MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 800/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 800         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 11 noiembrie 2011

 

SUMAR

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

93. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

1.092. - Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome Compania Română de Aviatie “ROMAVIA”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.788/C. - Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NATIONALE  A VALORILOR MOBILIARE

 

18/82. - Ordin privind aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 20/11/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard

 

20/85. - Ordin privind aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/14/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

Tinând cont de faptul că activitătile Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului au aplicabilitate la nivelul întregului teritoriu, iar urmărirea modului de aplicare a cadrului normativ si de derulare a programelor/proiectelor din portofoliul ministerului este o activitate de maximă importantă si necesitate,

în vederea eficientizării activitătii institutiilor din domeniul constructiilor, în acord cu prioritătile Guvernului de reformă în administratia publică,

tinând cont de conditiile prezente ale economiei, în care întărirea disciplinei economico-financiare si eliminarea tuturor disfunctionalitătilor si blocajelor reprezintă un interes national major,

luând în considerare constrângerile bugetare impuse de efectele crizei economice si necesitatea implementării unor măsuri unitare la nivelul tuturor institutiilor, indiferent de subordonarea acestora, prin prezentul act normativ se are în vedere luarea unor măsuri urgente de reorganizare ce vor conduce în primul rând la scăderea numărului personalului cu functii de conducere, dar si la eficientizarea activitătii inspectoratelor regionale în constructii, care vor functiona cu un aparat de lucru suplu, pe o arie teritorială de competentă constituită pe limitele teritoriale ale regiunilor de dezvoltare ale României, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare.

Tinând seama de faptul că neadoptarea unei măsuri imediate ar conduce la imposibilitatea organizării corespunzătoare a activitătilor specifice în teritoriu, precum si la mentinerea unei forme de organizare foarte încărcate, care si-a dovedit ineficienta în timp, cu costuri destul de ridicate,

întrucât neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonantă de urgentă, ar mentine situatia de fapt ce constă în mentinerea unor cheltuieli cu personalul ridicate si tinând cont de faptul că rationalizarea cheltuielilor publice si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International sunt imperios necesare,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public si constituie situatii de urgentă si extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C are în structura sa organizatorică 7 directii regionale în constructii si Directia Regională în Constructii Bucuresti - Ilfov, unităti fără personalitate juridică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.”

2. După articolul 9 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. - Posturile de conducere de la nivelul directiilor regionale în constructii si de la nivelul Directiei Regionale în Constructii Bucuresti - Ilfov se ocupă prin concurs, organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. III. - (1) încetarea contractelor individuale de muncă drept urmare a aplicării prevederilor art. I se face cu respectarea termenelor si a procedurilor prevăzute de legislatia muncii si protectiei sociale în vigoare.

(2) încadrarea personalului în noua structură organizatorică a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, în limita posturilor care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, se face prin concurs, în conformitate cu termenele si procedurile legale în vigoare.

Art. IV. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Guvernul va adopta hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2010 pentru aprobarea atributiilor generale si specifice, a structurii organizatorice si a numărului maxim de posturi, precum si a normării parcului auto si a consumului de carburanti ale Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2011.

Nr. 93.

 


ANEXĂ

(Anexa la Ordonanta Guvernului nr. 63/2001)

 

 

Directiile regionale în constructii

 

Nr. crt.

Structura

Localitatea

I.

Directia Regională în Constructii Nord-Est

Iasi

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Bacău

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Botosani

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Piatra-Neamt

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Suceava

5.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Vaslui

II.

Directia Regională în Constructii Sud-Est

Constanta

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Brăila

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Buzău

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Focsani

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Galati

5.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Tulcea

III.

Directia Regională în Constructii Sud - Muntenia

Ploiesti

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Alexandria

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Călărasi

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Giurgiu

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Pitesti

5.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

SIobozia

6.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Târgoviste

IV.

Directia Regională în Constructii Sud-Vest - Oltenia

Craiova

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Drobeta-Turnu Severin

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Râmnicu Vâlcea

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Slatina

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Târgu Jiu

V.

Directia Regională în Constructii Vest

Timisoara

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Arad

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Hunedoara

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Resita

VI.

Directia Regională în Constructii Nord-Vest

Cluj-Napoca

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Baia Mare

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Bistrita

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Oradea

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Satu Mare

5.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Zalău

VII.

Directia Regională în Constructii Centru

Brasov

1.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Alba Iulia

2.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Miercurea-Ciuc

3.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Sfântu Gheorghe

4.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Sibiu

5.

Compartimentele control si inspectie pentru calitatea lucrărilor în constructii

Târgu Mures

VIII.

Directia Regională în Constructii Bucuresti - Ilfov

Bucuresti

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome Compania Română de Aviatie “ROMAVIA”

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordonantei Guvernului nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 si unele măsuri financiare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul devenituri si cheltuieli rectificat pe anul 2011 al Regiei Autonome Compania Română de Aviatie “ROMAVIA”, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Nationale, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexă se aprobă de către Ministerul Apărării Nationale.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli rectificat al Regiei Autonome Compania Română de Aviatie “ROMAVIA” reprezintă limită maximă, care nu poate fi depăsită decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Nationale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale, Regia Autonomă Compania Română de Aviatie “ROMAVIA” poate efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Contraventia se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite conform legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, familiei si protectiei

sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2011.

Nr. 1.092.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ANEXĂ

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2011

a Regiei Autonome Compania Română de Aviatie “ROMAVIA”

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2011 Rectificat

0

l

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE, (rd.2+10+15)

1

44.850,00

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

41.450,00

 

 

a)

din produe(ia vânduta

3

5.400,00

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

-

 

 

c)

din subventii pe activităti potrivit prevederilor H.G. nr. 755/1998 modificată cu H.G. nr. S 1327/2010, din care:

5

26.000,00

 

 

 

 

-subventii conform prevederilor legale în vigoare

6

11.000.00

 

 

 

 

-alte cheltuieli, conform prevederilor legale în vigoare

7

15.000.00

 

 

d)

productia de imobilizări

8

-

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

10.050,00

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

3.400,00

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

-

 

 

b)

venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

 

 

 

d)

alte venituri financiare

14

3.400,00

 

3

 

Venituri extraordinare

15

-

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE, (rd.17+48+51)

16

44.850,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

38.050,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

11.505.00

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energia si apa)

19

275.00

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

.

