MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 791/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 791         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 8 noiembrie 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

26. - Hotărâre privind modificarea anexelor la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor si la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 41 /2010 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru comunitătile de români din afara granitelor tării

 

DECRETE

 

786. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Informatii Externe

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.078. - Hotărâre privind modificarea anexei la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

245. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria privind cooperarea în domeniul învătământului, instruirii si calificării politistilor, semnat la Bucuresti la 12 octombrie 2011

 

1.518/890. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente

 

1.519/887. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind modificarea Ordinului ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 864/538/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. 23 din 17 octombrie 2011


 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexelor la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor si la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 41/2010 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru comunitătile de români din afara granitelor tării

În temeiul art. 40 alin. (4) si al art. 42 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat EdlerAndrás Gyorgy, apartinând Grupului parlamentar al UDMR, trece de la Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finante si bănci, în calitate de membru.

Art. II. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 41/2010 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru comunitătile de români din afara granitelor tării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 21 decembrie 2010, se modifică după cum urmează:

- doamna deputat Peto Csilla-Maria, apartinând Grupului parlamentar al UDMR, este desemnată în calitatea de membru al Comisiei pentru comunitătile de români din afara granitelor tării pe locul devenit vacant prin decesul domnului deputat Pálfi Mozes Zoltán.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 2 noiembrie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2011.

Nr. 26.

 

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Informatii Externe

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Informatii Externe,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea prevăzut în anexa1 care face parte integrantă din prezentul decret trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 31 octombrie 2011.

Nr. 786.


1 Anexa contine informatii clasificate si urmează regimul juridic prevăzut de Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificările si completările ulterioare.


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 14 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Litera O “Fapte care constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare” din anexa la normele metodologice prevăzută la art. I se aplică până la data de 1 ianuarie 2012. De la aceeasi dată intră în vigoare litera P “Fapte care constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare” din anexa la normele metodologice prevăzută la art. I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 octombrie 2011.

Nr. 1.078.

 

ANEXĂ

(Anexa la normele metodologice)

 

FAPTELE

care se înscriu în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislatiei în vigoare

 

A. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Codul faptei

Descrierea faptei

Actul normativ care prevede fapta

Actul normativ care prevede sanctiunea

Sanctiunea prevăzută de lege

1

2

3

4

5

1.01

Fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidentă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, desi acesta putea să o facă

Art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei

1.02

Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale si bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somatie

Art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă

1.03

Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în conditiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale

Art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă

1.04

Retinerea si nevărsarea, cu intentie, în cel mult 30 de zile de la scadentă, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursă

Art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la un an la 3 ani sau amendă

1.05

Detinerea sau punerea în circulatie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special

Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

1.06

Tipărirea, detinerea sau punerea în circulatie, cu stiintă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate

Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi

1.07

Stabilirea cu rea-credintă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, având ca rezultat obtinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat

Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi

1.08

Asocierea în vederea săvârsirii faptei prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi

1.09

Tentativa la infractiunile prevăzute la pct. 1.07 si 1.08 din prezenta anexă

Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Se pedepseste conform legii.

1.10

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani. Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

1.11

Omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.


1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

1.12

Evidentierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

1.13

Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

1.14

Executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.


1

2

3

4

5

1.15

Sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

1.16

Substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor sau de către terte persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală si ale Codului de procedură penală, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale

Art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

Dacă prin faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

B. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

2.01

Producerea de produse accizabile ce intră sub incidenta regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII din Codul fiscal, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă

Art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani

2.02

Achizitionarea de alcool etilic si de distilate în vrac de la alti furnizori decât antrepozitarii autorizati pentru productie sau expeditorii înregistrati de astfel de produse, potrivit titlului VII din Codul fiscal

Art. 2961 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 1 an la 4 ani

După constatarea faptei, organul de control competent dispune oprirea activitătii, sigilarea instalatiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalatiei si înaintează actul de control autoritătii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.


1

2

3

4

5

2.03

Livrarea produselor energetice prevăzute la art. 20616 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale către cumpărători, persoane juridice, fără detinerea de către antrepozitul fiscal expeditor a documentului de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitătii ce urmează a fi facturată

Art. 2961 alin. (1) lit f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. b) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani

După constatarea faptei, organul de control competent dispune oprirea activitătii, sigilarea instalatiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalatiei si înaintează actul de control autoritătii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.

2.04

Marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori detinerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel

Art. 2961 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. b) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani

După constatarea faptei, organul de control competent dispune oprirea activitătii, sigilarea instalatiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalatiei si înaintează actul de control autoritătii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.

2.05

Refuzul sub orice formă al accesului autoritătilor competente cu atributii de control pentru efectuarea de verificări inopinate în antrepozitele fiscale

Art. 2961 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 1 an la 4 ani

După constatarea faptei, organul de control competent dispune oprirea activitătii, sigilarea instalatiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalatiei si înaintează actul de control autoritătii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.

2.06

Livrarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obtinerii de produse accizabile, altfel decât se prevede la titlul VII din Codul fiscal

Art. 2961 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 2 ani

2.07

Achizitionarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obtinerii de produse accizabile, altfel decât se prevede la titlul VII din Codul fiscal

Art. 2961 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. c) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 2 ani

După constatarea faptei, organul de control competent dispune oprirea activitătii, sigilarea instalatiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalatiei si înaintează actul de control autoritătii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.


1

2

3

4

5

2.08

Detinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 tigarete, 400 tigări de foi de 3 grame, 200 tigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri

Art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 1 an la 4 ani

2.09

Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităti de alcool sau distilate necontorizate

Art. 2961 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2961 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 1 an la 4 ani

C. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

3.01

Fapta persoanei care falsifică, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia

Art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 5 ani

3.02

Fapta persoanei care înfătisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în frauda creditorilor

Art. 143 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 5 ani

3.03

Fapta persoanei care înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventă a debitorului, o parte din active

Art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 5 ani

D. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

4.01

Fapta persoanei care, cu rea-credintă, a făcut declaratii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o mentiune în registrul comertului

Art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă de la 100 lei la 500 lei, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune mai gravă

E. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

5.01

Introducerea în sau scoaterea din tară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal

Art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

5.02

Introducerea în sau scoaterea din tară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul bunurilor supuse accizelor si mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri

Art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 270 alin. (1) si (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi


1

2

3

4

5

5.03

Introducerea în sau scoaterea din tară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor si mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri

Art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 270 alin. (1) si (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

5.04

Înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal

Art. 270 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 270 alin. (1) si (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

5.05

Colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârsirii acesteia

Art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 270 alin. (1) si (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

5.06

Introducerea în sau scoaterea din tară, fără drept, de arme, munitii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substante radioactive, substante toxice, deseuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase

Art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare

5.07

Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităti de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă

Art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

5.08

Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate

Art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi

5.09

Faptele prevăzute la art. 270-273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, săvârsite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună

Art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi

5.10

Tentativa la infractiunile prevăzute la art. 270-274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 275 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 275 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Se pedepseste conform legii.

