 304/2007

77d

 

 

 

 

 

-proiecte cu finantare din fonduri externe ncrambursabilc-programe din lC conform Program operational sectorial transporturi 2007-2013

77c

 

 

 

 

 

- alte facilitati si instrumente postaderarc - Proiect IRISEurope 11

77f

2.973.00

 

 

 

 

- pregătire proiect tehnic pe sectorul comun româno-bulgar

77g

2.535.00

 

 

 

 

- retea de borne geodezice pe malurile Dunării

77h

1.260.00

 

 

 

 

- monitorizarea conditiilor de navigatie pe sectorul Călărasi - Brăila

77i

8.105.00

 

 

 

 

- studiu de fezabilitate pentru apărări de maluri pe canalul Sulina - Etapa II si extinderea de la Hm 80 la Mm 34 (aproximativ 71 km)

77j

0.00

 

 

 

 

- îmbunătătirea conditiilor de navigatie pe sectorul Călărasi-Brăila, etapa 1

77k

42.265.00

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

78

 

 

 

a)

interne

79

 

 

 

b)

externe

80

 

VIII.

 

REZERVE, din care:

81

 

 

1

 

Rezerve legale

82

 

 

2

 

Rezerve statutare

83

 

 

3

 

Alte rezerve

84

 

IX.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

85

 

 

1

 

Venituri totale

86

74.714.00

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

87

74.714.00

 

3

 

Nr. prognoza! de personal ia linele anului

88

765

 

4

 

Nr.mediu de salariati total

89

773

 

5

 

Fond de salarii, din care:

90

22.719.80

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

91

22.619.80

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

92

100.00

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

93

2.438.53


 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (lei/persoană)

94

 

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (lei/persoană)

95

 

 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoana)

96

5.95

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totate)x1000

97

1.000.00

 

11

 

Plati restante

98

 

 

 

a)

preturi curente

99

 

 

 

b)

preturi comparabile

100

 

 

12

 

Creante restante

101

794.64

 

 

a)

preturi curente

102

794.64

 

 

b)

preturi comparabile

103

794.64

 

Indicatorul fizic - măsurători topografice, exprimat în km ridicări hidrografice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 234 din 20 octombrie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.698 din 24 octombrie 2011

 

ORDIN

privind revizuirea mediei numărului de locuitori prevăzute în tabelul 2 din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare

 

Având în vedere prevederile art. III alin. (11) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 13/2011,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art.1. - Media numărului locuitorilor corespunzător grupei, pe categorii de unităti/subdiviziuni administrativ-teritoriale, prevăzută în tabelul 2 din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 13/2011, se modifică conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Media numărului de locuitori calculată pe baza numărului locuitorilor pe fiecare unitate administrativ-teritorială la 1 ianuarie 2011 comunicată de către Institutul National de Statistică se utilizează de către institutiile prefectului pentru stabilirea numărului maxim de posturi, pentru anul 2012, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

Art. 3. - (1) în termen de 20 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, prefectul comunică numărul maxim de posturi aferent anului 2012, pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială.

(2) Comunicările se transmit, în format electronic, si către Ministerul Administratiei si Internelor, Directia pentru politici fiscale si bugetare locale, la adresa dpfbl@mai.gov.ro

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Ialomitianu


ANEXA

 

Tabelul 2. Media numărului locuitorilor corespunzător grupei, pe categorii de unităti/subdiviziuni administrativ-teritoriale

Nr. crt.

Grupe în functie de numărul de locuitori

Comune

Orase

Municipii

Judete

Sectoare ale municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

cel mult 1.500

1.164

X

X

X

X

X

2.

1.501-3.000

2.255

2.531

X

X

X

X

3.

3.001-5.000

3.818

4.152

X

X

X

X

4.

5.001-10.000

6.218

7.347

X

X

X

X

5.

10.001-20.000

11.207

12.792

17.166

X

X

X

6.

20.001-50.000

X

25.944

31.397

X

X

X

7.

50.001-100.000

X

X

71.321

X

X

X

8.

100.001-200.000

X

X

131.915

X

X

X

9.

200.001-400.000

X

X

280.773

X

X

X

10.

cel mult 500.000

X

X

X

362.193

X

X

11.

cel putin 500.001

X

X

X

654.418

X

X

12.

sectoare ale municipiului Bucuresti

X

X

X

X

324.696

X

13.

municipiul Bucuresti

X

X

X

X

X

1.937.421

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.