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

6.683,00

 

 

 

d1

cheltuieli cu salariile

22

4.425,00

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protectia socială si alte obligatii legale, din care:

23

1.546.00

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

24

1.218.00

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia la asigurări pentru somaj

25

32.00

 

 

 

 

cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

274.00

 

 

 

 

cheltuieli privind contributiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

22,00

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

712,00

 

 

 

 

d3.1) cheltuieli sociale prevăzute de aii.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

2.00

 

 

 

 

- tichete de cresă, conform Legii nr. 193/2006 cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

 


 

 

 

 

d3.2) tichete de masă (norma hrana cf. HG S 3/2004)

32

710,00

 

 

 

 

d.3.3) tichete de vacantă

33

-

 

 

e)

cheltuieli cu plătile compensatorii conform CCM, aferente disponibilizărilor, potrivit programelor de disponibilizări

34

863.00

 

 

f)

cheltuieli cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoresti

35

 

 

 

g)

cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

2.900,00

 

 

h)

cheltuieli cu prestatiile externe (cheltuieli cu servicii executate de terti)

37

15.800,00

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

24,00

 

 

 

i1) contract de mandat

39

10.00

 

 

 

i2) cheltuieli de protocol, din care:

40

-

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) cheltuieli de reclamă si publicitate, din care

42

14,00

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) cheltuieli cu sponsorizarea

45

-

 

 

 

i5) cheltuieli cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) cheltuieli cu redeventa pentru concesionarea bunurilor

47

.

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

6.800,00

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

3.200.00

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

3.600,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

-

III.

 

 

REZULTAT BRUT, (profit/pierdere)

52

0,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

-

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

 

 

1

 

Rezerve legale

55

-

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

-

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

-

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 si 59

60

 

 

7

 

Participarea salariatilor la profit, în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului econom ic în exercitiul financiar de referintă

61

 


 

8

 

Minim 50% vărsăm iote la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

63

 

VI.

 

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

64

11.300,00

 

l

 

Surse proprii

65

2.900.00

 

2

 

Alocatii de la buget

66

-

 

3

 

Credite bancare

67

-

 

 

a)

- interne

68

-

 

 

b)

- externe

69

-

 

4

 

Alte surse

70

8.400,00

VII.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

11.300,00

 

1

 

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

72

9.980.00

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

1.320.00

 

 

a)

interne

74

1.320,00

 

 

b)

exlerne

75

-

VIII.

 

 

REZERVE, din care :

76

0,00

 

l

 

 

Rezerve legale

77

-

 

2

 

 

Rezerve statutare

78

-

 

3

 

 

Alte rezerve

79

-

IX.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

-

 

1

 

Venituri totale

81

44.850,00

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

44.850,00

 

3

 

Număr prognozat de personal la finele anului

83

105,00

 

4

 

Număr mediu de salariati total

84

115,00

 

5

 

Fond de salarii, din care:

85

4.425,00

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

86

4.420,00

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul (indemnizatii CA)

87

5,00

 

6

 

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)

88

3.202,90

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu mii lei/persoană (rd.81/84)

89

390,00

 

8

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (chelt. totale/venituri totale) x 1000 = (rd.16/rd1) x 1000

90

1.000,00

 

9

 

Plăti restante

91

11.400,00

 

 

a)

preturi curente

92

11.400.00

 

 

b)

preturi comparabile

93

11.742,00

 

10

 

Creante restante

94

750,00

 

 

a)

- preturi curente

95

750,00

 

 

b)

- preturi comparabile

96

773,00


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind aprobarea tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului

 

Având în vedere dispozitiile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 113/2010 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale,

în conformitate cu dispozitiile art. 36 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tarifele pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale vor lua măsurile necesare în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justitiei nr. 2.582/C/2004 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 18 octombrie 2004.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 septembrie 2011.

Nr. 1.788/C.

 

ANEXA

 

TARIFE

pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului

 

Nr. crt.

Denumirea serviciului

Tariful *) (lei)

1.

Multiplicare de documente (copii xerox):

 

 

- format A4 - 1 fată

0,40

 

- format A4 - fată/verso

0,56

2.

Transmitere de documente prin fax

2,42

3.

Transmitere de documente, prin postă, în tară

6,45

4.

Tehnoredactare de cereri si declaratii

6,45

5.

îndrumare pentru completarea corectă a cererilor adresate oficiului registrului comertului, altele decât cererea de înregistrare a persoanelor juridice, fizice, asociatiilor familiale si cererea pentru obtinerea autorizării functionării

3,63

6.

Expediere de documente, prin postă, în străinătate - cu confirmare de primire

120,97

7.

Expediere de documente, prin postă, în străinătate - fără confirmare de primire

20,16


*) Tarifele nu includ T.V.A.


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI

Nr. 18 din 17 octombrie 2011

COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 82 din 21 octombrie 2011

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 20/11/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard

 

Având în vedere dispozitiile art. 126, 278, 384 si 385 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 420 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, precum si ale art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (1), (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 20/11/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.033 si 1.033 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin si regulamentul mentionat la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare

Gabriela Anghelache

 

ANEXA

 

REGULAMENTUL Nr. 20/11/2011

pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard

 

Art. I. - Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.033 si 1.033 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 12, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Fără ase aduce atingere prevederilor alin. (3) si art. 13-15, expunerilor fată de administratiile regionale si autoritătile locale li se aplică tratamentul prevăzut la sectiunea a 6-a, pentru expunerile fată de institutii, cu respectarea prevederilor art. 151. Tratamentul preferential pentru expunerile pe termen scurt, prevăzut la art. 25, respectiv la art. 29 alin. (1), nu se aplică.”

2. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:

“Art. 151. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 12 alin. (3) si art. 13-15, expunerilor fată de administratiile regionale si autoritătile locale ale statelor membre, exprimate si finantate în moneda natională a respectivelor administratii regionale si autorităti locale, li se aplică ponderea de risc de 20%.”

Art. II. - Prezentul regulament intră în vigoare la data de 31 decembrie 2011.

Prezentul regulament transpune dispozitiile pct. 2 lit. (a) si (b) din anexa nr. 1 la Directiva 2010/76/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/48/CE si a Directivei 2006/49/CE în ceea ce priveste cerintele de capital pentru portofoliul de tranzactionare si resecuritizare, precum si procesul de supraveghere a politicilor de remunerare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L329 din 14 decembrie 2010.