5.11

Dacă faptele prevăzute la art. 270-274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, sunt săvârsite de angajati sau reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice

Art. 276 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Art. 276 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare

Se poate aplica si interzicerea unor drepturi, potrivit art. 64 lit. c) din Codul penal.


1

2

3

4

5

F. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

6.01

Efectuarea cu stiintă de înregistrări inexacte, precum si omisiunea cu stiintă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecintă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflectă în bilant

Art. 43 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 43 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Se pedepseste conform legii.

G. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

7.01

Schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârsirea de infractiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârsit infractiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei

Art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 12 ani

7.02

Ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenientei, a situării, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietătii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârsirea de infractiuni

Art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 12 ani

7.03

Dobândirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârsirea de infractiuni

Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 ani la 12 ani

7.04

Tentativa la infractiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare

Se pedepseste conform legii.

H. Fapte care constituie infractiuni potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare

8.01

Fapta săvârsită de administratorul, directorul sau alt reprezentant legal al unei persoane juridice ori de o persoană fizică, după caz, de desfăsurare fără licentă sau autorizatie a oricăreia dintre activitătile din domeniul jocurilor de noroc

Art. 23 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare

Art. 23 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la un an la 3 ani sau amendă

I. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare

9.01

Retinerea de către angajator de la salariati a contributiilor datorate bugetului asigurărilor pentru somaj si nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare

Art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare

Art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare

Închisoare de la 3 luni la 6 luni sau amendă


1

2

3

4

5

J. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare

10.01

Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati

Art. 303 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare

Codul penal

Se pedepseste conform legii.

10.02

Completarea declaratiei prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stadiul de cotizare sau contributiile fată de fond

Art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare

Codul penal

Se pedepseste conform legii.

K. Fapte care constituie infractiuni potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare

11.01

Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă si boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege

Art. 100 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare

Art. 100 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare

Închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă

L. Alte fapte care constituie infractiuni în domeniul financiar, vamal si care privesc disciplina financiară

12.01

Alte fapte săvârsite în domeniul financiar, vamal si care privesc disciplina financiară, sanctionate potrivit legislatiei penale

 

 

Se pedepsesc conform normelor în vigoare.

M. Fapte care constituie contraventii potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

13.01

Detinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor si datoriilor, precum si efectuarea de operatiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate

Art. 41 pct. 1 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 42 alin. (1) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei

N. Fapte care constituie contraventii potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

14.01

Nerespectarea de către bănci a obligatiilor privind furnizarea informatiilor si a obligatiilor de decontare prevăzute de Codul de procedură fiscală

Art. 219 alin. (1) lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice

14.02

Nerespectarea obligatiilor ce-i revin tertului poprit, potrivit Codului de procedură fiscală

Art. 219 alin. (1) lit. k) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice

14.03

Refuzul debitorului supus executării silite de a preda bunurile organului de executare spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispozitie acestuia pentru a fi identificate si evaluate

Art. 219 alin. (1) lit. m) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice

14.04

Refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contributiilor datorate bugetului general consolidat, în vederea stabilirii realitătii declaratiei fiscale

Art. 219 alin.(l) lit. n) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. e), f) si g) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv

Amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv

Amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei


1

2

3

4

5

14.05

Neretinerea, potrivit legii, de către plătitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite si contributii cu retinere la sursă

Art. 219 alin. (1) lit. o) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003  privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. e), f) si g) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003  privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv Amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv

Amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei

14.06

Retinerea si nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite si contributii cu retinere la sursă, dacă nu surit săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii, să fie considerate infractiuni

Art. 219 alin. (1) lit. p) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 219 alin. (2) lit. e), f) si g) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv Amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse între 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv

Amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligatiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei


1

2

3

4

5

O. Fapte care constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

15.01

Detinerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

15.02

Neanuntarea autoritătii fiscale competente, în termenul legal, despre modificările aduse datelor initiale avute în vedere la eliberarea autorizatiei

Art. 220 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.03

Detinerea în afara antrepozitului fiscal ori comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 2961 alin. (1) lit. I) din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si: - confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro sau cu amănuntul

15.04

Nerespectarea programului de lucru al antrepozitului fiscal, asa cum a fost aprobat de autoritatea fiscală competentă

Art. 220 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor;

- suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal de către autoritatea fiscală competentă, la propunerea organului de control

15.05

Practicarea, cu exceptia situatiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preturi de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor vândute, la care se adaugă acciza si taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săvârsită astfel încât să constituie infractiune

Art. 220 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.06

Neînscrierea distinctă în facturi a valorii accizelor sau a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia internă, în cazurile prevăzute la titlul VII din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.07

Neutilizarea documentelor fiscale prevăzute de titlul VII din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei


1

2

3

4

5

15.08

Neefectuarea, prin unităti bancare, a decontărilor între furnizori si cumpărători, ca persoane juridice, de produse accizabile

Art. 220 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.09

Amplasarea mijloacelor de măsurare a productiei si a concentratiei de alcool si distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în titlul VIII din Codul fiscal sau deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal si nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorării lor

Art. 220 alin. (1) lit. i) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor;

- suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal de către autoritatea fiscală competentă, la propunerea organului de control

15.10

Nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal în vederea desigilării cisternelor sau recipientelor în care se transportă alcoolul si distilatele în vrac

Art. 220 alin. (1) lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.11

Transportul de produse accizabile care nu sunt însotite de documentul administrativ de însotire a mărfii - DAI - prevăzut la titlul VII din Codul fiscal sau pentru care documentul este completat cu date incorecte ori incomplete referitoare la cantitate, cod NC sau mijlocul de transport, precum si transportul de produse accizabile efectuat prin cisterne ori recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal ori au sigilii deteriorate

Art. 220 alin. (1) lit. k) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- confiscarea cisternelor, recipientelor si a mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile

15.12

Fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizati pentru productie de alcool etilic

Art. 220 alin. (1) lit. I) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor

15.13

Comercializarea în vrac, pe piata internă, a alcoolului sanitar

Art. 220 alin. (1) lit. m) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro sau cu amănuntul;

- suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal de către autoritatea fiscală competentă, la propunerea organului de control


1

2

3

4

5

15.14

Circulatia si comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în titlul VIII din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. n) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor;

- suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal de către autoritatea fiscală competentă, la propunerea organului de control

15.15

Neevidentierea corectă în registrul special a cantitătilor de alcool si distilate importate în vrac

Art. 220 alin. (1) lit. o) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.16

Neevidentierea la organele fiscale teritoriale a situatiilor privind modul de valorificare a alcoolului si distilatelor

Art. 220 alin. (1) lit. p) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.17

Nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea în registrul destinat acestui scop a informatiilor privind capacitătile reale de distilare, data si ora sigilării si desigilării cazanelorsau a celorlalte instalatii de fabricatie a tuicii si a rachiurilor de fructe

Art. 220 alin. (1) lit. q) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.18

Comercializarea, la preturi mai mari decât preturile maxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preturi

Art. 220 alin. (1) lit. r) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.19

Comercializarea produselor ce nu se regăsesc în listele cuprinzând preturile maxime de vânzare cu amănuntul declarate de către operatorii economici producători si importatori