 


BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

Nr. 20 din 17 octombrie 2011

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 85 din 21 octombrie 2011

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/14/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii

 

Având în vedere dispozitiile art. 126, 135, 278, 384 si 385 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 420 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, precum si ale prevederilor art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (1), (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/14/2011 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 . - Prezentul ordin si regulamentul mentionat la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL Nr. 22/14/2011

pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii

 

Art. I. - Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 19/116/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 si 1.035 bis din 28 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), după teza a Vl-a se introduce o nouă teză, teza a VII-a, cu următorul cuprins:

“Expresiile «pozitie din securitizare» si «pozitie din resecuritizare» au semnificatia prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/16/2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si pozitiilor din securitizare, cu modificările si completările ulterioare.”

2. La articolul 9 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) cerintele de capital, calculate în conformitate cu metodele si optiunile prevăzute în anexele nr. I, II si, dacă este cazul, în anexa nr. V, pentru activitătile legate de portofoliul de tranzactionare, respectiv la pct. 1-4 din anexa nr. II, pentru activitătile din afara portofoliului de tranzactionare;”.

3. La anexa nr. I punctul 8 primul paragraf, partea introductivă se modifică si va avea următorul cuprins:

“8. Atunci când se calculează cerinta de capital pentru riscul de piată a părtii care îsi asumă riscul de credit (vânzătorul de protectie), în lipsa unor dispozitii contrare, se utilizează valoarea notională a contractului instrumentului derivat de credit. Fără a aduce atingere primei teze, institutia poate opta pentru înlocuirea valorii notionale cu valoarea notională minus eventualele modificări ale valorii pe piată a instrumentului derivat de credit, intervenite de la initierea tranzactiei. În scopul calculării cerintei pentru riscul specific, alta decât pentru instrumente de tip total return swap, se utilizează scadenta contractului instrumentului derivat de credit în locul scadentei obligatiei. Pozitiile sunt determinate după cum urmează:”.

4. La anexa nr. I al treilea paragraf al punctului (V) de la primul paragraf al punctului 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Atunci când un instrument derivat de credit de tip n-th-to-default (al n-lea caz de neplată) beneficiază de un rating extern, vânzătorul de protectie calculează cerinta de capital pentru riscul specific utilizând ratingul instrumentului derivat si aplică ponderile de risc corespunzătoare, aferente securitizării, după caz.”

5. La anexa nr. I punctul 14, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“14. Institutia trebuie să atribuie pozitiile nete din portofoliul de tranzactionare pe instrumente care nu sunt pozitii din securitizare, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzătoare din tabelul 1, în functie de emitent/debitor, de evaluarea externă sau internă a creditului si de scadenta reziduală, si să le înmultească cu ponderile prevăzute în tabelul mentionat. Institutia trebuie să însumeze pozitiile ponderate care rezultă din aplicarea prezentului punct (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculării cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific. Aceasta calculează cerinta de capital pentru riscul specific în cazul pozitiilor care sunt pozitii din securitizare în conformitate cu pct. 16a.

Pentru scopurile prezentului punct, precum si ale pct. 14a si 16a, institutia poate limita produsul dintre pondere si pozitia netă la plafonul reprezentat de pierderea maximă posibilă ca urmare a riscului de nerambursare. În cazul unei pozitii scurte, această limită poate fi calculată ca o modificare a valorii determinată de faptul că denumirile-suport devin imediat lipsite de risc de nerambursare.”

6. La anexa nr. I, după punctul 14 se introduc trei noi puncte, punctele 14a, 14b si 14c, care vor avea următorul cuprins:

“14a. Prin derogare de la dispozitiile pct. 14, o institutie poate determina ca cerintă de capital pentru riscul specific aferent portofoliului de tranzactionare pe bază de corelatie cea mai mare dintre următoarele două valori:

a) cerintele totale de capital pentru risc specific care s-ar aplica exclusiv pozitiilor nete lungi din portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie;

b) cerintele totale de capital pentru risc specific care s-ar aplica exclusiv pozitiilor nete scurte din portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie.

14b. Portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie constă în pozitiile din securitizare si instrumentele derivate de credit de tip n-th-to-default (al n-lea caz de neplată) care îndeplinesc următoarele criterii:

a) pozitiile nu sunt nici pozitii din resecuritizare, nici optiuni pe o transă din securitizare si nici alte instrumente derivate ale expunerilor din securitizare care nu oferă o repartizare proportională din încasările unei transe din securitizare; si

b) toate instrumentele de referintă sunt fie instrumente care presupun o singură semnătură (instrumente de tip single-name), incluzând instrumente derivate de credit care presupun o singură semnătură (instrumente de tip single-name credit derivatives) pentru care există o piată lichidă bidirectională, fie indici care sunt tranzactionati în mod obisnuit si care sunt bazati pe entitătile de referintă în cauză. Se consideră că există o piată bidirectională atunci când există oferte independente de cumpărare si vânzare, făcute cu bună-credintă, astfel încât determinarea unui pret, corelat în mod rezonabil cu ultimele preturi de vânzare sau cu cotatiile curente competitive de cumpărare ori de vânzare, efectuate cu bună-credintă, se poate realiza într-o singură zi, iar decontarea la acest pret se poate realiza într-un interval relativ scurt potrivit uzantei comerciale.

14c. Pozitiile care se referă la oricare dintre următoarele elemente nu sunt incluse într-un portofoliu de tranzactionare pe bază de corelatie:

a) o expunere-suport care poate fi încadrată în clasele de expuneri mentionate la art. 4 alin. (1) lit. h) si i) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard, cu modificările si completările ulterioare, în afara portofoliului de tranzactionare al institutiei; sau

b) o creantă asupra unei entităti cu scop special.

O institutie poate include în portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie pozitiile care nu sunt nici pozitii din securitizare, nici instrumente derivate de credit de tip n-th-to-default (al n-lea caz de neplată), dar care acoperă alte pozitii ale acestui portofoliu, sub rezerva existentei unei piete lichide bidirectionale, astfel cum se prevede la pct. 14b lit. b), pentru instrumentul respectiv sau elementele-suport ale acestuia.”

7. La anexa nr. I, după punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 16a, care va avea următorul cuprins:

“16a. Pentru instrumentele din portofoliul de tranzactionare care sunt pozitii din securitizare, institutia trebuie să aplice o pondere pozitiilor nete calculate în conformitate cu pct. 1, după cum urmează:

a) pentru pozitiile din securitizare care ar face obiectul abordării standard pentru riscul de credit, din afara portofoliului de tranzactionare al aceleiasi institutii, 8% din ponderea de risc conform abordării standard prevăzute în cap. VI din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/16/2010, cu modificările si completările ulterioare;

b) pentru pozitiile din securitizare care ar face obiectul abordării bazate pe modele interne de rating, din afara portofoliului de tranzactionare al aceleiasi institutii, 8% din ponderea de risc conform abordării bazate pe modele interne de rating prevăzute în cap. VI din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/16/2010, cu modificările si completările ulterioare.

Pentru scopurile lit. a) si b), metoda formulei reglementate poate fi utilizată numai cu aprobarea autoritătii de supraveghere de către institutii, altele decât institutia initiatoare care o poate aplica pentru aceeasi pozitie din securitizare din afara portofoliului său de tranzactionare. Dacă este cazul, estimările aferente PD si LGD, ca date de intrare ale metodei formulei reglementate, se determină în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, cu modificările si completările ulterioare, sau, în mod alternativ si cu aprobarea separată a autoritătii de supraveghere, pe baza estimărilor care rezultă din abordarea prevăzută la pct. 5a din anexa nr. V si care respectă standardele cantitative pentru abordarea bazată pe modele interne de rating.

Fără a se aduce atingere lit. a) si b), pentru pozitiile din securitizare cărora li s-ar aplica o pondere de risc conform art. 14-21 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/16/2010, cu modificările si completările ulterioare, dacă s-ar afla în afara portofoliului de tranzactionare al aceleiasi institutii, se aplică 8% din ponderea de risc conform articolului respectiv.

Institutia însumează pozitiile ponderate care rezultă din aplicarea prezentului punct (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculării cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.

Prin derogare de la al patrulea paragraf, pe durata unei perioade de tranzitie care se încheie la 31 decembrie 2013, institutia îsi calculează separat suma pozitiilor lungi nete ponderate si suma pozitiilor scurte nete ponderate. Suma cea mai mare constituie cerinta de capital pentru riscul specific. Institutia raportează, totusi, autoritătii competente suma totală a pozitiilor lungi nete ponderate si a pozitiilor scurte nete ponderate, defalcată pe tipurile de active-suport.”

8. La anexa nr. I, punctul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

“34. Institutia trebuie să însumeze toate pozitiile sale lungi nete si toate pozitiile sale scurte nete în conformitate cu pct. 1. Institutia trebuie să înmultească pozitia brută totală cu 8% în vederea calculării cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.”


9. La anexa nr. I, punctul 35 se abrogă.

10. La anexa nr. II punctul 7, paragraful aflat după liniuta a doua se modifică si va avea următorul cuprins:

“Totusi, în cazul unui credit default swap se permite institutiei a cărei expunere rezultată din swap reprezintă o pozitie lungă pe instrumentul-suport utilizarea unui factor de 0% pentru calculul expunerii de credit potentiale viitoare, cu exceptia cazului în care swapul respectiv face obiectul unei clauze de lichidare în cazul insolvabilitătii entitătii a cărei expunere rezultată din swap reprezintă o pozitie scurtă pe instrumentul-suport, chiar dacă în legătură cu instrumentul-suport nu s-a produs niciun eveniment de credit, caz în care valoarea pentru calculul expunerii de credit potentiale viitoare a institutiei se limitează la valoarea primelor încă neachitate de entitate institutiei.”

11. La anexa nr. V punctul 4, paragraful al doilea se modifică si va avea următorul cuprins:

“Institutia trebuie să facă dovada capacitătii de a efectua testarea ex-post (back-testing) în ceea ce priveste utilizarea atât a variatiilor efective în valoarea portofoliului, cât si a variatiilor ipotetice. Efectuarea testării ex-post (back-testing) prin utilizarea variatiilor ipotetice în valoarea portofoliului trebuie să se bazeze pe o comparatie între valoarea portofoliului la sfârsitul zilei si, presupunând pozitiile neschimbate, valoarea portofoliului la sfârsitul zilei următoare. Institutiile trebuie să efectueze testarea ex-post (back-testing) atât pe baza rezultatelor ipotetice (utilizând variatiile de valoare ale portofoliului care ar avea loc dacă pozitiile de la sfârsitul zilei ar rămâne nemodificate), cât si pe baza rezultatelor tranzactionării efective (excluzând taxe, comisioane si venitul net din dobânzi). În cazul în care programul de testare ex-post (back-testing) al unei institutii prezintă deficiente, institutia respectivă trebuie să ia măsuri adecvate pentru îmbunătătirea acestui program.”

12. La anexa nr. V, punctul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“5. Pentru scopurile calculării cerintelor de capital pentru riscul specific aferent pozitiilor pe titluri de capital si pe titluri de creantă tranzactionate, autoritatea competentă recunoaste utilizarea de către institutie a unui model intern dacă, în plus fată de respectarea celorlalte conditii din cuprinsul acestei anexe, modelul:

a) explică istoricul variatiei de pret în cadrul portofoliului;

b) surprinde concentrarea în termeni de volum si de schimbări de compozitie a portofoliului;

c) este robust în cazul unui mediu advers;

d) este validat prin testare ex-post (back-testing) derulată în scopul de a evalua măsura în care riscul specific este surprins cu acuratete. În cazul în care testarea ex-post (back-testing) este realizată pe bază de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese într-o manieră consecventă;

e) surprinde riscul aferent bazei (basis risk) specific pozitiei, ceea ce înseamnă că institutiile trebuie să demonstreze că modelul intern este senzitiv la diferentele semnificative datorate unor particularităti deosebite între pozitii similare, dar nu identice; si

f) surprinde riscul de eveniment.

Modelul intern al institutiei trebuie să evalueze în mod prudent, prin intermediul unor scenarii de piată realiste, riscul care rezultă din pozitii mai putin lichide si din pozitii cu o transparentă a pretului limitată. În plus, modelul intern trebuie să îndeplinească standardele minime cu privire la date. Substituentii (proxies) trebuie să fie suficient de prudenti si pot fi utilizati doar atunci când datele disponibile sunt insuficiente sau nu reflectă adevărata volatilitate a unei pozitii ori a unui portofoliu.

La calcularea cerintei de capital pentru riscul specific prin utilizarea unui model intern, institutia poate alege să excludă pozitiile din securitizare sau instrumentele financiare derivate de credit de tip n-th-to-default pentru care îndeplineste o cerintă de capital pentru riscurile de pozitie conform anexei nr. I, cu exceptia pozitiilor care fac obiectul abordării prevăzute la pct. 5L

Pe măsură ce tehnicile si cele mai bune practici în domeniu evoluează, institutiile trebuie să facă uz de aceste tehnici si practici noi.