Art. 220 alin. (1) lit. s) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.20

Refuzul operatorilor economici producători de tigarete de a prelua si de a distruge, în conditiile prevăzute de lege, cantitătile de produse de tutun confiscate

Art. 220 alin. (1) lit. s) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

15.21

Comercializarea în vrac si utilizarea ca materie primă, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolică sub 96,0% în volum

Art. 220 alin. (1) lit. t) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei


1

2

3

4

5

15.22

Desfăsurarea activitătilor de distribuire si comercializare angro a băuturilor alcoolice si a produselor din tutun fără îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 2441 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (1) lit. u) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si oprirea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro sau cu amănuntul

15.23

Comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto, precum si a petrolului lampant, care corespund standardelor nationale de calitate

Art. 220 alin. (1) lit. v) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro sau cu amănuntul

15.24

Functionarea instalatiilor de producere alcool etilic si de distilate, fără program aprobat

Art. 220 alin. (1) lit. x) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor;

- suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal de către autoritatea fiscală competentă, la propunerea organului de control

15.25

Comercializarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal în perioada în care autorizatia a fost suspendată, revocată sau anulată, fără acordul autoritătii fiscale competente pentru valorificarea stocurilor de produse, acordat în conditiile prevăzute de lege, precum si nerespectarea prevederilor art. 178 alin. (3) din Codul fiscal

Art. 220 alin. (1) lit. y) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

15.26

Netransmiterea în termenul legal a documentului administrativ de însotire a mărfii către autoritatea fiscală competentă, la momentul expedierii produselor accizabile în regim suspensiv

Art. 220 alin. (21) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (21) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei

15.27

Primirea produselor accizabile fără prezentarea documentului administrativ de însotire a mărfii la destinatie, cu exceptia cazului în care prin lege se prevede altfel

Art. 220 alin. (21) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (21) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei


1

2

3

4

5

15.28

Desfăsurarea activitătii de comercializare de către operatorii economici prevăzuti la alin. (4) si (6) ale art. 20669 din Codul fiscal, care nu respectă obligatiile mentionate la alin. (4) si (6) ale art. 20669

Art. 20669 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 220 alin. (22) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, precum si confiscarea sumelor rezultate din vânzare si revocarea atestatului

P. Fapte care constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

16.01

Nedepunerea la termenele prevăzute de lege a situatiilor de raportare reglementate în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

16.02

Neanuntarea autoritătii competente în termenul legal, potrivit titlului VII din Codul fiscal, despre modificările aduse datelor initiale avute în vedere la eliberarea autorizatiei

Art. 2213 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.03

Schimbarea destinatiei produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize cu nerespectarea conditiilor prevăzute de lege

Art. 2213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

16.04

Refuzul operatorilor economici de a prelua si de a distruge cantitătile confiscate de tutun prelucrat, în conditiile prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.05

Nerestituirea în vederea distrugerii a marcajelor neutilizate în termenul prevăzut în titlul VII din Codul fiscal unitătii specializate pentru tipărirea acestora

Art. 2213 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

16.06

Nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 20626 alin. (1) lit. f) si i) din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (1) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.07

Detinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare


1

2

3

4

5

16.08

Detinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 2961 alin. (1)lit. I) din titlul DO din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- suspendarea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro si/sau en detail

16.09

Practicarea, cu exceptia situatiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achizitii intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preturi de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza si taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săvârsită astfel încât să constituie infractiune

Art. 2213 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.10

Neînscrierea distinctă în facturi si în avize de însotire a valorii accizelor sau a impozitului la titeiul din productia internă, în cazurile prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

16.11

Neutilizarea documentelor fiscale prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.12

Neefectuarea, prin unităti bancare, a decontărilor între operatorii economici plătitori de accize si operatorii economici cumpărători de produse accizabile, ca persoane juridice ce desfăsoară operatiuni cu produse accizabile, cu exceptiile prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

16.13

Amplasarea mijloacelor de măsurare a productiei si a concentratiei alcoolice pentru alcool etilic si distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.


1

2

3

4

5

16.14

Nesesizarea autoritătii competente în cazul deteriorării sigiliilor aplicate de către aceasta

Art. 2213 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor

Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.15

Transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest regim prevăzut în titlul VII din Codul fiscal ori cu nerespectarea procedurii în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expeditie

Art. 2213 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- confiscarea cisternelor, recipientelor si mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile

16.16

Primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize cu nerespectarea cerintelor prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.17

Comercializarea în vrac si utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice a alcoolului etilic cu concentratia alcoolică sub 96,00% în volum

Art. 2213 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.18

Fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic

Art. 2213 alin. (2) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.19

Denaturarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice cu nerespectarea conditiilor si procedurilor prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.


1

2

3

4

5

16.20

Comercializarea în vrac, pe piata natională, a alcoolului sanitar

Art. 2213 alin. (2) lit. n) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.21

Circulatia si comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.22

Nerespectarea procedurii privind sigilarea si desigilarea instalatiilor de fabricatie a alcoolului si distilatelor, prevăzută în titlul VII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si oprirea activitătii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, în cazul producătorilor Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.23

Vânzarea tigaretelor de către orice persoană la un pret ce depăseste pretul de vânzare cu amănuntul declarat

Art. 2213 alin. (2) lit. q) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

16.24

Vânzarea de către orice persoană a tigaretelor pentru care nu s-au stabilit si declarat preturi de vânzare cu amănuntul

Art. 2213 alin. (2) lit. r) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare


1

2

3

4

5

16.25

Desfăsurarea activitătilor de distributie si comercializare angro a băuturilor alcoolice si tutunului prelucrat cu nerespectarea obligatiilor si conditiilor prevăzute în titlulVII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- suspendarea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe 0 perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro si/sau en detail

16.26

Desfăsurarea activitătilor de comercializare în sistem angro si/sau en detail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat - cu nerespectarea obligatiilor prevăzute în acest sens în titlulVII din Codul fiscal

Art. 2213 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- suspendarea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe 0 perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro si/sau en detail

16.27

Comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor produse energetice decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor, petrolului lampant, precum si a biocombustibililor, care corespund standardelor nationale de calitate

Art. 2213 alin. (2) lit. t) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si:

- confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare;

- suspendarea activitătii de comercializare a produselor accizabile pe 0 perioadă de 1-3 luni, în cazul comerciantilor în sistem angro si/sau en detail

16.28

Valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizatia a fost revocată sau anulată, fără notificarea autoritătii competente cu privire la virarea accizelor la bugetul de stat

Art. 2213 alin. (2) lit. t) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

16.29

Vânzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu exceptiile prevăzute de lege

Art. 2213 alin. (2) lit. u) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz.