Institutiei nu îi este solicitată surprinderea, în cadrul modelului său intern, a riscurilor de nerambursare si de migratie pentru titlurile de creantă tranzactionate, în conditiile în care surprinde aceste riscuri prin îndeplinirea cerintelor prevăzute la pct. 5a-5k.”

13. La anexa nr. V, după punctul 5 se introduc 12 noi puncte, punctele 5a-51, cu următorul cuprins:

“5a. La calcularea cerintelor de capital, institutiile supuse prevederilor pct. 5 pentru titlurile de creantă tranzactionate trebuie să dispună de o abordare prin care să surprindă riscurile de nerambursare si de migratie, aferente pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, care sunt aditionale riscurilor surprinse de nivelul valorii la risc (value-at-risk) în conformitate cu pct. 5. Institutiile trebuie să demonstreze că abordarea acestora respectă standarde riguroase comparabile cu cele prevăzute în Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006, cu modificările si completările ulterioare, presupunându-se un nivel constant al riscului si fiind operate ajustări, dacă este cazul, pentru a reflecta impactul lichiditătii, concentrărilor, acoperirii si impactul caracteristicilor specifice optiunilor (optionality).

Sfera de aplicare

5b. Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale trebuie să acopere toate pozitiile supuse unei cerinte de capital pentru riscul specific de rată a dobânzii, dar nu trebuie să acopere pozitiile din securitizare si instrumentele financiare derivate de credit de tip n-th-to-default. Cu aprobarea autoritătii competente, institutia poate alege să includă, în mod consecvent, toate pozitiile pe titluri de capital listate si toate pozitiile pe instrumente financiare derivate având ca suport titluri de capital listate pentru care o astfel de includere este în concordantă cu modul în care institutia cuantifică si administrează intern riscul. Abordarea trebuie să reflecte impactul corelatiilor între evenimentele de nerambursare si de migratie. Impactul diversificării între evenimentele de nerambursare si de migratie, pe de o parte, si alti factori de risc de piată, pe de altă parte, nu trebuie să fie reflectat.

Parametrii

5c. Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor aditionale trebuie să cuantifice pierderile datorate nerambursării si migratiei ratingurilor interne sau externe, la un interval de încredere de 99,9% pe un orizont de calculare a cerintelor de capital de un an.

Ipotezele referitoare la corelatie trebuie să fie sustinute prin analiza de date obiective într-un cadru solid din punct de vedere conceptual. Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor aditionale trebuie să reflecte în mod adecvat concentrările fată de emitenti. Concentrările care pot apărea în cadrul sau de-a lungul claselor de produse în conditii de criză trebuie, de asemenea, să fie reflectate. Abordarea trebuie să se bazeze pe ipoteza unui nivel constant al riscului pe orizontul de timp de un an avut în vedere pentru calcularea cerintelor de capital, care presupune faptul că pozitiile individuale sau seturile de pozitii din portofoliul de tranzactionare care au înregistrat stare de nerambursare ori migratie pe orizontul de lichiditate al acestora sunt reechilibrate la sfârsitul respectivului orizont de lichiditate în vederea atingerii nivelului initial de risc. Alternativ, institutia poate alege să utilizeze de o manieră consecventă ipoteza pozitiilor constante pe un orizont de timp de un an.

5d. Orizonturile de lichiditate trebuie stabilite în functie de timpul necesar pentru vânzarea pozitiei sau pentru acoperirea tuturor riscurilor de pret relevante semnificative în conditii de criză ale pietei, avându-se în vedere în special dimensiunea pozitiei. Orizonturile de lichiditate trebuie să reflecte experienta si practica efective atât pe perioade de criză sistemică, cât si pe perioade de criză idiosincratică. Orizontul de lichiditate trebuie să fie determinat sub ipoteze prudente si trebuie să fie suficient de îndelungat pentru ca actiunea de vânzare sau de acoperire în sine să nu afecteze în mod semnificativ pretul la care sunt executate vânzarea sau acoperirea.

Determinarea orizontului de lichiditate adecvat pentru o pozitie sau un set de pozitii este supusă unui nivel minim de 3 luni.

Determinarea orizontului de lichiditate adecvat pentru o pozitie sau un set de pozitii trebuie să ia în considerare politicile interne ale institutiei referitoare la ajustările de valoare si la administrarea pozitiilor vechi. În cazul în care institutia determină orizonturile de lichiditate pentru seturi de pozitii, si nu pentru pozitii individuale, criteriile pentru definirea seturilor de pozitii trebuie stabilite de o manieră care să reflecte cu claritate diferentele de lichiditate. Orizonturile de lichiditate trebuie să fie mai lungi pentru pozitiile concentrate, reflectând perioada mai îndelungată necesară pentru lichidarea unor astfel de pozitii. Orizontul de lichiditate pentru un depozit de securitizare (securitisation warehouse) trebuie să reflecte timpul necesar pentru crearea, vânzarea si securitizarea activelor sau pentru acoperirea factorilor de risc semnificativi în conditii de criză ale pietei.

5e. Acoperirile pot fi încorporate în abordarea utilizată de către institutie pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale. Pozitiile pot fi compensate atunci când pozitiile lungi si scurte se referă la acelasi instrument financiar. Efectele acoperirii sau ale diversificării asociate pozitiilor lungi si scurte care implică instrumente diferite ori titluri diferite ale aceluiasi debitor, precum si pozitiilor lungi si scurte pe diferiti emitenti pot fi recunoscute doar prin modelarea explicită a pozitiilor lungi si scurte brute pe diferite instrumente. Institutiile trebuie să reflecte impactul riscurilor semnificative care ar putea apărea în intervalul dintre scadenta acoperirii si orizontul de lichiditate, precum si potentialul, în cadrul strategiilor de acoperire, pentru aparitia unor riscuri semnificative aferente bazei (basis risks), în functie de produs, rang în structura capitalului, rating intern sau extern, scadentă, data emisiunii si alte diferente între instrumente. Institutia trebuie să reflecte o acoperire doar în măsura în care aceasta poate fi mentinută chiar si în conditiile în care este iminentă producerea unui eveniment de credit sau a altui eveniment în legătură cu debitorul. Pentru pozitiile din portofoliul de tranzactionare care sunt acoperite prin strategii de acoperire dinamică poate fi recunoscută reechilibrarea acoperirii în cadrul orizontului de lichiditate al pozitiei acoperite în conditiile în care institutia:

(i) alege să modeleze reechilibrarea acoperirii în mod consecvent pentru setul relevant de pozitii din portofoliul de tranzactionare;

(ii) demonstrează că includerea reechilibrării are ca rezultat o mai bună cuantificare a riscului; si

(iii) demonstrează că pietele pentru instrumentele care servesc ca acoperiri sunt suficient de lichide pentru a permite o asemenea reechilibrare chiar si în timpul perioadelor de criză. Orice riscuri reziduale care rezultă din strategiile de acoperire dinamică trebuie să fie reflectate în cerinta de capital.

5f. Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale trebuie să reflecte impactul neliniar al optiunilor, instrumentelor financiare derivate de credit structurate si al altor pozitii cu un comportament neliniar semnificativ în raport cu modificările pretului. Institutia trebuie, de asemenea, să tină cont în mod corespunzător de dimensiunea riscului de model, inerent evaluării si estimării riscurilor de pret asociate unor astfel de produse.

5g. Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale trebuie să se bazeze pe date obiective si actuale.

Validarea

5h. Pentru scopurile abordării utilizate pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale, ca parte componentă a analizei independente a sistemului de cuantificare a riscului si a validării modelelor interne, prevăzute în această anexă, institutia trebuie, în special:

(i) să valideze gradul de adecvare, în cazul portofoliului detinut, al abordării de modelare utilizate pentru corelatii si modificări de pret, inclusiv alegerea si ponderile factorilor săi de risc sistemic;

(ii) să deruleze o varietate de simulări de criză, inclusiv analize de senzitivitate si analize pe bază de scenarii, pentru a evalua caracterul rezonabil al abordării din punct de vedere calitativ si cantitativ, în special în ceea ce priveste tratamentul concentrărilor. Aceste simulări nu trebuie să se limiteze la evenimentele istorice;

(iii) să aplice o validare cantitativă adecvată care să includă elemente de referintă interne relevante (benchmarks) pentru modelare.

Abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor aditionale trebuie să se afle în concordantă cu metodologiile interne ale institutiei de administrare a riscului pentru identificarea, cuantificarea si administrarea riscurilor de tranzactionare.

Documentatia

5i. Institutia trebuie să formalizeze abordarea utilizată pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale astfel încât ipotezele cu privire la corelatii si alte ipoteze de modelare să fie transparente pentru autoritatea competentă.

Abordările interne bazate pe parametri diferiti

5j. Dacă institutia utilizează o abordare pentru surprinderea riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale care nu îndeplineste toate cerintele prevăzute la pct. 5a-5k, dar care se află în concordantă cu metodologiile interne ale institutiei pentru identificarea, cuantificarea si administrarea riscurilor, institutia trebuie să fie în măsură să demonstreze că abordarea sa are ca rezultat o cerintă de capital cel putin egală cu cea care ar fi fost bazată pe o abordare care respectă în totalitate cerintele precizate. Institutiile trebuie să demonstreze respectarea prevederilor primei teze cel putin anual.

Frecventa de calcul

5k. Institutia trebuie să efectueze, cel putin săptămânal, calculele necesare potrivit abordării alese pentru surprinderea riscului aditional.

51. Autoritatea competentă recunoaste utilizarea unei abordări interne pentru calcularea unei cerinte de capital suplimentare în locul unei cerinte de capital pentru portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie (correlation trading portfolio) în conformitate cu pct. 14a din anexa nr. I, dacă sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute la acest punct.

O astfel de abordare internă trebuie să surprindă în mod adecvat toate riscurile de pret la un interval de încredere de 99,9% pe un orizont de calculare a cerintelor de capital de un an, presupunându-se un nivel constant al riscului si fiind operate ajustări, dacă este cazul, pentru a reflecta impactul lichiditătii, concentrărilor, acoperirii (hedging) si impactul caracteristicilor specifice optiunilor (optionality). Institutia poate încorpora în abordarea precizată la acest punct orice pozitii care sunt administrate împreună cu pozitii ale portofoliului de tranzactionare pe bază de corelatie (correlation trading portfolio) si poate exclude apoi aceste pozitii din abordarea prevăzută la pct. 5a din această anexă.

Nivelul acestei cerinte de capital pentru toate riscurile de pret nu poate fi mai mic de 8% din cerinta de capital care ar fi calculată în conformitate cu pct. 14a din anexa nr. I pentru toate pozitiile încorporate în cerinta de capital pentru toate riscurile de pret.


In special, următoarele riscuri trebuie surprinse în mod adecvat:

a) riscul cumulativ care rezultă din intrări multiple în stare de nerambursare, inclusiv ordinea intrărilor în stare de nerambursare, în produsele segmentate pe transe;

b) riscul de marjă de credit (credit spread), inclusiv efectele gamma si gamma-mixt (cross-gamma);

c) volatilitatea corelatiilor implicite, inclusiv efectul mixt (cross eîfect) al marjelor (spreads) si corelatiilor;

d) riscul aferent bazei (basis risk), incluzând atât:

(i) baza între marja (spread) unui indice si cele ale elementelor individuale componente ale acestuia; cât si

(ii) baza între corelatia implicită a unui indice si cea a portofoliilor individualizate (bespoke);

e) volatilitatea ratei de recuperare, aceasta fiind în legătură cu tendinta ratelor de recuperare de a afecta preturile transelor; si

f) în măsura în care cuantificarea riscului global încorporează beneficii rezultate din acoperirea dinamică, riscul diminuării acoperirii (hedge slippage) si costurile potentiale ale reechilibrării (rebalancing) unor astfel de acoperiri.

Pentru scopurile acestui punct, institutia trebuie să detină date de piată suficiente pentru a se asigura că surprinde în totalitate, în cadrul abordării sale interne, riscurile semnificative ale acestor expuneri, în conformitate cu standardele stabilite la acest punct, trebuie să demonstreze prin testare ex-post (back-testing) sau prin alte mijloace adecvate faptul că la nivelul institutiei cuantificările riscului pot explica în mod corespunzător istoricul variatiei de pret pentru aceste produse si trebuie să poată delimita pozitiile pentru care detine aprobarea de a le încorpora în cerinta de capital în conformitate cu acest punct de pozitiile pentru care nu dispune de o astfel de aprobare.