16.30

Achizitionarea produselor accizabile de la persoane care desfăsoară activităti de distributie si comercializare angro a băuturilor alcoolice si tutunului prelucrat, respectiv comercializare în sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat - si care nu respectă conditiile sau obligatiile prevăzute la art. 20669 alin. (2) si (4) din titlul VII din Codul fiscal, după caz

Art. 2213 alin. (2) lit. v) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

16.31

Detinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea cerintelor prevăzute în titlul VII din Codul fiscal, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru

Art. 2213 alin. (2) lit. w) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Art. 2213 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare

Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si confiscarea produselor, iar în situatia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria privind cooperarea în domeniul învătământului, instruirii si calificării politistilor, semnat la Bucuresti la 12 octombrie 2011

În temeiul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele si al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin.

Art. 1. - Se dispune publicarea, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria privind cooperarea în domeniul învătământului, instruirii si calificării politistilor, semnat la Bucuresti la 12 octombrie 2011, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2011.

Nr. 245.


 

ANEXA

 

ACORD

între Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria privind cooperarea în domeniul învătământului, instruirii si calificării politistilor

 

Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria, denumite în continuare părti contractante,

intentionând să contribuie la dezvoltarea relatiilor bilaterale,

dorind să coopereze în domeniul învătământului si calificării politistilor, în contextul Procesului de la Bologna,

pornind de la necesitatea îmbunătătirii învătământului si calificării politistilor,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante, în conformitate cu legislatia internă si tinând cont de angajamentele internationale ale statelor lor, au convenit să intensifice cooperarea în următoarele domenii ale învătământului, instruirii si calificării politistilor, inclusiv a cadrelor de conducere:

1. schimbul de informatii si experientă privind:

a) organizarea procesului de învătământ în Ministerul Administratiei si Internelor din România si în Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria;

b) învătământul, instruirea si calificarea personalului didactic, în special sistemul si modalitătile de selectionare, instruire si atestare;

c) asigurarea stiintifică si pedagogică a procesului de învătământ, în special asigurarea materialului didactic, pregătirea si editarea cărtilor, manualelor si a altor materiale cu caracter stiintific si metodic.

2. organizarea de activităti comune de instruire si calificare a politistilor, inclusiv a cadrelor de conducere;

3. schimb de informatii în domeniul organizării activitătii de cercetare stiintifică si stiintifico-aplicativă;

4. schimb de experientă privind formele de cooperare internatională, pentru elaborarea si aplicarea proiectelor si programelor de învătământ si calificare;

5. organizarea de activităti comune în domeniul sportului si culturii.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord, părtile contractante vor desemna următoarele autorităti competente:

Pentru România:

- Academia de Politie “Alexandru loan Cuza” din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

Aleea Privighetorilor nr. 1a, sectorul 1, Bucuresti, România

Tel.: 00 40 21 317.55.27/311.48.11

Fax: 00 40 21 317.55.17

E-mail: relint@academiadepolitie.ro

Pentru Republica Bulgaria:

- Academia Ministerului Afacerilor Interne Bd. “Alexandar Malinov” nr. 1

cod 1715, Sofia, Republica Bulgaria Tel.: 00359 2 9829206 Fax: 00359 2 974 37 85 E-mail: academy@mvr.bg

(2) Orice modificări legate de autoritătile competente se comunică în scris celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile contractante elaborează anual programul de cooperare în domeniul învătământului si calificării politistilor, cu valabilitate pentru anul următor, luând în considerare resursele la dispozitie.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile contractante organizează desfăsurarea activitătilor de învătământ si conferinte stiintifice pe temele mentionate în program, potrivit prevederilor art. 3.

 

ARTICOLUL 5

 

În functie de posibilităti, părtile contractante efectuează, de comun acord, schimburi reciproce de personal didactic, doctoranzi, specialisti, cursanti si studenti.

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile contractante convin, pentru fiecare caz concret, în privinta cheltuielilor legate de organizarea activitătilor prevăzute în prezentul acord. Cheltuielile de transport sunt în sarcina părtii trimitătoare.

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile contractante studiază posibilitătile de participare în comun la activitătile Colegiului European de Politie (CEPOL), precum si la proiecte si programe de învătământ finantate de Uniunea Europeană si alte organizatii.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani si intră în vigoare de la data semnării acestuia.

(2) De comun acord, părtile contractante pot completa sau modifica prezentul acord. Modificările si completările intră în vigoare în conformitate cu prevederile alin. (1).

(3) Fiecare dintre părtile contractante poate denunta unilateral prezentul acord, prin notificarea în scris a celeilalte părti contractante. Încetarea valabilitătii intră în vigoare după 30 de zile de la data primirii notificării.

Semnat la Bucuresti la 12 octombrie 2011, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bulgară si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Administratiei si Internelor din România

Rectorul Academiei de Politie “Alexandru loan Cuza”,

Ioan Tăut

Pentru Ministerul Afacerilor Interne din Republica Bulgaria

Rectorul Academiei Ministerului Afacerilor Interne,

Yordan Penev


MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.518 din 3 noiembrie 2011

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 890 din 31 octombrie 2011

 

ORDIN

pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Ministerului Sănătătii nr. RL 2.469/2011 si al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. DG 3.637 din 31 octombrie 2011;

- art. 5 alin. (4) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii,

în temeiul dispozitiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru calculul contributiei trimestriale aprobate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii, unitătile sanitare cu paturi si centrele de dializă aflate în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate/Casa Natională de Asigurări de Sănătate au obligatia raportării lunare, în format electronic, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, a consumului de medicamente, pe baza formularului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, iar pe suport de hârtie se depune situatia centralizată.

(2) Centrele de dializă aflate în relatii contractuale cu Casa Natională de Asigurări de Sănătate au obligatia raportării datelor prevăzute la art. 1 alin. (1) la casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-teritorială îsi are sediul respectivul centru de dializă.

Art. 2. - Unitătile sanitare cu paturi si centrele de dializă răspund de corectitudinea si exactitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate.

Art. 3. - Casele de asigurări de sănătate, unitătile sanitare cu paturi si centrele de dializă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

Nicolae-Lucian Dută

 

ANEXĂ

 

STRUCTURA DE DATE

a fisierului de raportare de către unitătile sanitare cu paturi si centrele de dializă a consumului de medicamente, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii

 

Descriere atribut

Codul de identificare a furnizorului de servicii (Codul unic de identificare)

Denumirea furnizorului de servicii

Numărul de contract al furnizorului de servicii

Anul contractului

Codul casei de asigurări cu care are contract farmacia

Data la care s-a efectuat raportarea

Numărul programului national de sănătate (valoarea codului din nomenclatorul de programe nationale conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008, acolo unde este cazul)

Numărul foii de condică în registrul spitalului

Data condicii de medicamente

Specifică dacă medicamentul este eliberat pe bază de retetă.

Numărul de înregistrare în registrul de consultatii/în foile de observatie

Data înregistrării în registrul de consultatii/în foile de observatie

Specifică dacă pacientul este asigurat sau nu.

Parafa medicului prescriptor


CNP-ul persoanei care a primit prescrierea

Codul casei de asigurări a pacientului. Acest atribut este preluat din nomenclatorul OrgUnits.

Numărul retetei

Seria retetei

Data prescrierii retetei

Numărul fisei de internare

Data fisei de internare

Numărul de zile de tratament

Data de prescriere a retetei

Data de eliberare a retetei

Data facturii către casa de asigurări de sănătate

Seria si numărul facturii către casa de asigurări de sănătate

Cetătenia pacientului (codul de tară din nomenclatorul de tări)

Specifică dacă reteta a fost aprobată de comisie.

Codul medicamentului. Acest atribut se preia din nomenclatorul Drugs.

Codul substantei active. Acest atribut se preia din nomenclatorul ActiveSubstances.

Codul concentratiei. Acest atribut se preia din nomenclatorul Concentrations.

Codul categoriei de boală. Acest atribut se preia din nomenclatorul DiseaseCategories.

Codul de boală. Acest atribut se preia din nomenclatorul ICD10.

Codul formei farmaceutice. Acest atribut se preia din nomenclatorul PharmaceuticalForms.

Doza zilnică

Cantitatea de UT pe forma de ambalare

Cantitatea prescrisă de UT

Cantitatea eliberată de UT

Numărul facturii de achizitie

Data facturii de achizitie

Valoarea totală a facturii de achizitie

Codul unic de identificare a furnizorului de pe factura de achizitie

Numărul lotului de medicamente

Data expirării lotului de medicamente

Cantitate de UT facturată

Procent TVA

Valoare TVA

Valoare fără TVA

Valoare totală

Pret unitar

Modul de distributie a valorii

(0 - PNS nedefalcat, 1 - spital, 2 - ambulatoriu)


MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.519 din 3 noiembrie 2011

CASA NATIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 887 din 25 octombrie 2011

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 864/538/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. RL 2.470 din 3 noiembrie 2011 al Ministerului Sănătătii si nr. DG 3.545 din 21 octombrie 2011 al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, în temeiul prevederilor:

- Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 864/538/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 si 384 bis din 1 iunie 2011, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa 17 A, pozitiile 93,103,158,161,162,195, 341, 362 si 374 se abrogă.

2. La anexa 17 A, pozitiile 92, 97,157, 338, 361 si 373 vor avea următorul cuprins:

 

“92

BR01

Spitalul Judetean de Urgentă Brăila

1.2767

1433

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….

97

BT01

Spitalul Judetean de Urgentă «Mavromati» Botosani

0.9937

1433

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….

157

CV 01

Spitalul Judetean «Dr. Fogolyan Kristof» Sfântu Gheorghe

1.0642

1433

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….

338

TM02

Spitalul Municipal Clinic de Urgentă Timisoara

1.1165

1433

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….

361

VL01

Spitalul Judetean de Urgentă Râmnicu Vâlcea

0.9733

1433

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….

373

VS02

Spitalul Municipal de Urgentă «Elena Beldiman» Bârlad

1.0344

1433”

 

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu luna noiembrie 2011 si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolae-Lucian Dută

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 23

din 17 octombrie 2011

Dosar nr. 26/2011

 

Rodica Aida Popa -vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei I civile

Corina Michaela Jîjîie - presedintele Sectiei penale

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Adrian Bordea -presedintele Sectiei a II-a civile

Raluca Moglan - judecător Sectia I civilă

Românită Vrânceanu - judecător Sectia I civilă, judecător raportor

Bianca Elena Tăndărescu - judecător Sectia I civilă

Cretu Dragu - judecător Sectia I civilă

Carmen Elena Popoiag - judecător Sectia I civilă

Florentin Sorin Drăgut - judecător Sectia I civilă

Corina Alina Corbu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Carmen Frumuselu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iuliana Rîciu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal, judecător raportor

Gabriela Bogasiu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Liliana Visan - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Gheorghita Lutac - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Viorica Trestianu - judecător Sectia a II-a civilă

Elena Daniela Marta - judecător Sectia a II-a civilă, judecător raportor

Roxana Popa - judecător Sectia a II-a civilă

Aurelia Motea - judecător Sectia a II-a civilă

Maura Olaru - judecător Sectia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător Sectia a II-a civilă

Vasile Alixandri - judecător Sectia penală

Mariana Ghena - judecător Sectia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 26/2011 este legal constituit, conform dispozitiilor art. 3306 alin. 1 si 8 din Codul de procedură civilă, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale art. 272 alin. 2 lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificările si completările ulterioare.

Sedinta completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, procuror sef adjunct al Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil.

La sedinta de judecată participă doamna Niculina Vrâncut, magistrat-asistent în cadrul Sectiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificările si completările ulterioare.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 raportat la dispozitiile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 referitor la trecerea terenurilor aflate în administrarea institutiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) si art. 9 alin. (11) din Legea nr. 1/2000 din domeniul public al statului în domeniul privat al unitătii administrativ-teritoriale, prin hotărâri ale comisiilor judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în favoarea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, formulând concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea si aplicarea unitară a legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1.209/C/5315/111-5/2010, înregistrată la Înalta Curte de Casatie si Justitie la 23 august 2011, s-a învederat existenta unei jurisprudente neunitare în legătură cu problema interpretării si aplicării dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si aie art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 raportat la dispozitiile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, referitor la trecerea terenurilor aflate în administrarea institutiilor prevăzute la art. 9 alin. (1) si (11) din Legea nr. 1/2000 din domeniul public al statului în domeniul privat al unitătii administrativ-teritoriale, prin hotărâri ale comisiilor judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în favoarea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora.

2. Examenul jurisprudential

Problema de drept ce a condus la punctul de vedere neunitar a fost determinată de faptul că instantele de judecată învestite prin plângerile formulate de institutiile prevăzute de art. 9 alin. (1) si (11) din Legea nr. 1/2000 au statuat diferit asupra legalitătii hotărârilor adoptate de comisiile judetene de fond funciar prin care terenuri aflate în perimetrul statiunilor, institutiilor si centrelor de cercetare ori al unitătilor de învătământ de profil agricol sau silvic au fost trecute din domeniul public al statului în domeniul privat al unitătilor administrativ-teritoriale, pentru a fi puse la dispozitia comisiilor locale, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, respectiv asupra hotărârilor prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente în favoarea fostilor proprietari, în cadrul acestor perimetre.

În analiza legalitătii hotărârilor comisiilor judetene de fond funciar, din perspectiva competentei functionale a acestora de a dispune modificarea regimului juridic al terenurilor în discutie, instantele de judecată au ajuns la concluzii diferite în ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 raportat la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1999.

Aceeasi problemă de drept a fost solutionată diferit de instantele învestite cu judecata plângerilor formulate de fostii proprietari ai terenurilor preluate de stat, situate în perimetrul institutiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) si (11) din Legea nr. 1/2000.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecătoresti

3.1. Astfel, într-o primă orientare jurisprudentială, s-a considerat că reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente situate în perimetrele statiunilor, institutiilor si centrelor de cercetare, respectiv ale unitătilor de învătământ cu profil agricol sau silvic si preluarea acestor terenuri prin hotărâri ale comisiilor judetene de fond funciar se pot realiza fără o prealabilă dezafectare a acestor bunuri, prin trecerea lor din domeniul public al statului în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului.