În ceea ce priveste portofoliile supuse prevederilor acestui punct, institutia trebuie să aplice cu regularitate un set de scenarii de criză, specifice si predeterminate. Aceste scenarii de criză trebuie să examineze efectele crizelor asupra ratelor de nerambursare, ratelor de recuperare, marjelor de credit (credit spreads) si corelatiilor cu privire la profiturile si pierderile departamentului de tranzactionare a corelatiilor. Institutia trebuie să aplice aceste scenarii de criză cel putin săptămânal si să raporteze cel putin trimestrial autoritătii competente rezultatele, inclusiv comparatii cu cerinta de capital a institutiei în conformitate cu acest punct. Institutia trebuie să raporteze autoritătii competente, în timp util, toate cazurile în care simulările de criză indică o insuficientă semnificativă a acestei cerinte de capital. Pe baza acestor rezultate ale simulărilor de criză, autoritatea competentă ia în considerare o cerintă de capital suplimentară pentru portofoliul de tranzactionare pe bază de corelatie (correlation trading portfolio), în conformitate cu art. 226 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare.

Institutia trebuie să calculeze cel putin săptămânal cerinta de capital pentru acoperirea tuturor riscurilor de pret.”

14. La anexa nr. V, punctul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

“6. Institutiile care utilizează modele interne care nu sunt recunoscute în conformitate cu pct. 5 se supun unei cerinte de capital separate pentru riscul specific, calculată conform anexei nr. I.”

15. La anexa nr. V, punctul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

“7. Pentru scopurile pct. 10b lit. a) si b), rezultatele calculelor proprii efectuate de către institutie se înmultesc cu factorii de multiplicare (mc) si (ms). Acesti factori trebuie să fie de cel putin 3.”

16. La anexa nr. V punctul 8, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“Pentru scopurile pct. 10b lit. a) si b), factorii de multiplicare (mc) si (ms) se majorează cu un factor complementar cu valoarea cuprinsă între 0 si 1, potrivit tabelului 1, în functie de numărul de depăsiri aferente ultimelor 250 de zile lucrătoare, puse în evidentă de testarea ex-post (back-testing) de către institutie a nivelului valorii la risc (value-at-risk), calculat potrivit pct. 10. Institutiile trebuie să calculeze depăsirile, într-un mod consecvent, pe baza testării ex-post (back-testing) efectuate atât prin utilizarea variatiilor ipotetice în valoarea portofoliului, cât si prin utilizarea variatiilor efective. O depăsire reprezintă o variatie pe o zi în valoarea portofoliului care depăseste nivelul valorii la risc (value-at-risk) aferent zilei respective, generat de modelul institutiei. Pentru scopul determinării factorului complementar, numărul de depăsiri trebuie evaluat cel putin trimestrial si este egal cu maximum dintre numărul de depăsiri rezultat prin utilizarea variatiilor ipotetice în valoarea portofoliului si cel rezultat prin utilizarea variatiilor efective.”

17. La anexa nr. V, punctul 9 se abrogă.

18. La anexa nr. V punctul 10, litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,c) o perioadă de detinere echivalentă cu 10 zile. Institutiile pot utiliza niveluri ale valorii la risc (value-at-risk) calculate în conformitate cu perioade de detinere mai scurte, ajustate crescător (scaled up) la 10 zile prin utilizarea, de exemplu, a rădăcinii pătrate a timpului. Institutiile care utilizează această abordare trebuie să justifice periodic autoritătii competente, în mod convingător, caracterul rezonabil al abordării folosite;”.

19. La anexa nr. V punctul 10, litera e) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,e) actualizarea lunară a setului de date.”

20. La anexa nr. V, după punctul 10 se introduc trei noi puncte, punctele 10a, 10b si 10c, cu următorul cuprins:

“10a. În plus, institutiile trebuie să calculeze o «valoare la risc în conditii de criză» (stressed value-at-risk) pe baza valorii la risc (value-at-risk) a portofoliului curent, aferentă unei perioade de detinere de 10 zile si unui interval de încredere unilateral (one-tailed) de 99%, datele de intrare pentru modelul valorii la risc (value-at-risk) fiind calibrate în raport cu datele istorice dintr-o perioadă continuă de 12 luni de criză financiară semnificativă, relevantă pentru portofoliul institutiei. Alegerea unor astfel de date istorice trebuie supusă aprobării autoritătii competente si examinării anuale de către institutie. Institutiile trebuie să calculeze valoarea la risc în conditii de criză (stressed value-at-risk) cel putin săptămânal.

10b. Fiecare institutie trebuie să îndeplinească, pe bază zilnică, o cerintă de capital exprimată ca suma valorilor aferente lit. a) si b), iar o institutie care utilizează modelul său intern în scopul calculării cerintei de capital pentru riscul de pozitie specific trebuie să îndeplinească o cerintă de capital exprimată ca suma valorilor aferente lit. c) si d), după cum urmează:

a) cea mai mare valoare dintre:

(i) valoarea la risc (value-at-risk) aferentă zilei precedente, cuantificată potrivit pct. 10 (VaRt-1); si

(ii) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc (value-at-risk), în conformitate cu pct. 10, din ultimele 60 de zile lucrătoare (VaRavg), înmultită cu factorul de multiplicare (mc);

b) cea mai mare valoare dintre:

(i) cel mai recent nivel disponibil al valorii la risc în conditii de criză (stressed value-at-risk) în conformitate cu pct. 10a (sVaRt-1); si

(ii) media nivelurilor valorii la risc în conditii de criză (stressed value-at-risk) calculate în maniera si cu frecventa specificate la pct. 10a pe parcursul ultimelor 60 de zile lucrătoare (sVaRavg), înmultită cu factorul de multiplicare (ms);

c) o cerintă de capital calculată în conformitate cu anexa nr. I pentru riscurile de pozitie ale pozitiilor din securitizare si ale instrumentelor financiare derivate de credit de tip n-th-to-default din portofoliul de tranzactionare, cu exceptia celor încorporate în cerinta de capital în conformitate cu pct. 51;

d) cea mai mare valoare dintre cea mai recentă valoare si media pe 12 săptămâni, calculate de către institutie, aferente riscurilor de nerambursare si de migratie aditionale în conformitate cu pct. 5a si, acolo unde este cazul, cea mai mare valoare dintre cea mai recentă valoare si media pe 12 săptămâni, efectuate de către institutie, aferente tuturor riscurilor de pret în conformitate cu pct. 51.