În sustinerea acestei opinii, s-a arătat că dispozitiile art. 9 alin. (1)si (11) din Legea nr. 1/2000, modificată si completată, se asimilează unei astfel de treceri prealabile a bunurilor respective din domeniul public în domeniul privat, în acest sens fiind evocată si Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 pronuntată de Curtea Constitutională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998.

S-a arătat că modificările aduse prin Legea nr. 247/2005, art. 11 alin. (21)din Legea nr. 18/1991, republicată, au statuat cu valoare de principiu că terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de productie sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

S-a sustinut că acest text de lege are aplicabilitate generală si reprezintă norma-cadru în materie.

În ceea ce priveste terenurile care au fost date în administrarea institutiilor si statiunilor de cercetare, precum si a unitătilor de învătământ cu profil agricol sau silvic, prin art. 9 alin. (1)si (11) din Legea nr. 1/2000, modificată si completată, se prevede că respectivele terenuri rămân în administrarea acestora, cu exceptia terenurilor preluate de la fostii proprietari si solicitate de persoanele îndreptătite la reconstituire.

În aplicarea acestor dispozitii si a celor cuprinse în art. 10 din Legea nr. 1/2000, s-a considerat că trebuie să se aibă în vedere delimitarea terenurilor de strictă necesitate pentru realizarea obiectului de activitate al institutiilor mentionate.

S-a statuat că, desi trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat, prin hotărâre a guvernului, reprezintă regula, prevederile legilor speciale de reparatie, în sensul includerii în sfera de reglementare nu numai a bunurilor din domeniul privat, ci si a celor din domeniul public, se aplică cu prioritate.

În sustinerea interpretării dispozitiilor legii speciale, ca reglementând o prealabilă trecere a bunurilor respective în domeniul privat, altfel decât prin hotărâre a Guvernului, au fost invocate si prevederile art. III alin. (11) din Legea nr. 169/1997, precum si dispozitiile art. 27 alin. (71) din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punere în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005.

S-au invocat de asemenea si prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, care exclud trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat, prin hotărâri ale comisiilor de fond funciar, doar în situatia de exceptie, a terenurilor indispensabile activitătii de cercetare-dezvoltare.

S-a considerat că o astfel de interpretare corespunde imperativului reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente.

3.2. În cea de a doua orientare jurisprudentială, instantele au arătat că o conditie esentială de validitate a actului administrativ, prin care se dispune cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în perimetrele unitătilor prevăzute de art. 9 alin. (1) si (11) din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, constă în necesitatea respectării procedurilor de trecere a acestor terenuri din domeniul public al statului în domeniul privat, respectiv a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

În acest context, s-a apreciat că niciuna dintre legile fondului funciar nu cuprinde o dispozitie derogatorie, ci, dimpotrivă, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 prevede posibilitatea ca, în situatia în care suprafetele proprietate privată a statului sunt insuficiente, acestea pot fi suplimentate cu suprafete care vor fi scoase din domeniul public al statului, în conditiile legii, la propunerea prefectului.

S-a considerat, astfel, că referirea din cuprinsul Legii nr. 1/2000 la sintagma “în conditiile legii” trebuie interpretată ca o trimitere la conditiile prevăzute de Legea nr. 213/1998, în sensul obligativitătii parcurgerii procedurii de trecere a respectivelor terenuri din domeniul public al statului în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a opinat pentru ultima orientare jurisprudentială, prin argumentele expuse sustinând că aceasta este în acord cu litera si cu spiritul legii.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit s-a propus solutionarea recursului în interesul legii în sensul că, în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 raportat la art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 referitor la trecerea terenurilor aflate în administrarea institutiilor prevăzute de art. 9 alin. 1 si (11) din Legea nr. 1/2000, sintagma “în conditiile legii” trebuie înteleasă în sensul trimiterii la conditiile prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu privire la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului, emisă cu privire la terenurile delimitate în conditiile art. 9 si 12 din Legea nr. 1/2000.

6. Înalta Curte

Rezolvarea problemei de drept ridicate de prezentul recurs în interesul legii presupune să se analizeze dacă dispozitiile art. 9 alin. (1) si (11) din Legea nr. 1/2000, precum si cele continute în art. III alin. (11) din Legea nr. 169/1997 reglementează o dezafectare ope legis din domeniul public al statului, prin trecerea respectivelor terenuri în domeniul privat, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea fostilor proprietari.

În dezlegarea problemei de drept ridicate de recursul în interesul legii se impune a se porni de la caracterele specifice ale dreptului de proprietate publică, respectiv inalienabilitatea, imprescriptibilitatea si insesizabilitatea, înscrise în art. 136 alin. (4) teza I din Constitutia României, republicată, art. 11 din Legea nr. 213/1998, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 si art. 1844 din Codul civil.

Aceste caractere specifice ale dreptului de proprietate publică, dintre care în discutie este inalienabilitatea, nu justifică ocrotirea preferentială a acestui drept, în raport cu dreptul de proprietate privată, ambele fiind garantate si ocrotite de lege, conform art. 44 alin. (2) si art. 136 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

În doctrină, s-a considerat că transferul bunurilor din domeniul public în domeniul privat nu este o exceptie de la regula inalienabilitătii, acest transfer operând prin acte administrative (hotărâre a Guvernului), si nu prin mijloacele juridice de drept privat.

În ceea ce priveste terenurile proprietate publică a statului, aflate în administrarea sau folosinta institutiilor si statiunilor de cercetări, precum si a unitătilor cu profil agricol ori silvic, Legea nr. 18/1991 (în forma sa initială) nu reglementa posibilitatea reconstituirii în natură pe vechiul amplasament, ci doar prin echivalent.

De asemenea prin reglementările cuprinse în art. 35 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, aceste terenuri au rămas supuse aceluiasi regim de drept public, guvernul fiind singura autoritate cu atributii de delimitare a acestor suprafete.

Prin art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 s-a consacrat principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, cu conditia ca acestea să fie libere. Actul normativ mentionat a exclus, însă, prin art. 9 alin. (1) si (2), posibilitatea reconstituirii pe terenurile aflate în administrarea institutiilor si statiunilor de cercetare, apartinând domeniului public.

Ulterior, dispozitiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 au fost modificate (prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002), în sensul că terenurile proprietate de stat administrate de institutele si statiunile de cercetare destinate cercetării si producerii de seminte si material săditor din categorii biologice superioare si cele pentru cresterea de animale de rasă, precum si cele administrate de unitătile de învătământ cu profil agricol sau silvic apartin domeniului public al statului.

În ceea ce priveste situatia fostilor proprietari ai terenurilor în discutie, art. 10 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2001, a stabilit că urmează să li se atribuie terenuri din proprietatea privată a statului, în situatia în care acestea sunt insuficiente putând fi suplimentate cu suprafete ce se vor scoate din domeniul public al statului, la propunerea prefectului sau se vor acorda despăgubiri.

Legea nr. 247/2005 a consacrat pentru prima dată principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, cu respectarea atribuirilor legale de proprietate din perioadele anterioare.