10c. Institutiile trebuie, de asemenea, să deruleze simulări de criză în sens invers, respectiv de la efect la cauză (reverse stress feste).”

21. La anexa nr. V punctul 12, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“12. Modelul de cuantificare a riscului trebuie să surprindă un număr suficient de factori de risc, în functie de nivelul activitătii institutiei pe pietele respective. În cazul în care un factor de risc este încorporat în modelul de evaluare (pricing model) detinut de institutie, dar nu si în modelul de cuantificare a riscului, institutia trebuie să poată justifica autoritătii competente în mod convingător această omisiune. În plus, modelul de cuantificare a riscului trebuie să surprindă neliniaritătile optiunilor si ale altor produse, precum si riscul de corelatie si riscul aferent bazei (basis risk). În cazul utilizării substituentilor (proxies) pentru factorii de risc, acestia trebuie să prezinte un istoric corespunzător pentru pozitia detinută efectiv. În plus, pentru tipurile individuale de risc se aplică următoarele prevederi:”.

22. La anexa nr. VI partea B punctul 2, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) politici si proceduri formalizate pentru procesul de evaluare, incluzând responsabilităti clar definite pentru diversele structuri implicate în procesul de determinare a valorii, sursele de informatii privind piata si reexaminarea adecvării acestora, ghiduri pentru utilizarea datelor de intrare neobservabile care reflectă ipotezele institutiei asupra elementelor utilizate de participantii de pe piată pentru stabilirea pretului pozitiei, frecventa cu care se realizează evaluările independente, sincronizarea în ceea ce priveste preturile de închidere, procedurile pentru ajustarea rezultatelor evaluărilor, procedurile de verificare ad-hoc si de sfârsit de lună;”.

23. La anexa nr. VI partea B, punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

“3. Institutiile îsi marchează pozitiile la piată ori de câte ori este posibil. Marcarea la piată reprezintă evaluarea, cel putin zilnică, a pozitiilor la preturi de închidere direct disponibile, care provin din surse independente. Se pot utiliza, de exemplu, preturi de pe bursă, cotatii electronice sau cotatii provenite de la mai multi brokeri independenti care se bucură de o largă recunoastere.”

24. La anexa nr. VI partea B, punctul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“5. Atunci când marcarea la piată nu este posibilă, institutiile marchează într-un mod prudent pozitiile/portofoliile la model, înainte de a aplica tratamentul privind cerintele de capital aferente portofoliului de tranzactionare. Marcarea la model este definită ca fiind orice evaluare al cărei rezultat se determină prin raportarea la valori standard, extrapolare sau alt fel de calcule pornind de la date de intrare din piată.”

25. La anexa nr. VI partea B punctul 6, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) conducerea superioară are cunostintă de elementele din portofoliul de tranzactionare sau de alte pozitii evaluate la valoarea justă care fac obiectul marcării la model si întelege impactul semnificativ al incertitudinii astfel create în cadrul raportării referitoare la riscul/performanta activitătii;”.

26. La anexa nr. VI partea B, punctele 8 si 9 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Ajustări aferente evaluării

8. Institutiile trebuie să stabilească si să mentină proceduri pentru luarea în considerare a ajustărilor aferente evaluării.

Standarde generale

9. Institutiile trebuie să realizeze, în mod formalizat, determinarea ajustărilor aferente evaluării cu privire la: marjele de credit constatate în avans (unearned credit spreads), costurile de închidere (close-out costs), riscurile operationale, rezilierea, costurile de investitie si de finantare, costurile administrative viitoare si, dacă este cazul, riscul de model.”

27. La anexa nr. VI partea B, punctele 11-15 se înlocuiesc cu punctele 11-13, cu următorul cuprins:

“11. Institutiile trebuie să stabilească si să mentină proceduri pentru calculul ajustării aferente evaluării curente a pozitiilor mai putin lichide. Aceste ajustări se adaugă, acolo unde este necesar, oricăror modificări ale valorii pozitiilor necesare în scopul raportării financiare si trebuie să fie concepute astfel încât să reflecte lipsa de lichiditate a pozitiilor. În cadrul acestor proceduri, institutiile trebuie să ia în considerare mai multi factori pentru a stabili dacă este necesară o ajustare aferentă evaluării pentru pozitiile mai putin lichide. Acesti factori includ timpul necesar pentru a acoperi pozitia/riscurile aferente pozitiei, volatilitatea si media marjelor dintre preturile oferite pentru cumpărare/vânzare, disponibilitatea cotatiilorde piată (numărul si identitatea formatorilor de piată), volatilitatea si media volumelor tranzactionate, inclusiv volumele tranzactionate în perioadele de criză a pietei, concentrări ale pietei, cresterea vechimii pozitiilor, măsura în care evaluarea se bazează pe marcarea la model si impactul altor riscuri de model.

12. În cazul utilizării de evaluări realizate de terti sau în cazul marcării la model, institutiile trebuie să determine dacă este oportună efectuarea unei ajustări aferente evaluării. În plus, institutiile trebuie să aibă în vedere necesitatea stabilirii de ajustări pentru pozitii mai putin lichide si să reexamineze permanent continuitatea caracterului adecvat al acestora.

13. În ceea ce priveste produsele complexe care includ, dar nu se limitează la expunerile din securitizare si instrumentele derivate de credit de tip n-th-to-default, institutiile evaluează în mod explicit necesitatea unor ajustări aferente evaluării pentru a reflecta riscul de model asociat utilizării unei metodologii de evaluare care ar putea fi incorectă si riscul de model asociat utilizării, în modelul de evaluare, a unor parametri de calibrare ce nu pot fi observati (si care ar putea fi incorecti).”

Art. II. - Prezentul regulament intră în vigoare la data de 31 decembrie 2011.

*

Prezentul regulament transpune următoarele prevederi ale Directivei 2010/76/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/48/CE si a Directivei 2006/49/CE în ceea ce priveste cerintele de capital pentru portofoliul de tranzactionare si resecuritizare, precum si procesul de supraveghere a politicilor de remunerare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 329 din 14 decembrie 2010: prevederile art. 2 paragraful 1, prevederile art. 2 paragraful 3 si următoarele prevederi ale anexei II: pct. 1 lit. (a) pct. (i) si (ii), pct. 1 lit. b)-f), pct. 2, pct. 3 lit. b)-k), pct. 4 lit. a)-f).


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.