Art. 1 pct. 14 si 15 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 a modificat dispozitiile art. 9 din Legea nr. 1/2000, stabilind posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea fostilor proprietari pe vechiul amplasament si în ceea ce priveste terenurile din perimetrele statiunilor, institutiilor si centrelor de cercetare, specificând că în proprietatea statului si în administrarea acestor institute urmau să rămână numai terenurile destinate cercetării si producerii de seminte, de material săditor din categoriile biologice superioare si de animale de rasă.

De asemenea, prin art. 10 alin. (1) si (2) din Legea nr. 1/2000, modificată si completată prin Legea nr. 247/2005, s-a prevăzut ca persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor detinute de institutiile si statiunile de cercetare să li se atribuie terenuri în natură, din proprietatea privată a statului, în situatia în care acestea sunt insuficiente putând fi suplimentate cu suprafete ce se vor scoate din domeniul public al statului, în conditiile legii, la propunerea prefectului.

Dispozitiile Legii nr. 247/2005 au mentinut posibilitatea acordării cu caracter subsecvent a măsurilor reparatorii prin echivalent, sub forma despăgubirilor.

Reconstituirea dreptului de proprietate pe terenuri situate în perimetrul statiunilor de cercetare presupune, asadar, următoarele premise:

- trecerea terenurilor în discutie din domeniul public al statului în domeniul privat al unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază se situează;

- delimitarea terenului în sole compacte, conform art. 9 si 12 din Legea nr. 1/2000;

- terenul ce face obiectul retrocedării să nu fie indispensabil cercetării, astfel cum rezultă din interpretarea dispozitiilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 890/2005;

- lipsa terenului disponibil administrat de alte institutii si autorităti publice din judetul respectiv sau din judetele învecinate reprezintă o conditie negativă ce rezultă din interpretarea art. 10 alin. (7) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 si se impune a fi îndeplinită numai în situatia în care reconstituirea nu se realizează pe fostul amplasament al proprietarului deposedat, ci pe un altul.

Conditia esentială de validitate a actului administrativ prin care se dispune cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din perimetrul statiunii de cercetare constă în legalitatea procedurii de trecere a terenului din domeniul public al statului în cel privat, operatiune prin care aceste bunuri intră în circuitul civil, putând servi la retrocedare.

Înalta Curte constată că se impune îndeplinirea cerintelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, care stipulează că trecerea din domeniul public în domeniul privat se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.

Niciuna dintre legile fondului funciar nu prevede o situatie derogatorie, în sensul că trecerea imobilelor din domeniul public în cel privat să se realizeze altfel decât potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Din interpretarea sistematică a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 rezultă că referirea din art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 la notiunea “în conditiile legii” trebuie raportată la dispozitiile-cadru ale Legii nr. 213/1998 si, prin urmare, la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului.

Numai puterea executivă are competenta de a dispune asupra intrării unui bun din domeniul public în cel privat, cu exceptia situatiei în care prin lege sau Constitutie nu se prevede altfel.

Legiuitorul a respectat principiul ierarhiei actelor normative, statuând că orice exceptie de la competenta Guvernului de a decide asupra regimului juridic al bunurilor proprietate publică să fie reglementată numai de acte normative cu fortă de lege.

Sanctiunea nerespectării competentei si a procedurii de dezafectare a terenurilor din domeniul public si de trecere a acestora în domeniul privat este expres prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, respectiv nulitatea absolută.

Ca atare, nu se poate recunoaste comisiei judetene competenta de a dispune trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenurilor aflate în perimetrul statiunilor de cercetare, comisia neputându-se substitui puterii executive în ceea ce priveste competenta exercitării atributiilor stabilite de Legea nr. 213/1998.

Constatarea trecerii terenurilor din domeniul public în domeniul privat prin hotărâre a comisiei judetene reprezintă o operatiune ulterioară, de confirmare si atestare a dezafectării din domeniul public, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Guvernului.

Ca atare, se poate concluziona că dreptul de proprietate publică nu încetează decât prin modalitătile indicate în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, în caz contrar fiind încălcat caracterul inalienabil al terenurilor proprietate publică aflate în administrarea statiunii de cercetare.

O etapă specifică a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate publică aflate în administrarea statiunilor de cercetare o constituie procedura de identificare a terenurilor supuse restituirii, în sensul că acestea să se delimiteze în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gh. lonescu Sisesti”, operatiune reglementată de prevederile art. 9-12 din Legea nr. 1/2000.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, comisiile comunale, orăsenesti sau municipale din unitătile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile împreună cu oficiile de cadastru si publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinătatea localitătilor, acceptate de fostii proprietari.

Operatiunea de delimitare a terenurilor supuse retrocedării trebuie să fie anterioară atât operatiunii de validare prin hotărâre a comisiei judetene, cât si celei de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat prin hotărâre a Guvernului, deoarece numai procedând astfel se pot cunoaste cu exactitate întinderea si caracteristicile suprafetei ce se solicită a fi inclusă în circuitul civil general.

Anterioritatea în timp a operatiunii de delimitare a terenurilor în sole compacte, conform Legii nr. 290/2002, rezultă din interpretarea dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, care stipulează că procesul-verbal de delimitare împreună cu hotărârea comisiei locale vor fi supuse spre validare comisiei judetene, care este obligată să se pronunte în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

Numai ulterior intervine competenta statiunii de cercetare de a proceda, în mod concret, la stabilirea terenurilor supuse retrocedării, pe baza delimitării efectuate conform art. 12 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, astfel încât puterea executivă să aibă la dispozitie toate elementele necesare spre a putea decide asupra trecerii terenurilor în domeniul privat, dacă acestea nu sunt indispensabile cercetării, conform art. 10 alin. (8) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005.

Per a contrario, dacă s-ar accepta ideea ca delimitarea terenurilor a căror restituire s-a dispus să se realizeze ulterior validării si trecerii bunurilor din domeniul public în cel privat, s-ar introduce un element discretionar, aleatoriu, în ceea ce priveste delimitarea imobilelor si respectarea limitei decurgând din caracterul indispensabil pentru cercetare al terenurilor supuse reconstituirii dreptului de proprietate.

Validarea nu presupune în mod obligatoriu ca persoanele îndreptătite să primească teren pe vechiul amplasament, ci se pot atribui terenuri din rezerva aflată la dispozitia Comisiei Locale de Fond Funciar sau chiar despăgubiri, în lipsa rezervei. Dreptul câstigat prin validare nu presupune, în mod necesar, ca persoanele îndreptătite să primească teren în natură, individualizat în perimetrul statiunii de cercetare.

Un bun aflat în domeniul public de interes national nu poate fi lăsat la dispozitia unei institutii de interes judetean, în caz contrar fiind încălcat regimul juridic al proprietătii publice.

Comisia judeteană poate doar să constate trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat, după parcurgerea procedurii expres prevăzute de lege, hotărârile sale neintrând în sfera notiunii de lege, lato sensu.

Acestea sunt acte administrative ce nu se pot încadra în situatia de exceptie la care fac referire dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Mai mult, având în vedere că terenurile institutelor si statiunilor de cercetare stiintifice sunt cuprinse expres în enumerarea din anexa la Legea nr. 213/1998, la pct. 5, ar fi împotriva oricărei norme (de tehnică legislativă) să se permită ca o hotărâre a comisiei judetene să modifice o lege.

Nu se poate accepta teza instantelor care s-au raliat primei orientări jurisprudentiale, potrivit căreia, prin art. III alin. (11) din Legea nr. 169/1997, s-ar fi derogat de la dispozitiile imperative ale Legii nr. 213/1998.

Dispozitiile invocate nu derogă de la cele ale Legii nr. 213/1998, ci suspendă efectele unor acte administrative prin care au fost trecute în domeniul public al statului sau al localitătilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire.

Este evident că dispozitiile Legii nr. 213/1998 nu au putut fi suspendate în baza acestui articol, având în vedere că aceasta este un act normativ emis de Parlament, iar nu un act administrativ, suspendarea neputând fi extinsă pe cale de interpretare si asupra legilor (actelor normative).

Constatarea, prin hotărârea de validare, a trecerii suprafetei supuse restituirii din domeniul public în cel privat al unitătii administrativ-teritoriale, conform art. 27 alin. (71) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 (astfel cum a fost completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.832/2005), nu poate fi interpretată în sensul că s-ar recunoaste comisiei judetene prerogativa de a hotărî trecerea unui bun din domeniul public în cel privat.

Principiul ierarhiei actelor normative presupune ca dezactivarea unui teren din domeniul public al statului să se facă printr-un act cu aceeasi fortă juridică. Or, hotărârea comisiei judetene nu răspunde acestui imperativ, fiind un act administrativ, si nu un act normativ. Comisia, ca si autoritate administrativă, nu se poate substitui puterii executive în exercitarea atributiilor prevăzute de Legea nr. 213/1998, date în competenta exclusivă a Guvernului.

Faptul că legiuitorul, prin edictarea dispozitiilor modificatoare ale Legii nr. 247/2005, nu a înteles să deroge de la procedura stabilită prin Legea nr. 213/1998, rezultă si din interventia ulterioară a acestuia, prin art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 fiind interzisă în mod expres trecerea terenurilor aflate în administrarea unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare indispensabile cercetării, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, prin hotărâre a comisiei locale, a comisiei judetene, respectiv a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti.

În acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Viasu împotriva României (Cererea nr. 75.951/01, Hotărârea din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 mai 2009), pentru a se elimina echivocul situatiilor juridice incerte, trebuie să se aprecieze dacă justul echilibru ce trebuie păstrat între protectia drepturilor fostilor proprietari si cerintele interesului general nu a fost distrus prin aceea că persoanele îndreptătite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor au suportat o sarcină disproportionată si excesivă prin neexecutarea creantei privind restituirea bunului sau a creantei în despăgubire. Se impune a se concluziona că identificarea terenurilor ce pot forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente si trecerea lor din domeniul public al statului în cel privat trebuie să se situeze în timp anterior validării propunerilor de reconstituire.


Această interpretare a normei de drept în discutie asigură previzibilitatea în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, respectând, totodată, cerintele realizării interesului general al societătii în apărarea si garantarea dreptului de proprietate publică a statului.

Semnificativ din perspectiva examinată este si faptul că Guvernul României a dispus, în cazul anumitor suprafete de teren, trecerea din domeniul public în domeniul privat, în administrarea unor comisii locale, în vederea stabilirii dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptătite.

Astfel, cu titlu exemplificativ, prin Hotărârea Guvernului nr. 131/2008, Guvernul României a aprobat trecerea în domeniul privat al statului si în administrarea Consiliului Local al Comunei Balotesti si a Consiliului Local al Comunei Corbeanca a unor suprafete de teren, în vederea stabilirii dreptului de proprietate privată pentru persoanele îndreptătite.

Se poate retine, prin urmare, că atunci când s-a dorit trecerea unor terenuri în domeniul privat, Guvernul României a emis hotărâri în acest sens, identificând în concret (în anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 131/2008) suprafetele de teren indispensabile activitătii de cercetare.

Această interpretare nu încalcă nici jurisprudenta creată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Pop împotriva României (Cererea nr. 7.234/03, Hotărârea din 21 decembrie 2006), potrivit căreia hotărârile de validare emise de către comisiile de fond funciar, confirmate printr-o hotărâre judecătorească, reprezintă o creantă împotriva statului român, care ar putea fi considerată drept “valoare patrimonială”, ce necesită protectia art. 1 al Protocolului aditional nr. 1 la Conventie.

S-a considerat că persoanele îndreptătite, ale căror cereri au fost validate prin hotărârile comisiilor judetene, au cel putin o “sperantă legitimă” ce reprezintă un bun, în sensul art. 1 din Protocol, astfel că reconstituirea dreptului de proprietate fără punere în posesie conform legii nu poate fi considerată o realizare efectivă si integrală a dreptului de proprietate, posesia reprezentând unul dintre atributele dreptului de proprietate privată.

Dreptul persoanelor îndreptătite la reconstituirea proprietătii asupra terenurilor în natură sau prin despăgubiri stabilite conform legii (art. 10 din Legea nr. 1/2000) nu este contestat, dreptul câstigat prin validare nepresupunând, însă, în mod necesar, ca fostii proprietari să primească teren în natură, individualizat în perimetrul statiunii de cercetare.

Nu se aduce, prin urmare, cu nimic atingere sperantei lor legitime, ce reprezintă un “bun” în sensul art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie (a se vedea cauzele Brumărescu împotriva României, Străin si altii împotriva României, Păduraru împotriva României).

Decizia nr. 132 din 23 noiembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 februarie 1995, prin care Curtea Constitutională a retinut că textul 41 alin. (2) din Constitutie [devenit art. 44 alin. (2) după revizuire] nu pune semnul egalitătii între cele două forme de proprietate publică si privată sub aspectul protectiei juridice, trebuie să fie interpretată doar în sensul recunoasterii diferentelor de regim juridic, iar nu în sensul apărării preferentiale a dreptului de proprietate publică.

Tot astfel, prin Decizia nr. 136/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu referire la dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa că: “deoarece restituirea în natură fostilor proprietari ai unor asemenea bunuri ar urma să fie stabilită de lege, ea ar urma să fie asimilată, pentru bunurile care apartin domeniului public al statului, cu o prealabilă trecere a bunurilor respective în domeniul privat [...] Asadar, simpla apartenentă a unui bun la domeniul public nu poate fi un obstacol pentru restituirea în natură vechiului proprietar [...]”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si, în consecintă, stabileste că:

În interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 si art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 raportat la art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 referitor la trecerea terenurilor aflate în administrarea institutiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) si art. 9 alin. (I1) din Legea nr. 1/2000 din domeniul public al statului în domeniul privat al unitătii administrativ-teritoriale, stabileste că sintagma “în conditiile legii” din cuprinsul Legii nr. 1/2000 trebuie înteleasă în sensul trimiterii la conditiile prevăzute de Legea nr. 213/1998 cu privire la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului, emisă cu privire la terenurile delimitate în conditiile art. 9 si 12 din Legea nr. 1/2000.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 17 octombrie 2011.

 

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

RODICA AIDA POPA

Magistrat-asistent,

Niculina Vrâncut


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.